A M L S. - No. 2178 EtflflJ* & DtiU^ VINERI 17 DECEMBRIE 1893 C o V r ' ■H^qnaa^r.iaaKb’—»f?g rnn^ w v^-iv *1 ^a^.^ „ Pentru iovfit&torl pe un an . . . . 30 „ IN STREINETATE Dn an .... •...................60 Şease IudT ...............................25 Trei luni............................... 15 Numărul 15 Baroi Pe pagina III, 30 litere, corp 7 1 lee Iota „ „ IV „ „ . ,25 Uitnl lini*, ţnsnrţe 51 reclame , ,, 2 lei ii ui» {Vatra Anaoeiurt » se adresa: LA HcSeniisiSatraţia Zîa^Mîw* EJlsa a^m»p weetîââi SO bani Redacţia i Pasagiul Român o . 2 1 Pas &d fftaâesssfcreţia s g i ts i Român I o> 2. irKS2^Xil^ffi*»£ffiS^&?8S3saSB8S»K»âf>îll88&li;airiiiaâia^£&>.SSS5^^ Participarea la beneficii. Din afară. Ca metal med. Tarifai si convenţiile. Fisionomi» Camerei. Diu Sofia. Amintiri din o călătorie, (Foită) 7 --««r - -c-.^.a-ram.rrresrxggwa': Participarea la beneficii Camerile franceze prepară o le-gislaţiune întreagă în ceea-ce priveşte asociaţiunile de muncă. De şi această legislaţie este, în cea mai mare parte, contra asociaţiunilor de acest soiu, totuşi se găseşte în ea un capitol VI, care nu poate fi trecut cu vedereă şi care, subt aparenţele cele mai modeste, dă semnalul unei adevărate revoluţiunî economice. Acest capitol VI Introduce în legislaţia franceză contractul de participare a uvrierilor a es-ploatările fie comerciale fie industriale. De sigur, textul iegei e foarte a-nodin, atât de anodin în cât pare la prima vedere chiar copilăresc. In a-dever, el zică numai atât — şi subt această formă a fost votat de Camera franceză — că întreprinderile industriale şi comerciale pot admite Pe uvrierii saii funcţionarii lor de a participa la beneficiele rezultate. Şi în acest caz, in afară de cazurile când părţile contractante ar renunţa, conturile întreprinderilor vor trebui să fie controlate şi verificate. Aceasta înseamnă, prin urmare, că această verificare şi acest control vor fi de drept comun în cazurile de participare la beneficii a uvrierilor. Rolul verificatorului şi al controlorului va fi îndepliniT de un expert ales prin bună înţelegere de ambele părţi, de patron şi uvrieri, şi în caz de neînţelegere expertul va .fi desemnat fie de preşedintele tribunalului civil, fie de acela al tribunalului de comerţ. Iată dar noul drept comun : uvrierii vor avea dreptul de a cunoaşte comptabilitatea lucrărilor la care ei iab parte, de a şti modul de funcţionare al lor, condiţiunile de existentă, profiturile de realizare şi din aceste profituri controlate şi serios constatate ei vor lua partea lor de beneficii, în afară de salarii, tot aşa dupe cum iau azi patronii sau acţionarii marilor întreprinderi. De fapt, uvrierii vor fi de acum înainte nişte adevăraţi asociaţi, ceea-ce înseamnă că actualul contract de muncă proletară, în virtutea căruia uvrierii nu primesc în schimbul mun-cei lor de cât salariul pe cere patronii consimt a li-1 da, va dispare, şi va fi înlocuit cu contractul de asociaţiune. De o cam-dată, acest soiu de contract va fi, după cum prevede legea franceză, numai facultativ; pentru cât-va timp încă întreprinzătorii vor putea refuza participarea uvrierilor sau funcţionarilor lor la beneficiile întreprindere! la care ei lucrează ; primind chiar această participare, patronii vor putea stipula în contractele lor cu uvrierii nişte beneficii derizorii pentru aceşti din urmă şi vor putea face, încă pentru cât-va timp, ca controlul acestor uvrieri asupra beneficiilor realizate, să nu se poată îndeplini aşa cum ar trebui. Faptul însă că s’a pus in codul francez a-cest embrion de lege este probă că .deia participărei uvrierilor la bene- ficiile operei la care lucrează, este o idele care o-dată născută a intrat pe calea realizăreî, că ea s’a impus şi va sfârşi a se impune în aşa mod în cât în curând va fi peste putinţă întreprinzătorilor de tot soiul de a mai găsi braţe, înainte de a primi această ideîe a participărei munceî la beneficiile cari până acum erau încasate numai de capitaluri. Faptul că actualul guvein francez, cel mai reacţionar din guvernele republicane de până acum, a fost silit să admită această ideie în legea ce a propus relativ la asociaţiunile de muncitori, constitue, dupe cum am zis, o adevărată revoluţiune. E drept că de o cam-dată ideia este în embrion, dar e în natura embrionului de a se desvolta şi pe urmă cu toţii ştim că toate marile reforme au început în proporţii foarte mici şi că toate măsurile legale cari, pentru a nu deştepta animozităţi, au fost la început înscrise în legi în mod facultativ, au sfârşit foarte curând să devină obligatorii. Astă-zi legislatorii francezi, ca toţi legislatorii reprezentanţi ai claselor bogate, dau, ca tot-d’auna, cel mai puţin posibil; dar prin acest fapt ei recunosc că e nevoie de a da ceva; peste puţin timp se va produce o aşa mişcare a opiniuneî publice în cât întreprinzătorii singuri vor fi nevoiţi să considere ca asociaţi pe toţi colaboratorii lor şi atunci se va pune cestiunea cantităţei cuvenită muncitorilor din această participare devenită obligatorie. Şi atunci acest lucru nu va mai fi, dupe cum am mai arătat cu altă ocaziune, de cât o pură cestiune de aritmetică, de şi de acum chiar partea cuvenită muncitorilor din beneficiile realizate este indicată prin valoarea personală pe care ei o aduc cu denşii când intră în asociaţie. Această participare a tuturor producătorilor la valoarea reală a produselor este de sigur sfârşitul proletariatului de o parte şi al patronatului de cea-altă parte. Prin urmare cu multă dreptate am zis că noua dispoziţiune Introdusă în legea franceză este o adevărată revoluţi une. D IN ft F A R A Serbia Ziarele austriace continuă a lansa ştirile cele mal îngrijitoare cu privire la starea din Serbia, dar toate aceste ştiri trebuesc primite cu rezervă,, fiind dat că Austria nu agrează de loc actualul regim radical-de-mocrat diu Serbia. Astă-zi primim din Viena următoarea telegramă : Viena, 27 Decembrie.-^„Politische Cor-respondez* primeşte din Serbia o scrisoare în care a zis că propunerea depusă la Skupştină, relativă la distribuirea de arme predate de stat miliţiilor, este de natură a provoca temeri serioase. Un asemenea procedeu nu există în nici o ţară europeană. Nu este nici un motiv obiectiv în favoarea acestei propuneri; din contră, sunt obiec ţiuni grave în contra ei, din punctul de vedere al siguranţei generale şi al existenţii Statului. Primirea acestei propunei ar aduce complicaţiuni aproape inevitabile. * Cu privire la procesul fostului minister liberal AvakumovicI, ni se depeşează următoarele : Belgrad, 27 Decembrie. D. Kundovici a apărut şi el azi în procesul cabinetului A-vakumovicî. El a recusat pe judecătorul Vasa Manoilovicî, cu care este în duşmănie. Dupe citirea apărărilor d-lui Ribarac şi Kundovici rostite la Skupştină, şedinţa a fost închisă. Ascultarea acuzaţilor va începe Vineri. Anglia Londra, 27 Decembrie.—D. Gladstone a declarat la Camera Comunelor că guvernul n’are informaţiuui oficiale în privinţa veniturilor ducelui de Coburg şi ai ducatului. Guvernul e de părere că o discuţie publică în această chestiune este inoportună. Franţa Procesul turburărilor din Aigues-Mortes Angouleme, 27 Decembrie. -- Procesul celor 17 acuzaţi în afacerea din Aigues-Mortes a început azi înaintea juraţilor din Charente. Consulul generai al Italiei la Marsilia a asistat la proces. Acuzaţi cercetaţi, printre cari este şi un italian, declară că italienii au început strigând : „Jos Franţa ! Trăiască Italia!“ Judecătorul de pace care voia să despartă pe francezi şi italieni, spune că ia un moment dat aceştia erau aşa de ameninţători în cât brigadierul jandarmeriei voia să comande foc; el l’a împedicat. Consulul italian a făcut o vizită prefectului şi-a declarat că dacă asistă la proces e ca să se asigure că lacrătorii italieni împlinise datoriile ce le impusese ospitalitatea franceză; ori-ce altă explicare a prezenţei sale ar fi falşă. Italia Revoltele continuă Caltanisetta, 27 Decembrie.— Desordine grave au avut loc la Valguarnera. Mulţimea a năvălit în închisoare şi a liberat pe deţinuţi, a dat foc Primăriei şi la mal multe edifice publice şi private. Un preot care se încerca'să liniştească răscoala a fost uşor rănit. Trupele trimese au restabilit ordinea. CARNETUL MEU Encă un atentat Vechile libertăţi parlamentare încep sa tie a'acate, d-nii conservatori sunt obosiţi, sunt plictisiţi, voesc tăcere în jurul lor, doresc sa domnească nesupăraţi şi necontrolaţi. Acuma Senatul discută modificarea regulamentului seu interior, iar membrii majorităţei votează tot soiul de dispoziţiuni autoritare cari micşorează drepturile parlamentare, cari, mai ales, ştirbesc puterile în tot vecii urgisitelor opoziţiuni. Printre dispoziţiunile cele mai reacţionare aflăm că s’au. introdus şi se vor introduce : 1) Dreptul de interpelare va pierde din vigoarea luî actuală, interpelanţil vor sta oare-cum la discreţia majorităţei iar opo-ziţiunile se vor vedea puse, foarte de multe ori în neputinţă de a controla guvernul. Iată despre ce e vorba: Regulamentul cel nou al Senatului va prevede că asupra unei cestiunî nu va putea interpela de cât un singur senator, iar în discuţiune nu va putea interveni de cât miniştrii. Aceasta se chiamă, pur şi simplu, a se ridica opoziţiunilor dreptul de a interpela. De îndată ce noul regulament va intra în vigoare, senatorii ministeriali vor fi aceia caii vor adresa interpelările asupra ces-tiunilor celor mal arzătoare, miniştrii vor respunde şi nimeni alt nu va pulea interveni în discuţiune. Majoritatea actuală a Senatului meige bine şi frumos, ea nu vrea să se dezmintă, ea remâne anti-libe-rală ca şi guvernul pe care-’l serveşte. O-da ă o asemenea dispoziţiune votată s’a sfârşit cu dreptul de interpelare. Abia câte o-dată, pe furişele, prin surprindere, opoziţiunea va izbuti să ’şi spună cuvântul ; în majoritatea mare a cazurilor guvernul va avea cume riî seî din majori-late cari vor inteipela şi în urmă se vor declara mulţumiţi. D-nii conservatorii s’au însărcinat să dovedească că parlamentul este o inutilitate şi dovada vor s’o producă cu înlesnire. O altă dispoziţiune nesăbuită esle a-ceea privitoare la şedinţele de noapte şi la prelungirile de şedinţe. Pe când, pentru prelungirea şedinţelor se va cere coue treimi din numerul voturilor pentru ho-tarîrea şedinţelor de noapte simpla majoritate va fi suficientă. Rezultatul îl vedem de aci : Când minişirii nu vor putea obţine o prelungire de un ceas, căci îi va lipsi cele doue treimi, el va obţine negreşit o întreagă şe linţă de noapte cu simpla majoritate. Aşteptăm regulamentul complect pentru a ’l judeca definitiv; ar fi fost mai folositor să ’l putem doborî prin discu-ţiunea din p.esă, dar cura nici în Senat nu i se aduce mari împotriviri s’ar părea că lumea noastră parlamentară nu dă mare importanţă modificărilor făcute. In cazul acesta toată lumea e de acord iar noi o felicităm. Memphis Tariful şi Oenvenfiile Cu cât guvernul stărue în rezerva ce şi-a impus, cu cât el se arată surd la toate acuzările ce i se aduc şi mut la toate explicaţiunile ce i se cer, cu atât el provoacă mai multe bânuelî şi temeri in ce priveşte stlngăcia cu care a condus negocierile pentru în-cheerea convenţiilor comerciale, şi inoportunitatea unei grabnice modificări a tarifului autonom. Bănuelile şi temerile, foarte legitime, care erau până acum numai în tabăra opoziţi unei, acum s’au deşteptat şi manifestat chiar în rindurile majorităţei, şi însăşi d. general Mânu, preşedintele Camerei, s’a făcut ecoul lor. Iată, dupe ziarul guvernamental Ţara, objecţiunile pe care ie-a formulat d. Mânu la apelul d-lui Lahovaridease vota în doue zile tariful şi convenţiile: D. General Mânu a declarat, că ţine a şl exprima regretul, că această întrunire n’a avut Ioc mal nainte şi că majoritatea n’a fost consultată mat de vreme asupra acestor cestiunî. Preşedintele Camerei cere oare cari explicaţiuui d-lut ministru de externe. Intr» altele d-sa întreabă dacă prin articolul II se dă soluţiune la cestiunea drepturilor dd moştenire ale stre:nilor în România. D-sa mal cere lămuriri în privinţa foloaselor ce ar putea trage din această convenţiune cele-l’alte puteri, cart beneficiază de clauza naţiunet celei mat favorizate. Deci temeri cu privire la eompro miterea chestiei naţionale, temeri pentru compromiterea intereselor economice. Ce a respuns la acelea d. Al La-hovari ? Ascultaţi, tot după ziarul Ţara; D. ministru de externe a respuns că cestiunea dreptului de moştenire a streinilor nu.este intru nimic prejudecată prin articolul II. D-sa arată, că articolul II din vechea convenţiune ar fi putut da loc poate la temeri ca cea a d-lul general Mânu, dar tocmai de aceea d-sa a obţinut în noua con-venţiune modificarea acelui articol. Cât pentru foloasele ce ar dobândi cele alte puteri din această convenţiune, d. Lahovari arată că Germania a cerut avantagil mat ales pentru industriile germane. Nu ştim, şi Ţara nu ne spune, dacă d. Mânu s’a declarat mulţumit şi mai ales luminat de aceste lămuriri ce i-a dat. d. ministru de externe. Lucrul se va vedea cu ocazia discuţiilor publice ce vor urma în Parlament. In ce ne priveşte însă, stăruim a spune guvernului că laconismul luî întăreşte din ce în ce convingerea tuturor că dânsul a procedat greşit şi reu în aceste chestiuni, că dacă nu dă explicaţiunile ce i se cer, este că dacă ar vorbi mai reu s’ar înfunda. Legăturile politice a» - Se vorbeşte că distinsul fost de director al lucrărilor publice, d. Goşeff, va fi trimes ca reprezentant al Bulgariei în Bucureşti. Ar fi o răsplată meritată pentru acest bărbat inteligent şi cult, căruia ’I revenea de drept ministerul lucrărilor publice creat de curând şi care nu i s’a dat, din pricina vecl-nicilor combinaţii politice, cari la noi, ca şi în Romania primează asupra orl-ce alte consideraţii. * * * In 4 Decembrie s’a dat un splendid concert în sala Teatrului în folosul societăţel Mila a doamnelor din Sofia, prezidată da d-na Constanţa Grecoff. Biletele s’aO vîndut cu mult înainte, cererile fiind înduoite ca numârul locurilor. E probabil că din această cauză concertul se va repeta. Pentru ca lumea din România să ’şl facă o idee de mişcarea artistică din Sofia şi să poată şti ce fel de concerte se dafl aci, dau programul acestui concert. Iatăi : Partea I-iar 1) Uvertură din opera Leonore, cântată de muzica militară. 2) Aria Margaretei din Hughenoţi, şi romanţa Dubist vie eine buline, compusă de d. Bechmann, reprezentantul Agenţiei Balcanice cântate de d-na Bechmann. 3) Arie din opera Don Juan de Mo-zart, pentru piano, vioară şi flaut., cântată de d na Eliza I. MichailovicI şi de d-nil: Bojan şi Taneff. 4) Solo pentru vioară, doue compoziţii ale d-luî Novaceff, executate de compozitor. 5) Trei cântece bulgare, cântate de d-ra Bentceff. 6) Quatuor : Ave Maria de Gounod, pentru voce, vioară, piano şi orgă. executat de: D-ra Stoicef, d-na Eliza I. MihailovicI şi de d-nil Novaceff şi Wiesner. Partea Il-a. 1) Solo în Es-dur de Listz esecutat de d-na Burmoff cu acompagnement de orchestră. 2) Polca de bravură, cântată de d-na Bechmann cu acompagnement de orchestră. 3) Solo pentru vioară şi o berceusă pe o violă cu 14 coarde, executate de d. Novaceff. 4) Aria Lolel din Cavaleria Rusticana şi Nen e vero, romanţă italiană, cântate de d-ra Stoiceff. 5) Trei romanţe, una nemţească şi duue ruseşti, cântare de d. Ilalincoff. 6) Orchestra. Aplauze foarte multe. Unele bucăţi afl fost chiar bisate. La concert au asistat prinţul, prinţesa, mulţi reprezentanţi streini, miniştrii cu so-ţiele, etc. ctc. Prinţesei i s’a oferit un prea frumos buchet şi a doua zi ea a trimes d-nel Gre-coflf, pentru fondul societăţel, 1000 lei. Cum să vede societatea Sofîană are petreceri desiul de alese la care să grăbeşte să se ducă. Artele nu sunt de loc dispreţuite şi doamnele din societate dau concursul lor cu multă bună-voinţă. GUSTAVE GUISVTlLER S A B OTII __ i Ne hotărîserăm să ne despărţim de bună voe. — De voiţi, d nă, să facem inventariul lucrurilor. — Să facem, d-le. Şi ca nişte experţi am mers de la o mobilă la alta din salonul cel mic : — Asta e a d-voastră... — Asta-I a mea.. D. Marfaulx, om galant, nu discuta nici una din pretenţiile mele. Cu un creion şi cu un carnet in mână, însemna pe rând pretenţiile mele, de multe ori escesive, fără să arate vre-o mirare ori nerăbdare. Ea aşi fi dorit să nu fie aşa de liniştit; flegma lui me plictisia, me enerva, me umilia, pentru că eu eram mişcată, eram gata de plâns.. M’am uitat mult la bărbatul meă, într’un moment în care, ştiindu-I foarte ocupat, eram sigură, căn’are să mă bage de seamă ; şi aveam o ciudă mare pe perfecţiunea rece a ţinutei lui. Din salonul cel mic, am trecut în salonul cel mare, apoi In sala de mâncare şi de aci în odaea mea Pompadour. — Tot ce e aci, d-nă, e al d-tră, spune "bărbatul mefl, prin urmare nu mal e ne-voe să înşirăm lucrurile... Ba nu... aşi vrea saboţil aceştia. Ah 1 dragă, drăguţii de saboţi 1 Dar tu nu le ştii istoria; am să ’ţi-o spun, ca să pricepi ce are să urmeze. Saboţil aceştia ’I adusesem din Pyrinel, sedusă de graţia lor cochetă şi de forma originală a virfulul lor aduse. Şi într’o dimineaţă, când eram fată, aveam o întâlnire de dragoste în fundul parcului. Era acum patru aul, la Glycines, în Septembre. Şi cu toate că Eduard venea la noi în toate zilele, prefăcându-se că ţine mult la fratele med Iacob, noi tot gâsiam că nu ne vedem destul de des. Pioase toată no ptea. Abia făcusem câţiva paşi şi a trebuit să me întorc, aşa desfundat era pămîntul. Atunci m’am gândit la saboţil mei, pe care ’I făcusem pon buchet şi ’I agăţasem în odaea m a. iî am încălţat şi cu greu, (căci nu eram deprinsă cu încălţămintea asta de lemn) m’am dus în fundul parcului. Dar acolo am dat de o adevărată baltă de noroiu. Am băgat de seamă, numai când am ajuns la mijlocul el şi când, voind să me duc mal încolo, ’ml-am simţit picioarele lipite de pămînt. Am făcut o sforţare şi am isbutit să ’ml scot picioarele din saboţi; dar de frica noroiului m'am grăbit să le vîr la loc. Ge posiţie 1 Tocmai atunci Eduard a eşit dintr’un desiş. „Ajutor 1* ’î-am zis rîzînd, dar foarte înciudată că m’a surprins într’o posiţie aşa de ridiculă. El a venit la mine cufundându-se în noroiu pană peste glezne şi m’a luat pe sus în braţe, m’a strîns la piept şi m’a dus pe un te ren mal tare... ’MI-aduc aminte, Paulino, că tare ’ml-era frici?’, dar şi tare era bine şi dulce... Gând m’am vezut acasă, m’am gândit la saboţil rămaşi în noroiu. Am chemat pe fratele meu care citea în seră şi ’l-am zis: — Ia ascultă, Iaco.be, tare gentil al fi dacă... Uite, adineauri, plimbându-me prin parc... El ’ml tăie vorba: — NaaaL Dar de ce te plimbai prin parc aşa de dimineaţă şi când drumurile sunt desfundate? — ’Ml place tare mirosul frunzelor ude !.. M’am înămolit într’un loc şi ’ml-a rămas saboţi,! acolo. Tu al cizme, vino de mi-I scoate Ajunserăm în locul sinistrului; nu mal atnncl am băgat de seamă cât am fost de imprudentă, când am vezut urmele lui E-duard. — EI bine ? Unde-s saboţil ? m’a întrebat Iacob. — Colo. — Unde colo? Ce întâmplare ! Nu mal eraţi acolo !.. — Sigur că s’aă înfundat de tot în no-roitt... — Da, aşa-I, zise fratele meu zîmbind, aşa-I, de ce nu? Peste zi, a venit Eduard ca de obiceiu. N’a apucat să şează şi fratele meu ’l-a şi întrebat : — Dragă Marfaulx, nu cum-va ai dat de saboţil d-şoarel Gisela? Mi s’a părut că mor de ruşine. Şi Eduard ce mutră avea!.. Iacob pufni de rîs; tata şi mama se puseră şi el pe rîs. Eram aşa de mânioasă că am fugit şi m’am încueat în odaea mea A trecut o bucată devreme, apoi a venit fratele meu şi a bătut la uşă. — Ţii mult la saboţi? — Lasă-me în pace 1 Să nu te vez 1 — Vezi... Marfaulx zice că ’l-a cucerit puindu-şî viaţa in pericel şi de aceia nu vrea să ţi-I dea... De vrei să ’I al, nu-I de cât un mijloc... să T ei de bărbat. — Ah 1 dragă frăţionre 1 Iată istoria saboţilor. Când am văzut aceste moaşte, inima mi s’a muiat subt acţiunea amintirilor, cum se moae ceara la para focului. M’am uitat la Eduard ; un nor d6 lacră-mi îmi întuneca ochii- ’l-am zis cu glas tremurător : — Saboţil sunt ai mei. — Nu ; nu vă aduceţi aminte că eă ’i-ara scos din noroiu? — Da ; dar sunt al mei şi ţiă la el! — Şi efl ţiu la el.... El bine, să luăm fie-cnre câte unul...... Atunci m’am dat de gol: — Nu ! am strigat, nu, nu, să nu-I despărţim ! M’au podidit lacrămile şi ne-am înpăcat. Devotata ta Gisela. Arfe şi litere Expoziţia Jiquidi. — Sunt trei zile de când s’a deschis in saloanele de d’asupra farmaciei Brus, expoziţia talentatului pictor Jiquidi. Pentru prima oară să deschide la noi o expoziţie în condiţii atât de bune şi cu atâta sacrificii. Fie-care poate să-’şi dea seamă de iubirea de artă a acestui tânăr artist, privind catalogul expoziţiunei, iarăşi un lucru nod la noi. Catalogul expoziţiei, coprinde fotografiile a 85 din cele mai principale tablouri expuse. Expoziţia se compune din peste 150 tablouri în ulei, aquarelă şi desemn. Nici o-dată un pictor de la noi n’a avut o expoziţie mai bogată şi mai variată. Publicul care până acum a admirat pe Jiquidi numai ca caricaturist, va avea ocazia, să se convingă, că el aste şi un pictor de talent. Este greu să enumârăm aci toate tablourile de o valoare artistică incontestabilă. Aceasta o vom face atunci când vom vorbi mai pe larg de această expoziţie. De o cem-dată ne mărginim să spunem amatorilor de picturi artistice, de aquarele fine, de timpuri luate de pe natură cu o măestrie deosebită, să viziteze expoziţia Iul Jiquidi şi suntem siguri că nici uuul din cunoscătorii serioşi în materie nu vor putea să părăsească această expoziţie cn mâna goală. Trebue să încurajem artele, trebue să dăm o dovadă artiştilor noştri! cu talent că nu trăesc într’o ţară în care arta este condamnată. * Talentatul bariton Tralan Maure-şeanu, a dat Duminică 12 a. c. in Piatra-N. un concert cu graţiosul concurs al d-r«I Olga j Lupaşcu, care a primit o frumoasă lyră de flori din partea publicului petrean înaintea I căruia a debutat cu mult succes. Sâmbătă i d. Mureşeanu va da un concert îa folosul Li gel culturale şi Duminică va debuta în Bacău asistat de d. Ernest Narice şi de gentila doamnă Greceanu. * * * T-a Producţiune şcolară dată de elevii şi elevele Conservatorului de musică şi dc-clamaţiune din laţi va avea loc Duminică iu 19 Decembrie 1893: Iată Programa : 1) Beethoven. Adagio şi finalul din Trio op. I. t(No. 2) pentru Piano, Violină şi Violoncel executat de d-ra Nataha Dogariu (eleva d-rel A. Sion) şi d-nii Caudella şi Weiss. 2. Mozart. Aria pajului din opera: Nunta lui Figaro căutată de d-ra Carp (eleva D. Mezetti). 3) Rode. Adagio şi finalul din Concer- tul al 7-lea pentru Violină, D. Vasile Bor-teanu. t 4) Mendelssohn. Rondo capricioso pentru Piano, d-ra N. Dogariu. 5 Rossini. Caritatea. Qhor esecutat de d-reie clasei de ensamblu vocal. Profesor D. W. Humpel. Primarul fără voe. — Comedie într’un act de Bayard, tradusă de C. Bălănescu. (jucată de elevi şi eleve a clasei de decla-maţiune). Profesor D. M. Gaiino. PERSOANELE Durosei, dir. de poştă D-l Ionescu Cristof, rotar „ Groper Penşon, provei)şal „ Morţun Muilo. argat „ Dimitriu D-na Penşo D-ra N. G. SandovicI Perina „ N. SandovicI începutul la 2 ore p. m. foarte precise o huatiumi recomandabil ase învelicomptorîcare sunt prea expuşi la frig cu o păturii de pâslă sau de lână, spre a se ivita îngheţarea apel conţinută într’inşiî şi prin urma resuprimarea totală a iluminatului. * ★ * Holera j Conslantinopol, 27 Decembrie. — In urma dispariţiuneî holerei s’au luat I următoarele dispoziţiunî : încetarea J vizitelor medicale a călătorilor euro- Kinî şi a desinrectăriî efectelor lor la ustala Paşa; desfiinţarea carantinei j de 24 ore pentru proveninţele din ! Hamburg, Amsterdam, Rotterdam, j Plaga, porturile române de pe Dunăre | şi de pe Marea Neagră, din porturile | din Bulgaria şi Rumelia orientală; | desfiinţarea vizitei medicale pentru Marţi noapte pe la două ore, s’a terminat înaintea Curţii cu juri din Iaşi procesul omorului din Tăuteştî. In urma unei strălucite pledoarii a ] proveniuţele din porturileĂustro-Un d-lui A. Bădărău, juriul a dat un ver- ' garieî de pe Adriatica şi pentru acele dict de neculpabilitate în ce priveşte ' din Smirna, i pe părintele Constantmescu, acuzat ca 1 ---—-----—------------„„ ' autor intelectual al omorului şi a j A apărut tn broşură par-rfispuns da, în ce priveşte pe Andro- j r .. * ". nache Popescu, autorul material, acor- j tea a fia-a dan sslemoriile dând insă şi acestuia circumstanţe a- Regelui Caa*o1 al Româaiief. tenuante. I . . n , „ _ .. . . Curtea a achitat deci pe preotul j PreI_u*_ ” *e,“ Depositul la Constantinescu şi a osândit pc Po- ' administraţiunea Ziarului pescu la opt ani închisoare. j „Lupta", unde se găseşte * * * şi partea l-ia. Conrespon- XTSS&& I «lenţii noştri. din ţară sunt rugaţi să ceară numărul de broşuri cât cred că pot să vîndă trianeţand tot o-dată banii cu un rabat de 25 la sută. aii fost închise din cauza scarlatinei ! şi influenţei care bântue printre elevi. • * * :Sa Evadatul Ciobeică din penitenciarul Huşi a fost prins la Stăhneşti in acel judeţ. * * * Nici o graciere nu se va mai face de sărbătorile Crăciunului, aceasta in urma resoluţiunei d-lui Ministru de justiţie, de oare-ce pe tabloul de gra-cieri a fost puşi toţi marii tâlhari din ţară. * * * La tribunalul de Covurlui se mai crează încă un cabinet de instrucţie care a devenit necesar. D. Ministru de justiţie deja lucrează în acest scop. * *. * D. Gr. Olănescu va ii'ales raportor pentru convenţia cu Germania. * * * D. N. C. Mihăescu a fost numit arhitect al ministerului instrucţiunei publice în locul d-luî Goliger, demisionat. Teatral Naţional. — Azi, Vînatorit de Azi la Uşi jumătate, comform pro- zestre. gramului, delegaţia Camerei a fost J Duminica.—Fata de bancher, comedie primită de rege pentru a’i înmâna de V. A. Ureche şi Sapho. Societatea Presei Convocare D-nii membrii al Societăţel Presai sunt invitaţi pentru a 3-a oara în Adunare generală ordinară Luni 20 Dec. corent. la orele 8 şi jum. seara, în localul Clubului din calea Victoriei No. 61. La ordinea zilei: AdmisiunI de noi membrii, Comunicări, Darea de seamă anuala, Alegerea noului comitet. Comitetul PETRECERI răspunsul Camerei la Mesagiu. * * * D colonel Odobescu, actual prefect de Ilfov, va fi Înlocuit zilele acestea; succesorul d-sale va fi d. Scai lat Orăscu actualul director al prefecturel Capitalei. * * * Parte din picturile pentru catedrala din Constanţa a sosit. Ele sunt lucrate de pictorul Doră din Paris. Societatea studenţilor universitari «Unirâa» a decis a da în cursul lu-neî Ianuarie câte un mare bal în Capitală, în Buzău şi în Brăila. ’ŞI-au ales >entru fie-care bal câte o comisiune ae studenţi şi s’au votat primele credite. * * * Compania de gaz din Bucureşti reaminteşte numeroasei sale clientele că, la apropierea gerurilor celor mari este Opera. — Luni, prima reprezentaţie a operei Lohengrin. Decoruri şi costume noul. Mâine Vineri, Trovatore. Palatul Uheneulu .— Concertul Dini-cu-Lewinger, s’a amânat pentru Marţi 21 Decembrie. Teatrn Hugo.— In toate serii® reprezentaţii. Circul Sldoli.—In curând soseşte trupa d-lui Cesar Sidoli. Sala Băilor Eforiei. — Sâmbătă, 26 Decembrie 1893, Primul Bal Mascat. In j tot timpul carnavalului va urma regulat, Duminica, Marţi şi Joi Baluri Mascate. Bufet şi restaurant bine îngrijit. Sala va fi bine încălzită. Musica militară şi orchestra naţională. Or.SfiOlchowski s’a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara. FOIŢA Q1 ARULUI „LUPTA1 8 C. HOGAŞ Ast-fel, eram supărat pe mine însu-ml, că nu puteam da un lustru eroinei mele din acel moment; eşil deci deşiiuzionat din i-grasiosul sanctuar în care călcasem şi merserăm la fântâna sf. Teodora. Ajuns aici, trebui să me sui pe o scară, pusă anume, până la o înălţime de vre-o duol stânjeni, şi numai ţinându-me în echilibru de-asupra prăpâstiel, şi dâud mâna cu rădăcina şubredă a unul brad tînăr, putui sări deasupra. Aicea să poate vedea o mică scobitură pătrată şi puţin adâncă căptuşită cu mă-treaţă, în care zace vecinie o apă infectă, strînsă din ploi sau din rouă dimineţii; cu această apă, să zice, sfinta işl alina setea, să poate; eu însă, privind această apă, îmi dădui cu socoteală, că e câte o-dată, mai nimerit de a muri de sete, de cât să câştigi cununa de mucenic bând apă cu mă-treaţă. De alt-mintrelea moaştele sf. Teodora, dupe afirmarea localnicilor, odihnesc şi astă-zl la Tesalonic. Pentru a merge la stânca căprioarelor, trebi să ne întoarcem puţin îndărăt; ast-fel, părăsirăm fântâna sf. Teodora, unde în zadar căutarăm minunata el floare albastră... Cine ştie, poate că sămânţa peregrină a vre unei specii de aconit sau de holbură cu floarea ca uu păhăruţ de azur, va fi încolţit şi înflorit cât-va pe locurile acestea sub căldura vre unei primă-verî fecunde şi va fi dat loc legendei amintite. Orî-cum ar fi însă, o floare e tot-d’a-una o minune, un dar ceresc, în sinul acestor sterpe regiuni. Drumul, ce trebuia să ţinem, să încovăia ca un şarpe pe dupe stîncile, ce ne îm-prejmuiaa mersul, şi să părea a nu fi bătut de cât de urmele selbaţice ale fiarelor din natură cărora şi noi, să părea că împrumutasem ceva: atâta devenisem de u-şori şi de îndemânateci, atât de bine învăţase piciorul nostru a-şî mlădia talpa pe UDghiul ascuţit al pietrelor, sau a se înţepeni cu siguranţă acolo unde un alt picior profan ar fi tremurat şi n’ar fi îndrăsnit să înfrunte un lunecuş primejdios. Ast-fel merserăm ca un pătrar de oră, şi dupe ce trecurăm pe o scândură aruncată ca o punte peste despicâtura adâncă dintre doue stânci enorme, sosirăm la stânca căprioarelor. Se numeşte ast-fel stânca aceasta, fiind-că, în timp de grele ernl, căprioarele îşi dafl în- tâlnire deasupra el; şi chiar poate fi aşa ceva, de vreme ce, stânca de care vorbim prezintă o suprafaţă netedă şi acoperită cu un muschiu. din care resar, icl-colea, câteva fire de un fel de i<*rbă roşieticâ şi, sel-batecă; apoi ea e şi cea mai eşită din planul giganticului brîfl de stânci ce încinge muntele despre Nord-Vest, şi prin urmare şi cea mai expusă vânturilor ernel; aceste vânturi mătură omătul de pe ea şi Iasă descoperit muşchiul ce o îmbracă sub forma unor ochiuri de verdeaţă, unde căprioarele vin să cerşască lernel sgârcite o sărăcăcioasă hrană. Cu toate că duceam de câte-va zile o viaţă idilică şi ni s’ar fi cuvenit, prin urmare, să gustăm un minut de odihnă sub umbra vre-unui fag stufos, totuşi ne mulţumirăm, de astă dată, cu umbra rară şi îngustă a unul tînăr brad care nu oferi răcoroasa- I ospitalitate de cât căpetelor noas-• tre pârlite şi înfierbântate de înflăcăratul j miez al zilelor de Iuliu. De alt-mintrelea, ţ un vânt uşor, ce se iscase tocmai atunci ne j dedea răcoarea pe care lipsa umbrei ue-o 1 refuza ? Cât de dulce-i odihna câte o-datâl j Ş’apoi de pe inălţimea pe care stăteam, 0-i chiul nostru înota în văzduhul deşert de ! sub picioarele noastre, înbrâţişând nemăr-j ginit ul cerc inchis in depărtare de picioa-j rele uegre ale munţilor păduroşi. Pe aîo-j curea, munţii se desfac şi lasă ochiului visător o parte de trecere către spaţiu.... Mal incolo, azurul albastru, această stavilă eternă a vedere! omeneşti, părea că însemna, în infinit, hotarul nestrămutat dintre împărăţia ochiului şi a imaginaţiunil. Sub picioarele noastre sub înălţimea pe care stăteam, să adăposteşte mica şi vechea biserică clădită de cel întâii! anhoret al Sihlei. Altâ-dată rugăciunele către D-zefi să făceai! în ea; astă-zi însă nu so mal oficiază întrânsa; şi numai ca relicvie să mal îngrijeşte de bă-trînul singuratic, care înfruntă pustietatea locurilor acestora. Trebue să mărturisim, de alt-mintrslâa ca solitarul Sihlei a rămas şi până astă-zl o enigmă pentru noi. Ast-fel, să tânguia câ hoţii l’afi călcat în câte-va rîndurî, bine înţeles numai pentru a-I lua cele câte-va velinţe rupte şi vechi, căci banii şi provisionărilc nu-1 prea încurcaţi, dupe cum uşor e de presupus. — Apoi atunci cum şi pentru ce stal sfinţia ta în asemenea pustietate, îl întrebai eu, dacă mal ales dupe cum spui, hoţii te calcă şi te pradă ? — Pentru ascultare şi pentru Domnul, fiule, îmi răspunse el pe o notă oare-care din pisaltichie, pironindu-ş] ochii în pământ şi încrucişindu-şi într’un chip evlavios, mînele pe piept. — Şi efl nu me puteam sătura, privind contrastul isbitor, ce făcea această atitudine umilită cu faţa lui roşie şi plină, cu ochii lui negrii, mici şi scânteitorl, cu mâinele lui uşoare care părea a fi deprinse cu multe nevoi şi cu acea privire mal cu seamă, care se furişa din când in când, repede spre noi şi j pe care nişte gene de şi destul de dese nu o puteau îndestul ascunde- Era rus de origine ; cel puţin accentul lui vorbia în acest sens. — Şi cu ce trăeşte sf. sa pe locurile a-cestea? îl mal îutrebăl efl. — D-zeu şi oamenii cei buni nu ne lasă să perim. Când e vorba de D-zeu, gândii efl, nu zic ba; ciuperci şi rădăcini va fi semănat cu îmbelşugare părintele ceresc pe locurile acestea; când însă e vorba de oameni buni, apoi aceştia nu vor fi dând pe aicea decât din an în an; şi timpul acesta e de ajuns ca să poată muri de foame chiar ascetismul cel fără stomac. Şi nu mersei mai departe cu reflecţiunile mele, de şi oare-când, înaintea judecăţel fu tras, ca complice la mal multe prădăciunl, un sfânt ermit, şi, dacă nu me înşel, chiar al Sihlei, mi se pare. Orî-cum însă, trebuia să fim şi noi oameni buni; ast-fel scoaserăm restul de pâue, rachiu şi merinde ce mal aveam, spre a mai potoli acea hoţomană de foame, cum o numea Erod, Antipos—şi care, tot drumul, să ţinuse grapă de noi. Paharul de rachiu merse cerc împrejur, începând, bineînţeles, de la sf. sa care’l luă cu multă evlavie, îl bine-cuvîntă, îşi făcu cruce, îl goli până în fund, îşi şterse gura cu mâneca cafenie a rasei sale, şi’l înapoi mal încet de cum îl luase... Bis repetita deo placent *) este o zicătoare născută pe Olimp, confirmată în Ierusalim şi eternizată în Vatican. (Va urma). *) Cele de doue ori rrpeţite plac lui D-zeu., I J www.dacoromanica.ro 17 DECEMBRIE 1893 EDIŢIA II Corpurile Legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei dela 13 Decembre 1893) D. Fleva spune că la 1888 când s’aălua. dtumurile de fer de la nemţi, ele dădeai! un venit brut de 30 milioane şi un venit net de 10000000. Acum ele daă un venit brut de 50000000 şi un venit net de 14 milioane, prin urmai e exploataţi» costă mal mult acum, când avem experienţa ce ne lipsea la început. Aceasta dovedeşte, dupe d-sa că exploatarea se face râd. Acum ar trebui să avem un venit net de 17 — 18 milioane. D. C. Olănescu răspunde că dorinţa d-lor Fleva şi Poenaru este satisfăcută. Explua-tarea se face mal eftin, dar d-lor n’au ştiut să studieze budgetul. Este adevărat că s’a prevăzut la venit net numai 14 milioane, dar tot la venitul net trebuesc trecute şi cele 2f milioane jum. cari se întrebuinţează la construcţii de linii nuol. D-sa n’a mal făcut ca până acum, să treacă tot sporul la venit, iar pentru construcţiile nuol să se ia bani din împrumuturi. Prin urmare avem ca venit net tocmai atâta cât doresc, să avem, d-nil Fleva şi Poenaru. De alt-fel d. Poenaru a vorbit pentru că î se dase cuvântul, d-sa nu era pregătit. A spus că e lipsă de vagoane, nu este esact. D. Olănescu citeşte nişte acte ca să dovedească că un deputat care ’I a reclamat că nu i s’a transportat la timp nişte fân depus la o staţie oare-care, nici nu depusese fân la acea staţie. D. Ghiţescu. La staţiile Botoşani, Mir-ceştl şi altele, stau şi acum proauc:e. D. Olănescu. Nue3te exact, sunteţi rău informaţi, absolut nici o cerere n’a rămas uesatisfăcută. D. Ghiţescu. Anul acesta nici n’aţl a-vut ce transporta ! D. Olănescu. Vă înşelaţi, anul acesta am transportat 50000 de vagoane mal mult ca în cel-alţi ani, 75 la sută s’a transportat în trei zile, 15 la sută în 9 zile şi numai 1 şi 66 la sută în trei săptămâni. Este adevărat că pentru două la sută din transport, pe care ’l constitue exportul în Germania şi Austria, n’am dat vagoane, dar aceasta pentru-că ştiţi când dai un vagon încărcat afară din ţară ţi se dă în schimb un vagon gol, cu care te serveşti pe acelaşi număr de km. şi la un moment Germania şi Austria m’au avizat că nu-mi pot da vagoane în schimb, ’ml vor plăti chirie. Am oprit atunci de a se da vagoane în a-cele ţări pentru-că să cerea până la 600 de vagoane pe zi şi în 25 de zile toate vagoanele noastre ar fi trecut graniţa. Am preferat să neglijez 2 la sută din transport, pentru cel-l’alţl 98 (aplause )• Discuţia să închide. Să pune la vot cu bile luarea în consideraţie şi votul este nul. Şedinţa să ridică la ora 5 fără 10. Şedinţa dela 16 Decembrie 1893 Şedinţa se deschide la ora 1 şi 40 sub pre-şedenţia d-lul V. Pogor. Prezenţi 110 deputaţi- Se fac formalităţile obicinuite. D. Preşedinte comunică Camerei răs- i punsul dat de rege delegaţiei, care ’i-a înmânat răspunsul la Mesagiu. Se votează cu 63 bile albe contra 34 bile negre luarea în consideraţie a budgetului c. f. Se dă citire par. I-iii. D. liicescu propune să se mărească cu 100 lei leafa casierului central, din 500 să i se facă 600 lei. De asemenea propune o sporire pentru sub-inspectorul mişcărel. D. N. Fleva susţine amendamentul. D-sa arată că din budget rezultă că directorul general are 61000 lei pe an. Oratorul;protestă în contra faptului că d. Duca, director al C. F. a primit, după cum să vede în „Monitorul" de la 15 Decembrie, şi postul de administrator al nouţi societăţi de construcţie de tramwaye şi căi ferate. D. Fleva arată că aceste două slujbş sunt absolut incompatibile. (Apl.). D. 1. DocanAceasta^n’o ştiam (citeşte „Monitorul*. Eu vă jur pe onoarea mea, acum înainte de serbătorilejCrăciunuluI, că noi cel din Moldova-de-sus ne ruinăm din pricina drumurilor de fier. (Apl. zgomot). D. N. Fleva spune că ar trebui să scăpăm o-dată de aceste amfîbil cari se pun între partide, pentru-ca să ’şl facă tot-d’a-una trebile. (Apl.). D. C. Olănescu spune mal întâi u că d. Duca a fost numit fără ştirea sa administrator al nouel societăţi de construcţii şi ’l-a declarat eri că nu primeşte şi va şti să-şî facă datoria. De alt fel, spune d. ministru al lucrărilor publice, onorabilitatea d-lul Duca este prea sus pusă pentru ca să fie tratat cum a fost tratat de d. Fleva. Din suma de 61000 lei numai 24000 ia d. Duca, 18000 sub-directorul general, 7500 secretarul adm. centrale şi 19000 sunt je-toanele de prezenţă ale consiliului de administraţie. Discuţia se închide. Se votează toate paragrafele. Bugetul C. F. în total se votează cu 69 bile albe contra 36 bile negre. □D. M. Ghermaui cere să se pue pe mâine la ordinea zilei tariful general vamal. D. Fleva protestă, d-sa cere să se lase cele trei zile libere. D. Al. Lahovari cere Camerei să voteze urgenţa, pentru-că cel puţin, tariful să fie votat până la 20 Decembrie. Germania de un an şi jumătate ne acordă avantagiî fără LUPTA No. 2178 ca să primească nimic în schimb. Afară de aceasta la 20 Decembrie espiră tratatul provizoria şi am rămânea într’o încurcătură. Urgenţa se votează cu 85 bile albe contra 32 bile negre. La ora 3 şi 5 min. şedinţa să suspendă. SENATUL Şedinţa de la 16 Decembrie 1893 Şedinţa se deschide la orele 2 p. m. sub nreşedenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino, preşedinte. Prezenţi 68 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. La ordinea zilei continuarea discuţii a-supra proectulul de modificare a regulamentului Senatului. D. Orăscu, raportor, continuă citirea regulamentului care se votează pe articole. Regulamentul în total e pus la vot. Votanţi ... 69 Bile albe. . . 45 pentru „ negre . . 24 contra Noul regulament al Senatului a fost votat. D Urdăreanu întreabă din nofl pe d-1 ministru de justiţie dacă are cunoştinţă de scandalul petrecut la tribunalul din Vâlcea. D. ministru de justiţie respunde că a delegat pe d. prim-preşedinte al Curţel de Apel din.Craiova să ancheteze cazul şi va comunica resultatul anchetei şi disposiţiunile ce va lua. D. Urdăreanu se declară satisfăcut de răspunsul d-lul ministru. D. Preşedinte declară incidentul închis. Senatul se ocupă după aceia cu recunoaşteri şi indigenate. gura Motru!uI,2) Portul Constanţa, 3) Suvenir de Constanţa. Toate aceste tablouri şi obiecte, să pot vedea în orl-ce zi şi oră de lucru, în can celaria direcţiei administrative, a Primăriei, biuroă licitaţiunilor. Doritorii de a lua parte la această lici-taţiune, sunt rugaţi a veni, în arăta zi şi oră, preparaţi cu sumele ce ar fi dispuşi să ofere. ULTIME INFORMAŢII Mâine Camera va lua în discuţie proeăul de lege modificator al tarifului general vamal. Şe aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 4 luna Ianuarie 1894, ora 3 p. m.,se va ţine la Ospelul Comunei Bucureşti licita-ţiune publică orală, conform art. 10 din regulamentul loterielor, pentru vânzarea următoarelor obiecte şi tablouri câştigate şi rămase nereclamate de la loteriele organi-sate de d-na Ecaterina Lucescu, d F. Kra-tochvil şi d. Mihail Spirescu şi anume: 1) Un paravan de sobă montat în ramă de stejar sculptat. 2) O dantelă de 5 şi jumătate coţi lungime şi un metru lăţime. 3) O învelitoare de masă brodată culori. 4) Idem. 5) O pernă de dantelă penttu colţ. 6) Idem. Tablouri reprezentând: lj Ştrengarul: 2) Struguri cu mere; 3) Prune cu mere; 4) Peisagiu ; 5) Un ebreu, copie după Grigorescu. Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE cu D. M. Balş a fost numit raportor al proectulul de lege prin care se cere să se voteze convenţia comercială încheiată cu Germania. Azi s’a împărţit deputaţilor raportul asupra tarifului general vamal. Şi d- Balş a depus pe biurou raportul asupra convenţiei cu Germania. Societatea istorică a studenţilor in litere în şedinţa sa de la 15 cor. a ales următorul comitet: Preşedinte de onoare: d. Grigore G. Tocilescu; vice-preşedinţi : d-nii Paul Negulescu şi Gonst.. Banu; casier: d. Pictorian; secretari: d-nii Emanuel Floru şi Ion Moruzi. Senatul a votat în şedinţa de azi indigenatul d-lui doctor H. Jurim din Botoşani îndeplinind ast-fel dorinţa cetăţenilor din judeţele Botoşani şi Dorohoiu cari cereau acest vot senatorilor ca recompensă pentru merituoasele servicii aduse de acest doctor timp de 25 ani judeţului Botoşani. Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 20 luna Decembrie, ora 3 după a-miazl, se va ţine la Ospelul Comunei Bucureşti licitaţiune publică, orală, pentru vânzarea locului comunei situat pe Bulevardul Elisabeta, colţ cu strada Plevneî, în suprafaţă de 713 m. p. fiind liber de orl-ce construcţie. Planurile şi estimaţiunile acestor proprietăţi se poate vedea în orî-ce zi şi oră de lucru în cancelaria direcţiunel administrative a Primăriei, biuroul licitaţiunilor. Doritorii, de a lua parte la această licitaţiune, sunt rugaţi a veni, în arătata zi şi oră, preparaţi cu garanţii de (zece la sută) din valoarea proprietăţel. Asemenea se face cunoscut că Primăria vinde locurile sale cu obligaţiune pentru cumpărător să înceapă a construi, în timp de doui ani de la aprobarea definitivă a vînzărel; contrariu să plătească, în folosul asel comunale, încă jumătate din preţul cu care a cumpărat proprietatea. Art. 40—57, din legea comptabilităţeî generale a Statului, sunt aplicabile acestei licitaţiuni. Ultime Telegrame * * * Ni se depeşează următoarele: Sofia, 28 Decembrie .—Un ukaz princiar proroagă sesiunea Cameril până Marţa viitoare. „Swoboda" zice că chestiunea susţinută la Cameră în privinţa ridicării linul monument lui Alexandru I-iă de Battemberg a fost rezolvată în sensul anei subscrieri naţionale. Guvernai se angajază a institui un comitet în fie-care oraş cu însărcinarea să adune 0-frandele. Monumentul va reprezintă pe prinţ călare şi va fi ridicat pe piaţa Alexandru, în faţa palatului. * * * I Din străinătate: — Ziarele parisiene spun că şansele d-lul Charles Floquet de a fi ales senator la Paris în locul d-lul Gobleţ care a optat pentru Cameră, sunt bune. Doui candidaţi democraţi s’au retras în favoareB d-lul Floquet. — Se crede că cu ocazia recepţiunilor de e nul nou, regele Belgiei se va pronunţa a-supra situaţiei politice a ţărel şi va indica sensul în care doreşte rezolvarea crizei latente care durează de mult. Licitat!! Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 5 luna Ianuarie 1894, ora 3 după a-miazi, se va ţine la Ospelul Comunei Bucureşti licitaţiunea publică, orală, conform art. 10 din regulamentul loteriilor, pentru vânzarea următoarelor tablouri şi obiecte, câştigate la toteriile organisate de d-nii N. Groper, I. Bărbultscu, Oscar V. Obedeanu şi Kinion Th. Loghi şi nereclamate: I) Tablourile şi obiectele rimase de la loteria organizată de d. N. Groper : a) Tablouri reprezentând: 1) Interior de păduri, 2) Marina, 3) Trandafirii. b) Obiecte: 1) Un vas de teracotă, 2) Un vas de teracotă. II) Tablouri de la loteria d-lui l.Băr-butescu reprezentând : Cap de femee. III) Tabloul de la loteria d-lui Oscar V. Obedeanu reprezentând : Dorobanţi în tranşei! înaintea Plevneî. IY ) Tablouri de la loteria d-lui Kinion Th. Loghi reprezentând : 1) Pictorul de la In ziua de 15 Ianuarie 1894 orele 11 a. m. se va ţine licitaţiune publică orală la Eforia Spitalelor Civile pentru darea în exploatare, în comp-tul d-lui Uie Ştefănescu, a 20700 ai-borî şi două parchete din pădurea Morunglavu] (Romanaţî), exploatabile# imediat după sub-semparea contractului. Garanţia provizorie, va fi de lei 2500 iar condiţiunilc generale şi speciale de exploatare se pot vedea în zilele şi orele de lucru la serv. bunurilor Eforiei. Se pune în vederea amatorilor art. 40—57 din legea comptabilităţeî generale a Statului. No. 19160. 1893, Decernb, 10. Eforia spitalelor civile O-rui Seurea No. 27, Strada Sfinţii Apostoli No. 2.7 (In dosul circului Sidoli) Dă consultaţiunl de boalele interne, de piele şi sifilitice. Orele de Ia 2—6 p. m. D-torul Sterie Ciurcu Viena, IX Pelikangosso, No 10 Cabinet de consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena. PUBLICAŢIUNE In ziua de 20 Decembrie 1893, orele 11 a. m. se va ţine licitaţie publică prin oferte sigilate la Eforia spitalelor civile din Bucureşti, bulevardul Elisabeta, pentru darea în întreprindere a construire! unui local de şcoală de ambe-sexe în comuna Drăgşanî din judeţul Teleorman. Valoarea totală a lucrărilor se urcă la suma de lei 62239 bani 34. Garanţia provisorie va fi de lei 5 la sută din suma de mai sus, iar cea definitivă de 10 la sută din a- ceiaşi suma. Se pune în vederea d-lor concurenţi art- 40'—57 din legea compta-bilităţei generale a statului. Devisul şi caetul de sarcine se pot vedea în zilele şi orele de lucru la serviciul Bunurilor Eforiei. No. 19280 1893 Decembrie 11 rJBLIiîlG^^FSE A apărut, Iu Bucureşti „ VîEAŢA « revistă săptămânală, ilustrat1, sub direcţia d-lor A. Vlahuţă şi D-r Urechiă. Un număr I 20 bani, abonamentul 10 lei pe an. AMSTERDAM, 28 Dec.—Mal mulţi indivizi fără lucru aă făcut o manifestaţie dinaintea palatului regal. Poliţia a făcut us de arme şi a împrăştiat mulţimea. Sunt câtl-va răniţi. MELILLA, 28 Dec.—Araaf a predat mareşalului Campos pe principalii şefi ai insurgenţilor din Riff. Mareşalul, judecând că Sultanul trebue să-I pedepsească, a trimes prisonierii la Tanger. PARIS. 27 Decembrie.—Dupâ ziarul Le XIX Silele proectul de conversiunea rentei de 4 jum. la sută se va prezintă parlamentului în Ianuarie şi conversiunea va fi terminată pe la 15 Februarie. PRAGA, 27 Decembrie.—înmormântarea lui Nava, victima „Omladinei" a avut loc azi; nici o desordine. ATENA, 27 Decembrie.—Camera a adoptat tractatul cu societatea ungară de navi-gaţiune „Adria" în privinţa expediârei poştei. LONDRA, 27 Decembrie—D. Gladstone a declarat în Camera Comunelor că guvernul primise de mal multe zile raportut consulului Portal asupra Ugandeî, chestiunea e foarte importantă şi situaţia foarte complicată, pentru că nu numai interesele Angliei şi ale indigenilor sunt în joc, dar şi alte interese. Guvernul nu poate spune încă dacă a sosit vremea ca chestia să fie supusă parlamentului. ST. PETERSBURG 27 Decembrie.— A-genţia telegrafică din Nord declară că nu este casa Dreyfuss care a fost citată înaintea justiţiei la 23 Decembrie pentru fraudă în predarea grânelor, a 7 persoane printre caii sunt câţl-va vechi impiegaţi acelei case. VIENA, 27 Decemb.—Generalul de Loe şi deputăţia prusiană au sosit; mâine vor fi primiţi de împăratul şi în urmă de arhiducele Albrecht căruia ’I vor da bastonul de mareşal. LONDRA, 27 Dec. — Reuter află din Johannesburg că o luptă sîngeroasă a avut loc alaltă-orî între minerii [indigeni. Sunt vre-o sută de răniţi; o magazie a fost jefuită. Poliţia a restabilit ordinea. MADRID, 27 Decembrie. — Procesul a-narchiştilor acusaţi că au voit să facă se sara în aer Camera deputaţilor anul trecut, a început azi. 6» DE VEMZfUFtE următoarele produse a le fermei agricole, din Slobozia-Galbeau (jud. R.-Sărat), a lui C. C. Datcuîescu : din varietăţile cele mal bune, L6I 63 6 nu0j şj rodnice, precum: Grâu de g toamnă, Porumb adevărat portocaliu,.gigantic * Dinte de Cal, negru etc.; Ovezuri negre ţi albe; Oarze Hauna Pedrigrâe din Moravia, cavaler şi golaş; Cartof! gig mlici cei mai bum. Camelina. Vinuri negre vechi şi astra provenind din Yia Datcuîescu din oroteuî şi păstrate în profundele beciuri de la Slobozia-Galbenu. Ultimele noutăţi de Roze altoite, predate în primăvara 1894 în glastăre. A se adresa lui G. O. Datcuîescu, Directorul revistei „Gazeta Săteanului“ B.-Sărat, cât de curînd până nu se epuisează aceste porduse, ce se predau franco gările B.-Sărat asu Faur ei. ■ fS Colţul Stradelor Smârdan şi Şelari ff — Casa Maior Fănuţă — MAGAZINUL CU COLONIALE DELICATESSE FRAŢI VA@IL.E3CU LJt COCC! « jj Dr. Zeligher Instalându-se în noul local Colţul Stradelor Smârdan şi Şelari — Casa Maior Fănuţă — Roagă pe Onor. Clientelă a’l vizita ca si întreens fiind bine a-sortat cu difertt mărfuri proaspete pentru Sf. Sărbători C fitul Stradelor Smârdan şi Şelari Dr. Octov Bobulescu de copil Consultaţiunl de la 1—3 după amiazl. Calea Victoriei 73 şi 31od I 1. Sophle i Intorcându-sc diu Paris, după o practică de 3 ani, a redeschis atelierul de Rochii şi Confectiuni !o stts*. Lipseam 21 JtWBS LA LEG9, Calea Victoriei, 28 — Vis-a-vis de Poliţie — M un mare tran- ^ U S® m Sp0rt de noutăţi pentru anul noă, precum: Coşuri cu flori, vasurl admirabile objecte de porcelan şi de bronz; Oglinzi cu floride porcelan, bijouteril fin de siăcle. 0© Veiizar© Moşia Poineşti la o oră distanţă de gara Vasluiu. întinderea 527 fălci (308 arături, 60 fâneţă, 60 imaş (şubat) 94 pădure, de zece până la 20 ani, din care 25 ne-exploatată, Patru sate împrejur. Două perechi case, magazii, vie, cramă, moară, două iazuri. Apa Rahova pe moşie. Arendată pe 6 ni cu preţ de 15500 lei anual. Moşia este hotărnicită. Facilităţi de plată A se adresa d-1 ui G. Voinescu-Boldur, a-vocat, s-rada Aurel 2 (Olari). De arendat Moşiile Cârligil şi Aldeştiî, situată în judeţul Roman şi în apropiere de patru kilometri de spatia căiel ferate Galbeni, având întindere de 1800 fălci dintre cari 1300 fălci arabile. 250 fălci fîupţe, 250 falei suhat, sunt de arendat pe termen de 5 saă zece ani, cu începere diu toamna anului curent sau primăvară anului viitor 1894. Moşiile posed toată zestrea necesară unui buu gospodar: coşicrie, hambare, mori, case de locuit, etc. având făcute şi trei sute cincizeci fălci semănătură de grâu de toamnă Doritorii sunt rugaţi aseadresi. la fraţii ZarPopol, la sus numitele moşii. Fabrica de ciment romln si var hidraulic din Breaza Floria?) Oavidecsu & Recomandă onor. ingiuerî, architecţl, antreprenor de lucrări publice şi private şi onor. public doritor de a clădi cimentul româu şi varul hidraulic produs de fabrica lor. Se furnisează tot-d’a-una in calitate superioară celor-’l-alte produse similare indigene sau streine şi conform condiţ'unilor ce se c*r la diferitele servicii mai însemnate de lucrări publice. Preţuri curente şi informaţiunl se trimet imediat după cerere A se adresa pentru ori ce comande administratorului, Titu Daviiescu, gara Comarnic. Filip l. Gesticone Mdvicat Bulevardul Elisabeta, ^0. 6î Orele de consultaţie : 8 —10 dimineaţa şi de la 5 — 7 după amiază. — .Casa Maior Fanuţa — BALELE SECRETE NEPUTINŢA BARBlTEASCĂ Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul în boale lumeşti: IF- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii Voevozî Consultaţii de la 10—1 dim. şi dela 5—8 seara. ' Loc separat de aşteptare pentru fie-care. FABRICA DE CONSERVE ALIMENTARE, FRUCTE CANDIDE ŞI GLACE MAIOŞ Consultaţiunl pentru boale interne şi sifilitice de la 3—5 p. m. Calea Rahovel 24. D'p THOIVIE^CU medic primar la spitalul de copil Strada Italiană No. II Consultaţii la 6 ore seara M. ECONOMU & Magazin de Draguerie şi OoSostîaie, str. Şelari, 4 Aducem la cunoştinţa onor. Public, precum şi numeroase! noastre Clientele, că, pe lângă fabrica conservelor alimentare deja cunoscută, am adăogat şi un laboratoriu special condus de un bun lucrător din Franţa pentru fructe candide, fructe glace, compoturi, siropuri, dulceţuri şi peltele de diferite fructe unde se efectuiază la cerere prompt, şi diferite obiecte pentru cadouri, precum coşuri, buchete etc. de zahăr şi fructe;—la cerere trimitem catalogul gratis şi franco. www.dacoromanica.ro Sobe Calorifere Belgiana Arde fără întrerupere t cu C o k s Antracit -e*^* W» |:1 ŞI ORI-CE ALT CAR BUN m\' îi produce mare economie. PîMiP li p!?Sfi L. foarte hygienice » wmm* 86 garantează pentrn buna funcţionare IBr si durabilitate Unid repres ntanţi în Orient: £MjL iM< Littmann et ?. Wappner Calea Victoriei' No. 6L — DEQUENN şi & BRUXELLES — Pil CSI Idiy f 'MACT3I; S A C DE VOIAGIU» ca necesariele de toaletă de In 40 Ia 850 franci cgrl se găsesc tot d’a una in mare \sortinient 64. ăttrada Ştirbei-Modă, 64. LA FABRIC A D lui fo. 2178 17 DECEMBRIE 1893 >0 <£> CD O ps-actica şl» care durează 12 ore. o sncar- IL, *" Turnătorie de fer Fabrica „Cornetul" ErFECTTTE-A-Z^i. SOBE MEIOISIGEi “lg foigîenSce şâ ventilatoare^ SOBE PARiGIHă, SOSIRI do BUCATE, llr.p«ă*ta»eîPS,,t si£îerocSe I MftmM F ffftf* »* am?rae! Paturi, Lavore,Caere §j BBBWSJ'îa-llu © ăL-Ssj pentru case, boteiurî şs spstale. 8Kg10tUERE EL ATICE GRILAJE de pentru Grădini, Curţi, etc. 1 şi CIORI pentru alegerea pietrişului, nisipu- | lui etc. BEŢELE pentru maşine Agricole, precum CiurI şi Site, se efectuiază în această Fabrică prompt şi cu preţurile moderate. € irA ^SIROP şi PASTA ale Dr ZED cu bagaj ^daCodema, §i Tolu contra bronchi-j ^telor.gutur aiuritor Irritatiunilorj de pept, tussei magarestifj JZatarrhelor, insomnie lor; . ALBERT BAUER biurou Technice — 59, Strada Colţei 59, — 3VC O F. X FABRICI DE SPIRT ntysis â8#c ' naţio© ESP0SITIUNE PERMANENTA A HfmSIllELOB AGRICOLE „Xî. F BOKBET” Lumina Electrică şi rransmisiunca Forţei prin Electricitate FABRIC 1 [) E 0 U R ELE Unelte şi obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la. cerere. Tipografi» Lupt®, A. Lsfteriu, Strada Câmpineann No. 46 Bucureşti. www.dacoromanica.ro