ANUL X. — No. 217 9 EDIŢIA A DOUJl SAMBATA 18 DECEMBRIE 1893 gtfwrraarrMMţffm ABONAMENTE i arunsiuri a IN ŢARĂ Ud an ; Şease luni Trei luni Pentru îuvSţitorl pe un an . . 30 1 IN streinEtatr Ud an ... . Şease luni Trei luai Numărul 15 Bani Pe pagina III, 30 litere, corp 7 I leii linia „ „ IV „ .............(25 baul lini». Imerţe ţi reclame , „ .... 2 lei linia Pentru annnciurî » se adresa: LA Mteinişţrjiiţia Ziarului Un număr vechiu 50 bani Redacţia i Pasagiu! Român i o. 2 Organ Oemocraf *» îSadicaB I Administraţia c P a s a g i ta 1 Român H o ■ 2. if—iT',~iTi"r’‘rrTrrT~~"- nrnnrnm—1 iirrr-mr ^'mnnmiiwi—wiVH1 11 r~"Him Tarifai autonom. Din afară. Carnetnl meii. Prigonirile Ungurilor. Fisionomi» Camerei. Amintiri din o călătorie, (Foiţă) Tariful autonom Astă-zi vine in discuţia Camerei proectul de lege pentru modificarea unor disposiţiuni din tarifa generala a drepturilor de vamă. Judecând dupe furtuna ce a stârnit acest proect de lege şi dupe opoziţia ce i se face de liberali, negreşit că se pot prevedea discuţiuni foarte animate. Dar ni se pare că suntem în plin adevăr când vom afirma că tot, absolut tot ce s’a putut obiecta de cele două partizi clasice pentru sau contra schibărei tarifului, s’a spus. Avem chiar acte oficiale în această privinţă: din partea conservatorilor avem expunerea de motive care însoţeşte proectul de lege, şi raportul d-lui raportor al comitetului delegaţilor camerei; din partea liberalilor, în afară de numeroasele articole din ziare, avem apelul către ţară al comitetului executiv al partidului liberal. Ce zic conservatorii ?—Modificările, reducerile, pe care le cerem sunt neînsemnate ; ele au de scop: parte de a uşura unele industrii prea apăsate, parte a ridica nişte taxe pur fiscale asupra unor objecţe ce nici nu s’au încercat vr’o dată a se produce la noi, parte a răsplăti imensele avan-tagii pe care le acordă Germania a-griculturei noastre, iar parte sunt numai nişte explicaţii mai precise pentru a înlătura neînţelegerile şiin-certitudinele de până acum. Atâta tot. Ce răspund liberalii ?—Reducer ie din tariful autonom cerute de conservatori sunt o trădare a intereselor economice ale ţerei. „Când a expirat la 1886 Tratatul de co-mercifi încheiat de reacţionari în 1875 cu Austro-Ungaria, partidul naţional-liberal, a-tuncl la cârma afacerilor, a adoptat o politică economică întemeiată pe interesele bine chibzuite ale agricultura şi industriei române. „Această politică e caracteristică prin Tariful autonom din 1886 şi Tratatele de co-merciă încheiate în 1886 şi 1887 cu Anglia. Elveţia, Franţa, Germania, Rusia şi Turcia. „Precum ne desrobisem politiceşte vroiam să ne desrobim şi economiceşte. Tindeam să lărgim câmpul exportaţiunel noastre agricole prin legături directe cu acele ţerl, car! aă nevoe de a importa în mod constant cereale şi produsele acestora. Ne sileam să dăm industriei noastre născânde o protecţiune eficace, fără de care uu s’a putut nicăer! des voi ta o industrie naţională. „Guvernul reacţionar a părăsit această cale, care ne-a condus—înlâuntru la avântul dat munceîşi producţiunel,—în afară la recunoaşterea legitimităţel inte. eselor noastre de către State, care stau în capul mişcărel economice a 1 urnei. „In zadar partidul naţional-liberal a protestat în 1891 în contra schimbârel tarifului autonom din 1886. Reacţiunea a distrus a-cest tarif, introducând scăderi de taxe, de cari trebuia să profite ţerl, cari nu da României nimic în schimb. „Ast-fel s’a îngreuiat situaţiunea noastră în viitoarele tratative pentru tratatele de comerciu, căci nu mal avem în mâini toate şi întregi armele de apărare ce le deţineam o-dată. Ast-fel guvernul reacţionar a făurit trme în contra ţeriî, pentru a o împinge din noi! înapoi in regimul din 1875, în care interesele altora afi fost apărate, iar ale noastre sacrificate." Am reprodus întreg pasajul pe care apelul către ţară, lansat de liberali, îl consacră acestei chestiuni, pentru a se vedea tot ce se objectează în ge- neral de partidul liberal modificărel tarifului. Ei bine, în afară de aceste consi-deraţiuni unilaterale, noi democraţii privim chestiunea tarifului autonom şi dintr’un alt punct de vedere, care ni se pare mai general şi mai fundamental. Tariful autonom este izvorul cel mai puternic al impozitelor indirecte, este baza acelui sistem de impozite nedrept şi inie, pe care noi îl condamnăm cu desăvârşire, ca fiind arbitrar şi jignitor pentru imensa mulţime muncitoare a ţerei. La adăpostul clişeului patriotic al protejărei industriei naţionale, se menţine un tarif vamal pur fiscal, cu ale cărei venituri mereu crescânde se echilibrează budgetele, deci un echilibru stors din cel mai nedrept impozit ce poate exista. Deschideţi proectul de budget pe exerciţiul viitor şi veţi vedea sporul veniturilor : la contribuţiuni directe 3330000 lei, la contribuţiuni indirecte 5145000. Deci, de la prima vedere chiar, impozitele indirecte sunt sporite cu vr’o doue milioane. Dar să defalcăm cifrele şi veţi vedea că deosebirea este cu mult mai mare, este enormă. In cele 3330000, sporul contribuţiilor directe se cuprind 3 milioane ce se presupun că va produce taxa de 4 lei asupra contribuabililor rurali ortodocşi, o dare iarăşi atât de arbitrară, iar restul de 330000 lei reprezintă sporul normal al veniturilor de la licenţe şi băuturi spirtoase. Iată la ce se reduce sporul contribuţiilor aşa zise directe, dar în realitate stabilite în modul cel mai nedrep. Din sporul de 5145000 de la contribuţiile indirecte, singur vămile reprezintă o creştere de 2400000 lei, bani plătiţi de clasele muncitoare, de clasele sărace. Vedeţi objectele la care se propun reduceri de taxe şi spuneţi în conştiinţă dacă ele privesc mulţimea nevoiaşă sau clasele cuprinse şi îndestulate. Atât ministerul de externe în expunerea de motive a proectuluî presen-tat, cât şi raportorul comitetului delegaţilor camerei arată, că perderile ce va suferi fiscul tntr’un an prin reducerile propuse va fi de vr’o 600000 lei, şi indică chiar articolele care vor . produce mai puţin fiscului. Ascultaţi . lacuri, verniuri, uleiuri si-cative, piei fine, piei cu blană, cea-prăzerie, mobile fine tapiţate, bijuterie de imitaţie, jucării de copii, cuţite şi foarfece fine, abajururi, pendule, etc. Va să zică, numai reduceri în folosul mulţimei nu sunt acestea. Am dori ca discuţiile ce vor urma azi în Cameră să atingă şi acest punct, mai ales acest punct, am dori să. se găsească o voce care să se facă ecoul revendicârei mareî reforme a impozitelor. DIN AFARA Franţa Anarchlştii Paris, 28 Decembrie.—Cu ocaziuneâ procesului lui Vaillant hotărît în Ianuarie, s’aă dat ordine severe pentru ca să nu se publice dinainte lista juraţilor. „Le Temps' zice că Vaillant va fi acuzat de încercare de omor şi de distrugere de edifici! publice. TurburUrile din Aigues-Mortes AngouUme, 28 Decembrie. — procesul râsvrâtitorilor de la Aigues-Mostres. Acuzatul Buffat recunoaşte că a rănit pe un italian cu pietre; îi pare reu foarte mult de acest fapt, însă atunci era beat. Căpitanul geandarmeriei povesteşte că mulţimea, cu toate silinţele jandarmilor, a-sedia casele unde se refugiaseră Italienii, spărgând geamurile şi stricând acoperişurile. A doua z , pe când Italienii erau conduşi de geantlarmî la Aigues-Mortes, au fost atacaţi de o bandă care a omorât pe răniţi dându le cu bastoane. Preotul din Aigues-Mortes povesteşte şi el o scenă sîngeroasă. Lucrătorii era ii în-tr’o stare de exaltaţie foarte mare. Aceste depuneri au produs o vie impresie. Grecia Atena, 28 Decembrie. — Un cartuş cu dinamita a făcut explosie astă-noapte în casa unul bancher foarte bogat, d. Syngros. Vinovaţii nu sunt încă cunoscuţi. Atentatul acesta a produs o vie emoţiune. Austria Viena, 28 Decembrie. — Deputaţiunea militară prusiană condusă de colonelul-ge-neral von Loe a remis archiducelul Al-brecht bastonul de mareşal, ce împăratul i l’a conferit. Delegaţiunea a fost primită şi de împăratul. Eohemia Praga, 28 Decembrie. — Gazeta oficială, arătând conexitatea ce în mod neîndoios există între asasinatul lui Mriva şi abuzul sistematic la care se dedeafi în limbagiul şi în scrierile lor ţinerile generaţiuni politice, invită patrioţii să intervie pentru a înălţa morala publică, să refacă programul politic şi să facă o bună alegere din reprezentanţii poporului. In caşul contrarii!, se va simţi nevoia d’a recurge la alte me-surl pentru a restabili bunul renume al Bo-hemieî. Italia Calianisetta, 28 Decembrie.—Procurorul şi judecătorul de instrucţie continuă ancheta asupra desordineior diu Volguanera de la 25 Decembrie. Forţa publică a găsit cea mai mare parte din obiectele furate. S’au făcut vr’o 30 arestări între cari şi autorii incendiurilor ş; jafurilor. Din iniţiativa prefectului, consiliul comunal s’a întrunit azi pentru a îngriji de restabilirea administraţiei. Biuroui accizelor este deja restabilit. Valguanera îşi reia aspectul ordinar. Liniştea şi încrederea revine. CARNETULi Bomnii Senatori Faimosul Regulament interior al Senatului a fost votat. La densul au colaborat şi conservaoriî şi liberalii, căci majori-tetea ’l-a votat iar d-nul Orăscu naţiona-lul-liberal, a fost raportor! Naţionalil-liberalî au primit cu bucurie toate măsurile restrictive fiind-că vor să profite de ele. Mâine au să vie la putere şi, cu ajutorul acestui Regulament votat sub conservatori, au să înăbuşe discuţiu-nile şi să guverneze în mod serios. De câte-orl cele doue mari partide ale noastre so înţeleg este ca să comi:a o fapta rea, de câte orî ele se strâng în braţe libertăţile trebue să tremure. Putem compara această situaţie cu situaţia politică a orientului: Libertatea micilor popoare de la răsărit este asigurată prin rivalitatea dintre Rusia şi Austria; în ziua îu care aceste doue mari puteri s’ar învoi, ar fi val de noi. Cu toate acestea bunii şi nevinovaţii patrioţi pretind^ că toate nenorocirile terel acesteia vin de acolo că avem partide, că nu suntem toţi o apă, că ue hârţuim, că ducem lupte fraticide. Ne putem închipui în cel bal ne-am găsi dacă n’am avea partide ! Eu unul tremur de câte ori întrevăd că liberalii s’ar putea apropia de conservatori, căci numai diviziunea acestora asigură, întru cât-va, existenţa libertăţilor şi cele-l’alte cuceriri democratice. Intr’o zi liberalii şi conservatorii şi-au dat mâna frăţeşte pentru ca să modifice regulamentul Senatului; eî s’au luat în braţe, s’au strâns la piept şi s’au strâns atât de tare în cât sărmanele libertăţi parlamentare au eşit cu totul stâlcitedin mijlocul lor. Dar dacă cele doue mari partide sunt mulţumite noi nu mal avem nimic de zis. Cons'atăm numai un fapt: Nici o-da ă istoricii nu se înfrăţesc pentru a face ceva bun, dar de câte ori se înfrăţesc o fac de pomină. Ultima dispoziţie cu totul originală, pentru care a luptat nişte lupte seculare d-1 Alexandru Orăscu este aceea a medaliei. Da, venerabilul şi maturul coip.ljcu unanimitatea bine-cuvântată de dumnezeul părinţilor noştri!, a hotărât ca fie-care senator să poarte o medalie distinctivă, pentru ca—dupe spusa d-lul Orăscu—senatorii să nu fie înhăţaţi şi duşi la poliţie. Am dori numai să ni se spuie la ce parte a corpului va fi alârnată medalia, dacă ea va avea şi portretul autorului, adică al senatorului, dacă va fi schimbată anual şi aşa mal departe. Căci iată câte inconveniente pot naşte de aci : 1) Domnul senator poate căpăta o func-ţio salariată de la Stat, orî Senatul este dizolvat, deci d-sa încetează de a mal fi senator şi totuşi uzează de medalie. 2. Feciorul sau bucătarul d-iul senator, având arţag de beţie, de câte orî se duce la cârciumă, şterpeleşte maî întâiu medalia senatorială, se duce la faţa locului, comite scandalul sau păruiala iar când apare poliţia, scoate medalia. 3. Un pungaş şterge din buzunarul d-luî senator portmoneul în care se află şi medalia, d. senator bagă de seamă, strigă, cbiamă lumea, sergentul de stradă apare, dar când să pue mâna pe pungaş, pungaşul scoate medalia. Atunci veritabilul senator Ie condus la secţie iar şnapanul pleacă biuişor pe aci încolo. Pentru înlăturarea tutulor acestor inconveniente noi propunem ca medalia să fie cu portretul.senatorului, să fie purtată la gât şi să aibă data anului. Aşa aveau şi câinii pe vremea răposatului Pake-Pro-topopescu: care câine avea medalie pe anul curent scăpa, care nu mergea Ia maşiuă. Cri suntem ţară eminamente agricolă, orî nu. Incalea sa ştim şi noi cum stăm că nu de geaba s’or fi unit cele doue mari partide clasice, istorice şi isterice. Ego. - -*— 1 se, fneau ouă Şoapte la sub-se admite j ţiorl spre a-1 face sa spună ca el e omori- Senatul se ocupă după aceea cu votarea torul> Pentru ca Politia să se laude că ştie, de indigenate şi recunoaşteri. La orele 4 Senatul trece în secţiuni. ULTIME INFORMAŢII S’a împărţit azi în Cameră raportai d-luî M. Balş, raportorul comitetului delegaţilor, asupra convenţiei comerciale cu Germania- Ziarele vieneze relevează faptul că venirea la guvern a d-luî Crispi n’a influenţat întru nimica asupra valorilor italiene care continuă a scădea. Ast-fel renta italiană 5 la sută care s’a cotat Sâmbăta trecută la Berlin cu 79,30, a scăzut în trei zile la 77; la Paris cursul a căzut de la 80,70 la 78,75. Chiar în Roma hârtiile sunt în scădere. Dacă această gravă dcnunţar adeveri, n’avem destule cuvin Serviciul asistenţei publice de la primăria Capitalei a primit peste 4000 cereri de ajutor pentru sărbătorile Crăciunului. fără multe greutăţi să descopere pe un o-morîtor. re se va cuvinte pentru a vesteji aceste procedeurî barbare şi a protesta împotriva acestui sălbatic sistem de instrucţie- O anchetă şi un comunicat în această pri-i viaţă se impune, căci precedentele sunt : de natură a confirma o asemine acuzare adusă agenţilor noştrii poliţieneşti. * * * Din străinătate : — Ziarul Gaulois publică memoriile lui Ravachol. Ele nu cuprind de cât discursul pe care Ravachol voia să -’l ţină înaintea judecătorilor se! din Montbrison. j — Se evaluiază la 375000 franci strică-’ ciunile causate cuirasatuluî englez Resolu-tion cu prilejul furtunei din golful de Gas-, conia. i — Oficiosul german Die Post află că o ' sciziune s’a produs între anarchiştil din Berlin. Moderaţii s’aă despărţit de terorişti. Cu privire la organizarea acestui serviciu aflăm următoarele amănunte: La 19 Decembrie a. c. va apare în Iaşi, primul număr al „Evenimentului Literar11 Colaboratorii Evenimentului Literar -. S’a luat de normă a se da ajutoarele \ Şt- Bârzu N. Beldiceanu, M. Dafin, în bani cât se poate de puţin, iar aju- j Emil D. Fagure, C. Florea. Gh. Ghi-toarele în natură, precum haine, lem- ! bănescu, Giordano, Radu Lascar, Gr. ne, bonuri de mâncare la ospătăria jj N. Lazu, Sofia Nădejde, Ioan Nădejde, comunală cât se poate de multe. } Gh- Răşcanu, A. Steuerman, N. Tofan, Cu acest chip se vine mai bine şi [ M. Văleanu, Cezar Vraja, Gh. Vasiliu. mai direct în ajutorul adevăraţilor ne- î Sumarul No. 1 din Evenimentul Li-voeşî, şi se pune capăt unui abuz ce i terar: se făcea de a se da sume de bani unor ) Calea noastră, oameni cari nu sunt tocmai lipsiţi de j Profil literar: V. Pogor ; Flori de ori-ce mijloace. Pentru a avea un mai mare control asupra distribuirei ajutoarelor, Primăria s’a pus în relaţinni cu toate in-stituţiunile care acordă ajutoare, precum Eforiile, ministerul cultelor, palatul, comunicând acestora şi primind zilnic de la dânsele lista persoanelor înscrise pentru a fi ajutate. Ast-fel una şi aceeaşi persoană nu va putea să primească ajutoare de odată din mai multe părţi, lipsind pe altele de ori-co fel de ajutor. * Serviciul de asistenţă publică s’a pus în relaţie şi cu societatea Munca, al căreia scop se ştie că este de a procura de lucru la femei sarace. Cum însă societatea nu poate să desfacă toate produsele, ea nu-şî poate atinge în destul scopul. Primăria s’a gândit deci că ar fi face un îndoit serviciu comandând la societatea Munca hainele pe care le va împărţi săracilor de sărbători. In schimb numita societate va fi obligată a procura de lucru femeilor sărace care vor solicita pomană la comună, dar care se vor dovedi capabile de a munci. * Câţî-va medici se vor afla în permanenţă în ^ala băilor Eforiei în ziua când se vor împărţi haine la copiii sărăci, pentru a constata starea sanitară a fie-căruî copil ce va veni şi a evita întinderea vr’uneî boli contagioase de care s’ar putea să fie atins vr’unul. * Profităm de acest prilej pentru a face un nou apel la toţi oamenii de inimă să trimită câte ceva, bani sau objecte, la Serviciul de asistenţă publică a primăi'iei unde cererile de a-jutor inundă zilnic. * * * «Constituţionalul» spune că ancheta în afacerea căpitanului Căliman, a-cuzat pentru lovirea inferiorului s’a terminat. Prevenitul va apare înaintea consiliului de resboiu al Corpului II de armată în ziua de 22 luna curent. * * * Eri a espirat osânda la care a fost condamnat părintele Vasile Lucaci, de justiţia maghiară, el a eşit din închisoare. Fiind bolnav de ochi părintele Lucaci a intrat în cura spitalului «Crucea roşie» din Budapesta. * . * * Senatul a votat în şedinţa de azi recunoaşterea de cetăţean român a d-luî Stroe I. Beloiu şi împământenirea d-lor Gustav I. Vandon şi G. Ei-wen farmacişti în Iaşi. * * ghiaţă (poezie), de N. Beldiceanu; Avocatul Tiucă (epigramă), .de Giordano; Gramatica sanscrită de Emi-nescu, de Dionis; Şi mare e şi lung şi lat (poezie), de Gr. N. Lazu; Păcatul (nuvelă), de E. D- Fagure; Adio, Nina ! (poezie), de George Vasiliu ; Document istoric, de Gh. Ghibănescu Pro patria (poezie), de A. Steuerman 1 Din viaţa de la ţară (scrisori), de N; Tofan. Varietăţi literare, muzicale, artistice; informaţiuni şi ultime telegrame. 10 hani numărul. Ultime Telegrame MADRID, 28 Decembre.—Mareşalul Mar-tinez Campos a fost numit ambasador ex-tra-ordinar pentru a trata cu Sultanul Marocului ; el va conserva îu acelaşi timp comanda armatei. CETINIE. 28 Decembrie.—Albanezii rupând orl-ce relaţie cu Muntenegrenii şi pregătind noul agresiuni, guvernul Muntene-grului a cerut Porţii să ia măsuri eficace pentru a evita complicări. PARIS, 28 Decembrie. — Tratativele cu Spania trebuind să fie închise neapărat astă-seară, consiliul miniştrilor a hotărît în mod definitiv condiţiuniri cu cari ar fi cu putinţă de a se asigura relaţiunile comerciale cu Spania- COLONIA, 28 Decembrie. — „Gazeta de Colonia* anunţă că misiunea guvernului la Kamerun a fost jefuită de policiştil revoltaţi. Insă echipagiul corăbiei de rezboiu germană „Hyaen* ’î-a .luat sub apărarea sa. VIENA, 28 Decembrie.—Dietele dinBo-hemia, Carniolia şi Silesia sunt deschise. In Dieta Bohemiel, tinerii cehi au depus o moţiune pentru desfiinţarea măsurilor excepţionale pentru Praga. ROMA, 28 Decembrie—Episcopul catolic rus din Tiraspoi care a sosit la Roma nu numai că avea permisiunea de a veni, dar era şi încuragiat de guvernnl seu al căruia persoană grată este. Ca atare se încearcă să aplaneze dificultăţile ce există în raporturile între Vatican şi Rusia în urma re-clamaţiunelor Papei asupra condiţiunilor clerului catolic din Polonia. In curând se va putea judeca dacă şi până la ce punct demersurile împăciuitoare ale Episcopului au reuşit. BERLIN, 28 Decembrie.—„Norddeutsche Zeitung* anunţă că d. de Biilov va pleca în curând la Bucureşti, unde va presinta scrisorilo sale de rechemare. BELGRAD, 28 Decembrie. — Şeful de secţiune Milovanovicî a plecat la Viena cu noul instrucţiuni. Regele a iscălit proiectul de lege pentru modificarea Băncei Naţionale. AJACCIO, 28 Decembrie. — Douî Italieni bănuiţi de spionagitt aă fost arestaţi la Bo-nifacio. ST. PETERSBURG, 28 Decembrie. — Se asigură că d. Manassein, ministrul justiţiei, are intenţiunea să-şi dea demisia. El va fi înlocuit cu d. Muravieff, Secretarul consiliului de Stat. Banca imperiului a redus pentru St. Pe-tersburg. la 4V2 % cursul scontului pentru poliţele cu scadenţa de 6 luni. BUDAPESTA, 28 Decembrie. — „Pester Lloyd" desminte, din sorginte foarte autentică, svonurile despre o pretinsă criză ministerială. BERLIN, 28 Decembrie.— Schimbul cuponului rentei italiane cu scadenţa la 1 Ianuarie 1894 este fixată la 8 mărci 75 la sută. LERCARA, 28 Decembrie. — Preşedinţii societăţilor uvriere au telegrafiat d-lul Crispi pentru a-I arăta simpatia ce deşteaptă in-tervenirea guvernului în favoarea claselor lucrătoare. Eî adaogă că aă o deplină încredere în patriotismul primului ministru pentru a scăpa populaţiunile de tiraniele locale, şi să le dea voe să se preeinte unite şi compacte inamicului strein care ar voi să strice u-nitatea patriei prin mijloacele ce provoacă în Sicilia. RIO-DE-JANEIRO, 28 Decembrie.—S’au produs 5 decesurl de friguri galbene. Bombardarea a făcut mai multe victime. Populaţia este cu desăvârşire năucită; magazin u-rile sunt închise. _ HSBLSOeaâF l_E__________ A apărut, In Bucureşti. „ VIE AŢA « revistă săptămânală, ilustrat!, sub direcţia d-lor A. Vlahuţă şi D-r Urechiă. Un număr 20 bani, ahonamentul 10 lei pe an. Eforia spitalelor biuiie PUBLICAŢIUNE La 3 Ianuarie 1894, orele 4 p. ni. se va ţine a doua licitaţie la Eforie, pentru furnisarea a 300 stânjeni cubî j lemne de foc, la spitale. Supra-oferte nu se primesc. Garanţia provisorie este de 1500 lei, iar cea definitivă de 3000 leî. Condiţiu-nile se pot yedea la Eforie în zilele de lucru. Licitaţia se va ţine conform art. 40—57 din legea compt. No. 19296 • 1893 Decembrie 11 Ilarul Ss surea No. 37, Strada Sfinţii Apostoli No. 37 (In dosul circului Sidoli) Dă consult,aţiunl de (boalele interne, de piele şi sifilitice. Orele de la 2 -6 p. m. Or. Octav Bobuleseu fâSedic de copii ConsultaţiunI de la 1—3 după amiazl. Calea Victoriei 73 şi Model 1. DF.Sf-OSehowski s’a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara. A eşit de sub tipar: li fOanaiisarea rî uri lor) ! Şi $ IRIGAŢI usai ’ cu 68 planşete şi figuri în text, împreună cu Charta Hidrografică a României de CONSTANTIN CH1HU Inginer Se află depusă la principalele Librării.—Preţul 10 lei. A apărut Calendarul bucureştean ilustrat pe i8g4: recunoscut ca cel mai util şl cel mal frumos calendar românesc. Formează un volum îu 4° şi cuprinde, afară de mal multe nuvele, studii, biografii şi descripţiuni inedite, sărbătorile româneşti, catolice, evreeştî, maho-metane, judecătoreşti, ale căilor ferate, ale şcoalelor, toate zilele onomastice cu indicarea datei lor; târgurile; preţurile de călătorie directă la principalele oraşe din România şi Europa; taxele poştale şi ale telegramelor ; mSzurile vechi transformate în măsuri noul şi vice-verşa; Extras din legea timbrului, etc. Ilustrat cu 21 portrete şl vederi originale şi artistice. Tiparul foarte îngrijit pe hârtie fină. Preţul 1 leii 50 bani. Se capătă la principalele librării din ţară, sau da dreptul de la librăria editoare Ig. Haimann din Bucureşti. Doctor. Coost 0. OSISLIST — io Strada Căpitan Păun, io — Orele de consultaţiuui de ia 2—4 p. m IAŞI. ill tl Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Ca-rol No. 14 Bucureşti. IHI-me Sophiel i Intorcându-se din Paris, după o practică de 3 ani, a redeschis atelierul de Rochii şi Gonfeotiuni In sil*. Lipscani 21 gjL A apărut de sub tipar îu editura lito-tipografiel Carol Gobl, Bucureşti, strada Doamnei 16, Anuarul Bucureştilor (Carol Gobl) pe anul 1894 coprinzând: Firmele tutulor comercianţilor şi industriaşilor din Capitală, adresele autorităţilor, funcţionarilor şi ofiţerilor superiori din garnizonă, persoanele particulare. Institutele de credit şi bine-facere, societăţile, profesiunele libere, noul tarif al C. F. R., Itinerariul şi tariful vapoarelor pe Dunăre, taxele telegraf o-poştale şi tariful maximal, planul dis-tribuţiunel locurilor din Teatrul Naţional şi Atheneu, Calendarul, stradele Capitalei cu nouile împărţiri pe secţiuni, bisericele ortodoxe din Capitală, tabela dobânzilor, tariful monetar, etc. Preţul unul esemplar 3 lei. De vînzare; la editor, strada Doamnei 16 şi la principalele librării din Capitală. Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 28 Februarie d894, orele 11 a. m., se va ţine la Eforia Spitalelor civile, BulevardulElisabeta Bucureşti, şi la Primăria comunei Sinaia licitaţiune publică pentru darea îu întreprindere a facere! reparaţiu-nilor necesare la împrejmuirea Cimitirului din Sinaia şi la Capela acelui cimitir. Garanţia provisorie va fi de lei 82, iar cea definitivă de leî 163. Devisul şi caetul de sarcine se pot vedea în toate zilele şi orele de lucru la serviciul Bunurilor Eforiei şi la Primăria com. Sinaia. Se pune în vederea d-lor concurenţi art. 40-57 din legea comptabi-lităţii gen. a Statului. No. 19432 I 1893 Decembrie 15, LA LEO^v Calea Victoriei, a 8 — Vis-a-yia de Poliţie — M ene!| un mare tran-Sp0rt de noutăţi pentru anul nou, precum: Coşuri cn flori,' vasurî, admirabile objecte de porcelan şi de bronz; oglinzi cn floride porcelan, bijonteri! fin de siCcle. Fabrica de ciment romîn şi var hidraulic din Ereaaa Florean Oavidecsu & C^I5 Recomandă onor. ingineri, architecţl, antreprenor, de lucrări publice şi private şi onor. public doritor ie a clădi cimentul român şi rarul hidraulic produs de fabrica lor. Se furnisează tot-d’a-una îu calitate superioară celor-’l-alte produ se similare indigene sau streine şi conform condipunilor ce se cer la diferitele servicii mal însemnate de lucrări publice. Preţuri curente şi informaţiuni se trimet imediat după cerere. A se adresa pentru orl-ce comande administratorului, Tita Davilescu, gara Comarnic. De Vânzare Moşia PoineştI la o oră distanţă de gara ; Vasluiu. I întinderea 527 fălci (308 arături, 60 i fâneţă, 60 imaş (şuhat) 94 pădure, de zece până la 20 ani, din care 25 ne-exploatată, Patru sate împrejur. Doue perechi case, magazii, vie, cramă, moară, doue iazuri. Apa Rahova pe moşie. Arendată pe 6 ;nl cu preţ de 15500 lei anual. Moşia este hotărnicită. Facilităţi de plată. A se adresa d-lul G. Voinescu-Boldur, a-vocat, strada Aurel 2 (Olari). De arendat Moşiile Cârligii şi Aldeştiî, situată în judeţul Roman şi în apropiere de patru kilo-| metri de staţia căiel ferate Galbeni, având întindere de 1800 fălci dintre cari 1300 , fălci arabile, 250 fălci fineţe, 250 fălci suhat, sunt de arendat pe termen de 5 sau zece ’• ani, cu începere din toamna anului curent ! saă primăvară anului viitor 1894. Moşiile ‘ posed toată zestrea necesară unui bun gos-« podar: coşierie, hambare, mori, case de lo-| cuit, etc. având făcute şi trei sute cincl-' zeci fălci semănătură de grâu de toamnă. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la fraţii 1 Zarifopcl, la sus numitele moşii. www.dacoromanica.ro No. 2179 LU P T A 18 DECEMBRIE 1893 M'juuunuiiHuruiMiu«i‘*iiiwuimiuuiiii»iutiwfnjmi(aiH>ii;i'^iuii«»7V!'i»inuM«Mruin*«MiwiuiiiiH:u»tti('^»iiMiiu»u]j:inuiiiuiuu»iu«iitiriiiiiriU!!>mwj^'3*Mwii--sori î No. 44, Strada Carol I, No. 4i. ’%r = ^^rn:miNHninu>nnniun!iiuiiM> n:iicjuu-u:4fjiu\a3inn^v[iutiijiin»uiit:iiniiunin»iuriîtnnjmussuajn«uiiiucnuniii!iiri!mirTin:iHitn;irjsiKinj:rr^ de Brunsvic » ficat de Saxonia Slănină afumată . . . Costiţe afumate or fierte Pic-nic-hams nefierte . . » fierte . . Untură de porc topită. . » » gâscă » ■ . B CU BUCATA 50 80 50 60 50 50 50 50 80 80 80 20 50 40 Limbă de bofi afumată Şuncă de Gotha. . . ţ « "Westfalia . » fără os • . . < « c fiartă » de Gotha fiartă Pic-nic-hams nefierlă . » » » fiertă . Kaiserfleisch Plats assortis I. choix (garni) Mălange No. 1 > » 2 Pată de foie gras cutia de Vi lil » » » cutia de */* litru • » » » » » l/* * Cârnaţî de Francf. proasp. perech. Cârnaţî de Francf., cutia de 5 buc. C rnaţldc Francf., cutia de 10 b. Aceşti carnaţi se mSoânc calzi şi trebuie puşi înaintea întrebuinţare! în apă fiartă, dar nu clocotândK şi ţinuţi în ea vr’o şapte jninute. I A se nota firma Ilerman DawidoTiitz & Fin, strada Lipscani No. 10, vis-a vis de Banca Naţională. Apa minerala purgativa * DIN ŢARĂ £3 t-H •8 s £ Q oo 5 © 3* ^ «J -<3 ^ s © ^ cz> ?^nwas «poeTniiT i ?kSî vechea firmă Hei nan Davidowitz & Fiu Fondată la 1862 PS w « WS a 35 B ca e5 o a o OD atrage atenţiunea distinsei sale clientele şi ouOr. Pubtic de a se feri a fi indns în eroare de firme similare cn a noastră şi cu care nu avem nici o legătură. SINGURUL nostru Matrasin cu stofe fiue şi moderne speciale pentru Comande sc află în Strada Lipscani No. 10 în nonl Palat Dacia-Romania (Pasagiul Dimitrie Ghica) vis-a-vis de „Banca Naţională'’ şi SINGURUL nostru Deposit de Haine gata pentrn cavaleri se află în Ttr. Şelari No. 8. Pentru evitarea confusiunilor regretabile rugăm a se nota. firma noastră sub care primim şi corespondenţa. Herman Davidowitz & Fiu. 1=1 I# 3 &> A se nota firma Ilerman Davidowitz & Fin, .-strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională. Marea Descoperire a "Veacului \ ELIXIRUL GODINEAU este singurul leac (fără nici o pr imejdie) în contra Neputinţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, «te. ÎNTINERIREA si prelungirea VIETEI Administraţi» IILIXIRULUI GODINEATJ .i PARIS, 7, r. Saint-Lszari-;ROŞUR GRATUITA TRIMEASĂ FRANCO DUPĂ CERERE \ '§l fiupe BLIXIRUL GODINEAU fi I» BUCUREŞTI, Ia IU# ZAMFIRESCU, drtjUst; / u JARl, <« D.D. Fraţi KOVTA, farmacifli. S La Galaţi la Sfalski, farmacist. La Ploeştl la T. & E. Cristescu, dro-rhiştl şi farmacişti. La Roman la I. Werner, farmacist şi la Tulcea Ia d. rt T • <• • i DAU -_____ te D. Ravalico. farmacia la „iNînerva1* ■JtA & LE PERDRIEL Acţiune repede şi sigură RIAZU lângă (ASI Autorizată de Consiliul sanitar superior Un escelent purgativ uşor şi plăcut. După certificatele a unul mare numer de medici distinşi şi numeroase esperienţe, s’afi obţinut asemenea un mare succes pentru a combate, congestiunile hemoroidUe, deteriorarea grăsimilor iuimeî, bolile urinare formarea petrii, etc. Sg află de vânzare la toate farmaciile din Ţara. Deposite generale: Farmacia FRAŢI KONYA, Iaşi. GRIB9E 0RIZA DE NINON DE LENCLOS Răcoreşte obrazul, dă pielei transparenţa şi o face ca catifeua. distruge sbărcitrrile PARFUMERIA ORIZA de L. LEG BÂND 11, Place de la Mede\eine, Paris, (Mal ’nainte, 207, rue Saint-Honoră) CEL BHAI BUN CMâtiU Ce se poate oferi orl-cul sunt Anecdote Populare Voi. I, II şi III de Ţh. D. Speranţiâ De vânzare la librăriile din tar*. 0 ¥011X^1*0 o pereche case cu locul lor, îu ograda Sf. Andrei din Iaşi. Doritorii se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolina No. 12 Iaşi, safl în Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21. CEA MAI VECHE admisă. în Spitalele civile franceze A sc preiitida color ea rosrie. LE PERDRIEL & C,E. Paris Un student doreşte a da lecţii în o familie safl la vr’un pension. Adresa la adm. acestui ziar. Un ttndr avend întinse cu-noscinţe comerciale, perfect comptabil şi corespondent în românesc, franceze şi germana, dispunând de ore libere, doreşte a găsi ocupaţiune în atare calitate pe lângă o Casă comercială, care nu are comptabil în permanenţă. A se adresa la Redactiunea acestui ziar. Mv Berkf tausen nsra-nsrEţ?. Bucureşti, str. Isvor 41, Bucureşti Atelier special pentrn instalaţinui technlce. încălziri centrale, conducte de apă, gaz si electricitate. Bucătării şi spălătorii mecanice, aparate de de-desinfectare. , Pompe, Elevatorii, Cazane, Maşine. * Mare depou de tot felul de băl, closete, tuburi, grătare de eanalisare, cuvette, lămpi, lustre. Preţurile Fabricet. on de expesi I -3 3 ® — Ş -g, 05 £ Li O >C3 Ci JPl, 'r~ § ’S "« 'O a § g ■«1-3 si « « s h : SwL-s.g-ş. 1 ^ Ng u o « Calorifere Belgiano Arde fără întrerupere cu. Coks A n i r a c i tir^ ŞI ORI-GE ALT CĂRBUN * produce mare economie, foarte hygienice Se garantează pentrn buna funcţionare şi durabilitate Unici repres ntanţî în Orient: Littmann et I. Wappner Calea Victoriei No. 61 — DEQUENN şi & BRUXELLES — Petroleum prima „KA!SEROHL“ numit: Se găseşte nnmal la sub-semnaţiî, 5 lei decalitru, garantat că acest petroleum este cel mal bun care există in România. — Luaţi probă. Mm Littman & I. Wappner 16, Calea Victoriei 16 Dragees de Fer Kabuteau Laureatul Institutului de Franţa. — Premiu de T/ierapeutica. întrebuinţarea In medicina al Ferul Rabutcau este bazat pe -ştiinţa Adveratele Dragees de Fer Rabuteau sunt recomandate In caşurile de Chlorosă, Anemie, Culori palide, Perdcri de Sânge, Debilitate. Slăbiciune, Convalescenţă, Slăbiciunea copiilor, Lipsa şi Alteraţmnca sângelui, in urina ostenelilor şi nedormirilor, şi excesurilor de iote feluri. A lua 4-6dmeeuri pt- rji-Nici Constipaţiune, nici Diarrhee, Assimilare complectă. Eli-g-ir de Fer Rabuteau este recomandat persanelor cari nu potâ Înghiţi drageuri. Un păhăruţ la fie-care masă. Sirop de Fer Rabuteau, în special destinat copiilor. Modul intrebuinjarei detaliat insofeşte fie-care Flacon. A se cere : Le Vâritable Fer Rabuteau CLIN & Cie, de PAKIS, care se *09 pâte găsi la toţi DroghistH ?> Farmaciştii. mffiwmmwu, INSTALAŢIUNI de TELEGRAF, GAZ, APA, Telefoane Paratonere Filtre „Chamberland-Pesteru", Tuburi de basalt, fonta şi plumb Robinetărie, Water-Closete de toate slstemnrl % Biurou de Construcţie Frojecte. alon de exposiţie, export 7EIRICH & LEOPOLDER Bucureşti — No. 9, Strada Berzei No. 9, — Bucureşti Tipografia l»»ptj&R A. Lsfteriu, Strada Câmp îeanu No. 46 Bucureştii. www.dacoromanica.ro