ANUL X. — No. 2172 EDIŢIA A DOUA VINERI 10 DECEMBRIE 1893 ryiiaijiijrin ABONAMENTE t IN ŢARĂ Un an............................40 lei Şeaso luni 20 „ Trei luni........................10 „ Peutvu învăţători pe un an . . . , . „ 30 , IN streinEtate Un an . . • e li luni IKuiren&rim 05 Bani Şeaae luni 50 25 15 Redacţia > Pasagiul ^OBaâân No. 2 ANUNCIURI i Pe padina m, 80 litere, corp 7 1 lefi linia n rr 1^ it ,» . ,25 bani linia. Inserţe ţi reclame , „ .... 2 lei linia PMitra nnanciarl a ae adresa: LA &sle«a3£si3tira$ii;a. ZsaruSni Un nsisnăff* w©cBniu 50 bani Ad^îîinistraţia a Pasagiu! ^ o m â n o ■ 2. ■*rs«MFis ____________________________________________________________fi______________________________________._________. _____i----------!_ —-------------------.—:—----------------L‘ -----------------------------------.----------,____________________________________________________ Budgetul. C. F. B. Declaraţia noului minister Italian. Fisionomia Camerei. Noul Ideal. Nuvelă. Budgetul C. F. R. Degeaba, ori cât sar ridica unii în potriva exceselor şi neajunsurilor presseî, în cele din urmă foloasele pe care ea le aduce tot prevalează, ieşind triumfătoare. Şi satisfacţia noastră, ca ziarişti, e cu atât mai mare, cu cât tocmai acei cari s’-a& arătat mai fără rezerve în dispreţul pentru presă şi în condamnarea absolută a acesteia, tocmai pe acei îi vedem apucând calea pe care ziarele li-au indicat’o de mult. După cum un ziar ori cât de jos căzut prin procedeurile şi atitudinea lui une-ori şantagistă, alte ori pătimaşă, în tot d’auna de rea credinţă, îşi răscumpără câte o-dată toate păcatele prin o campanie demnă asupra unei anume chestiuni juste, prin o denunţare gravă şi întemeiată, —tot ast-fel şi oamenii de guvern, şefii unor instituţiuni, cari se arată veşnic încâpăţinaţi şi protivnici sfaturilor presei, îşi răscumpără şi bine-meritează la rândul lor stima şi mulţumirea noastră, când cedează o singură dată observaţiunilor judicioase ce li s’au făcut pe calea piiblicităţeî. In acest din urmă caz se găseşte după noi direcţia căilor noastre ferate. Nu e un secret pentru nimeni că actualul director general al drumurilor noastre de fer nu escelează tocmai prin o deosebită consideraţie pentru presă, şi aceasta... pour cause ! Poate nu e instituţie care să fi fost mai mult criticată de cât acea a căilor ferate, şi în tot cazul nu e funcţionar superior care să fi fost mai grozav acuzat, mai viu atacat şi mai crud lovit ca d. Duca. Cu atât mai mare e deci meritul d-sale că, în cele din urmă, a izbutit să-şi impue destul sânge rece şi să aibe destulă prudenţă, de a laşa la o parte, din toate criticile formulate, tot ce era exagerat şi, poate, inesact, pentru a recunoaşte măcar un sîmbure de dreptate in tot ce se scria şi se 'spunea despre administraţia şi controlul u-neia din cele mal mari ramuri de activitate şi de bogăţie a ţărei. E destul să spunem că din datoria publică a ţărei de peste un miliard, drumurile noastre de fer reprezintă o jumătate din acest capital. In cifre exacte, până la 31 Decembrie 1892 creditele acordate pentru căile noastre ferate însumează cifra de 571832480 lei 35 bani, din care nu s’a amortizat până la acea dată de cât 70365172 lei 51 bani; aşa că anuitatea medio-anualâ pe care o plăteşte ţara pentru drumurile de fer, trece cu mult 30 de milioane, din anuitatea totală de 65 de milioane a întregel datorii publice. Ni se pare că o asemine instituţie pentru care ţara a făcut şi face a-tâtea sacrificii, justif,ca în deajuns interesul ce cu toţii i-1 purtăm, şi nu fără cuvânt toată lumea cerea cu insistenţă lămuriri mai precise a-supra situaţiei şi un control mai serios asupra administraţiei acestei instituţiuni. Această cerere a fost în definitiv ascultată: toate, absolut toate lămuririle s’au dat prin proectul de budget al căilor ferate pe 1894, prezentat în mod admirabil de bine docu- mentat. Lucrarea pe care o avem înaintea noastră — mulţumită unui deputat amic, căci presei nu i s’a comunicat -— face onoare celor ce au întocmit’o. Găsim în această lucrare foarte conştiincioasă şi meritorie toate amănuntele asupra desvoltăreî căilor ferate în România, din punct de vedere al întindere! gradate, a variaţiei costului de transport, al cheltuelilor generale şi parţiale pentru toate liniile şi pentru fie-care în parte; găsim tabele indicând frequenţa călătoriilor în diferitele sesoane ale anului şi pe deosebite linii, media locurilor disponibile pentru fie-care clasă, precum şi media locurilor ocupate, găsim tabele arătînd, în cele mai mici detalii, materialul rulant disponibil, modul cum a fost întrebuinţat în fie-care staţiune, cuantitatea şi direcţia transporturilor pentru diferitele categorii de mărfuri; găsim calculat costul pe kilometru de tren şi tonă brută kilometrică ; găsim statistica întârzierilor de trenuri, a accidentelor, a victimelor clasate pe categorii, arătindu-se căuşele lor, etc.etc. Toate aceste tabele şi statistice ilustrate cu cartografe colorate din care la prima ochire îţi poţi face o idee mai impresionabilă de cât aceea pe care ţi-o dad cifrele. Afară de aceasta, budgetul personalului căilor ferate, încă e de astă dată mai complect, avînd state, justificând mai lămurit sporurile cerute. Cu un cuvânt, întunericul şi hoa-sul ce domnia până acum, cel puţin pentru public, în ce priveşte starea acestei însemnate instituţiuni, s’a risipit. Lumina a început să se facă. Rămâne acum chestia controlului şi aceea a încheerelor pe care trebue să le tragem din o situaţie clarificată. Rolul principal îl are în această privinţă parlamentul, şi ne place a crede că, în acest an, discuţiile asupra budgetului căilor noastre ferate vor fi la o înălţime cu mult mai mare de cât până acum. In ce priveşte presa, nu ne îndoim că şi aci se va simţi un reviriment. Cel puţin în ce se atinge de noi, vom căuta să utilizăm în limitele puterilor şi a cunoştinţelor noastre bogatul material pe care ni-1 procură pentru prima oară şi ni-1 pune la îndemână administraţia căilor ferate. Un cuvânt pentru a termina. Nu trebue a se uita că d. C. Olănescu, actualul ministru al lucrărilor publice, a fost mult timp funcţionar al căilor ferate, a trecut prin diferitele servicii de acolo, ocupând în cele din urmă şi locul de sub-director. -------------- DECLARAŢIA Noului minister Italian Roma, 20 Decembrie D. Crispi a citit la Cameră decla-raţiunea ministerială, care zice că ministerul, care, in mod fatal îşi ea răspunderea puterii într’un moment când condiţiunile patriei sunt mai grave de cât an fost vr'o dată, are nevoe de concursul Camerei, fără distincpiune de partid. Miniştrii nu fac parte din nici o fracţiune a Camerii, ci din marele partid unitar, care are de scop unic fericirea Italiei. Trebue concursul Camerei şi încrederea poporului pentru a ridica creditul, a organiza finanţele, a restabili domnia legii, a da ţării conştiinţa de sine însuşi. «Nu facem pe nimeni vinovaţi de starea actuală a lucrurilor. Aceasta este consecinţa unei serii de împrejurări, pe cari nu putem de cât să le constatăm şi pe cari trebue să le combatem cu energie. Nevoile ţării sunt mari şi numeroase şi pentru a le sa- tisface, guvernul va depune parlamentului legi necesare, trebue cu t6te acestea să reamintim că nu avem timp de pierdut, căci ori-ce întârziere ar putea produce o mare pagubă.» «Guvernul va face cele mai mari economii posibile în administraţie. Ceasul de a cere oare-carl sacrificii ţărei a sunat;1- (Oh! Oh I la extrema stângă.) D. Crispi insistă din nou asupra ne cesităţei unei înţelegeri între parlament şi cabinet pentru a ridica finanţele. (Aplause în centru şi la stânga). Relativ la politica străină, d. Crispi zice in declaraţiune că ideile sale sunt , cunoscute: prieteşug cu toate popoarele,; respectul tractatelor. Demistunea preşedintelui Camerei D. Villa, vicepreşedinte, anunţă demisia d-lui Zanardelli de la prezidenţia Camerei. D. Crispi şi mai mulţi deputaţi, între cari, d. di Rudini, Brin, Barzilai cer a se resping* aemisiunea. Demisia este respinsă în unanimitate, cu mai puţin 2 sau 3 voturi socialiste. Discuţia asupra Declaraţiei D. Jmbriani, vorbind despre deciara-ţiunea guvernului, cere reducerea listei civile, micşorarea cheltuelilor militare şi schimbarea politicii streine. D. Cavaloiti combate impositele. D. Colafanni cere o amnistie generală pentru cele întâmplate la Sicilia în acest an. i D. Forhs combate cabinetul. D. Crispi declară că voeşte să eviteze azi ori-ce discuţie politică. Guvernul işi propune să facă o scrisoare reparatoare şi cere ajutorul tutulor oamenilor cu bună-voinţă. In cât priveşte Sicilia, recunoaşte necesitatea unor măsuri legislative. El are dragoste pentru clasele muncitoarenu poate însă permite ca asociaţiunile lor să aducă a-tingere instituţiunilor ţârii. Ancheta asupra băncilor D. Cavalotti prezintă un ordin de zi zicând că Camera laudă comitetul de anchetă asupra băncilor pentru o-pera sa conştiincioasă şi hotăreşte să tipărească documentele anchetei. D. di Rudini propune să se excludă din publicare, documentele destinate archivelor secrete, pentru că sunt de interes privat. Prima parte a ordinului de zi al d-lui Cavalotti este aprobată cu 442 voturi contra 24 şi 118 abţineri. Votul amendamentului d-luî di Rudini este amânat pe mâine, deputaţii ne mai fiind in număr. Fisionomia Camerei Tribunele sunt şi azi pline de lume ; tribuna damelor continuă de a asvârli foc, d. BobeicS este tot sprinten şi viol. Când toată lumea aştepta o discuţie liniştită, monotonă, când toţi ştiaii că au sS asculte tonul cadenţat, ritmat, perdut, cântecul de surdină al d-luî Balş, de o-dată doue clopote încep să răsune cu pu'ere. Dintr’un colţ se ridicase d. GoguŞ efa-nescu şi cerea raportul prefectului da Dolj. asupra anchetei ce a făcut la Primăria din Craiova. Din alt colţ desperat maiorul Prunc u strigă că prefectul de Tutova pune din nou candidatura fiului seu. Camera este în picioare. — Iar discordie! strigă unul. — Iar luptă fratricidă! adaogă altul. — Alegerea de la Bârlad devine pânza Penelopeî! spune un al treilea. — Prefecţii sunt nenorocirea guvernelor ! strigă un al patrulea. Şi toţi se vaită, toţi se văicăresc. — Adio pace ! Adio armonie! spune un conservator. — Dar cel puţin junimişti! să renunţe la Romalo ! zice un altul. — Ai vroito George Dandin ! AI vroi f o ! spune un junimist adresându-se d-lul Ca-targiu, ei bine fie. Nu trec cinci minute şi la tribună se ara'ă figura măruntă, dar mustăcioasă a d-lul Peucescu. — Conbatem, spune d-sa, guvernul în actuala sa formaţie pentru că nu e conservator.- D. Carp e reacţionar. Neînţelegerea este peste tot. Nicăeri administraţia nu se înţelege cu justiţia. — Cui o spui! Cui o spui! se vaită d. Budu de la Bârlad. — Ce spuneam eu ! ce spuneam eu! adaugă d. maior Pruncu. — Vroiţi o dovadă că guvernul e reacţionar ? spune d. Peucescu. Iat’o. Cu legea maximului s’a ucis industria naţionala, Cbocolata, a fost supusă la taxă. — A 1 esclamă un junimist, care vrea să zică chocoiata e cauza că te al răsculat contra guvernului? Dar întreruperea este înăbuşită de sem-nelele de aprobare ale d-lor Bobeica, Grigo-rescu, Orbescu, P. Brătăşanu. Chiar d. Seulescu aprobă în acest punt pe d Peucescu. — Da, s’a ucis industria naţională ! spune monseignorul. In ţările civilizate chocolat, cafeau cu lapte sunt băuturi răspândite cum e vinul la noi. — Prost gust au streini, nu ’ml trebue aşa civilizaţie, spune d. Dimitriu de la Ylaşca. — Nu ’ţl o fi trebuind d-tale dar mie ’ml trebue, răspunde d. Bobeica, asvârlind o privire de vuitor la tribuna damelor. Dar d. Peucescu nu se opreşte aci, d-sa critică aspru pe d. Carp şi se miră cum d-nil Lahovari şi Catargiu toloroază alături cu el un reacţionar. — Nu le atinge de Lahovari, ’I strigă d. Morţun, că acum îţi strigă că nu faci luptă de portofranc ci de portofoliu. — De data asta s’ar înşela de sigur! strigă un liberal. — Despărţiţi-vă sau departaţi-vă, strigă sfârşind d. Peucescu. — Asia-I formula lui Resu, zice d. Gogu Robescu. Un vînt rece se abate asupra Camerei, luminile se micşorează şi iau aspectul unor candele atârnate în mijlocul unei bolţi întunecate. Din fund se ridică o umbră albă, care face pomenire Camerei de vremile trecute. —• E pace! e linişte, e armonie, spune vocea. In lumea mea nu e duşmănie, nu-I discordie. Iubiţi-ve! uniţi-vă ! spune umbra. Liberalii protestă contra acestei apariţii-Dar un conservator le spune: — Aşa-I că vă suntem superiori ? Voi vă lăudaţi, cu un trecut şi cu nişte oameni cari nu mai există, noi ne lăudăm cu un trecut care trăeşte, ba încă şi gra-eşte. «p. NOUL IDEAL Emil Zola şi anarchiştil.—Religia creştină şi anarchlsmnl. — Ce e de făcut I Atentatul anarchist îndreptat în contra Camerei franceze, pe lângă că a provocat votarea acelor legi restrictive, despre cari noi am întreţinut pe cititorii noştrii, şi despre cari însuşi ziarul reacţionar «Figaro» zice că «Republica franceză a făcut, prin votarea lor, un pas pe calea reacţiunei,» a băgat în aceiaşi timp spaima în toată lumea cugetătoare din Franţa. Fie-care găseşte cu cale a-şi, spune cuvântul său asupra mijloacelor prin cari s’ar putea împedica pe viitor a-semenea atentate. In ultimele zile, unul din redactorii ziarului «Des Dăbats», a intervievat în această privinţă pe eminentul publicist Zola. Iată ce a răspuns marele romancier al Franţei: «Ce ar trebui să se facă, mă întrebaţi ? «Eu, care atât am luptat pentru pozitivism, ei bine, da, după treî-zecî de ani de lupte, mă simtastă-zi sguduit în convingerile mele. Credinţa religioasă ar fi impedicat ca ast-fel de teorii să se propage; dai* ea nu e a-proape dispărută astă-zi? Cine ne va da un ideal nou ?» Şeful radicalilor francezi, d. G. Clâ-menceau, reproducând în No. ultim al ziarului său «La Justicen, această opiniune a lui Zola, scrie următorul admirabil articol: «Mărturisesc că aceasta mă uimeşte. Am ajuns, noi, în adevăr, la acel punct în cât d. Zola să fie nevoit să alerge după un nou ideal ? Ce! credinţa religioasă ar fi putut împedica ca ast-fel de teorii să se propage? Dacă este aşa, de ce n’a tăcut’o? Cine a împedicat’o? Ce, cine, poate vre-odată să se impună conştiinţei o-meneştî ? Legile neaplicate contra cărora s’a revoltat atât de zgomotos pe- lerinii din Lourdes, n’au făcut decât să sancţioneze necredinţa universală. Cu toată aperenta reînviere a formelor, credinţa religioasă este pe cale a’şi da ultima suflare. In timp de secole fără sfârşit, ea ’şî-a întins domi-naţiunea asupra lumei, ea a stăpânit, a guvernat şi a posedat popoarele şi regii. A făcut ea viaţa mai bună, oamenii mai juştî, mai buni, mai milostivi? Nu, istoria credinţei creştine, în cele două lumi, este o înspăimântătoare istorie de sânge, do torturi şi de măceluri, pe lângă cari bomba lui Vaillant este o glumă de copil. Astă-zi, opera violenţei şi-a găsit execrabilul său refugiu în caţi-va mizerabili creeri pierduţi. Dar nu e d’a-bia eri, când după bătălie, oamenii galonaţi cu aur, cari se plimbă astăzi strălucitori prin Paris, masacraţi cu sânge rece, în timpul unei eterne săptămâni, bătrâni, femei, copii: treizeci de mii, se zice. Şi d. de Mun, neo-socialistul de azi, care a văzut aceste lucruri, care a avut partea sa în ele, se plângea că mizerabilii cutează a muri cu insolenţă! AI Căutaţi lecţia violenţei şi a a-narchiei! Nu mergeţi mai departe: ea este aci, vie încă în memoria oamenilor şi de o putere de propagandă cu mult mai redutabilă ae cât toate ignominiele ziarului anarchist «Pere Peinard». Şi, ca şi cum lecţia n’ar f îndestulătoare, se caută, se voeşte a se mai reîncepe încă. Nu cum-va clasele superioare n’au nimic de înVă-, ţat de la cele inferioare de cât violenţă şi trebue oare ca nenorocita noastră ţară să fie vecinie aruncată de la represiunile sângeroase la violenţele o-morâtoare ? Şi în acest titnp, unde sunt, spune-ţi-mî, reprezentanţii credinţei, oamenii cari sunt depozitarii lui D-zeu pe pământ? Ce cuvânt de pace aii spus ei celor puternici? Când au intervenit ei pentru învinşi ? Ca oameni, ei ar fi făcut’o poate ; ca preoţi, la dispoziţia Statului, şi a claselor bogate, el aii servit pe cei cari îi plătesc. Dogma ? e asvârlită în umbră, neputincioasă. Credinţa? e moartă. Cultul? un simulacru. Acest Vaillant, a cărui crimă a făcut pe toată lumea să-şi piardă minţile, şi la Mâzieres şi la Paris a fost educat de fraţii doctrinei creştine. Si bine, şcoala farăD-zeii l’a pervertit pe acesta ? Fraţii l’au tăcut să se comunice, aii remas în relaţiune cu el dupe ce a părăsit şcoala. Sezultatul: bomba-Acuz eu oare pentru aceasta pe fraţii creştini? Las amicilor lor inepţiele de acest soiu. Nu este vina lor, dacă învăţăturile lor sunt astă-zi fără putere şi fără virtute, sleite fără a se mai putea întoarce. Ceea-ce moartea a luat odată, ea nu mai dă înapoi- Credinţa în acţiunea divină a făcut pe om ceea-ce el este. Astă-zi această credinţă nu mai este: omul insă continuă de a exista. Mult timp ea va influenţa visele omenire!, dar printre mobilele acţiunilor sale omul nu va mai conta. Un ornament magnific: fie. Un instrument de acţiune: nu. Să mi se arate un creştin care să practice doctrina luiCrist! De mult timp d. Tolstoi a aruncat această desfidere, fără ca nimeni să-i fi răspuns- Şi de fapt dacă am voi să aplicăm doctrina lui Crist, toată societatea s’ar dărâma. Acest rezultat turbură astă-zî pe d. Zola, reîntors de la Lourdes, şi iat i -1 coprins de îudoelî, dupe cea mai vastă anchetă asupra societăţei moderne, dupe o muncă de treî-zecî de ani. Să nu se plângă de el însuşi: el a constatat mai mult de cât a formulat. A fost el tot-d’a-una atât de ştiinţific dupe cum o crede? aceasta nu este sigur. Dar înalta lecţiune care se degajează din opera sa este cel mai bun răspuns suspinilor sale neliniştite de astă-zî. Gel aţi luat omul sociabil pe toate gradele scâreî; uvrier, burghez, preot, soldat, ţăran: ’l-aţi întors, 1-aţî răsucit, ’i-aţi analizat, ’i-aţi comparat; aţi j rupt toate voalurile, aţi aretat toate i nudităţile, aţi pus la lumină toate I plăgile, toate ruşinele, toate mizeriele I şi aţi zis: aceasta e viaţa. ! Da, aceasta este viaţa pe care, după 18 sute de ani puterea absolută asupra inimilor, criştianismul ne-a făcut’o. ! Această credinţă religioasă, a cărei dispariţiune o plângeţi, pecareocbe- www.dacoromanica.ro 10 DECEMBRIE 1893 LUPTA No. 2172 maţi în ajutor, ea este, tocmai, aceea care lucrând atâta timp asupra omului, ni ’l-a dat ast-fel cum îl descriţî, Cum dar să i se maî ceară de a vindeca râul, pe care, fără voia el, de la ea însăsî vine ? Un iaeal nou pentru a înlocu i idealul vechiu, mort ? Dar SI aveţi în voi înşi-ve, este omul! Cum se poate ca până in aşa punct să vă ignoraţi singuri? Dacă omul pe care ’T-am primit din cursul veacurilor este ast-fel după cum aţi zis, la lucru cu toţii, romancier, literator, pictor, sculptor, tâmplar, tăetor de pietre sau fierar, toţi cari lucrează şi toţi acei cari cugetă, toţi acei cari, mândrii de ideia franceză, visează de a-’i creşte domeniul său şi voeşte cu hotărâre de a-’şi pune toate puterile la munca comună 1 La lucru pentru a reface ceea-ce este rău făcut, pentru a pansa mizeriele, plăgile, durerile, pentru a însănătoşi omul şi prin el starea socială. Idealul nu mai este divin, el este omenesc. A îmbunătăţi omul, a-1 perfecţiona, a ’î desvolta maî liber acţiunea lui într’un mediii maî favorabil, a regula, a uşura oribila luptă pentru viaţă prin legi de justiţie şi ae pace, iată scopul silinţelor omeneşti- A lua omul incomplect de la D-zeu şi a-1 creşte, a-1 termina, nu este nimic ? O asemenea operă este de despre-ţuit? Ce trebue mai mult? O recompensă care nu costă nimic pentru a o făgădui, de oare-ce morţii nu maî sunt în stare de a se plânge? Inimile mari n’au nevoie de aceste moaşte ; şi toţi oamenii, ori unde ar fi născuţi, ori de unde ar veni, pot să se ridice la această dezinteresare supremă, dacă subt ochii concetăţenilor lor,, luând cu curagiu partea lor la munca comună, ei obţin justa recompensă de aci, de pe păment: recunoştinţa şi stima tuturor sau, maî bine încă, intima conştiinţă a datoriei împlinite. Acest ideal este mai înalt de cât a-cela pe care el îl înlocueşte şi nu va maî fi înlocuit. G. Clemenceau. ~^”g6r= Clima în 50a săptămâna (De Luni // Decembrie până Duminică 17 Decembrie i8gj st. n ) Cu toate că suntem în iarnă şi de şi în câte-va zile temperatura a fost mult coborâtă sub 0° grade, totuşi săptămâna ce trecurăm fiind călduroasă pentru epoca în care ne aflăm, ea a avut un aspect agreabil. Mijlocia săptămânală a temperaturei a fost —1°.5 Cea maî ridicată temperatură a fost + 6°.0 Duminică, iar cea maî coborâtă— 6°.8 Marţi. Marţi cerul a fost senin, Luni şi Duminică noros. Soarele nu a strălucit de cât Luni, Marţi, Sâmbătă şi Duminică pe o durată totală de 19 ore jumătate. Sâmbătă şi Duminică a căzut câte puţină ploae amestecată cu măzărică, ploaia aceasta a căzut în mal multe părţi. In Moldova şi o parte a Munteniei a nins. In toate zilele a fost brumă, Vineri a fost puţină chiciură, Mercuri şi Joi a fost ceaţă înaltă, iar Vineri şi Sâmbătă ceaţă joasă. Inst. Meteor. BAlRE-ANTHIPOME OBSKA Străbătând într’o zi teritoriul Terek, după o goană nebună pe spaţiul îngheţat, troika se opri în faţa unei hibe sărace, jumătate colibă, jumătate pivniţă, ce făcea o cocoaşă pe şesul strălucitor de albeaţă; m’am dat jos şi scuturându-ml zăpada de pe cisme, am intrat într’un fel de vizuină afumată; în fundul ci pâlpâa o rămăşiţă de foc. Un bătrîn pustnic laic,' s’a sculat când m’a văzut, şi arătându-mi o grămadă de muşchiu uscat lângă vatră, m’a poftit să şez, urându mi bun venit.* — Tătuţule, ’mî-a zis el, tot ce-I aci e al tău, săracul e sărac, dar pâinea e pentru flămând şi focul . pentru cui ’I e frig. Apoi, după ce a aţâţat focul răscolindu-1 cu cizma, ’mî-a pus dinainte o bucată de pâine neagră şi puţin peşte uscat, tot ce avea să mânui în casa-I mizerabilă. Masa ’I era săracă, dar umbletul şi frigul făcuseră minuni; pâinea nu mi s’a părut aşa de tare, peştele nu aşa de scârbos: afabilitatea gazdei mele împodobea masa. Eu mâneam, pe când pustnicul a început să-mi povestească, în limba lui bogată, o legendă, ce privea coliba lui săracă şi priveliştile sălbatice prin care am trecut. E de mult, pe vremea strămoşilor mei, trăia aci o fată frumoasă ca o noapte înstelată ; născută în zarele celei din urmă rază de lună şi dintr’o picătură de rouă : o chema Obska şi venise pe aci, nu se ştia când şi de unde., părăsită, când era mică de tot, în pădurea de la Elkiew, de un cavaler, care o adusese pe şaşe, şi care a fugit pe urmă, cu vântul stepei. Copila s’a făcut mare. Când ghioceii înfloriseră de şaî-spre-zece ani sub brazii negri, copila se făcuse fata mare, vestită în tot cuprinsul Terekuluî pentru frumuseţea şi graţia ei; seniorii cei mai mari veniau cu grămada, ca să o admire, oferindu-i danul bogate şi cenrâdu-I I mâna. Ceasul Obskei încă nu venise, bo-! găţiiie nu o ispiteau ; isba el modestă, cu sfînta icoană, ’I era de ajuns ca să fie fericită; pretendenţii erafi trimeşî Ia plimbare cu daruri cu tot: ea nu vrea să-şi împărtăşască viaţă de cât cu cel care, sărac ori bogat, nobil ori serv, va isbuti să ’I câştige inima... Cu toate acestea, zilele treceaă una după alta... Intr’o zi, contele lvan, stăpânul şi seniorul strămoşilor mei, fiiud la vînătoare de lupi, a trecut prin pădurea de la Elkiew: pinii cei mai negrii încântaseră la urechi graţiile Obskei şi, curios să vază şi el pe copila vestită în frumuseţe, se dedejo3după cal dinaintea pragului pe care ’l trecuşl d-ta. Obska simţi numai de cât că are în faţă pe alesul visat şi o roşaţă dulce împrăştiin-du-se’pe fruntea ei curată, răspunse la com plimentul tînărului mult mai bine de cum ar fi răspuns o damă de la curtea ţarinei, D-zeii Bă o păzească I lvan a mai venit, a venit des: curăţenia şi îespectul presiduu la întrevederile lor; contele era liber pe faptele lui, orfan ca şi ea ; s’au făgăduit să se căsătorească, de cum o înflori miosotisul. Timpul sbura ; zăpada începea să cadă pe stepă, popa din oraşul vecin deja ’şî scotea din ladă odăjdiile cele mal frumoase şi pregătea toate pentru cununie, când într’o seară, vântul de la răsărit, aduse vestea că au năvălit Tătarii; Kisliarera să fie năpădit. fie-care trebuia să-şi facă datoria... lvan porunci să i se pue şaua pe cal, îşi încinse sabia cu panade concas, şi Obska, femee cu inimă, cum sunt femeile din Rusia noastră frumoasă, arătând logodnicului el drumul către cetatea veche, îl dede sărutarea plecărei: cea dintâiu sărutare, sărutare dulce, dar val! mult amară. ....In fie-ce zi, în isba deşartă, cu cenuşa de multe orî răcită, logodnica tîneră se ruga la icoana Maicel Domnului, numărând serile, întrebând vîntul şi crengile co • pacilor ce se plecau trosnind sub bătaea vîntulul şi lvan nu se mai ÎDtorcea... Se făcuse earuă; pe afară dau răscoale haite de lupi mari, iar Obska, ghemuită într’un colţ, sa ruga, se ruga merefi. Iutr’o seară se auzi un răcnet în stepă şi fiaiele urlară înghieţând de spaimă pe biata fată, care, presimţind o nenorocire, dede fuga afară; un bărbat zăcea la un sfert de verstă de acolo, mirosit de calul lui, care se pleca la el par’ că sâ-1 încălzească: era lvan. Rănit de moarte pe câmpul de 0-noare, voise să-şi mal vază odată logodnica ; dar puterile ’l lăsaseră, şi el căzuse să nu se mal scoale... Caiul nechează şi fuge în întunericul nopţei, târând lupii după el. Obska nu plângea; îngenucheată în zăpadă, luă pe lvan de mână şi începu să se roage pentru sufletul lui.... Când s’a făcut ziuă, zăpadă acoperise cu un zăbranic nepătat pe amândoui logodnicii, pe care moartea ’i unise pe vecie. Primăvara, când zăpadă face loc muşchiului verde, îu locul acela se găsesc două mânuchiuri de miosotis, flori ale amiutirei, a căror înflorise trebuea să însemneze unirea Obskei şi cu logodnicul ei lvan. De atunci cele două plante cu florile a-zuril s’au înmulţit de au umplut pămîntul, isba a rămas în părăsire. Intr’o zi, sătul de lume, m’am retras în ea; aci aştept odihna de veci şi trăesc cu amintirea acestor douî logodnici, rugându-me pentru ei, în faţa icoanei la care s’au rugat şi ei; în unele, nopţi, când ninge cu fulgi deşi, îi văd, îmbrăţişaţi, trecând pe stepă şi ca pe nişte prieteni vechi îi salut în treacăt. Ştirea dată de unele ziare relativ la ounerea la pensie a d-lor P. Orbescu, )reşedinţe, şi Al. Petrescu consilier la nalta Curte de casaţie, nu se confirma. * * * Aflăm cu o adâncă părere de reu îrîcetarea din viaţă, la Paris, a eminentului nostru doctor şi profesor u-niversitar G. Asachi, mort din cauza insuficienţei aortice de care suferea de mult timp. Facultatea noastră încearcă o crudă lovitură prin pierderea acestui ilus-traţiuni a corpului nostru profesoral. Trimitem expresiunea profundului nostru regret neconsolatei familii, * * Gomisiuriea pentru monumentele istorice este convocată ca să se, pronunţe, asupra propunem de a se dărîma sau restaura biserica lui Bucur. Azi s’a început dărimarea bisericei Sf. Ioan de lângă Casa de Depuneri. * * * Primăria Capitalei a făcut apel la Societăţile financiare, bancheri şi co-mersanţi pentru a subscri în folosul săracilor. Până acum au răspuns la acest apel: D. Marmaros et Blank, 1000 lei; N. Chrisoveloni, 1000 lei; N. Amira, 1000 lei; d-na Sofia Luther, 500 lei, Creditul Urban, 500 lei; Dacia-România, 500 lei; Ascher (Bon gout) 200 lei; Poloni, 100 lei; Victor Kraus (Petit Parisien) 25 lei; Aug. Rietz, 50 lei; S. Fain, 120 lei; d. şi d-na Al, Ionescu, 100 lei; D. M. Bra-gadir, 100 lei:; Fraţii jQlipazoIu, 100 lei; C. N. Mjiller, 100 lei. * Primăria Capitalei organizeazâjşi 1 a pom i de Crăciun, pentru copiii de săraci, cu prilejul căruiagjva împărţi haine şi alte ob-jecte. Avis inimilor caritabile pentru a trimite obolul lor serviciului de asistenţă publică de la comună. * * * Anunţăm cu plăcere că d. locotenent Hugo Selten s’a logodit cu gentila d-ră Natalia Buzdugan la laşi. Urăm fidanţaţilor toate fericirile. * * * Din Sofia ni setelegrafiază că corni -siunea pentru modificarea proiectului de tarif vamal e pe cale de a sfârşi deliberările sale. Proiectul va fi in curînd depus la Cameră şi, dacă ecu putinţă, va fi votat chiar in sesiunea actuală. Cu toate acestea, acest tarif nu va intra în vigoare maî ’nainte de 1895. *• * * Comitetul naţional studenţesc a renunţat la idea de a face manifestaţie oamenilor politici cari au vorbit in corpurile legiuitoare in chestia Naţională, ae oare-ce în duminicele consecutive se vor ţine întruniri de liberali în Capitală Studenţii sunt convocaţi pentru Sâmbătă 11 Decembrie la Universitate spre a aduce mulţumirile lor deputaţilor şi senatorilor printr’o adresă semnată j de denşii. I , Regele a semnat decretele pentru | permutarea d-luî Catargiu ca prefect de la Ialomiţa la Muscel, şi pentru numirea d-luî L.-colonel Stoica prefect de Ialomiţa. * * * D. Cair, prefectul de Dâmboviţa, a sosit în Capitală. * * * Aseară consiliul comunal adunat sub preşedinţa d-luî N. Filipescu, s’a ocupat cu expedierea afacerilor curente. Duminică, 12 Decembrie la ora 2 p. m., va avea loc în sala Atheneuluî exerciţiile publice ale elevilor conservatorului de muzică şi declamaţie. * * * încă un liberal maî puţin la Târ- goyeşte. D. Const. Abrămescu, înfocat liberal, s’a făcut conservator sadea ; d-sa a primit postul de sub-prefect, devenit vacant prin depărtarea luî Co-dreanu dat judecăţeî. * * Zilele acestea ’şî va desvolta la Cameră d. C. Stoicescu interpelarea relativă lp, administraţia judeţului Putna. Desbaterile vor fi interesante de oare-ce sunt o mulţime de fapte compromiţătoare în sarcina d-luî Nicolaide, care a fost înaintat inspector-general administrativ. Dosarele diferitelor anchete făcute administraţiei d-luî Nicolaide au şi fost puse la disposiţia d-luî Stoicescu. * * ic Precum aflăm din isvor competent, representanţiî Românilor, Slovacilor şi Sârbilor din ţările coroanei Sf. Ştefan, întruniţi într’o conferinţă confidenţială în luna Noembrie a. c., au întreprins paşii necesari în scopul de a pune la cale închegarea unui program politic comun şi a stabili o procedare comună. Au hotărât tot odată ţinerea unui congres al naţionalităţilor. Pentru statonrea programului politic comun aii fost între altele stabilite dreptsubstrat următoarele puncte ca principii fundamentale ^ 1 Menţinerea şi integritatea ţărilor de sub coroana Sf. Ştefan, procedarea solidară în toate cestiunile politico-na-ţionale, punerea în practică a legii naţionalităţilor şi lărgirea drepturilor pentru naţionalităţi, a face cu putinţă raporturi nemijlocite intre ele şi co- j roană, introducerea votului universal 1 direct şi secret, schimbarea impărţi- ţ rei actuale a cercurilor electorale, e-luptarea unei legi liberale de reuniuni , şi întruniri, în sfârşit abţinerea de la | ălieg,epî cât timp vor dăinui actualele j stări nedrepte. Toate acestea pe căi legale. Ştiri mărunte Intr’o corespondenţă ce am primit din Fălticeni şi publicată în numerele „Luptei* de ia 25 şî 26 Noembrie trecut, s^aii adus mal multe învinuiri grave d-luî Gta. Vasj-liu, sub-prefect în jud. Suceava. Din actele şi dovezile pe care ni le indică d. Vasiliu rezultă că autorul corespondenţei a fost indus în eroare. Parchetul a fost în adevăr sesizat o-datâ pentru a constata unele fapte imputate d-lui Vasiliu, dar procesul-verbal încheiat spune că nu s’a găsit împotriva denunţatului „cel mai imperceptibil element penal.* In procesul Romanescu-Vasiliu, acesta din urmă e parte civilă, iar Romanescu cel dat judecăţel. Luăm deci act de îmtîmpinarca d-lui Sumariul „Gazetei Săteanului* No 21 (213). — R-Sărat. Abonamentul la ediţia complectă cu tablouri culorate, etc. 10 iei pe an. Anul X.—5 Decembrie 1893. Datoria : Ef. — Uu eveniment literar: Leon.—Jalapul.—Puntea de Betharram. — Begonieie învoaltă : Vilmorin.—Ştid diferite agricole: C.—Dinţară: C—Din localitate: D. -Buletin Comercial.—Misceilaneo. Viaţa intimă : Emil. — Lege pentru înfiinţarea unei Bănci Agricole. — Fericie : Gr. M. — Desfundatul pământului pentru plantaţiile de viţe: 1. S. Ordeanu.—Gră-nele şeoalelor: M. E. Mihăescu.—Poesie în prosă : Gr. Mărunţeanu.—Legenda Măr-găritărelului: 1. Dragomirescu-Ranu. — Cuvântare (le deschiderea conferinţelor pedagogice, tinute cu învăţătorii din judeţul R.-Sărat: Dr. Toma Dicescu. Gravuri negre: Begonia hybridă—Jalapul oficinal. — Puntea de Betharram. — Grangurele.—O plantaţiuue de Meri pitici. Fructul Mărului Bismark in mărime naturală. Una planşă de încadrat în mal multe culori: Salamandra terestra şi Sfinxul Cap-de-Mort. Aflăm că mâine Vineri 10 curent, va jura în templul ispaniol din Bucureşti jurământul, mară judaico, d-1 Muşon Heskia, restauratorul din Hotel Concordia str. Smâr-dan No. 51, pentru ca să nu plătească unei persoane suma de 240 lei, ce-i datoreşte. Lucrul pare a fi interesant. OFICIALE — S’a aprobat regulamentul pentru construcţii şi alinieri în Drăgăşani. — Locotenentul C. Holbau din regimentul I iu de roşiori se trece pe ziua de 10 Decembrie în poziţie de disponibilitate, ca măsură de disciplină conform art 14 din menţionata lege. — S’a primit demisiunea din armată a farmacistului Ludovic Schmetau. — S’a promulgat regulamentul pentru recrutarea şi înaintarea personalului de biurou prin depositele de locomotive. Istoria Românilor de Y. A. Ur echă A început a se împărţi pe la abonaţi tomul al V al monumentalei lucrări istorice a d-lui profesor şi senator V. A Urechiă. Nu putem intr’un scurt cadru de articol releva toate importantele documente ce coprinde acest nou volum şi critica istorică ce le însoţeşte pentru anii 1793—1796, Alăturăm tabla de marii a tomului V din care se vede că pu există român de ori-ce specialitate sau meserie, carele să nu afle în lucrarea d-luî profesor Urechiă informaţiuni istorice asupra oricărui rana al cuiturei, profesiune!, etc. Nu mai avem a face cu o istorie a Românilor copiată ori parafrasată după 2, 3 J cronice mai vechi, ci avem de acum la mină j tabelul cel mal complect şi pururea documentat al ţărilor Române dintre 1774—1796. Cartea d-lui Urechiă nu poate lipsi din biblioteca unui cleric, unui om de stat, ut nui jurisconsult, unui profesor, unui militar, unui economist, unui publicist, unui artist, unui inginer, unui doctor, ba chiar şi a od-cărui meseriaş, comersant, etc.... Cine va avea pacienţa precerută pentru a parcurge măcar cu ochii tabela de materii, va găsi că nu exagerăm întru nimica vorbind ast-fel de publicaţiuuea, pe care cu atâta devotament şi zel o dă d. Urechiă naţiunel române. Bărbaţii cari lucrează ca d. Urechiă tre-buesc încurajaţi şi ajutaţi de public. Tipărirea istoriei costă enorm şi fără sprijinul tutulor d. Urechiă n’ar putea să ducă până la capăt marea sarcină ce ’şi-a luat. A-ceasta ar fi însă o mare perdere pentru noi. De aceia facem un călduros apel la toţi. românii să se aboneze la publicaţia d-luî JJrecljiă. TIU II -A ! Corpurile Legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei dela g Decembre 18gj. Şedinţa se suspendă zece minute. La redeschidere se votează cu 78 bile albe, contra 3 bile negre proectul de lege prin care se deschide un credit de 10000 lei pentru înmormântarea generalului Cernat. D Gr. Păuceseu ’şî continuă discursul. Dr~sa declara că nu face chestie personală cu d. Carp şi cu nici unui din miniştrii, din potrivă are multă stimă pentru valoarea şi talentul d-sale dar, voeşte să dovedească că d. Carp nu este conservator ci reacţionar. Când ş’a făcut fuziunea era vorba’ca să dispară până şi ziarul Constituţiqnalul şi cu toate acestea până azi asistăm la tot felul de desbinâri. Ceea-ce 3ă petrece între miniştrii să petrece şi îu ţară. Funcţionarii dependenţi de miniştrii junimişti nu pot şă se înţelagă cu administraţia. Toţi comişarii daţi afară de prefect, sunt pus! în slujbă de casierul general. Junimiştii pun în slujbă pe agenţii liberalilor având mai multă încredere în ei ca în conservatori. Toate legile cari se votează nu sunt de cât rezultatul transacţiunei dintre cele două partide de la guvern. Ideile conservatoare suferă din această pricină. D. Carp reuşeşte să ucidă partidul conservator. De aceea d-sa face apel la adevăraţii con- servatori să vadă că nu mai merge a coaliţia de la guvern, să se retragă şi după câţi va ani de nuol declaraţii, că sunt democraţi, că vor sincera aplic. re a legilor, că vor dreptate, poate că se vor convinge mal bine chiar şi conservatorii de aceste idei, şi venind din noă la putere se vor aplica maî sincer. (Apl.) D. L. Catargiu. D-lor Senatori 1 (rîsete.) D. Păucescu a venit în ajutorul d lui Fie va, vroind să probeze azi d-sa ce s’a încercat erl să probeze d. Fleva, adică : că nu există partid conservator. Dar ce suntem domnule ? ce sunt toate legile pe cari le am făcut şi pe cari le a votat majoritatea conservatoare din Cameră? D-ta ne învinovăţeşti că n’am făcut cadastru pământurilor locuitorilor, d’apol şti câte miliouue costă, câţi ingineri trebue să al, cât timp trebue să treacă ?' Apă! liberalii cari te aplaudau, au stat 12 ani la putere şi nici nu s’an gâudit la aşa lucru. Ce no maî spui ? Vorbeşti de legea maximului, a-păi acea lege a fost o^adsvăratâ bine-facere. Căci n’o] mal lăsit încurcătura de până a-cum. Se ştie cari sunt lucrurile cari trebue să plătească. Ai mai vorbit de taxa din legea clerului. Apă! d-ta ai recunoscut că legea e bună, dacă nu ne dai mijloace s’o aplicăm, ce vroiai să renunţăm la ia? Am pus taxă pe ţărani, dar cine plătea până acum pokii, tot lăcuitorii. Ba noi ’l am mai uşurat, că dau mai mult în unele părţi. D-ta ai spus că pe mine mă duce nu ştifl cine. D-le Peucescu, ’ş prea bătrân ca să mă ducă unu şi altu, nu sunt eă aşela care să fiu om de pae, ţapi.) D. PSucescu ne a spus să ne retrăgem, dar în numele cui vorbeşti d-ta? După cât ştifi Ia întrunirea pe care ai avut’o aseară afi fost numai opt deputaţi, (risete) O Voce. De unde şti? D. L. Catargig. Ni-o spus din deputaţii cari a fost acolo (rîsete, aplauze). Efi cât timp oi vedea majoritatea că 'ml dă aprobarea ei nu mă retrag, când şUo arăta nemulţumire atunci di vedea ce am de făcut. D-lor, cu francheţe, care mă caracteriză, (rîsete) vă declar că nu e nici o dihonie între noi şi de giaba a venit d. Fleva. să facă pomenire de desbinările de altă dată, Junimiştii sunt conservatori şi ar fi o nenorocire ca partidnl să se mai desparţă şi să alege unii să caute sprijiu în altă parte. Eu d-lor fac apel la unirea tutulor conservatorilor. (Apl.). Să prelungeşte şedinţa. D. C. C. Arion spune că-’I pare biae că vorbeşte după d-nii Fleva şi Peucescu, a-ceastă ’l dă ocazia să arate eosebirea între dizidenţa liberală şi cea conservatoare. Prima a fost bazată pe idei, a doua pe o chestie personală. D- Arion întreabă pe d. Peucescu cum ’şl permite să aducă aşa grave acuzaţiunî d-lor Carp, fără ca să vie cg cea mai mică probă. Care e cuvântul d-lui Carp prin care a spus vre-o dată să se deschidă porţile la ovrei? Toată lupta d-lui Peucescu nu este de cât ca să înlăture pe d- Carp. Şi pentru aceasta a făcut să diflleze pe dinaintea Camerei şi petiţia de la Iaşi, când ştie că d. Carp a iscâlit’o. Aaduşşi faimoasa frază; regele şi Dorobanţul, dar n’a înteles’o nici azi. Toată lumea ştie în ce împrejurări a fost pronunţată şi ce însemnare avea. D. Carp răspunzând liberalilor cari se lăudaă că e.I au făcut războiul, le-a spus: Nu voi ci regele şi dorobanţul. Dacă d. Păucescu era de bună-credinţă trebuia să se deştepte de mult, să fi cunoscut de mult pe d. Carp. O fi însă, scurta sa trecere la minister, care ’l face să uite tot şi să se apropie de liberali pe cari i-a combătut 12 ani? Camera va judeca. D. Arion întreabă pe d. Peucescu, care a spus că la guvern e o coaliţie, cum se face că d-sa a votat mube din legile acestei coaliţii. Discursul d-lui Ţeucescu nu se esplică prin urmare alţ-fel, de cât ca rezultatul iţneî inimiciţii personale. D. Arion yorbeşte de chestia financiară, La ora 6 fără */4 şedinţa se ridică, Şedinţa de la g Decembrie i8gg Şedinţa se deschide Ia ora 1 şi 3/a sub preşedenţia d-lui V. Pogor. Prezenţi 95 deputaţi- Se fac formalităţile obicinuite. D. 1. H. Pop anunţă o interpelare ministrului de domenii relativ la nevînzarea unor terenuri locuitorilor din Olt, şi alta d-lui L. Catargiu, relativă ia retragerea prefectului Mânciulescu. D. GWţesca întreabă pe ministru de iu-terne dacă ştie care este şausa că s’au res-culat ţăranii din comuna Tudora, jad. Botoşani, şi au ucis pe preşedintele coipisignei interimare. D. p. Catargiu răspunde că se poate să nu ştje ? Acolo este o bandă de fooţi, care a pcis pe omul acesta pentru că-i trimetea la puşcărie. Eu ştiu că era om de treabă, Acolo e procurorul şi judecătorul de instrucţie cu 40 de călăraşi. O arestat pe culpabili şi ’I-o dus la cercetare. D. Bobelca spune că causa pentru care s’aă revoltat ţăranii a fost că s’a disolvat de 7 ori consiliul comunal din localitate. S’a impus ţăranilor un om pe care ei nu-.! voesc. (Aplause). Cu halul în care se află administraţia d-v., duceţi $pe oameni la asasinate. (A-plause). Când nu respectaţi dreptul electoral si- www.dacoromanica.ro 10 DECEMBRIE 1893 LUPTA No. 2172 llţi oamenii să se servească de bombe şi dinamită şi se poate să ne pomenim că ne asvârlâ şi aci o bombă. (Aplause, sgomot toţi deputaţii sunt în incintă. Preşedintele trage zadarnic clopoţelul). Mal multe voci cer cuvântul 1 D. Bobeica. D-le Catargiu să ne aduci acte să dovedeşti ce spui. Nu este de a-juns să spui că hoţii aii ucis un om de treabă, trebue s’o dovedeşti. Pe calea pe care a ’ţl apucat’o d-lor miniştrii ne duceţi departe. (Apl.). D. L. Catargiu apără administraţia. D-sa spune că cine nu e mulţumit cu administraţia d-sale să facă o moţiune şi atunci se va discuta chestia. (Apl. zgomot). Va disolva de 70 de ori, dacă primarii nu ’şl vor face datoria ; va veni cu acte să dovedească ce s’a petrecut la Tudora. Voci, închiderea discuţii. I). Bobeica vorbeşte contra închiderii discuţii. 1) sa întreabă dacă întreagă banca ministerială împărtăşeşte vederile d-lul L Catargiu. D-sa face solidar întreg guvernul în privinţa omorului de la Tudora. (Apl. zgomot). Discuţia să închide. D. V. U. Mor tun întreabă pe d. ministru de interne, *dacâ a permutat pentru tot-d’auna, în judeţul Bacău; pe sub-prefec-tul SamsonovicI din judeţul Roman sau, după cum se pare numai pentru vremea a-legerilor, căci locul de la Roman i se ţine vacant. D. Fleva cere toate rapoartele inspectorilor administrativi asupra inspecţiilor făcute prefecţilor, de când cu reforma în administraţie. * ■X* vf Şi intră în ordinea zilei. D. C. C. Ârion ’şl urmează discursul început erl. D-sa începe prin a vorbi de escedent şi arată că pe vremea liberalilor escedenteie erau fictive, pe când acum ele sunt reale. Prin urmare e superioară administraţia financiară a conservatorilor. Oratorul spune că d. Fleva asvâlS cuvinte grele cu multă uşurinţă. Dacă asemenea acuzări mergeau pe vremea liberalilor nu mai merg azi. Nu mal sunt pe banca ministerială oameni cari să fi comis escrocherii şi chiar d. Fleva erea convins de aceasta, când asvârlea o asemenee acuzare d-lul ministru de culte. (Apl.) Colectivişti nu sunt în rândurile conservatorilor. Când ’ml veţi dovedi contrariul d-le Fleva, voiu începe o adoua. dizidenţă cu d-v. (Apl). D. Arion vorbeşte de convenţiile comerciale. Face istoricul convenţiilor încheiate de liberali şi spune că numai cu Austria n’au încheiat convenţie, fiind-că ercau în resbel vamal. Unde a expirat orin urmare politica autonomă, despre care vorbeşte liberalii azi ? Şi în chestia aceasta d. Fleva a respuns cu fraze. Am trădat ţara, am dus’o plocon la Berlin! Dar ce sunt aceste acuzaţii. Se poate susţine că sunt români cari ’şl vînd ţara ? Asemenea acuzări tre-buesc să dispară. Oratorul vorbeşte de chestia naţională şi afirmă solidaritatea tuturor românilor, (apl.) D-sa crede că-î mal tristă situaţia românilor de peste Prut şi e de părere că românii trebue să se uite şi la fraţii de peste Car-paţl şi la cel de peste Prul (Apl.) D. Arion ppune că România este speranţa tuturor rOmâuilor din ţările sub jugate. Şi printr’o serie de frase spune că lucrul de care trebue să ne interesăm mal mult este să avem Marea, să avem gurile Dunărei, căci statele cari perd Marea ’şl perd plămânii. Polonia când ’şl-a perdut Marea, când Danţigul a căzut în mâinile Germaniei, a dispărut. D-sa e de părere că nu putem noi să fim neutri. Şi chiar d. Sturza, într’un articol, a spus că neutralitatea este sublimul prostiei omeneşti. f V’a-ţî schimbat azi politica d-lor liberali ? D. Sturza la Senat a spus nu, d. Fleva la Cameră a spus da. D. Arion citează diferite gazete din Europa, carţ se ocupă cu chestia românilor din Ţransilyania, spre a dovedi că Europa cpnoaşte chestia şi să ocupă de ea în interesul pâcei, Şedinţa se suspendă zece minuta. ..... ... in SENATUL Şedinţa de la g Decembrie iSgg Şedinţa se deschide la orele 2 7* p- m. sub preşedenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino, preşedinte. rezenţl 72 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. I>. C. Urdâreanu roagă pe d. preşedinte să intervină pe lângă d. miniBtru de justiţie ca să-I pună la dispoziţie (Josarul jude cătoriei Şeverin No. 129|93, ca ştudiindu-1 să vadă dacă nu e loc de a adresa q interpelare. I). ministru de rgzboiiţ depune ipf ipulte proecte de legi. La ordinea zilei proectul de regulament pentru modificarea regulamentului interior al Senatului. 1), OrSscu raportor dă cetire proectulul de regulament. UD. Lămotescu propune amânarea diseu-ţiunei regulamentului pentru ca să aibă d-nil senatori timp să ’l mai citească. Senatul aprobă. La ordinea zilei indigenate şi recunoaşteri. Br.St.Qlchowski s’a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice de la orele 6—7 seara. U li ■ » ' ’ : ULTiME INFORMAŢII Atragem atenţia cititorilor a-supra discuţiilor ce aii avut loc azi în Cameră asupra revoltei ţăranilor din comuna Tudora, judeţul Botoşani, despre care am vorbit noi cei dintâiii, în numărul nostru de alaltă-eri. Vom reveni asupra acestei importante chestiuni. m * * Liberaliî-naţionalî convoacă pe cetăţenii Capitalei la o întrunire publică la sala Orfeu pentru Duminică la ora 2 p. m. Se va trata despre modificarea tarifului autonom şi tratatul cu Germania. Vor vorbi d-nii Aurelian, Stolojan, Fleva şi Palade. * Azi s’a împărfit deputaţilor bugetul datoriei publice pe 1894—95. * * Trenul accelerat de Vârciorova a intrat azi in gara de Nord cu o viteză atât de mare în cât neputându-se opri, maşina a străbătut în curtea de dincolo de peronul găreî. Din fericire, în afară de stricăciunile de la vagoane şi maşină, nu e de înregistrat nici un accident serios. In această privinţă vom reveni pentru a arăta căuşele accidentelor pe drumul de fer. * • * «Evenimentul» rectifică informaţiile noastre privitoare la candidaturele izolate ce se vor pune la Iaşi pentru locul de deputat al col. II, remas vacant prin numirea d-luî Al. Cantacu-zino-Paşcanu ca prefect al judeţului laşi. Organul ieşan ne asigură că singurul candidat al opoziţiunei va fi d. George ^ Scorţescii, iar al guvernului d. dr. L. Sculi. * * * In chestia crimei militare din comuna Ştefăneşti care preocupă atâta publicul, avem de înregistrat doue fapte care, dacă au oare-care legătură cu procedeurile unor militari asemenea împrejurări, fac onoare d-luî general Lahovari, ministru de rezbel. Avem mai întâiu arestarea căpitanului Căliman, acuzat şi bănuit ca autor al omorului brigadierului Ef-timiîi, In al douilea loc avem punerea în disponibilitate a locotenentului Ilolban, care a întovărăşit mai de-ună-zi pe căpitanul Căliman la redacţia Adevărului pentru a provoca şi a-’şi resbuna împotriva primuluî-redactor al acelui ziar, care a denunţat crima. Fiind-că am unit protestarea noastră cu a acelora cari aii veştejit aceste provocări şi procedeuri îndrăzneţe, spiritul de dreptate ne impune datoria de a releva măsurile prudente luate de d. ministru de rezbel. * * * Citim in Adeverul: :|DouI domni bine îmbrăcaţi au intrat, Ieri pe seară, în cârciuma lui Niţă Sterea şi au ordonat de beut, după ce recomandaseră patronului o ladă de lemn mare, pe care o a-duseseră în trăsură. Ziceau că vor trimete servitorii ca â’o ridice. Cârciumarul le-o primi bucuros. Mal târziQ veni în cârciumă un vînător, câinele acestuia începu să se învîrtească împrejurul lăzel şi să latre. Vî-nătorul puse prinsoare că trebue să fie ceva în ladă, de vreme ce câinele latră atât. In adever, dupe ce luda fu deschisă în urma insistenţelor celor presenţl, fu găsit într’insa un grec şi asupra lui toate ustensilele necesare pentru o spargere. De sigur că inoptînd şi domnii nevenind să-şi ridice lada, negustorul era să o lase în prăvălie şi atunci grecul, pregătit, ar fi spart totul în prăvălie, ar fi omorît pe stă-pînul cârciumel. Câinele vînătorulul a adus un mare servicii! atât fl-lul Niţă Sterea cât şi poliţiei. Grecul se află închis la poliţie, iar cel doi domni sunt căutaţi. * ¥ Primim următoarele telegrame; Tamîşoat;a, 21 Decembrie, Cu ocasiunea alegerii unul judecător în satul Mramonag, districtul Kubin, populaţia a opus resistenţă autorităţilor şi a atacat jandarmeria. Aceasta a tras foc. Doul locuitori au fQst ucişi şi 4 grav răniţi. Cluj, 21 Decembrie. Ministru], d. Hieronimy, a adresat profesorului universitar, doctorul Szadeczky, preşedintele secţiunii din Cluj a asociaţiunil „Transilvania11, o scrisoare în care constată buna primire ce au găsit mal mulţi tineri Români din Blaj, care au făcut o excursiune, din partea acestei asociaţiunl în Cluj. ^Scrisoarea sfârşeşte zicend că înţelegerea amicală între tinerimea ungară şi română manifestată cu această ocasiune, tonul frăţesc al cuvintelor schimbate inspiră ministrului „ convingere a că numai pe calea socială s’ar putea stabili adevărată toleranţă, stimă şi iubirea reciprocă între locuitorii de diferite limbi din Ungaria". Ministrul salută cu bucurie societatea ..Transilvania" şi felicită pe profesoral Szadeczky de autoritatea sa patriotică. Ultime Telegrame PARIS, 20 Decembrie. — Camera a terminat verificarea puterilor. Senatul a votat creditele suplimentare. Sesiunea parlamentului s’a închis; redeschiderea se va face la 9 Ianuarie. LONDRA, 20 Decembrie. — Camera comunelor a respins cu 240 voturi contra 204 propunerea d-lul Hamilton asupra necesităţii de a întări flota; ea a adopt t către propunerea d-lul Gladstone care zice că primul-ministru este răspunzător de prepararea flotei pentru apărarea ţărel. Camera a respins cu 213 voturi contra 151 amendamentul introdus de Camera seniorilor la bilul asupra asigurărilor, şi care zice că bilul nu este aplicabil lucrătorilor cari ’şl-afi reservat o indemnitate, în caz de accident, prin convenţiunl cu patronii. VIENA, 20 DecembrL —• împăratul este mal bine ; dar nu a părăsit nici azi palatul; a primit în audienţă pe prinţul Philip de Co-burg şi pe prinţul Windischgraetz, preşedintele consiliului. Ministrul afacerilor^străine a fost informat de ministrul de interne al Ungariei că holera a dispărut cu desevârşire din Ungaria. VIENA, 20 Decembrie. — Se asigură că d. Schisse Perstorf, consilier al ambasade! Austro-Ungarieî la Berlin, va fi numit ministru la Teheran. LISABONA, 20 Decembrie. —• Ministrul ucr&rilor publice ’şl-a dat demisia. ROMA, 20 Decembrie. — Declaraţiunea ministerială, citită la Senat, a fost mult aplaudată. Senatul ia iu consideraţie moţiunea d-luî Pieranori de a se numi o co-misiune care să cerceteze dacă în listele debitorilor băncilor se găsesc şi Senatori şi în acest caz, se fie invitaţi a da lămuriri. D. Rossi a interpelat la Senat asupra oportunităţii de a denunţa Uniunea latină. Ministrul Soninno declară că va trata chestiunea în expunerea financiară. Insă, oricare ar fi opiniunea sa în privinţa Uniunii latine, noul minister simte un adevărat desgust pentru orl-ce act, care ar slăbi legăturile morale cu cari sunt unite Statele contractante. ROMA, 20 Decembrie. — „Agenţia Ste-fani" publică textul unei telegrame ce Sultanul a trimes, prin primul seu secretar, baronului Blanc, ministru de externe. Sultanul exprimă înalta sa satisfacţie pentru nuuirea baronului Blanc ca ministru şl speră că va da dovezi faţă cu M. S. şi faţă cu guvernul imperial de aceaşl simpatie ca şi în trecut. BELGRAD, 20 Decembrie.—Starea d-lul Risticl, care sufere de reumatism s’a înbu-nătăţit. Nu este nici un pericol. St. PETERSBURG, 20 Decembrie. — Legea privitoare la garanţia proprietăţilor ţăranilor în contra uzurii va.fi publicată pe la mijlocul lui Ianuarie. Legea va în-brăţişa 47 guvernământe din Rusia din Enropa. Guvernemântele Balticei şi Poloniei sunt excluse. BELGRAD, 20 Decembrie.—Skuptschina va discuta în şedinţa viitoare tractatul comercial cu Rusia. Gomisiunea a rectificat bugetul. PARIS, 21 Decembrie.—Doul anarchiştl afi fost arestaţi erl lângă Orleans. S’a confiscat la el numeroase acte. Perchisiţiile o-perate în vederea afacere! bombei trimise d-luî de Caprivi au rămas fără rezultat. „Le Journal des Dăbats* desmiute ştirea că ministerul de războiţi ar avea intenţiu-nea să stabilească un lagăr la Givet. PRAGA, 20 Decembrie. — Se anunţă, în mod oficial din Rahowitz, că în noaptea de 16 spre 17 Decembrie s’afl furat 32 jum. kgr. de dinamită. Ate ta tul în contra casei advocatului Wolf a fost comis la 18, prin aruncarea unul cartuş de dinamită pe tro-toar în vef.tibul, după cum se pare. Garda municipală a fost întărită. S’au făcut per- chiziţil, însă fără rezultat. Crisa financiară din Transilvania VIENA, 21 Decembrie.—Consiliu! general al Băncii Austro-ungare a constatat, în şedinţa sa de. azi că Banca nu va avea probabil nici o pierdere din cauza falimen- telor recente din Sibiu. Direcţiunea băncii nu consideră situaţia îu Ungaria ca periculoasă. BUDAPESTA, 21 Decembrie. — Ziarele zic că directorii tutulor marilor bănci aă ho-tărît să şe constitue în sindicat pentru a veni în ajutorul a 4 institute din Cluj, cari au lipsă de bani. Aceste institute financiare sunt: Societatea Băncii de credit şi a Muntelui de pietate, Casa de economie din Cluj şi Casa de ajutor din Cluj. VIENA, 21 Decembrie.—Ziarele află din Budapesta că conferinţa directorilor marilor bănci din Budapesta a hotărît să trimeaţă imediat delegaţi în Transilvania pentru a face o anchetă asupra situaţiunii institutelor financiare, care se găsesc în încurcături de bani. D. Wekerle, preşedintele consiliului, a luat cunoştinţă cu satisfacţie de rezultatele conferinţil directorilor de bănci. tratament nc'nsemnat după unit/ — nu mă pot refuza de a ’l ruga s’agreeze asigurarea devotamentului meii, iar pe cel suferinzi de a-I sfătui: ca sâ’l consulte. Renone Gănescn BucurescI, Decembrie 1893. Eforia spitalelor civile PETRECERI Teatru Naţional. — Azi îu beneficiul d-nel Ar. Romanescu Vânătorii de zestre. comedie localizată de d. P. Gusty. Opera. ■ Vineri Pagliacii şi Cancanul înaintea justiţiei. Teatru Hugo.— In toate serils reprezentaţii. Palatul Atlieneulul.—Marţi. 14 Decembrie curent, Concert Dmicu-Lewinger. Program variat. Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE La 22 Ianuarie 1884, orele 4 p. m., se va ţine licitaţia la Eforie, pentru furnisarea a 600 tone cărbuni cardiff, prima calitate, necesari spitalelor în cursul anului financiar 1894—95. Licitaţia se va ţine conform art. 40—47 din legea comptab, Garanţia provisorie lei 1500, iar cea definitivă lei 3000. Caetul de sarcină se poate vedea la Eforie în zilele de lucru. No. 19009 8 Decembrie 1893 Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE * La 21 Ianuarie 4894, orele 4 p. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru furnisarea untureî de porc necesară spitalelor în cursul anului financiar 4894—95. Licitaţia se ţine conform art. 40-57 din legea comptabilităţei. Garanţia provisorie este de leî 500, iar cea definitivă de leî 4000. Caetul de sarcine se poate vedea la Eforie în toate zilele de lucru. No. 19000. 1893, Decembrie, 8. Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE La 20 Ianuarie 4894, orele 4 p. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru furnizarea vinului necesar spitalelor în cursul unul an, de la 4 Aprilie 4894. Licitaţia se ţine conform art. 40-57 din legea comptab. Garanţia provizorie este de lei 4000, iar cea definitivă de leî 2000. Condiţiunile se pot vedea la Eforie. No. 48993. 4893, Decembrie 8. Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE La 18 Ianuarie 4894, orele 4 p. m., se va ţine licitaţiune la Eforie pentru furnisarea cărnei de vacă necesară spitalelor în cursul unui an de la 1 Aprilie 1894. Licitaţia se va ţine conform art. 40 — 57 din legea Gompt. Garanţia provisorie este de lei 2500, iar cea definitivă de 5000. Caetul de sarcine se poate vedea la Eforie în zilele de lucru. No. 18984. 4893, Decembrie 8. D- THOMESCU medic primar Ia spitalul dc copil Strada Italiană No. II Consultaţii la 6 ore seara Ştefan Gh. Teodor Advocat laşi. — Str. Buzdugan No. I PUBLICAŢIUNE La 17 Ianuarie 1894, orele 4 p. m., se va ţine licitaţiune la Eforie pentru furnisarea jimblei şi pâineî necesară spitalelor in cursul anului financiar 4894—95. Licitaţiunea se va ţine conform art. 40—57 din legea Corupt. Garanţia provisorie va fi de leî 2500, iar cea definitivă de 5000. Caetul de sarcine se poate vedea la Eforie în zilele de lucru. No. 18976. 1893, Decembrie 8. DE VENZARE următoarele produse ale fermei agricole, din Slobozia-Galbenu (jad. R.-Sărat), a lui C. C. Datculescu : PPTPalp varietăţile cele mal bune, ucl Calc nuol şi rodnice,precum: Grâude toamnă, Porumb adevărat portocaliu, gigantic Dinte de Cal, negru etc. ; Ovezuri negre şi albe; Oarze Hauna Pedrigrăe din Moravia, cavaler şi golaş; Cartofi gigantici cei mai buni. Camelina. Vinuri negre vechi şi estra provenind din via Datcnlescu din orotent şi păstrate In profundele beciuri de la Slobozia-Galbenu. Ultimele noutăţi de Roze altoite, predate în primăvara 1894 în glastâre. A se adresa luî G. C. Datculescu, Directorul revistei „Gazeta Săteanului“ R.-Sărat, cât de curînd până nu se epuisează aceste pordnse, ce se predaS franco gările R.-Sărat asu Făurei. Filip I. Gesticone Advocat Bulevardul Elisabeta, No. 65. Orele de consultaţie : 8 — 10 dimineaţa şi de la 5 — 7 dupe amiază. Un student familie saă la vr’un pension. Adresa la adm. acestui ziar. INSTITUTUL MEDICAL de Hydro — Ele ctrote r apie al d-rului Erdreich Pentru tratamentul boalelor nervoase de stomac, reumatism şi boale de femei. Secţia separată pentru dame. Cabinet de Electrisare şi de gymnastică dicală, serviciul special de Masaj. Băi de abur şi aer cald, băl de putini în metal şi foianţă. De Vânzare Moşia Poineşti la o oră distanţă de gara Vasluiîi. întinderea 527 fălci (308 arături, 60 fâneţă, 60 imaş (şuhat) 94 pădure, de zece până la 20 ani, din care 25 ne-exploatată. Patru sate împrejur. Doue perechi case, magazii, vie, cramă, moară, doue iazuri, Apa Rahova pe moşie. Arendată pe 6 ni cu preţ de 15500 lei anual. Moşia este hotărnicită. Facilităţi de plată. A se adresa d-lul G. Voinescu-Boldur, a-vocat, strada Aurei 2 (Olari). » Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardnl Ca-rol No. 14 Bacureştl. De arendat Moşiile Cârligiî şi Aldeştiî, situată în judeţul Roman şi în apropiere de patru kilometri de staţia câiel ferate Galbeni, având întindere de 1800 fălci dintre cari 1300 fălci arabile, 250 fălci fineţe, 250 fălci suhat, sunt de arendat pe termen de 5 saă zece ani, cu începere din toamna anului curent sau primăvară anului viitor 1894. Moşiile posed toată zestrea necesară unul buu gospodar: coşierie, hambare, mori, case de locuit, etc. având făcute şi trei sute cincizeci fălci semănătură de grâu de toamnă. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la fraţii Zarifopol, la sus numitele moşii. Mulţumire publică Pentru a scăpa de junghiurile ce le sim-ţiam în muşchii de la amândoue braţele, i de aproape trei luni, surprins din răceală, ! numai căte-va zile am întrebuinţai felul,. | de masagiu recomandat de amabilul 4. pro-I fesor dr. Hepites din Bucureşti (strada Lu-i minei) şi medic primar la’spttalul „Mater-I nitAtoâV' în cât, — fie pentru acel fel de FABRICA DE CONSEaVE ALIMENTARE, FRUCTE CANDIDE ŞI GLACE M. ECONOMU & G-nie Magazin de Droguerie şi Coloniale, str. Şelari, 4 Aducem ia cunoştinţa onor. Public, precum şi numeroasei noastre Clientele, că, pe lângă fabrica conservelor alimentare deja cunoscută, am adăogat si un laboratoriu special condus de un bun lucrător din Franţa pentru fructe candide, fructe glace, compoturi, siropuri, dulceţuri şi peltele de diferite fructe unde se efectuiază la cerere prompt, şi diferite obiecte peutru cadouri, precum coşuri, buchete etc. de zahăr şi fructe;—la cerere trimitem catalogul gratis şi franco. www.dacoromamca.ro No. 2,172 LUjjP T A 10 DECEMBRIE 18 9W FABRICA DE CONSERVE E. NQAGK, IAŞI Oeposiful: bucureşti, str. EVouâ, S4, (wîs-â-v:s de Restaurar.hsS Oapşa). PREGIU-GURENT m TĂIAT ÎN DETAIL P- L. hilo B. TĂIAT ÎN DETAIL p. kilo kj CU BUCATĂ P- kll° hAB Galentine de curcan cu trufe. . IC Saucisse de Lyon 3 ) Limbă de bou afumată 3 50 Patec de foie gras cu trufe . . 8 Cervclat de Westfalia . . . 2 50 Şunca de Gotha 2 30 Fromage d’ltalie 5 Salam fiert românesc .... 1 2 « « Westfalia .... 2 50 Limba de boă fiartă .... 5 Mettwurst German uscat . . , 1 80 » fără os ...... 2 30 Cârnaţl cu ficat de gâscă . . 6 Saucisse cu limbă 3 « * « fiartă .... 3 Muşchi rolat 5 » de Thuringia cu sânge 2 » de Gotha fiartă . . . 2 60 « « fiert ..... 6 Tobă (Sulzwurst) ..... 1 î 50 Pic-nic-hams nefiertă .... 1 70 « « fript 6 ■ Piftie (Sulz) ....... 2 » » » fiertă . • . . 2 « de bou « 6 Saucisse de Polonia .... [ 1 60 Kaiserfleisch ....... 2 20 Aspic 5 » » ficat cu trufe . . 4 50 Plats assortis I. choix (garni) 6 Şuncă fiartă 4 » » » sardele . . 3 50 Mâlange No. 1 4 < nefiartă 4 20 » » > fine . . . 2 50 » » 2 2 Carne de bou afumată . . . 4 20 » de Brunsvie . . . 2 50 Pat6 de foie gras cutia c’e V4 lif. 1 80 « « « fiartă .... 4 » ficat de Saxonia . . 1 80 > » » cutia de */« Mru • 1 Saucisse de Bologna .... 4 Slănină afumată 1 80 > i » » » 1/î » 2 « « Mosaic 7 Costiţe afumate or fierte . • 1 80 Cârnaţl deFrancf. proasp. perech. 30 Salam de Gotha. . , . . . 4 Pic-nic-hams nefierte .... 3 20 Ca,rnaţî de Francf., cutia de 5 buc.j — 75 < « Ungaria ..... 4 » fierte .... 50 C rnaţîdc Francf., cutia de 10 b. 1 50 Piept de gâscă ...... 7 Untură de porc topită. . . . 1 40 Aceşti carnaţl se mănânc calzi şi tre- Oervelat de Gotha 4 » » gâscă » . . . . 3 buie puşi înaintea întrebuinţărel în apă fiartă, dar nu clocotândă şi ţinuţi în .........u topiiiMiauiiiuiBiiiuiiui/upiui'miw,wTUtt*Mu)iiif........——......................—— Brti'i'înr.itflMmMiBiiwjţiuiiiiiruuimtiimmi'niBiniiiiimiiu'iw imniBwiiiiMmini» w*w*nirmiwjn.n'nwiu*mtm n:''B nu)iimililiuuuiM»*LiM*t^-'i«.iiim.Mu>,<;.»,i»,iu*«,ii,,i,<.uHiu»^ ,iţjjriiiiiPiiţj£ţiij||iWii;!«ţ!QiiPtiţiir ... _.....................•■!»- , .............................................................. _ i u*»i i ui uiwnriu u» ihj i «iivw! iu u> t uu- < i cnuo « mizrAucua i» iui iniuitr111 u uuiuii u imn i «mu iiv«'«u 11 x uuu- iovi umiuu umibuvwiuuh •• ui iu>l iuimu(kai In urma autofizaţiunei acordate de Onor. Tribunal Comercial Ilfov au început Vencjerile en detail sub Sindicatul Falimentului la ilarele Maga cin de Haine Gata şi de Comandă pentru fs- Bărbaţi, Băeţi şi Copii Paltoane de la 22 Lei In sus Costume n 25 ii ii Blănuţe i» 24 ii »i Pantaloni ii IO ii ii LA PRINCIPELE FERDINAND AL ROMÂNIEI Colţul Palatului „Dacia-România^ ^ Calea Victoriei şi Str. Lipscani -saţ *.2imiiir,ii>|ii(.iniiuiiii]niiinnn:3etitiuf—I £ O < O >- ^ a ^ ’S a a> 03 H 45 W 1 2 -fe a * Sh cd $ o d 00 A se nota firma Herman Dawidowitz & Fin, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională. ţo-AVIS D.a0RT#§«T dr Sub vechea firmă Herman Davidowitz & Tiu Fondată la 1862 atrage atenţiunea distinsei sale clientele şi onor. Pubtic de a se feri a fi indus în eroare de firme similare cu a noastră şi cu care nn avem nici o legătură. SINGURUL nostru Maaasin cu stofe fine şi moderne speciale pentru Comande se află în Strada Lipscani No. 10 în noul Palat Dacia-Romania (Pasagiul Dimitrie Chica) vis-a-vis de „Banca Naţională11 şi SINGURUL nostru Deposit de Haine gata pentru cavaleri se află în Ttr. Şelari No. 8. Pentru evitarea confusiunilor regretabile rugăm a se nota firma noastră sub care primim şi corespondenţa. Hermaes Oavidowitz & Fiu. A se nota firma Herman Davidowitz & Fiu, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională. Curele de Transmisiune F u PRIMA CUALITATE ENGLEZEASCA r t u n i de C ui c i u Rondele, Goarde şi Table de Cauciuc,, Furtuni de cânepă, Asbest, Fano metri, Sticle de nivel, MS w % u m * î e 9 Bumbac pentru şters, Ciocane pentru mori ^*r Robinete pentru apă - Ventile pentru abur PS39VIPE PENT FII Viii SI IPA Cu preţuri foarte reduse Ia depositul fabrieel OTTO HARNIS3H w M o» 41, -t Strada Academiei, -r No. 4 I — Medalia de Attr Viena 1883 MEDALIA DE ARGINT Bucureşti 1890 M0dalieg[d0 Bronz, PaTis 1889 Autorizată de Consiliul de igienă şi salubritate publică. D E N T A5LIN AS esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢ ale Doctorului S. KONYA chimist Sunt două dentrifice recunoscute în ţară şi în streinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higieneî gu-rel dându-I totodată un miros foarte plăcută, Preţul un flacon Dentalină. fr. 3. Pulbere de dinţi, fr. 2. Depozite: la Iaşi ia Farmacia Fraţii Konya; la Bucureşti Ia Farmaciile F W Eurner şi F. Bruss: la Drogueria 1. O-vessa şi la Parfumeria „Stella* CEL MM BUN CADOU Ce se poate oferi ori-cui sunt Anecdote Populare Voi. I, II şi III de Ţh. D. Speranţia De vânzare ia librăriile din ţară. He vânzare cui lor, în ograda Sf. Andrei din Iaşi. Do ritoril se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolina No. 12 Iaşi, saă în Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21. y^. Vis-â-vis de Ministernl de Interne. Tişogvfcfî» Inginer de Sfâjaşini BUCUREŞTI 37.-STRADA ACADEMIEI.—37 Specialist în instalaţium mecanice de: Sondage pentru pfetrol, apă şi cărbuni, fabrici de petrol, instalaţiunl berbece hvdraulice (pompe de apă spontane) şi instalaţiunl de apă. Furnisează afară de acestea : Cazane de aburi, fier îu vergi pentru grătare, locomobile, motoare pentru gaz şi petrol, Pompe pentru pus în mişcare cu mâna, forţa şi aburi, precum şi tulumbe pentru grădini şi incendiu. Tuburi de oţel, (Patent Mannesmann) fier, tucifi şi plumb. Furtuni, Curele şi Coarde. Cântare decimale şi bascule, pentrn Drumuri de ier. Tnceria pentrn binale, traverse, Ciment şi cele alte articole technice. mai mi nu nat bor vis pentru beut cu vin SÎPfiR CEA MAI BOGATA PA MINERALĂ în acid carbonic şi cea mal curată Apa-Alcain-Acida Sa află de vânzare la principalele magazine de coloniale, restaurante, farmacii şi drogueril. — Deposit general: G. G I E S E L Bucureşti — No. 61, < alea Moşilor, No. 61 — Bucureşti 1,-V TREI BRAZI Cea mai bună băutură răcoritoare şi de masă a , 'i «.w. # sâ ss&es EFERVESCENTA 3LE FERDRIB1. în potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BOLEi DE MARE, etc. I Luată cu A.cid Carbonic suprimă Cerceii şi Greaţa proause prin 5 întrebuinţarea doctoriei LE PERDRIEL & O, Paris INSTALAŢIUNL de A TELEGRAF, GAZ, APĂ, Telefoane Paratonere Filtre „Chaniberland-Pesteru11, Tuburi de basalt, fonta şi plumb Robinetărie, Water-Closete de toate sistemurl î; Biurou de Construcţie Projecte. de exposiţie, export 7EIRICH & LEOPOLDER Bucureşti — No. 9, Strada Berzei No. 9, — Bucureşti aton ’9U Myrtoz. al D-’LlNARIX Laureat al Facultăţii de Medicină din Paris. sîYRTOLUL IiNAR s. e înfăţişat sub forma de globule Întrebuinţate cu cea mal mare isbândă în potriva: AFECŢIUNILOR CRO CE ale PIEPTULUI i a guturaiului, bronşitei, catarului, astmeî cu opresiune şi a palpitaţiilor. Globulele de IVîyrtol Linarix trebue să fie luate cu dosa de 6 pe UPĂ CERERE \tt fiuşU IUXIRUL QODiNEAU |» BUCUREŞTI, In Hie ZAMFIBESOV, irtjkUt; / U OASl. “ DM. Fraţi KOBTTA, furmacilti. S Lu Galaţi^laj.81 alski, farmâcist. La Ploeştl la T. & E. Cristeacu, droghiştl şi farmacişti, La Roman la I. Werner, farmacist şi la Tulcea la d. D. Ravalico, farmacia la „Minerva** _________________________________________^ Oi TAPL^ UM' RIGOLLOT mge stiunile, Cel mu bun revulsiv pentru a combate numai de cât: Durerile, Congestiunile, Bronşitele, Guturaiul şi Catarnui. A se pretinde semnătura în roşiu a Inventatorului pe fie-care foie : SE VINDE ÎN CUTII DE TINICHEA DE 10 FOI. Stîads Ctepine £ ^6 Buc"reştY. \ www.dacoromanica.ro