ELtl flA A DOUA SAMBATA 20 NOEMBRIE 1893 ' ANUL X. — No. 2156 ■' iq buâj • .r:1 ■ ! h M ABONAMiEilTE a i ut . i.xM Ot TARĂ Un an 1....................... Şeaae luni.................... Trei luni................... Pentru invS(StorI pe un an.... IN STREINfiTATE Uu an.........•............... Şanse luni ................... Trei lnal . .................. Hunrâru! 15 Bani WSfcwWţM ■BUM "---^ £?9HCIURI i Pe pagina IU, 30 litere, corp 7} . . . 1 leS Uni* n n IV „ „ ... 25 bani linia. Inserţe ţi reclame , „ .... 2 lei lini# Pentru auuneiurl a se adresa: LA &8lB!8mi»4r»ţIa Zîarutuj flin număr vechiu 5© bani Redacţia a Pasagiul Roma Administraţia i Pasagiul Român 93 o. 2. Fapte, nu cuvinte, Din afară. lilTU Gyula Horvath. Fisionomla Camerei. Heprezentaţlunea minorităţi. Chestiunea apel. Fapte, nu cuvinte Am scris zilele acestea câte-va articole cu caracter general asupra regimului convenţional, făcând că te-va observaţiunî privitoare la sistemul vamal ce a fost până acum în vigoare la noi, precum şi la procedeu-rile guvernelor noastre în chestia politicei vamale a ţerel. Am adăogat că fără a fi din principiu împotriva încheerei de conven-ţiuni comerciale, credem însă nimerit ca în ajunul încheerei unei atari convenţiunl, să reamintim bazele pe care au fost încheeate convenţiile de care am .scăpat în intervalul dintre 86—91, să vedem consecinţele la oaie ele au dat loc pentru a ne servi de învăţăminte la încheerea viitoarelor convenţiuni. Credeam că observaţi unile noastre vor fi bine-venite, ele fiind întemeiate pe fapte pozitive, pe acte oficiale, pe cifre, şi ast-fel ar putea îndruma pe cale bună o discuţie ce s’ar deschide asupra convenţiilor comerciale pe care guvernul le închee. Ne-am înşelat. «Constituţionalul» declară că nu vede în articolele noastre de cât «o campanie a radicalilor în contra convenţiunei comerciale cu Germania ; «o reeditare, în această privinţă, a articolelor noastre de acum doi ani; «o încercare de a pune în contrazicere pe d. Carp, lucru absolut imposibil.» Deci, organul junimist crede de prisos a mai răspunde «Luptei». Dar imediat îşi calcă pe inimă şi «reeditează » răspunsul ce ne-a dat la articolele noastre de acum doi ani. (De fapt noi am tratat această chestiune acum un an, căci acum doi ani nici nu era vorba de vr’o convenţie comercială). Credem că nu e nevoe să insistăm asupra imaginâreî «campanii anti-convenţionale» pe care «Constituţionalul» a descoperit’o în observaţiile noastre generale asupra regimului convenţiilor comerciale. Şi fiind că numitul ziar spune că «ori-ce discuţie care ar laşa de-o parte faptele şi s’ar lega de cuvinte numai, nu are şi nu poate avea vr’un interes»,—a-poî să bine-voiască a răspunde dacă cele ce urmează şi care aii făcut objectul articolelor noastre încriminate, sunt fapte sau numai simple cuvinte. I. Ziceţi că nu e nici o contrazicere între declaraţia categorică făcută de d. Carp (în şedinţa Camerei de la 14 Iunie 1891) că în starea actuală a ţereî e adversar al regimului convenţional şi între faptul că, puţin după aceea, a consimţit la încheerea unor convenţiuni. Adăogaţi că nu există contra-zicere fiind că ponvenţia cu Germania nu schimbă de cât foarte puţin tariful nostru autonom, baza acelei convenţiuni. Prea bine, De cât bine-voiţi a răspunde: este sau nu fapt că actualul tarif care se ia de bază pentru încheerea convenţiei cu Germania a fost întocmit in aşa condiţiunî casă nu serve de bazâ pentru nici o con-venţiune ? Dacă veţi lămuri acest punct fără sofisme şi fără arguţit, vom putea sta de vorbă. II. Este sau nu fapt pozitiv că clausa naţiune! celei mal favorizate, Introdusă în convenţia comercială încheiată în 1876 cu Austro-Ungaria a fost pricina că în scurt timp a-cest imperiu s’a folosit de reduceri însemnate absolut la toate articolele tarifului nostru vamal din 76 ? III. Este sau nu fapt că din cauza tarifelor speciale şi a clausei de care vorbim mal sus, n’am putut obţine nici un avantaj serios de la toate statele cu care am încheiat convenţiuni după 76 ? IV. In fine, este sau nu fapt că dacă toate convenţiile noastre comerciale ar fi expirat la aceeaşi dată —în 1886— n’am fi avut un rezboiu vamal cu Austria, n’am fi ^perdut câţî-va anî în zbuciumărî şi incertitudini cari au împedicat orî-ce în-temeere serioasă şi ori-ce desvoltare a industriei noastre naţionale ? Dacă acestea nu sunt fapte, ci simple cuvinte, ne declarăm de mai înainte bătuţi în ceea-ce priveşte vr’o discuţie cu «Constituţionalul» pe acest tărâm. DIN AFARA Criza din Franţa Paris, 30 Noembrie.—D. Spulier a primit misiunea de a forma cabinetul. El B'a asigurat de concursul d-lul Burdeau pentru finanţe şi de d. Raynal pentru portofoliul internelor. D. Spulier va continua azi demersurile sale Paris, 30 Noembrie.—Se asigură că portofoliul afacerilor străine a fost oferit d-luî Constans. Ziarele republicane şi conservatoare primesc în mod favorabil combinaţiunea d-luî Spulier; organele radicale o critică în mod vifi. Parts, 30Noembre.—D. Spulier s’a dus la 2 ored. a. la Elysâe pentru a supune rezultatul demersurilor sale. In urmă 8-a dus la d. Casimir Perier şi. ’î-a declarat că întâlnind oare-care dificultate pentru a forma cabinetul, l-a rugat să convorbească cu d. Car-not. Dupe o întreţinere cu preşedintele, fiind de faţă d. Spulier, d. Casimir Pârier, a consimţit să urmăiească tratativele începute de d. Spulier şi a luat demersuri pentru a forma cabinetul. El va luaminis-terel de externe; d. Raynal, interne ; d. Burdeau, finanţe; d. Spulier, justiţie. Paris, 30 Noembrie. — O notă Havas desmite în mod categoric ştirea dată de ziarul „La Cocarde", privitoare la d-nu de Mohrenheim, căruia numitul ziar îl atribue declaraţia că îu caşul când d. Spulier ar forma cabinetul, el ar părăsi Parisul. X * * Paris, 30 Noembrie.—Camera, după validarea a câtor-va alegeri, s’a amânat pe Sâmbătă. Senatul a discutat creditele suplimentare pentru 1893. D. Boulanger, raportor, a a-tras atenţiunea senatului asupra necesităţii de a împedica noul cfieltuell, căci este deja un deficit de 80 milioane si datoria atinge 82 miliarde. Creditele s’afi votat. Criza din Italia Roma, D. Zanardelli a avut azi dimineaţă o lungă întreţinere cu d-nil Saracco şi Sonino şi în urmă întrevederi cordiale cu d. Crispi şi Nicotera. Negociaţiunile cu d-nil Saracco şi Sonino vor continua. D Crispi pleacă diseară la Neapol, pentru a-facerl profesionale. Bulgaria ” ~"~ Sofia, 3Q Noembrie.— Camera. Respun-z£nd interpelării, a douî deputaţi din opo-siţie, preşedintele consiliului a rostit un lung discurs foarte remarcat în care a zis că internarea indivizilor compromişi a fost practicată de toate guvernele anterioare şi de guvernul actual, cu deosebire că altă dată aceasta era o măsură nelegală şi arbitrară, pe câtă vreme actualmente face parte din legea asupra poliţiei. Guvernul va continua să facă uz de a-cest mijloq cât timp vor mal fi indivizi periculoşi pentru siguranţa şi ordinea publică şi chiar pentru vi «.ţa concetăţenilor lor. GYULA HORVATH Zilele din urmă a fost în Bucureşti Horvath Gyula, vice-preşedintele clubului Afonist din Ungaria şi directorul ziarului maghiar Ziua Pestei. Ziarele guvernamentale au anunţat că acest domn a venit in Bucureşti în afaceri comerciale; omul politic ungur ar fi dorit să viziteze localităţile petrolifere din valea Prahovei pentru a începe o întreprindere. Nu ştim exact pentru ce anume a venit în ţară deputatul maghiar, dar putem afirma că demersurile sale aci au avut aerul de a nu fi fost numai comerciale. Horvath Gyula a fost pe vremuri un aghiotant al fostului preşedinte de consiliu Tisza, un om de a doua mână în politică, un agi itor cu energie. Dupe căderea lui Tisza, dânsul trece în clubul Afonist şi devine un mare vrăjmaş al naţionalităţilor, inclusiv al Românilor. Din cauza aceasta rela-ţiunile dintre dânsul şi mulţii Români cu care se cunoştea s’a răcit cu totul. Astă-zi Gyula Horvath trăeşte în aceleaşi sentimente şi este tot atât de şovinist maghiar ca şi altă-dată, de aceea vizita sa din urmă are o tendinţă politică. Este neadmisibilă versiunea cu exploatarea petroliului. D-nul Horvath Gyula nu este nici comerciant, nici industriaş, nici întreprinzător de afaceri, nici inginer special, dânsul este pur şi simplu om politic şi ziarist. Or-când un asemenea bărbat se angajează într’o întreprindere oare-care, cel mult îşi împrumută numele sau capitalurile, iar cercetările technice le lasă pe sarcina acelora cari se pricep să le facă. Aşa stând afacerea, întrebarea este: ce ţintă a avut călătoria lui Horvath Gyula ? Informaţiunile noastre ne îndreptăţesc a crede că bărbatul politic maghiar se încearcă a organiza ceva în România. In contact cu densul au fost văzute mai multe persoane cu poziţiune oficială, altora le-a cerut adresele pentru corespunderi viitoare, iar întrevederi mai dese a avut cu un domn funcţionar al Statului care actualmente îndeplineşte şi misiunea de corespondent guvernamental la Gazeta de Colonia. Pentru moment atâta: O simplă întrebare şi o simplă înştiinţare. Memphis. Fisionomia Camerei Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. sub preşedenţia d-luî 7. Pogor Mult adevăr e în vorba bătrânească: „Ziua bună se vede de dimineaţăD. Pogor la preşidenţie nu poate însemna ali-ceva de cât o şedinţă de zeflemele. D. Popovicî are ocazia sa cedeze 35 de vuturl d-luî Miclescu-popa, pentru alegerea de secretar. Medicina 63te in luptă ou biserica. — Ca Şabner să lupte cu Miclescu, con-cedo, spune vi deputat tare în latineşte, ca să ias'i Miclescu, coi cedo, dar ca să facă Popovicî po genoroso non admito! Este o campanie în -tpată regula în contra d-rulu: Şabner. Toate calomniile i se asvârlă în spinare, toate acuzările i se aduc. — Trebue să cadă Şabner d-lor ! strigă d. Dobrescu, nu ve aduceţi aminte chestia cu articolul de la legea sanitară ? — Da! sa cadă! strigă vre-o20pardon, vre-o zece junimişti, a făcut pe agentul elec oral în alegerea de la Bârlad. Şi bietuJ Şabner ascultă liniştit surîzând galeş tuturor colegilor. Este însă şi un. alt partid în Camera. Un part. i, care priveşte lucrurile din operele înalte şi senine ale principiilor, ale adevăratelor d,o,ctrine-._Acest partid, care ’şî bazează ideiler'pe ştiinţă şi nu vede posibil progresul do cât pe calea ,'ştiinţei, se ridică în contra candidatureî d-luî Miclescu-popa. — Ce vroiţi! strigă aceştia, să reprezentăm în faţa lumeî ca o cameră clericală! Yroiţî să ajungom în halul ţărilor din Occident, să -avem partid clerical şi clerici cocoţaţi în fruntea tuturor trebilor. Vroiţi să daţi bisericeî d la noî o importanţă pe care n’a avutTp, nici odată ? — Toate’s bune, răspund ceî-lalţî. Dar mal biue clericali de moda nouă, de cât d-rî ca pe vremea hapurilor lui Morizon. Şi Miclescu-popa'este proclamat secretar. Deputaţii trec în secţii ca să aleagă biurourile. D. Carp se plimbă liniştit cu mâinile în buzunar, cu monoclul atârnând. Cu mintea vedea orizontul politic liniştit, toţî norii care păreau ca ameninţa să inunde lumea risipiţi şi un soare splendid apărând, gata să lumineze eu razele sale calde inimile strînse de frigul decepţiunel şi al nesiguranţei. Un sgomot infernal din secţii. Ţipete şi strigăte. Două-zecI şi unu de bubuituri de tunuri şi cornul de alarmă. D. Lahovari roşu ca uu rac, cu o drăie de buletine în mână apare la banca ministerială. — Imfamie! nelegiuire ! trădare! vîn-zare! strigă cât poate excelenţa de la externe. — Ce este? întreabă Moţi miniştrii şi d. Carp împreună cu el. — Bobeica s’a ales preşedinte în secţia a Il-a în contra lui Ştirbei. — Ce n’a putut să facă Păucescu am făcut eu ! exclamă cu mândrie zeflemistul de la Botoşani, care de emoţiune are la-crămî în ochi şi în gât. Toţi îl felicită, toţi îl strîng în braţe. Gâţă şi Robescu sunt cel mal preşedinţi. — Ce fricire mal poţi aştepta mon president? întrebă Gogu, care nu-şl mal permite să-î spue Costică, pe nume. — Ce rang mal poţi invidia ? mor prezident ? îl spune d. Gâţă, care iarăşi nu îşi mal poate permite să-I zică pe nume. — A rămas să mă mal fac numai rege, spune d. prezident Bobeica, emoţionat şi fericit. — Da, de cât atunci nu ţi se va mal spune Le prdsident Bobeica ci Le roi Baubecha, spune d. Carp. — Baubeche, Bamboche este el prezident ? aici e vorba! strig cel 11 cari ’1 au aies. Şi bubuitul tutunurilor se aude din bufet. — Amu a înebunit cu tăţl şi ţivill şi militari, au pus să tragă şi tunuri! spune k. k. Lascar. Noroc că primarul e bolnav, că s’ar face şi luminaţii. — Da nu-’s tunuri d-le ministru, ’I spune prefectul poliţiei. — Dar ce sunt d-le? — Sar dopurile de la sticlele de şampanie. — Ce? ’ml mănâncă şi fondurile secrete ? strigă k. k. Lascar furios. Şi în salvele dopurilor de la sticlele de şampanie Bobeica purtat pe sus este trecut pe lângă banca ministerială spre uşa de eşire. Urale nesfârşite, ovaţii monstre. Consiliul de miniştrii este convocat de urgenţă. JIp. Am primit la redacţiune o broşură întitulată « Cestiunî constituţionale »: 1) Reprezentarea minorităţilor, al cărei autor este d. P. G. Cantilli. De şi n’avem deosebita plăcere de a cunoaşte pe d. Cantilli, aceasta nu ne împedica de a-I trimite caldele noastre felicitări pentru talentul şi competinţa cu care d-sa tratează a-ceastă importantă cestiune constituţională a reprezentăreî minorităţilor. Opera lui Cantilli e un bun început, care merită să fie luat de exemplu de tinerimea noastră, îndemnând’o la acest soi u de muncă serioasă şi plină de fructoase rezultate. D. Cantilli promite că va continua studiarea mai multor cestiunî constituţionale, în o serie de broşuri separate. Până atunci, principiul reprezentare! minorităţilor, făcând parte din credinţele şi aspiraţiunile noastre politice, pentru propagarea căruia nu puţine lâncil am rupt şi noi, ne grăbim de a reproduce întreaga lucrare a d-luî Cantilli, atrăgând deosebita a-tenţiune a cititorilor noştril asupra el. Cestiunea reforme! electorale este astâ-zî una din cele mai discutate, ale dreptului public. Se reclamă pretutindeni, în mai toate statele din Europa şi America, un sistem de vot mal raţional şi mai echitabil, de cât cel generalmente in fiinţă, căci el stă in desacord cu principiul chiar al unor instituţiunî libere şi democratice. Ex-presiunea cea mai perfectă, dupe Em. de Laveleye, a instituţiunilor libere şi democratice, este regimul parlamentar. Fără îndoială graţie acestui sistem, tot ce o naţiune produce ca ştiinţă şi esperienţă poate să fie concentrat in Camere elective, şi poate să participe la confecţionarea legilor cărora toţi cetăţenii au să dea ascultare. Pretutindeni însă acest sistem este astă-zi pus în discuţiune, pretutindeni el dă naştere la vii şi erudite polemice. Regimul parlamentar suferă o grea încercare, spunea cu cât-va timp înaintea morţeî sale, prinţul Albert: Now the parliamentary system îs on îts trial. Este evident că acest regim suferă de oare-cari viţii; ceea-ce însă este tot atât de adevărat, este că vi-ţiele de care este acusat stau mal puţin înS principiul său, de cât în modul de aplicaţiune şi telul cum oamenii voesc să înţeleagă spiritul său. Să se dea regimului parlamentar o aplicaţiune cu care să nu stea în contrazicere şi relele sale vor fi cu mult mai puţin numeroase. Unul din principalele viţii cari provin dintr’o greşită aplicaţiune a regimului parlamentar, stă în ceea-ce s’ar putea numi despotismul numărului, lipsa sau impe-decarea ideilor de-a fi reprezentate în Parlament, sau cu alte cuvinte, opresiunea minorităţilor, şi despotismul majorităţilor. Prins 1 ne spune' cu drept cuvânt că regimul parlamentar nu este repre-zentaţiunea numărului, ci reprezenta-ţiunea tutulor claselor, intereselor, drepturilor şi ideilor. Vedem, în adevăr regimul parlamentar, pretutindeni proclamat ca principiu de organisare a statului; însă printr’o stranie interpretare a spiritului său, ’l vedem ast-fel întocmit, în cât jumătate plus unul din alegători reprezintă totul, şi jumătate minus unul reprezintă zero. Eu ’ml pot esercita cu succes dreptul de vot dacă votez cu majoritatea, şi dacă sunt în minoritate, buletinul meu nu înseamnă nimic. Ar trebui dar, să ni se pară mult mal puţin natural, ca ideile cele mal juste şi interesele cele mai legitime, să fie escluse din Parlament, de şi posedă în ţară o importanţă numerică destul de însemnată, dacă nu întrunesc jumătate plus unul din numărul votanţilor. Guvern liber şi camere de control nu esistă, de şi controlul este de esenţa regimului parlamentar; control din partea diverselor partide şi idei cari au dreptul şi trebue să pătrundă în Parlament. «Diversitatea este o condiţiune a «vieţei sociale ca şi a vieţei individuale. Un popor este mare, atunci când «toţi cetăţenii au acelaş ideal; însă «acelaş ideal nu însemnează o singu-«ră educaţiune, o singură opiniune, «un singur partid. Societatea este în-«tocmaî ca un atelier, unde fie-care «trebuie se ocupe postul la care este «chemat: funcţiunile stau in raport «cu aptitudinele, munca este impăr-«ţită pentru ca nici o forţă să nu se cpearaă, originalitatea, totul până şi «critica, concură la armonia generală «şi formează varietatea în unitate.» * Cu sistemul în care majoritatea se bucură de toate drepturile şi minoritatea nu poate obţine nimic, corpul electoral, în loc să formeze o grupare conscientă şi organisată a tutulor forţelor naţiune! formează un element de desordine, lipsit de coesiune şi de direcţiune, şi înlesnesce situaţiunea politicianilor de profesiune. Opiniunile când se formează şi când ajung să dobândească oare-care credinţă în ţară, trebuesc şi aii dreptul să fie prezintate în Parlament, şi cu modul acesta dar numai ast-fel, se obţine adevărata reprezentaţiune, oglinda naţiunei. Va exista o majoritate, insă o majoritate reală, bine aleasă, şi ast-fel încât să fie reproducţia fidelă a majorităţel alegătorilor. Majoritatea aceasta va susţine un minister căruia ’î va indica linia de guvernământ în conformitate cu dorinţa ţerel, şi va fi controlată de-o minoritate, care va representa proporţional ideile deosebite, va interveni în discu-ţiunl pentru susţinerea opiniunilor lor 1. Adolphe Prins: Lă Democraţie et le r^gime parlementaire, pag. 217. 2. Paul Lafîitte: Sufrage unrrersel et râgime parlementaire. pag. iO. www.dacoromanica.ro 20 NOEMBRIE 1893 LUPTA No. 2156 pentru luminarea cetăţenilor şi progresul ţ.6 reî. Lnuis Blanc1 in această privinţă ne £pune căi « desigur majoritatea tre-«buie să aibă mai mulţi reprezentanţi «ca minoritatea,—resultă însă oare de «aci, ca minoritatea să nu aibă de loc «reprezentanţi ? şi totuşi vedem că «reprezentantul ales aparţine numai «majorităţeî şi votul minorităţei are tot «atâta valoare după alegere, ca şi când «el n’ar exista. Eu admir pe cei ce numesc regimul absolut al majorită-«ţi lor, guvernământul poporului prin el însuţi şi cari se cred mari democraţi. «Eu afirm, în numele evidenţei, că un «asemenea sistem nu este decât gu-«vernământul celor mai numeroşi a-«supra celor mai puţin numeroşi. «De sigur că numărul cel mai mare -rt «va trebui tot-d’auna să aibă majoritatea, însă trebuesce oare nesocotit «numărul cel mai mic? Sunt caşuri «în cari majoritatea nu este de cât mi-«noritatea plus unul, şi minoritatea, «majoritatea minus unul, şi cine poa-«te pretinde că este suficient să existe «o diferenţă de-o voce pentru ca una «din aceste fracţiuni ale poporului să «fie totul şi alta nimic? Pretutindeni «unde vocea minorităţilor este înăbu-«şită sau unde ele nu au o influenţă «proporţională în direcţia afacerilor «publice, guvernul este un guvern «de privilegiu in profitul numărului «celui mai mare, şi să nu uităm că «in ori-ce privilegiu stă germenele ti-■« răni ei,» Acest sistem în care este admis principiul jumătăţeî plus unul, precum vedem este un principiu periculos, pentru că într’un sistem pretins reprezenta v nu toate opiniunile sunt reprezintate în raport cu forţa lor numerică. El mai stă une-orî în desacord perfect cu voinţa majorităţeî alegătorilor, căci se poate întâmpla ca majoritatea, care dispune de tot în Parlament, se nu reprezinte in realitate de cât minoritatea alegătorilor, şi acest resultat, credem că este cu totul o-pus esenţei regimului representativ, şi in acelaş timp periculos pentru stabilitatea instituţiunilor parlamentare. Se presupunem două partide în luptă şi că unul dintr’insele va alege puţin mai mult din jumătate a numărului deputaţilor şi că aceşti deputaţi sunt aleşi după mari lupte cu majorităţi infime, ear în colegiele în care este bătut nu întruneşte aproape nici un vot. In acest caz partidul învins va fi în minoritate in Cameră deşi a obţinut în alegere majoritatea nnmă-îuluî alegătorilor. Spre exemplu, se luăm două partide în prezenţă în luptă A. şi B. şi o ţară divisă in 100 de districte cu 4000 de alegători fie-care; 51 de districte votează pe A şi 49 votează pe B şi partidul A va eşi victorios; însă se poate ca alegătorii se fi fost împărţiţi în chipul următor: în fie-care din cele 51 de districte ţ£>00 alegători au votat pe A şi 1500 pe B; in fie-care din cele 49 districte 3500 votează pe B şi numai 500 pe A. Resultatul este că partidul B care este în minoritate în Cameră, a dobândit 248000 voturi, pe când A. care are majoritatea în Cameră, a obţinut numai 152000 voturi. Aceste exemple nu sunt numai presupuneri, căci s’au petrecut şi în realitate. In anul 1862 in Lancashire 206000 alegători trebuiau se aleagă 33 deputaţi; 104000 votanţi au avut 11 reprezentanţi, iar 102000 au avut 22 reprezentanţi. Tot ast-fel s’a petrecut în Franţa cu alegerile din 1881 şi 1885. Cu asemenea exemple intre multe alte rezultate ale sistemului jumătă-ţei plus unul, suntem dar departe de a obţine o cameră care se reprezinte adevărata şi generala voinţă a ţărei. O reprezentaţiune dar, pentru-ca se poată fi numită representaţiune a ţe-reî, trebue se fie o fidelă reproducţie a ei, a sentimentelor, ideilor şi aspi-raţiunilor sale, şi va fi în acelaşi timp justă şi utilă. In locul unei fracţiuni a ţărei, ţara întreagă este reprezentată în Parlament. Această fracţiune singură în Cameră şi fără control devine despotică, ’şî exercită puterea pentru ca se sdrobească pe adversari, şi uită că puterea nu se exercită de cât în interesul naţional. Afară de aceasta sistemul jumătăţeî plus unul, mai are inconvenientul grav, în mersul şi jocul instituţiuni-lor parlamentare, de a provoca tran-ziţiunî brusce de la un estrem la altul. «Se poate ca astă-zi parlamentul «se fie compus în quasi unanimitate «din partidul A şi ’I vei găsi mâne «compus în unanimitate din membrii «partidului B, pentru-ca mai târziii «se-şi schimbe iarăşi în totalitate cu-«loarea politică .... metamorfozele «acestea politice subite şi complecte «le găsim pretutindeni unde este un «sistem de alegere viţios. In Geneva «in anul 1877: 100 radicali, 4 liberali; «în 1878: 4 radicali, 100 liberali. * Cum vedem dar, ideile cele mai juste, interesele cele mai legitime deşi au un credit în ţară sunt condemnate la tăcere in sistemul jumătăţeî plus unul. Acest sistem stă în contradicţie cu principiul chiar al regimului reprezentativ, care consacră dreptul fiecărui cetăţean de a spune ce crede. Rezultatul poate fi mult mai grav de cât ni-1 închipuim, căci animozităţile şi ura dintre partide devine din ce în ce mai vie şi cil timpul poate constitui un adevărat pericol de rez-boiu civil. 8 Iii rezumat dar, este astă-zi o ces-tiune esenţială de a se remedia defectele acestui sistem electoral, şi de a se asigura minorităţilor partea ce le revine dupe importanţa lor numerică în ţară. Guvernul care rezultă din a-semenea alegeri va fi susţinut de majoritatea reală a ţerei, şi minoritatea in loc de un simulacru de supraveghere, va putea exercita un control adevărat şi sistemul reprezentativ va fi readus la adevărata lui expresiune. Astă-zi ceşti unea reformei electorale, pentru a se asigura reprezentaţiunea minorităţilor, este la ordinea zilei în mai multe state din Europa şi America, Anglia, Danemarca, Brasilia,Italia, Spania, Portugalia, s’au ocupat in mai multe rânduri de această reformă electorală şi au înscris în legile lor, principiul representaţiunei proporţionale a minorităţilor. Se vedem cari sunt sistemele cari au fost propuse pentru a se ajunge la acest resultat. (Va urma). CHESTIUNEA APE! Guntem rugaţi a publica următorul articol. : Domnule redactat, 1 Questions d’aujourd’liui et de demain. 3) Disescu. Curg de drept public român. Tomul 11 pag. 657. In momentul când chestiunea alimenţi-unei cu apă a capitalei deşteaptă cu drept cuvent atenţiunea locuitorilor, ve rog să biiie-voiţl a-ml acorda ospitalitate în coloanele ziarului d-v., pentru ca să exprim u-mila mea părere in această privinţă. Nu sunt lipsit de ori-ce experienţă in această materie de oare-ce pe de o parte m’am a-flat în cariera mea, într’un moment dat, în capul unor lucrători hidraulici destul de importanţi şi pe de alta ’ml place a crede că cunosc perfect ţara românească şi locuitorii săi. Vorbind despre filtrarea apel, vom începe prin a constata că toate filtrele fără excepţie, fie piatră poroasă, nisip fin, cărbune, pâslă etc., lasă să treacă printr’însele microbii în masă sau în soluţiune; se înţelege că un filtru bun opresc mulţi microbi în trecerea lor dar germenii şi sporii mult mal activi şi mai viabili de cât fiinţele complect desvoltate trec în masă acolo unde apa care este obârşia lor, poate să se infiltreze. Chiar solul, care e filtrul cel mal bun, pentru că funcţionează ca pedică şi ca agent chimic, nu poate opri bacteriile în trecerea lor. Tot. cu atât succes am putea cere că în apă să nu se producă microbi ca şi pământului să nu producă ve- getaţiune. Aerul îl ţine însuspensiune, vîn -tul îi transportă, apa îi atrage de oare-ce prin lichide, se fac toate transformaţiunele viabile ale materiei. Când ne gândim că apa ese din fântâna artesiană de la Grenelle la Paris care are o adîncime de mal bine de 500 de metri e plină de micro-organisme vegetale şi a-nimale şi de alte corpuşoare, cum putem spera să dăpărtăm printr’un filtru constuit de noi, fiinţele vii pe care nu le-a putut opri 500 de metri de adîncime? Fără de îndoială că microbii nu s’afi coborât direct în apa acelei fântâni de la o înălţime de 500 metri ci s’au coborît în-tr’ânsa gradat prin isvoare situate la înălţimi deosebite ; dar singur faptul că se află acolo e de ajuns pentru a dovedi enorma lor vitalitate. Dacă am putea parveni să sterilisăm apa pentru tot-d’a-una prin filtrare săli prin procedee chimice într’un re-zervoriu oare-care, n’am isbuti de cât a face o mare moartă în miniatură inutilă uma-nităţei. Trebue ca apa să circule ca să fie sănătoasă ; stagnaţiunea e moartă, e putre-ziciume, şi microbul e acela care imprimă mişcarea apei dorminde şi când într’o baltă nitrifleaţiunea prin fermentaţiune a distrus organismele microbiene, putreziciunea e urmarea fatală. Se poate obţine o demonstra-ţiune şi mai bătătoare la ochi de modul cum microbii întreţin vitalitatea apei fer-bând’o. Un sfert de oră ajunge ca această apă să putrezească în trei zile. Şi dacă o ferbem timp de o oră ea va putrezi apoi în mai puţin de cât o zi. £ evident că moartea microbilor a causat corupţiunea a-pei şi sunt convins că o apă proaspătă care a fost debarasată printr’o filtrare convenabilă de ori-ce urmă de sedimentaţiune vi-sibilă ochiului liber e mult mai nutritivă pentru om de cât o apă care a fost feartă şi apoi filtrată, şi m’am convins în tabere că apa feartă are o influenţă deprimantă asupra stărei fisice şi morale a oamenilor. Fluviile şi râurile filtrează şi asanează a-pele într’un mod remarcabil şi am face bine să le imităm pe cât se poate. Gangele în India ne dă în mare un exemplu bătător la ochi de acest adevăr. Acest fluviu purificator are un parcurs de mai bine de 3000 kilometri şi primeşte în calea sa imondicele Ben&rczului cu 220000 de locuitori, a Bu- tuiei (200000) şi a mal mukor oraşe mari; afară de aceasta se svârle în apele sale mal bine de 20000 de cadavre de morţi de holeră, de versat şi de alte epidemii. Afară de aceasta se mai asvârle în Gange cadavrele tutulor acelora cari mor fără a fi fost căsătoriţi, a tutulor copiilor morii înainte de vârsta de 12 ani fără a mai socoti şi resturile, în cele mai multe caşuri, pe jumătate arse a tutulor acelor cari mor din-tr’o populaţiune de mai bine de 100000000 (o sută de milioane) da suflete. Se evaluează la 360000. în termen de mijloc, numărul cadavrelor cari se aruncă pe fie care a nîn această cloacă colosală. Ei bine, apele Gangelui depun prin sedimentaţiune această masă de putreziciune în fundul albiei sale şi ajunge potabilă la Calcuta. Altă dată se alimenta oraşul cu apă prin cisterne şi puţuri şi mor-tabilitatea era mai mare de cât 40°%o; astă-zi cisternele sunt dărâmate şi puţurile astupate, Gangele singur alimentează oraşul şi mortalitatea a căzut la 2700/0# şi de mai bine de 12 ani n’a trecut nici o-dată peste 30°%o- Holera omora altă dată pe timpul cisternelor şi a puţurilor în termen de mijloc 2000 de persoane pe an, azi când se bea apă de Gauge nu omoară nici 1000. Aceasta e o dovadă că apa e bună şi printr’o filtrare uşoară e limpede şi plăcută la gust. Prin trituraţiune sedimontaţiunea a-cestui canal enorm s’a depus pe fundul albiei şi gazele infecte s’au degajat prin frecarea apelor la suprafaţa lor. Şi pentru că natura lucrează aşa de bine de ce să n’o imităm ? Să păstrăm apa Dâmboviţei ca ali-mentaţiuue principală şi să filtrăm apa sa cea dulce pentru întrebuinţarea noastră zilnică ; dar aci se naşte o greutate climaterică pe care trebue s’o învingem. Nu putem în România să avem apă curgătoare în toate anotimpurile; frigul ernel se opune. Apă cea mai repede înghiaţă, să căutăm dar în păturile de ape subterane ceea ce ne lipseşte la suprafaţă. încercarea nu e, dupe uoi, nici dificilă nici costisitoare, să vărsăm Dâm-boviţa, iarna, în Sabar şi isvoarele jcarfoes în abundenţă azi din albia sea şi cari au scăpat de apăsarea apei care cade de pe stavila de peste drum de Cotroceni, vor creşte în volum şi vor fi suficiente pentru trebuinţele noastre domestice în timpul ernel. ’Mi-aduc aminte, ca probă despre aceasta, de cantitatea mare de apă care isvora din albia canalului atunci când se construia acesta. Abia cu pompe puternice puse în mişcare cu maşini cu vapori se puteai! invinge şi era posibil lucrătorilor de a-1 termina; şi numai cu ajutorul de tampoane şi expediente dibace s’a putut ajunge acest scop. Şi abundenţa isvoarelor cari nasc şi azi din canal la o înălţime de mal bine de un metru d’asupra nivelului apei rîuiui, dovedeşte că există o presiune mare hidraulică care lucrează asupra lor, Ştiă că suut persoane de o înaltă coqp petinţă în această materie cari consiliează continuarea sistemului întrebuinţat azi pentru alimentarea oraşului cu apă, cu singura deosebire ca în loc de bazine pentru sedi-mentaţiunea apei la suprafaţa pământului, le cer subterane pentru a evita debacleie pricinuite de îngheţare şi de desgheţare iarna şi primă-vara. Voiii arată aci rezoanele pentru cari desaprob această proposiţiune nouă : 1. Cheltuelele enorme trebuincioase pentru o asemenea lucrare precum şi cele cari urmează, căci nu [numai că trebuesc săpate basine subterane enorme dar ne (trebue şi fundaţiuni proporţional de puternice cu greutatea acestor basine, căci afară de greutatea boitelor trebue să considerăm şi pe acea a pământului care le acopere pentru a le adăposti de frig ; aceste basine atât de costisitoare de construit pot fi distruse în câte-va minute, îa câte-va secunde. Câte-va cartuşe de dinamită sunt de ajuns pentru aceasta ; ne-ar trebui o armată în timp de resboifi pentru a le proteja şi în timp de pace depindem de capriciul unui nebun. Şi afară de aceasta condiţiunile unei asemenea lucrări atrag dupe densele uu dublu sistem de canalisare, pe- care chiar celebrul Belgrand, invitatorul sau mal bine aprigne, apărător al acestui sistem n’ar fi îndrăsnit nici o dată să ’i propună. Domnul Bcchmanî, savantul profesor de ia Şcoala de Poduri şi şosele din Paris, zice unde-va: „Me feresc a contaşta avantagele unul sistem de canalisare dublă dar pu le admit până a nu vedea pe de altă parte de? savantaglle inerente acestui sistem care iu oare-cari caşuri mai mult de cât contraba- lansează avantagele," şi aiurea spune că 3) A. Saiat-Girons. Manuel de Dr. Constitutieuaeî. idealul unui serviciă de apă e distribuţiu-nea unică a unei ape potabile întrebuinţată pentru toate necesităţile. Suntem de părerea domnului Bechmann ; idealul unei distribu-ţiunî de apă e ca ea să se efectueze priutr’o singură canalisaţiune. Fără de îndoială că sunt localităţi unde distribuţiunea nu e posibilă de cât deosibind apele potabile de a-pele necesare pentru stropiri, fabrici etc. Mica cantitate din una face obligatoare usa-giul celeî-l-alte. Mai sunt circunstanţe fortuite unde dubla canalisare se poate întrebuinţa cu avantiglă cum de exemplu în oraşul South-hampton care are aproape a-ceiaşi numer de locuitori ca Bucureştii. A-colo există deja o reţea întreagă de cana-lisare vechie când s’au construit alte conducte cu totul noi pentrp a se introduce în oraş o altă apă de calitate mai bupă. Dar alături cu apele nuol s’a continuat şi distrb jbuţiunea pelor vechi pentru stropiri etc. Astfel că ocusp sunt doc canalisărî cari aju-tându-se reciproc într’un mod avantagiosîn aceasta de dublare de distribuire a apei. Discut această chestiune jcp şi cum pa ar face parte prin ea însăşi din distribnţiw-aea apelor alimentate prin reşervorii sub- terane. Şi aceasta din causă că sunt încredinţat că aceste ape n’ar fi de ajuns pentru a da 15 milioane de litrii pe zi cum cere oraşul Bucureşti, după calculele pe cari le-am făcut. Această cantitate de apă filtrată într’un mod convenabil prin sedimentaţiune ar da, cel puţin, un milion de litrii de apă noroioasă nepotabilă şi neutilisabilă pentru trebuinţele domestice. Cum se facem dar ca să scăpăm de acest sediment enorm, aproape solid din reservoriile sub-terane ? Dacă am fi incercat să o facem de la început în urma unei prime sedimentaţiuni, am fi reuşit poate căci noroiul ar fi destul de lichid pentru-ca pompele să ’l poată aspira, dar dupe cum se propune această in-cercare nu s’ar face de cât dupe a 3-a sedimentaţiune succesivă atunci nici o pompă din lume n’ar putea să sugă ceea ce ar rămâne în fund. Numai sapa şi lopata ar face treabă în acest cas. Dacă s’ar propune curăţirea reservoriilor deschizând zăgazurile s’a calculat oare-ce putere ar trebui să aibă ca să ridice această masă noroioasă din profunzimea reservoriilor până la suprafaţă şi apoi să le distribue mai departe. Un sifon n’ar lucra mai bine; ar trebui să-i săpăm mal întâiu un canal de scăpare pentru-ca să poată lucra şi în afară de casai când l-am scurge intr’o apă curgătoare s’ar îngroapă foarte de grabă în massţ residiulul pe care l’ar vărsa în afară. ţJDacă am voi să ne servim cu avantagiu de Dâmboviţă mai cu seamă în timpul ernel nu amjreuşi de cât debarasându-ne de ser -viciul apă potabilă pentrujstropiri făbricele ar putea fi de ajuns. Dar dacă acest dublu sistem de canaiisare s’ar putea chiar aplica cu succes, el ar ruina financele oraşului pentru tot-d’auna prin cheltuielile enorme pe cari le ;.r aduce cu sine şi cu toate a-cestea n’ar împlini toate condiţiunile cerute. Planul meu nu cere de cât instalarea actuala. Apele rîuiui debarasate de residiul cel gros printr’o sedimentaţiune uşoară în basine întinse şi puţin adânci ar curge la Bucureşti într’un canal destul de adânc pentru ca apa se ajungă rece în oraş. Aci ar suferi o limpezire printr’un filtragiu convenabil, şi ar fi distribuită, limpede ca cristalul, dulce şi pură prin conductele cari e-xistă azi. In timpul ernel Dâmboviţă ş’ar seca şi albia sea ar da, prin isvoarele pe care le posedă destulă apă limpede pentru a acoperi trebuinţele domestice poate chiar toate necesităţile Capitalei- Prin acest dublu sistem de derivaţiune a apei, prin unul şi acelaş sistem de canalisare am fi feriţi de lipsă de apă în cas când oraşiul ar fi asediat. Militarii autori-saţi ne-au afirmat că cred că cu preţuri şi cu pompe americane s’ar putea alimenta cu apă, în timp de resboiu, populaţi unea capitalei. Dar cum de sigur s’ar întâmpla, 700—800000 de persoane din alte părţi ale ţerei s’ar refugia la Bucureşti ce s’ar putea face cu câte-va puţiţoî şi din nenorocire nu mal există un Moise azi şl stânci din cari să isvorască o apă miraculoasă care să adape aceşti mii de nenorociţi setoşţ Această stare de lucruri ar avea o însuşire enornţă asupra duratei războiului şi asupra putere! de resistenţă a oraşului. Mi-se pare că ar fi la locul lor luarea în consideraţiu-ne în înaltele sfere militare a eventualităţilor unui răsboifi viitor. BucurescI in timp de resboiu vor fi nevoiţi să nutrească un milion de locuitori. Această dă de gândit. ■General Lakeman Oficer de Geniu IfflFOftifATIUill Oşlomnii maghiare Cu ocazipnea iudecăreî ultimului proces d« presa, al Tribunei, procuror rijl din Cluj a găsit cu cale să inşi* nueze o calomnie în contra d-luî d-r. Raţiu. • 2a 0 > B ţ o * i M » A ymi i \ Mărie Brizard & Roger Cognac Calităţile cele mai recomandabile VO - VFO -VFVO - 8VFVO Representanţi gener. fentru România şi Bulgaria Rabinovici & Starck, Bucureşti. Dep. gen. Bucureşti, la Cofetăria D. Marinescu-Bragadir, Str. CarolI, No. 41. ^ îl ^ - OTjoe>?»g ■ ® L" s „ * *+ O mm a, « -I *5 - T.tS" 2 ®3s o «*8 c © r ■j 2 & « 2.® o» o §2-' ’ | Si- ş S sl-2 , ^ § jv 3 ( «vN ^ * ' Basaft Artificial si de Ceramica de la Gofroceni o &> ALBERT BAUER _ riiurou Technic. — 59, Strada Cclţei 59. — MORI fabrici de spirt $r"na:nte, 207, rue Saint-Honorâ) CITITII » antalul de Midy suprimă I Copahuul,- Gubebul şi injec-ţiunile. Vindecă scurgerile în | 24 de’ore. Foarte priincios în boalele băşicel udului, santalul limpezeşte urinele cele mal turbure. Deposit la PARIS, 8, rue Vivf-uine fi la tnte. farmaciile. Apa bine Filtrată se poate obţine adoptându-ee la conducte de apa imediat d’asupra rubinetulul „FILTRELE BUHRING" in localităţi unde există distribuţiunl de apă a-cela-şl sistem de Filtre construite cu pompe se pote adopta la putini reservoare, puţuri. A se adresa pentru cumpărări sau închirieri I. Salter, Bucureşti, Str. Lipscani No. go Unde se poate vedea filtrele in funcţiune Qe venzare o pereche case cu locul lor, în ograda Sf. Andrei din Iaşi. Doritorii se vor adresa ia d-na Rucsandra Cosma, şoseaua Nicolina No. 12 Iaşi, sau în Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21. De venzare doue moşii de 4500 pogoane, alăturate una de alta, formând un singur trup şi situate una în judeţul Buzeu şi una în judeţul Prahova. A se adresa la proprietară str. Frumoasă 49, Bucureşti, sau în lipsă-I la d-nul George Voinescu Boldur strada Aurel 2 Bucureşti, sau la d-nul Âlex. Lefteriu la ziarul „Lupta.* CAPITAL SOCIAL: LEI 1,500,000 „Capital versat la gi Decembre i866“ (Jsina situată la Bucureşti, Cotrocenl, Şoseaua Pandurilor, in faţa Asilulul Elena Doamna legată cu Calea ferată prin staţiunea Dealul Spirea. Direc/ia şt Depositul Principal în Bucureşti: STRADA DOAMNEI 14 bis „Adresa Telegrafică: BASlLT, Bucureşti44 DEPOSITE SECUNDARE.—Bu- cureşti, Calea Griviţa 66 ; Brăila la d. G. Grosovich, Călăraşi, S. B. Far-$ fambolei, Craiova, M. Poumaj, şi llji Farcanu Slatina, la D. I. H. Popp la INDUSTRIA NAŢIONALA ale cărei produse aă obţinut la Expoziţiunea Cooperatorilor C! din Bucureşti şi Qraiova, cea mal mare recompensă. Diploma de onoare Clasa I-ia. 3S „Estras din preţurile curente pentru Bucureşti* Ploeştl la D. Th. N. Socolescu: Galaţi, *-f D. S. F. Somaripa Roman, M. Schif-fer, Tîrgu-Jiu la D. A. Foltzer, Rus-ciuk, D-nil, Th Thomadie şi &. PRECIURILE i-ia OÂL. Ii-a CAL. îa-T (5al. FELUL MATERIALULUI Pentru miă ‘ap s-o o o, a a w a us S g a Od «) *9- cp -î3 )a> a ft-B a Pentru miă i ffl 3 o a) CI di m «6- ® ts w c6 cu. s a Pentru miă * ® p O'O o cp fi? 1 §5>s sr &< 3 a Pavele p. bordure 10 bucăţi la m. pătrat . „ pavagiU de stradă şi de curţi 50 bucăţi la metru pătrat .... LESPEZI p. trotuare 25 buc. la m. pătrat PATRATE FEURITE 36 b. la m. pătrat. BORDURE de grădini 10 buc. la m. liniar. CĂRĂMIZI refractare 420 b. la m. cubic „ cu 4,6 şi 8 găuri, 40 b. la m. p. 350 270 380 240 150 320 65 4 25 15 — 11 — 10 - 325 250 660 310 130 4 - 14 - 10 50 9 50 800 230 220 180 100 3 76 3 — 9 50 8 - . ■JlB ’J Sobe de porţelan Elegante şi ertlne, fabrlcaţiunea Societăţel. e ars hali Sons & Ce. fi Gainsborough (Englitera) Locomobilele şi Băţoasele |p cu ultimele perfecţiuni ale acestei renumite fabrici, Mori de Măcinat precum accesoriele maşiuelor de mal bus şi bucăţile de Schimbat se găsesc în deposit la ^Watson & Youe11» 22 — $trada Colţel — 22 BUCUREŞTI Importaţiune directă de Cărbuni Gar dif f şi Newcastle şi de brechete Merthyr marca „Locomotive14. ANEMIA, CLOR O SA, FRIGURI, BOLE NERVOSE, CONVALESCENŢE, DIAREE, HEMORAGII, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFULOSE, GASTRALGIE, DESGUS'. de ALIMENTE, DURERI DE STOMAC, CONSOMPŢIUNE (slăbire). fii (JiH TONIC-NL3TR3TIV Cu CHINA şi CACAO amestecate intr’un vin din Spania de prima calitate,) VINUL Of BUGEA UD se găseşte în principalele farnuteii. Vindere cu ridicată : P. LEBEAULT & C'%5, Rue Bourg-l’Abbd, PARIS 85 ANI de SUCCES lntenţiiinfl brevetaţi pentru 15 ani a doctorilor MĂRIE iraţl, medici inventori, Bue de rArbre-Seo( 46, la PARIS, peutrn Tindecarea radicală a Hernielor (vătămăturelor). Până ad, bandaţriele n’an fost decât nijce limple apparate pentru a conţine herniele; Doctori MĂRIE aa resolfat problemul de a conţine şi da a vindeca, cu mijlocul baudagiului Electfo-Medical, care contractă nerri, fortifică fără Bgudcire nici durere ţi assignră Tindecarea radicală în icuri timţ^ Simplu 30 fr. — Dublu 60 fu.'— însoţit d* iostracţlone. FABRICA BE J3ST RO MANIA iug. Zwoelf liL e r a hn| 8 . ,auh FABRIC A. Calea Griviţei, 38 BUCUREŞTI DEPOSITUL Str. Domnei, 21 Oglindi cu a a ti fără bisourl (şlifurî) în orl-ce dimensiuni. Oglincji de lux genre Veneţjan, execuţiune artistică. Oglindi încadrate de tot felul, cadre simple, poleite, zugrăvite, etc. Geamuri gravate pentru antreuri şi bufeturl. Sticle facetate pentru Cupeuri, felinare, mobile, etc. I jifti ,‘83 I i • U' c| Ceamuri de Cristal EXPOSIŢIVABA. flDEPOSITUL-. Bucureşti.—Strada Doamnei No. 21. — Bucureşt' Tipografia Lupta, A. Lefteriu. Strada Câmpineanu No. 46 Bucureşti. www.dacoFomanica.ro