ANUL X. — No. 2148 E l • 1» A DUU* JOUI H NOEMBRIE 1893 S1BO II IHEHTE i aruhciuri i ICN ŢARÂ Un sa 40 UI Şense luni . . • «o „ Trei luni ■ 10 „ Pentru TnvîţiUorî pe un an . . . • 80 * IN STRJSINftTATE Ou an 50 Şea*e Iun) ... 25 Trei luni 15 iuntârui 15 Bani Pe pagina IU, 30 litere, corp 7J ... 1 leii libia „ „ IV „ „ . . 25 băut linie Inserte ?i reclame , „ . . . . 2 leî linie, Pentru smmclnrl r se adresa: LA i&dssstînsa^rsiţia Zîas*EJiîwî \3ai wisrsit'r vechiu 50 bani t<~, r- Redacţia a Pasagiul Român Rl o. 2 lidmanssti*a|ia a Pasagiu! Român O a 2a Armonia în guvern. Din afară. Carnetul inetl. Se impune. Nnyelft. Madelena Fcrat (foiţă). Armonia în j ;uvern Vorbind zilele trecute despre neînţelegerile provocate în sânul guvernului de modul cum d. Lascăr Catargiu înţelege a administra ţara, arătam că acest sistem de guvernare, în care un ministru este absolut stăpân în cestiunile de rezortul departamentului seu, este o falşificare a regimului nostru parlamentar, aşa cum Constituţiunea îl prescrie, şi în acelaşi timp provoacă fatal neînţelegeri şi discordii între miniştrii. Condiţiunea necesară şi garanţia superioară a unui guvern parlamentar nu residă în acest soiu de sepa-raţiune absolută între miniştrii, unde fie-care din ei face ce-'î trăsneşte lui prin cap, ci, din contră, ea residă în solidaritatea şi armonia ce trebue să domnească între ei. Pentru ce? Pentru că numai atunci când miniştrii sunt solidari în toate măsurile luate de fie-care dinei, numai atunci poate exista şi o serioasă responsabilitate a tuturor; şi când miniştrii ştiu că sunt responsabili, atunci ei sunt siliţi să discute în consiliu toate actele colegilor lor, şi să nu aprobe de cât pe acelea cari răspund exact vederilor şi convingerilor lor. Fiind ast-fel practicată solidaritatea dintre miniştrii, n’am mai asista la spectacole de natura acelora în cari faptele nesăbuite ale unora din ei să compromită pe toţi cei-alţi, nici n’am mai vedea miniştrii, cari după ce o fnesură e luată de vre-unul din colegii săi, el să fie nevoit s’o combată, neîmpărtăşind’o, sau să facă totul pentru a-'şi degajia ori-ce responsabilitate faţă de ea. Sistemul acesta, ca miniştrii întruniţi în consiliu să nu delibereze decât de formă, ca ori de câte ori să prezintă vre-o cestiune streină de departamentul lor fie-care să zică «aceasta nu mă priveşte, prin urmare nu me amestec,» acest sistem, pe lângă că dă loc la o mulţime de intrigi şi discordii ulterioare, apoi, in acelaşi timp, falsifică regimul parlamentar, căci ruagiui principal, consiliul de miniştrii care hotăra;,te, îi lipseşte şi tot d’o dată li pseşte şi acea garanţie pe care Parlamentul şi ţara o găseşte h tărîre luată in comun de opt miniştrii, iar nu de unul singur. Când ministerele sunt omogene, când ele sunt compuse, -subt preşe-dinţă unul şef de partid, din bărbaţ’ animaţi de aceleaşi idei, urmărind un scop politic comun, atunci solidaritatea există de la sine; când însă diviziunea partidelor face impoşibijă existenţa unor guvei ne omogene, când bărbaţi politici de nuanţe diferite se găsesc asociaţi într un minister de concentrare—după oum p cazul cu actualul guvern — atunci singurul corectiv al deosebireî lor de vederi este această solidaritate reală, efectWă, ce trebue să domnească între miniştrii. Numai prin discutarea şi aprobarea în comun a tuturor măsurilor luate, grupurile parlamentare, reprezentate în guvern, ar putea şti că ideilor lor au fost apărate şi susţinute in consiliul de miniştrii şi că hotă-rîrea ce s’a luat este opera întregului guvern; alt-fel, se întâmplă ceea ce zilnic vedem de la venirea conservatorilor la cârmă, ca măsurile luate de miniştrii catargişti să supere pe junimişti, iar cele luate de miniştrii junimişti să supere pe catargişiî. Remâne, bine înţeles, fie-cărul ministru un mijloc de a’şi conserva libertatea lui de acţiune; acest mijloc este, ca atunci când majoritatea consiliului se pronunţă contra lui, el să facă bine să’şi dea dimisia. Acestea sunt principiile elementare ale unui guvern parlamentar, a cărui exactitate nimeni nu credem că o va putea contesta, şi cu toate acestea cât de departe suntem de aplicarea lor. Când e parte din pressa guvernamentală a început campania pentru schimbarea actualului sistem şi actualului personal întrebuinţat în ad-ministraţiunea ţerei, noi am văzut îu aceasta o tendinţă lăudabilă spre bine şi un început de realizare a solidarităţei tuturor miniştrilor în guvernarea ţărei. Modul însă în care d. Catargiu a înţeles a da satisfacţie acestor dorinţi atât de energic esprimate, pe lângă râsul omeric ce a provocat în întreaga ţară, va provoca, de sigur, o nouă campanie de frământări şi lupte sterile în sânul majorităţeî odată cu deschiderea Camerilor. Hazliele mutări şi înaintări de prefecţi făcute de d-sa departe de a stabili armonia atât de necesară din sânul guvernului, va contribui în contra ca abizul dintre elementele conservatoare şi junimiste să fie săpat şi mai adânc. In adevăr, după Constituţionalul, care numea aceste mutări şi înaintări de prefecţi, «simple dorinţe exprimate de cercuri interesate,» atunci chiar când ele apăreau îu Monitor şi cei numiţi depuneau deja jurământ, vine acum Era Nouă, a cărei legătură cu miniştrii junimişti nu e de nimeni ignorată, care se esprimă a-supra acestei cestiuni în mod foarte categoric. Era Aouă scrie următoarele: «Guvernul trebue să-şi dea seamă de nevoile ţărei şi cu o mână fermă şi decisă să opereze sanificarea morală a organelor administraţiei, dând la o parte tot ce ’î putred, netrebnic şi nefolositor unei guvernări muncitoare şi con tiincioase. «Aceasta este adevărata cestie de actualitate, care odată pusă la ordinea zilei, nu Poate dispărea de cât cu o soluţiune satisfăcătoare pentru nevoile ţârei. «Nici vuetele respândite despre o eventuală crisă ce s’ar naşte în sânul cabinetului, nici asigurările con-Ir are cum că guvernul este în deplină înţelegere nu pot schimba nimic din misiunea ce’i incumbă actualului regim. Chestia îndreptar ei administraţiei a rămas până acum întreagă şi intactă. Cele câte-va re-manieri prefectorale şi înaintări care aii avut loc. sunt acte de resort făcute de sigur J, pe necesităţi locale, dar care nu ating chestiunea generală. «Este probabil că guvernul nu vrea să ia o hotărîre definitivă de cât în hpelegere cu representanţii ţărei şi că şteaptă întrunirea lor pentru a proeede de acord cu voinţa majori-t.ţeî.» Djn toate acestea rezultă că noua mişcare făcută în administraţie, n’a eşit dintr’un acord stabilit In consiliul de miniştrii, ci că ea este pur şi simplu opera d-lui Catargiu. De aci nevoia ca chestiunea să fie adusă înaintea Parlamentului. Prin urmare, iarăşi lupte, iarăşi frământări^ cari, de sigur nu se vor sfârşi de cât iarăşi prin inevitabila criză. Acesta e rezultatul fatal al lipsei de solidaritate între miniştrii! DIN A F ARA"" SUFRAGIUL FEMEILOR Camera comuDelor din Anglia a adoptat Joia trecută cu 447 voturi contra 126 o moţiune a d-lui Mac Clareu acordând femeilor dreptul de a vota în chestiunile de interes local. Deşi această moţiune a fost combătută deguvern, se crede totuşi că eşecul acestuia nu va avea nici o urmare serioasă. Această chestiune a ddeptulul electoral al femeilor este la ordinea zilei şi în discuţiile politice din Danemarca. O propunere în acest sens a fost presintată Vinerea trecuta la Folkething şi susţinută de deputatul socialist Trier. Uniunea femeilor din Copenhaga a ţinut în aceeaşi zi o întrunire publică foarte numeroasă pentru a agita această chestiune. O femee-medic a revendicat pentru Danezele drepturile politice de care se bucură femeile în Anglia, Suedia, Irlanda şi chiar în Rusia. S’ar putea începe prin a se acorda cel puţin electoratul comunal la 5000 de femei care, la Copenhaga, împlinesc condi-ţiunile cerate de lege. O Irlandeză, d-ra Iohaunseu, a arătat că în Irlanda femeile posedă, de la 1882, dreptul electoral la comună. O resoluţiune în favoarea sufragiului femeilor a fost votată în unanimitate FINANŢELE ITALIEI Starea financiară a Italiei trebue să fie în adever din cele mal nenorocite şi mal îngrijitoare, când vedem că însă-şl presa Austro-germană continuă a da zilnic cele mai rele ştiri în această privinţă Cu deor eebire „Ncue Freie Presse* din Viena se distinge în a da mereu semnalul unul dezastru apropiat, arătând că atât statul cât şi principalele institute financiare private se găsesc foarte strîmtoraţî. Se pare că nu e departe momentul când Italia va trebui să declare oficial că nu mal poate face faţă angajamentelor sale, mal ales că angajamentele luate în timpii din urmă sunt foarte grele. Partizile politice se acuză una pe alta pentru această nenorocită stare de lucruri, înconjurând însă toate—afară de grupurile democratice—adevărata causî a ruinei: mi-iitarismul. Dar lucrurile nu vor mal putea merge multă vreme ast fel şi o reducere simţitoare a budgetului resboiuluî va fi calea de toţi indicată pentru a scăpa de ruşinea şi cele-l’alte consecinţe triste ale falimentului. O^VFtlsrtrlTTT L MEU REFORMELE Ziarele guveruamentele—une!e din ele — ne-au anunţat că d-nii miniştrii au ho-tărit cu ce sa mobileze Mesagiu 1 regal din anul acesta. Munca nu e tocmai grea. Un Mesagiu regal este o piesa pe care doar secolele i-ar iuţea aduce vre-o modificare, încolo monoto lie şi uniformitate. Mesagiul din anul acesta va fi Mesagiul din anul trecut, precum acesta a fost. copia aproape credincioasă a Mesagiu lui anterior. Aceleaşi făgăduelî, aceleaşi veşti, aceleaşi in emnnrî. Fie-care ministru va veni cu o întreagă serie de reforme, fie-care ministru va prezenta, pe hârtie, cel puţin o duzină de proiecte, cabinetul întreg va dovedi ca este într’o furioasă activitate, până şi d. Lascar Catargiu va declara ţerei şi parlamen ulul că s’a apucat de reforme. Rezultatul este, apoi, cunoscut. Ce s’a ales din atâtea promisiuni solemne se va alege şi din promisiunile ce au să vie. Din toate proiectele şi reformele anunţate poate că se vor realiza doue sau trei; încolo proiectele vor rămânea în cartoane, pentru ca Mesagiul din 1894 să le vestească din nou, ca pe nişte reforme bine-făcătoare. Nu ştii! anume cu ce se va prezintă cabinetul în anul acesta; în tot cazul ne putem permite fantazia de a prezice în: ru cât-va. Neapărat că, şi de astă da'ă vom avea de citit vre-o 3 coloane de ziar în cari cel opt miniştri, unul câte unul, vor defila înaintea naţiune!- Acestei excelente naţiuni T-se va făgădui raărî şi săruri, tot felul de legi, tot soiul de reforme dar, nimic, absolut nimic pentru adevăratul popor şi pentru adevăratele nevoi. Vom iutâlni reorganizări de ministere, geandarmeriî rurale şi urbane, modificări de legi exsitente, însă nu vom întâlni ni-căerî reformele urgent cerule de plugărime. Plugărimea are mare nevoe de îmbunătăţiri în traiul el. Economiceşte stă tot atât de prost ca şi acum cinci ani, ca sănătate e val de densul, administraţia îl a-pasâ pe cât poate. Din toate aceste mizerii rezultă o mizerie imensă, oamenii se sting, rasa degenerează, chiar şi în creerii munţilor nu întâlnim de cât fete bolnăvicioase şi constituţiunî z iruncinate. Nică-erl nu găsim oameni sdravenî cu feţe vesele şi cu culori sănătoase, piper-niceala a coprins veacul nostru, sărăcia, traiul prost, primitivitatea în admiuistra-ţiune ca şi în cele-Palte, ne duc la prăpastie. Dacă oamenii noştri politici ar fi -mal puţin politician! şi mal mult patrioţi inteligenţi şi pricepuţi câte nu s’ar putea îndeplini an cu an. Dar cine să cugete la problemele grele, unde se cere tot atâ; de multă inimă caldă ca şi o in'oligenţă scânteetoare ? La popor nu cugetă nimenea Memphis. ----------------- Se imnuie Ziceam erî că, fiind dată indentita-tea sistemului electoral in vigoare atât în Austria cât şi la noi, este sigur că ori-ce schimbare sub acest raport în imperiul vecin, va avea asupra noastră o influenţă decisivă căreia nu vom putea să ne sustragem multă vreme. De aceea ne credem datori mai de a-proape situaţia din Austria. In ce împrejurări a isbucnit ultima criză ministerială, care a adus înlocuirea cabinetului Taaffe? Guvernul contelui Taaffe, precum se ştie, n’a căzut in urma unor nemulţumiri de acelea care provoacă a-gitaţiuni de stradă; el n’a comis abuzuri de acelea care să legitimeze înlocuirea unui guvern devenit odios in ochii opiniuneî publice şi un pericol pentru liniştea şi siguranţa statului; el n’a căzut înecat, cum se zice, in propriile sale greşeli. Contele Taaffe a căzut paralizat, adică atunci când s’a vezut în imposibilitate de a mai putea înjgheba o majoritate de guvernământ. In adevăr, în timp de cinci-spre-zece ani fostul prim-ministru austriac a uzat de întregul aparat al celui mai perfect politician, conciliând pe unii, favorizând pe alţii, mulţumind un grup, împăcând un alt grup, folosin-du-se de cutare clasă de mari proprietari agricoli împotriva eutăreî alte clase de mari industriali, combinând, intrigând. N’a remas tertip parlamentar la care să nu fi recurs, n’a remas intrigă de culisă care să nu fi fost întrebuinţată. De sigur că cel mai profund matematician n’ar fi fost în stare să descopere atâtea combinaţiuni la câte ne-a făcut să asistăm ingeniosi-tatea inventivă a contelui Taaffe. In acestchip contele Taaffe a putut cârmui—sau mai bine s’a putut menţine la putere in timp de cinci-spre-zece ani. Dar rezultatul ? Rezultatul e că, in acest lung şir de ani, Austria a stat in ioc sub toate raporturile, nici o reformă serioasă, cu caracter mai popular, nu s’a putut îndeplini. Pe tăi'imul politic un conservatism ultra-reacţionar; pe calea economică, adâncimea prăpastie! dintre capital şi muncă; pe calea împăcăciuneî naţionalităţilor, o învrăjbire din ce în ce mai mare. Evident că, la un moment dat, contele Taaffe a vezut că această situaţie nu mai poate dura, că o schimbare a actualei stări de lucruri se impune. El a vezut sterilitatea la caie e condamnat statul, a simţit consecinţele acestei paralizii de care e cuprins şi s’a hotărit să facă un ultim efort. Dar cu concursul cui ? Ială marele punct de întrebare ce şi-a pus fostul prim-ministru, şi răspunsul ce el singur şi-a dat este încă şi mai mare, şi mai grandios. I a cine să mă adresez, îşi zise contele Taaffe. La elementele actuale ? La grupurile şi partizile dominante formate din politicianii interesaţi şi e-goişti? Apoi doar împotriva acestora este tocmai vorba de a lucra, împotriva lor trebue ridicate alte elemente, mai curate, mai puternice, mai acce- sibile multiplelor reforme de care se simte urgentă nevoe. Atunci se hotărî să facă o ultimă lovitură şi propuse reforma electorală pe baza admitere! sufragiului universal. Lovitura fu puternică, ea avu un răsunet în cele mai îndepărtate unghiuri ale imperiului, clasele dominante ameninţate în esistenţa lor chiar se înspăimântară şi nu se putură reculege de cât când văzură pe contele Taaffe răsturnat de la cârmă şi înlocuit cu prinţul de Windischgraetz, căruia toate partizile conservatoare i-au jurat credinţă. De cât un lucru. Contele Taaffe sa retras, e dreptul; dar în căderea lui a aruncat celor ce i-au luat succesiunea o săgeată foarte primejdioasă, săgeata Parthului, numită in specie: sufragiul universal propus de un guvern moderat, ca fiind singurul remediu împotriva situaţiunei critice a Statului. Rana produsă de această săgeată e adâncă şi ori cât s’ar căzni cele trei mari grupuri conservatoare în cap cu Windischgraetz, Hohen-warth şi Jabrowski, reforma electorală va trebui făcută, ea se va face. O reformă pe care o propune un bărbat de Stat experimentat, după o o cârmuire de cinci-spre-zece ani, este de sigur o reformă matură şi a că rei realizare nu poate suferi întârziere. Contele Taaffe a căzut, dar proec-tul lui pentru introducerea sufragiului universal a rămas şi va trebui să se ţină seamă de densul. Rămâne să arătăm că şi la noi se va petrece acelaş lucru. ----t Camera Franceză Discursul Preşedintelui. — Declaraţia ministerială. — Chestiunea de încredere. — Interpelarea Janrâs. — Primul vot. Paris, 21 Noem. — Camera de« putaţiior. Mare adunare, mare animaţie. Preşedintele d. CasimirPeries a pronunţat o alocuţiune în care aminteşte că primind pe trimişii Rusiei, Franţa a avut o singură gîndire, un singur suflet. Această afirmare de o mare unire morală, împune datoria de a sacrifica patriei certurile sterpe şi revoltele personale, (aplause). * * * In urmă d. Dupuy a citit declaraţia ministerială, zicând că în alegerile făcute de curând, ţara s’a pronunţat pentru o politică practică, înlăturând chestiunile iritante şi dis-cuţiunile teoretice. «Vom combate re-viziunea constituţiunei, despărţirea bisericei de Stat şi schimbarea modului de scrutin. Vom respinge doctrinele cari' pretind a substitui tirania anonimă a Statului iniţiativei individuale şi liberei asociaţi uni. Vom împiedica cu energie ori-ce încercare de agitaţiune sau desordine şi ori-ce tendinţe internaţionale. Considerăm ca dobândită legea şcolară şi legea militară, le vom complecta cu legile sociale, mai cu seamă cu acelea pentru ajutor şi igienă, pentru protecţiunea copilăriei, pentru case de economie, societăţi de ajutor mutual, societăţi cooperative, casele de retrageri pentru lucrători.» Declaraţiunea anunţă. în urmă, depunerea budgetului pe 1895. «Guvernul, continuă d. Dupuy, va începe în 1894, la moment favorabil, schimbarea 4 V2 °/0 ; va redeschide capitolul amortismentului, va regula chestia Bănceî Franceze, va presenta proecte în favoarea agricul-turei, pentru fabricarea explosivelor, pentru asociaţi uni. îmbunătăţirea legislaturii privitoare la forţele militare naţionale. Guvernul va încerca să liniştească spiritele şi unitatea mo- www.dacoronumica.ro LUPTA No. 2148 11 NOEMBRIE 1893 iKn»Tî«5%»iWjL*a>rR'iSTC'4'^'.* • »wara«murtm«ww{ito'attuts rală. Va apăra în mod hotărâtor ordinea publică. Nu se va primi de prieteni şi a-li aţi pe acel ce nu vor admite respectul sufragiului universal, respectul proprietăţii private şi individuale, şi libertăţii muncei. Guvernul va combate stabilirea impositulul u-nic progresiv şi inquisitorial. «In afară va menţine apărarea drepturilor Franţiei şi grijea reiaţiu-nilor sale internaţionale, conservarea domeniului francez şi productivitatea sa prin încurajarea iniţiativei private.» Daclaraţiunea termină zicend : că «Franţa ştie ce datoreşte republicei, care a pus-o iarăşi în primul rang al naţiunilor, care a făcut-o destul de tare ca să vorbească de pace în-tr’un mod sincer, care i-a dat după o lungă isolare, simpatii ale căror caractere a fost precizate prin neuitatele serbări din Octombrie.» * * * D. Dupuy a cerut camerei ca să spuie într’un mod clar şi f.iră în- i târziere dacă cabinetul are încrederea ei. Declaraţia a fost mult aplaudată în stânga şi centru, dar în extrema stângă s’au produs câte-va întreruperi de asemenea şi în extrema dreaptă. D. Jauifcs, socialist, a interpelat pe d. Dupuy şi a cerut discuţia imediată, care a fost primită prin 201 voci contra 221. D. Jaures apără teoriile socialiste, susţine că declaraţia mi- j nisterialâ este o declaraţie de resboiu în contra socialismului, depune o j ordine de zi de încredere. j D. Dupuy combate teoriile socia- ' liste, care nu conţin nici o idee de libertate, el zice că ameliorarea soar- j tei lucrătorilor este în a propaga înstituţiunile de prevedere, a recurge la reforme înţelepte. Camera a amânat cu 264 voci contra 241, urmarea interpelăreî, pentru Joi. Senat.—D. Guerin a citit senâtu- l lui declaraţia care a fost primită de stânga cu aplause. ———~r"‘--------- Din Bulgaria Agenţia română ne transmite următoarea telegramă: Sofia, 21 Noembrie — Contrar aserţiu-nelor .Gazetei de Colonia11 şi „Neue Freie Presse* din 21 Noembrie. este cu totul inexact că doctorul Stanceff, şeful cabinetului prinţului şi d-na Stanceff dama de onoare ar fi revocaţi. Nici o-dată cabinetul princiar n’a fost bănuit că face opoziţie guvernului, şi relaţiunile presidentuluî consiliului cu şeful cabinetului sunt din cele mal bune. De asemenea nici o-dată curtea prinţului nu R’a amestecat la intrigile politice. Informaţiunile date asuprv d-lui colonel Pe-troff, şeful statului-major, sunt cu totul falşe. Călătoria sa are de scop nişte comande pentru statul Bulgar. Ştirile noastre particulare confirmă până la un oare-care punct ştirile date de ziarele germane, pe cari le desminte telegrama de mai sus. In Sofia circulă cu-insistenţă sgomotul că d. şi d-na Stanceff vor părăsi Palatul. O dovadă pentru aceasta este faptul că d-na Stanceff se găseşte în Sofia pe când curtea e la Filipopoli. In cercurile bine informate din Bulgaria se spune că d. Stanceff va fi trimes secretar la Viena în locul d-lui Min-ciovici. * * * In Sofia se vorbeşte că ministrul de instrucţie Jifkoff, care a plecat în străinătate în virtutea unul concediu, nu se va mai întoarce la postul său ci se va retrage la pensie. * * * De la 1 Ianuarie se crează două ministere noui, unul pentru agricultură şi comerţ, altul pentru lucrările publice. Se vorbeşte că primul portofolifi va fi în- ■ credinţat d-lul Nikiforoff, comerciant, iar cel de al douilea d-lui avocat Pomianoff. ! X> I "V E R S E Falsificator de monede. — Poliţia din Iaşi, spune Evenimentul, a reuşit a prinde pe un isteţ falşificator de monede, anume Max Vieland, de loc din Austria. Asupra acestui falşificator s’au găsit următoarele monede, fabricate cu multă abilitate : ig piese câte 5 lei; 115 câte 2 lei; 70 câte un leu; 114p1esede50ba.nl; 2 piese monedă bulgărească şi una aust'iacă. Vieland susţine că are aceşti bani de la nişte cunoscuţi din Bucureşti, ceea ce denotă că dânsul face parte dintr’o bandă de falşificator! din capitală. Escrocul schimba fabricaţiunna sa în mod foarte natural: intra într’o dugheană cumpăra de câţi-va bani şi atuncea schimba moneda falşă. I-a mers până în seara de 6 a. c când poliţia reuşi a pune mâna pe el. Afacerea se instrueşte de ieri la parchet iar poliţia din capitală a fost şi ea avisată pentru a face cuvenitele cercetări OFICIALE — Epitropia spitalului Drăghicî din 0-faşul Vaslui este autorizată să primească legatul de 10000 lei ce i-a făcut d. P. Sp. Topali. — Epitropia spitalului de copii „Caritatea* din Iaşi este autorizată să primească legatul de 12000 lei făcut de d na Maria Haritones< u. — S’au disolvat consiliile următoarelor comune rurale: Letca-Vechie din Vlaşca, Găneşti din Covurluiu, Zăpodeni din Vaslui şi Zadârniciu din Vlaşca. — Comuna urbană Galaţi este autorizată să perceapă mai multe taxe. — D. Ioan Bâlteanu, actual prim-preşe-dinte al tribunalului Prahova, consilier la Curtea de apel din Galaţi, în locul vacant. 1 — D. G. Stoicescu, actual preşedinte al tribunalul Gorj, prim-preşedinte la tribunalul Prahova. — D. Athanasie Herescu, actual prim-preşedinte al tribunalului Dolj, este numit consilier la Curtea de apel din Craiova. — D. B. Gavritescu, fost portărel, este numit p rtărel pe lângă tribunalul Iaşi. ---—- ŞTIRI TEATRALII Aseară s’a dat la Teatrul Naţional Lu-crătom, dramă intr’un act de Eug. Manuel tradusă de d. Rădulescu Niger. Personagiile sunt luate dintre lucrători şi este vorba de de o femee părăsită împreună cu un copil care îşi revede bărbatul după 20 de ani. El e pocăit şi praţie copilului, care faiube- I şte tocmai pe o fată a lui de suflet lucrurile se împacă. Să admitem subiectul, e greii însă să ne înpăcâm şi cu forma. Lucrătorii cari vorbesc in versuri, iată uu lucru ciudat. Versurile merg în teatru numai când ai personagii poetice, capabile de getări mari, oameni cari vorbesc o limbă aleasă etc. etc. Dar să puî lucrătorii să’şi spue lucrurile lor comune, cugetările lor greoae şi originale în versuri, este tocmai vorba românului : Or nu vorbeşte cum ’l-e portul Or nu se poartă cum ’i-e vorba Versurile d-lui Niger în general corecte pe alocurea idei frumoase. Sunt şi unele ■ irase prea răsucire, î D-ra Ciupagera a cântatv erSurile în primele scene, în cari şi d. Costescu erea prea rece. Vina este şi a piesei, care prea ’1 face nepriceput pe băiat în primele scene. De la intrarea lui Nottara pe scenă toţi s’au încălzit şi finalul a fost dat cu putere. * * * Joul se dă la Teatrul Naţional pentru pri a oară localizarea d-lui P. Gusty: Microbii Bucureştilor. Să ştie că tot-d’a-una d. Gusty ne-a dat frumoase localizări. Să sperăm că şi anul acesta va fi şi vom fi tot atât de fericiţi- * * * Din Iaşi: Duminică, 7 Noembrie, s’a dat, în teatrul Sidoli din Iaşi pentru prima oară, piesa : , O noapte furtunoasă,“ renumita comedie a lui Caragiali. Piesa s’a jurat minunat de trupă. Toţi artiştii cari nu luat parte, ’ş-au interpretat rolurile cu multă abilitate şi inteligenţă, culegând în repeţite ori aplauzele frenetice ale publicului Lnjele însă erau deşerte. High-hfe şi finanţa eşană umple loj«le numai la reprezentaţiile trupelor streine, cu toate că o bună parte nu cunoaşte nici limba nici muzica, dar... noblesse oblige. Dar la piesele, româneşti, fi-* chiar cele mai bune. ca ale lui Caragiali, high life şiban-cheiimea nu se amuză şi brilează prin absenţa lor. Ştiri mărunte 9 Duminică 14 Noembrie 1893, la orele 1 ziua, societatea funcţionarilor publici va ţine şedinţa adu^ărel generale ordinare în localul Universităţei, sala No. 4, cu ori-câţî membrii vor fi presenţi. La ordinea zilei este : 1 Acordarea de pensiuni văduvelor şi orfanilor, conform art. 37 din statute. 2. Rthpunsnl consiliului central deadmi-nistraţiune, la interpelarea ce i s’a făcut în şpdinţa adunâreî generale din 14 Martie 1893, în privinţa datoriilor din baluri. 3. Apelul d-lui Constantin Ghica, magaziner la Gara Filaret, făcută prin hârtia reg. la No 696/93 contra decisiunei No. 469 de la 6 Iunie 1893 a consiliului central pentru că nu i s’a plătit medicamentele prescrise de medici neangajaţi de societate. Comitetul oficierilor din Ocnele-Mari,compus din d-nii căpitan Dobrescu, locotenenţii Florescu, Marinoiu, Mihăilescu, Sândulescu, şi sub-locotenentiî Popescu Iotn şl Mârcu-lescu, dând un bal, sub preşedinţa d-nei căpitan Elisa Dobrescu şi vice-preşedintă d-na locotenent Elena Florescu, în folosul micilor şcolari silitori şi sereci de la şcoala d'- băeţi din localitate, a adunat suma de 100 iei, din cari s’a cumpărat haine şi cărţi. In mai multe rânduri am atras atenţiunea celjr în drept asupra conduitei incorecte a diaconului de la biserica Udricani din Capitală, azi ni se relatează noui scandaluri pe socoteala acestui diacon. Aşteptăm să vedem când în fine se vor lua măsuri de îndreptare. Anunţăm cu plăcere că în seara de 7 Noembrie curent a avut loc, în saloanele d-nel Lt. colonel Maria Anghelescu din şoseaua Jianu, logodna d-lui Petru Oprea, institutor şi directorul şcoalei din Ostrov, ca simpatica d-ră Constanţa Bolintineanu nepoata marelui poet Dim. Bolintineanu. Felicitările noastre tinerei perechi. CATULLE MENDES Mans cea frumoasa In seara aceea, bătută de ploaia ce cădea par’câ era turnată cu găleata, casa din coasta dealului se cutremura din temelii, cu trosnituri de corabie în furtună. Ai fi crezut că vântul are să rupă persienele, că are să spargă geamurile, că are să dea năvală în nâuntru şi că are să măture şi oamenii şi mobilele. Une ori, o tăcere scurtă plină de nelinişte, străbătută de răcnetul depărtat al dobitoacelor speriate: ploaea îşi trăgea sufletul Apoi, cu mai multă violenţă, da năvală la ziduri, isbea unele de altele fearelc de la puţ, făcea să geamă lemnăria şi să ţîncănească, pe ici, pe colo, clopoţeii de prin culoare Cu regularitatea uuel măsuri bătute o uşă se isbea, nu se ştia pe unde. Aşa că, în odaea în care flacăra lumîaăreî se înclina, se ridica, tremura, puindumbre mişcătoare pe ziduri, Măriei celei frumoase îi era frică ; jumătate desbrăcată, lăsând sâ-’i cază rochea, dar cu fusta încă nedesciusă, cu nu umăr slab şi palid ce e-şia din cămaşă, ea se întrebă să se ducă ori nu să caute asii în alcovul mamei din rîndul de sus. Cu atât era mai speriată, că vîntul smulsese un oblon de la fereastră şi bâtea cu el în geamuri, împreună cu isbiturile picăturilor de ploue. Dar în timpul unei potoliri, ea ’şi făcu curaj De găere de pene şi pe gătu-i alb avea o prigorie. II Timp de cinci luni, adică toamna si earna, Maria cea frumoasă a avut de tovarăş prigoria din seara furtunoasă. Pasărea nu se despărţea d« ea nici-odată tupilându se, ca într’un cuib, în pârul de aur al copilei, vărându-se în cutele rochei. alunecând, cu fiori de plăcere între mîneca rochei şi pielea moale. Şi părea firesc să aibă Maria pasărea asta, pentru-că ea era primă-vara. Par’că era o pasăre desveţată dea sbura, aşa era de credincioasă ramurel sale. Nici în ceasurile de somn, pasărea nu consimţea să se despartă de Maria. Aşezată pe umârul ei, ciugulindu-i perul pe care ’l împletea, asista la desbrăcarea ei; une ori par’ că ai fi zis că ’î dă ajutor, aşa-i muşca cataramele şi nodurile cordoa-nclor. Cum se culca, avea într’o mână ori în îndouitura unui braţ, căldura unei presiuni uşoare. Dar cuibul la care ţinea mai mult, era acela în care întâiu îşi încălzise fulgii în seara când ’i-a deschis fereastra; Maria zadarnic se îmbrăca noaptea cu câte o câmă-şuţâ încheeată bine: cu ciocul şi cu ghia-rele, bătând din aripi, stăruea la câte un nasture până ’l descheia, apoi la altul până ce ’şî fâcea o deschizătură prin care să se vîre; curând, sub cămâşuţft, Maria simţea pe carnea ei ţbătăile inimioarei pasărei. Chiar când a venit April, pasărea par’că că nu vrea să-şi ia sborul; când se duceau gria grădină, pasărea paea că nici nu vrea să ştie de cele-l’alte pisări ce cântau ori ciripiau, ca şi cum ar fi chemat-o, însoare, împrejurul păducelului înflorit. Dar într’o seară, într’o seară de vis şi de mărturisiri, pe când Maria pe dupăgar- ——Bănim «■■t—inwaiwi—\wu,w <1111 mww1 dul înflorit, sta de vorbă cu amorezatul ei vorbindu-i aşa de aproape că gurile erau să li se unească, pasărea se cutremură, sbur-lindu-şi penele, şi cu un strigăt ascuţit, le despărţi sărutarea cu o lovitură de aripă ce I’şi ia sborul. IV . Unde fugise? uude era acuma? In ce î desiş ori în ce copac ? Poate că, tupilat unde-va, umflându-şi guşa cu un ciripit u-şor, îşi spunea cântecul de dragoste unei alte păsăruici? Odată, în biserica foburgului, era o gră-mădeală mare de oanţeni. din pricină că Maria cea frumoasă se mărita cu iubitul ei; pe uşa largă, dată de părete, pe ferestre, calda zi de Iulie îşi vărsa lumina de la soare şi veselă peste toată lumea în sărbătoare, cu licureli mai dulci pe albeaţa miresei îngenuncheate; şi de afară, ameste-cându se cu glasul orgei, veniau strigăte de copil cu cântece de pasări. Dar în momentul în care ginerele, subt bine-cuvântare, era să pue verigheta în degetul Măriei, o bătaie de aripă se auzi în-) tre ei într’o trecere repede, şi prigoria, ce luase verigheta în cioc, se ridica furioasă spre o fereastră înaltă, prin care sigur că vedea cerul, libertate!... Aşa de cu putere se isbi de fereastră, că ea căzu pe lespezile de piatră. Ca să ia inelul, aii trebuit să desfacă cu unghia (iocul pasărei moarte. j 1 '■SrO«*MTW t Azi să prezintă înaintea tribunalului Ilfov procesul intenta» d lui Luigi Cnzzavilani, directorul Universului pentru lovir- a şi rănirea d-Iul Stei n bi Tg- * * * D. colonel Gorjan. comandantul pielei Bm-ureştî, se întoarce in Capitală ia 43 I. c. * * * Azi vinp înaintea r.urţei de Osatie recursul d-luî B urrrenfeM condamnat de curte, în chestia pagubelor cauzate societăţeî de petrol iu * * * D. I. N. Iancovesou, inspector administrativ pleacă pentru câte-va zile ia R.-Vălcea. * « * In consiliul de miniştrii linul erî s’a holărît. numirea d-luî R. Văc.î-rescu ca prefect la Dîmboviţa şi a d-luî St. Şuţii, actual ajutor de primar al Capitalei, ca prefect la Muscel. * * D. Tache Ionescu, care a fost erî la Buzău, unde a asistat la inaugurarea gimnaziului din acel oraş, s’a întors in Capitală. * * * Domnii studenţi universitari, din Bucureşti, sunt invitatî a lua parte la şedinţa de Vineri 12 Noembrie a. c.ora 7 şi jumătate seara, care se va tine în Palatul Uni verşi lăţi, sala No. IV, spre a proceda la alegerea comitetului naţional studenţesc, conform însârcinărel dată de congresul de Buzeu. * * * Academia română ne comunică următoarele : Delegaţi unea Academiei Române, primind multiple întrebări asupra institutului de la Măgurele, aduce la cunoştinţa publică că transformarea radicală şi mărirea castelului Măgurele, in vederea noueîsale destinaţiunî, în scopul de a servi pentru un institut de fete române sărace, conform testamentului reposatuluî Ion Otete-leşanu, este terminat, precum şi in-stalaţiunea interioară şi mobiliară, ast-; fel in cât zisul institut ar fi putut începe a funcţiona chiar în acest an , şcolar. FOIŢA piARULUI nLUPTA“ 78 liADELEM FESAT de EMIL ZOLA XII Cât despre Guil&ume, el se pierdea printre fracuri, sta seri ÎDtregi în adâncitura unei ferestre, urmând cu ochii, cu o gravitate posacă, şirul de umeri goi care se întindea, tremurând şi lustruit, subt lumina crudă a luminărilor ; ori sta în picioare pe după o masă de joc de cărţi, părea că se interesează foarte mult la unele jocuri, la care nu se pricepea de loc. Tot-d’auna urîse lumea, venea aci de disperare, ca să piarză pe Madelena pentru câte-va ceasuri. Pe urmă, când se goleau saloanele, soţii se retrăgeau ceremonios. Când se dau jos pe scară li se părea că sunt unul de altul ceva mai streini ca de cum sosiseră. Dacă le erau ocupate serile, zilele le erau deşarte. Atunci Madelena se aruncă ca o turbată în viaţa parisiană; colindă magasinele, cusătoresele şi modistele, se făcu cochetă, cercă să se intereseze de noaile invenţii ale modei. Luă de prietenă pe o descreeratâ, care se măritase de cum eşise din mănăstire şi care era pe cale să-şi mineze bărbatul cu toată lăcomia unei ne-văstuici. Nevăstuica aste a târît-o peste tot, pâuă prin biserici, ca să auză predicile predicatorilor vestiţi, de aci se ducea la Pădure, unde treceau în revistă toaletele femeilor publice. Traiul acosta ameţitor, de sgudiri nervoase, procura Madelenei un fel de beţie, care ’i da zâmbetul dobitocesc al beţivilor. Din parte’i, Guillaume ducea viaţa unul flăcău bogat şi tocit; dejuna la cafenea, călărea dupe prânz, se silea să ia la inimă miile nimicuri, care sunt comentate zile întregi prin cluburi Reuşise să ’şi zărească nevasta uumai noaptea, când o ducea la serate. Afi trăit uşa o lună de zile. Se siliau să ia căsătoria ca oamenii de lumea mare, care se căsătoresc din conveninţe, ca să ’şî mărească averea şi să nu lase să ii se stingă dumele. Tânărul îşi stabileşte posiţia, fata ’şî căpătă libertatea. Apoi dupe o noapte petrecută în aceiaşi alcov, dorm în odăi deosebite, schimbă mai multe salutări decât cuvinte. D nul îşi reia viaţa de âacăfi, d-na ’şi începe viaţa de femee adultera. De mnlte ori între ei numai e nici un raport. Unii, cei mal amoresaţl, au un culoar care care le leagă odăile Din când in când bărbatul se duce în odaea soliei sale, când simte nevoea, cum s’ar dace într’o casă de prostituţie. Dar Guillaume şi Madelena erau prea sguduiţi de patimă, pentru ca să primească multă vreme asemenea traiu. Nu crescuseră în egoismurile lumei, nu puteau să înveţe acea politeţe rece, acea deslipira a inimeî şi a simţurilor, care permit la doui soţi ca să trăiască unul lângă altul, dar ca streini. Chipul cum se cunoscuseră, cei cinci ani ai lor de singurătate şi de iubire, chiar suferinţele ce-’şi impuneau unul altuia, totul nu-’I lăsa să se uite, să-’şi creeze traiu deosebit. Silinţele lor geaba ţinteau la o despărţire desăvârşită a traiului lor, a bucurilor şi necazurilor lor, tot-d’auna se regăsiau în aceleaşi sensaţii, în aceleaşi gânduri. Viaţa lor se amesteca în tot, peste tot, fatal. Din săptămâna a treia chinul şi neliniştea ’i apucă iar. Schimbarea deprinderilor lor a putut să-’î scape un moment de ideile lor fixe. Se lăsaseră să fie surprinşi de frigurile unei vieţi noui pentru ei. Saloanele acelea, în cari se pierdeau unul de altul, la început le pricinuiseră un fel de tîm-peălăfericită ; strălucirea luminărilor îi vor-bia, murmurul glasurilor nu-’i lăsa să auză tumultul fiinţei lor. Dar îndată ce s’a risipit surprinderea lor, când s’afi deprins cu luminile, cu mulţimea zîmbitoare şi gătită, ii se părea că iumea dispare şi că iar cădeai! în singurătatea lor. Atunci, în fie- care seară, îşi duceau suferinţele cu eî. Gontinuară să meargă din salon în salon, năuciţi petrecând ceasuri întregi între treizeci de inşi, fără să vadă ceva, fără să audă ceva, stăpâniţi numai de neliniştea cârnurilor şi a minţei lor. Şi, ca să scape de dureri de cap, .cercaţi să se intereseze de ce ’l mconjora, vedeau turbure, îşi închipuiau că nişte fum cenuşiu umplea aerul şi că fie-care obiect îşi pierdea lustrul, veştejit şi murdărit. In mişcările cadenţate aie dănţuitorilor, în acordurile pianului, regăsiau sguduirile nervoase ce-’I sdrobiail. Feţele sulimenite le păreau roşii de lacră-mi, gravitatea bărbaţilor îi umplea de spaimă, umerii goi ai femeilor le părea o ex-posiţie ciuicâ. Mediul în care trăiau nu era destul de puternic, ca să ’i ameţească cu bogâţia-i zîmbitoare ; din potrivă, ei îi dafl diu necazul şi disperarea lor. De alt-fel, numai fiind subt impresia surprindere!, puteau să judece pe oamenii ale căror cuvinte dulci îi uşurase la început. Nimicnicia oamenilor acestora îi obosi. Pierdură orî-ce nădejde de a se vindeca între asemenea păpuşi. Li se părea că au venit la teatru : la actele diotâiu s’att lăsat să fie prinşi de strălucirea policondruluî, de bogăţia costumelor, de politeţa minunată şi vorbirea curată a personagelor; apoi, dupe ce s’a dus ilusia, la actele următoare, bă-gâtt du seamă, că totul era sacrificat pentru decoruri, că p-rsonagiile aveau capetele deşerte şi ca recitau lecţii invefate. Decepţiile acestea ’i-a dat iar pradă ginduriloi lor dinainte. Se puseră să sufere iar cu un fel de mândrie. De cât deşertul acela pe care ’l găsiau în capete şi în inimi, mai bine le plăcea chinurile lor, viaţa lor sfâşiată de patină. Curând fură în curent cu micile scandaluri ale colţului de Paris pe care ’l frecuentau. Aflară că cutare d-năera amanta cutănu d-n şi că bărbatul ştia şi tolera a-ceastă legătură ; aflară că altul trăia cu a-manta în casa nevestei sale, ceea ce ’l permitea nevestei să iubească ori pe unde ’i plăcea. Istoriile acestea ’l mirară adânc. Oamenii aceştia cum putea să trăească în pace în"mijlocul unor ast fel de infamii? EI, se nebuniau numai pentru o aducere a minte, muriaii chinuiţi numai pentru că nu crescuseră în braţele unul alui a. Trebuia să fi fost de fire mai delicată, de inimă mal mândră, ca soţi cărora nimic nu le turbura liniştea egoistă, nici chiar ruşinea. Din momentul acesta, se râsbunară de suferinţa lor cu un dispreţ fără de margini pentru lumea aceia, care era mal vinovată ca ei şi care zîmbia iu noroiu. Intr’o zi, într un caas de mânie, acelaşi gând veni şi în mintea lui Guillaume şi în a Madelenei. Fie-care ’şi zise că ar trebui să cerce să iubească aiurea, ca să se uite mai bine. Dar la cele dintâiu încercări, fiinţele lor se revoltară. Madelena, care era în toată strălucirea frumuseţe! sale, era foarte înconjurată în casele în care se duceau. {Va urma). —OOOOo--------- www.dacoromanica.ro 11 NOEMBRIE 1893 LUPTA y I In vedere Insă că zidurile clădirei nu sunt bine uscate; că lacul din parc, foarte apropiat de castel, nu este încă secat, pentru că lucrările au fost întârziate de numeroasele isvoare ce s’au ivit; In vederea acestor împrejurări şi că anul şcolar este foarte Înaintat, comi-siunea numită de Academia Română pentru administrarea acelui aşezământ a hotărit a amână deschiderea inslitntului la viitorul an şcolar 1894. * * Suntem rugaţi de mai mulţi medici a întreba pe d. ministru al in-strucţiunel publice de ce, punând la concurs toate catedrele suplinite de ia şcoalele secundare, n’a pus de asemenea şi catedrele de igienă, cari toate sunt ocupate tot de suplinitori? * A Sobrania bulgară, după propunerea d-lui George Dancef, a hotărit ca pensiunea anuală do 50000 franci pe care • Bulgaria o servea prinţului de Bat-temberg, să iie servită pe viitor văduvei şi copiilor decedatului principe. D’aseminea a hotărit ca rămăşiţele pământeşti ale prinţului să fie aduse şi îngropate în Bulgaria. # * Ministerul Instrucţiune! ne comunică următoarea înştiinţare: La ora patru vorbea încă d. Missir. Probabil că desbaterile vor continua şi mâine. * * * Azi s’a început esamenul in scris al căpitanilor de artilerie aspiranţi la gradul de maior. S’au prezentat 22 de căpitani şi toţi au reuşit la esamenul pe teren. * * * Aflăm că la 20 Decembrie a. c. apare in editura librărei C. Sfetea „Vatra", foaie populară ilustrată pentru familie, sub direcţiunea d-lor I. Slavici, I. L-Garageali şi G. Coşbuc. * * * Să spune că d. Ghermani va depune pe biuroul Camerei imediat după deschiderea corpurilor legiuitoare, pro-ectul de lege pentru modificarea li-cenţilor pentru băuturi spirtoase. * * * Nu este esactă ştirea dată de unele ziare că d. Mi!one Lugomirescu a plecat la Gozia. D. Lugomirescu este în capitală. * * * D. Cntargiu încă n’a găsit mijlocul să pue în aplicare legea geandârme-neî. Toate numir.le proectate remân in stare de proect, până când guvernul va găsi banii trebuincioşî. Se aduce la cunoştinţa d-lor directori şi d-nelor directoare de şcoli primare urbane cum şi d-lor învăţători diriginţi de şcoli primare rurale că la minister s’au primit foarte multe cereri de scutiri de taxe i*?n partea streinilor cari au copii in şcoalele publ ce şi a căror resolvareva mai întârzia de oare-re nu sunt toate însoţite de acte sprijinitoare. Prin urmare, direcţiile sunt invitate să nu elimineze din şcoli pe copiii de streini ai căror părinţi au cerut dispensa sa de plata taxelor, până la primirea de către şcoală are-soluţiunei ministerului asupra acelor petiţii. Tot de odată spre a se putea da resoluţia definitivă se va pune în vederea părinţiler reclamanţi să pre-sinte ministerului, cât de neîntârziat, acte cu care să sprijine cererile lor. * * * Al doilea volum din revista Literatura şi ştiinţă de sub direcţia d-luiC. Dobrogeanu-Gherea, s’a pus deja, în parte, sub presă. * * * Tcate dizidenţele conservatoare cari ameninţau să se formeze se pare că s’au desfiinţat prin noile numiri de prefecţi. K. K. Lascar a ţinut aproape peste tot seamă de cererile deputaţilor. Au vroit d-nii Filipescu, Suditu şi Simno pe d. Rahtivan la Brăila, li s’a dat. Au vroit d-niî Seulescu, Boldescu etc., pe d. Gârleşteanu la Craiova, d. Gârleşteanu a fost numit. Până şi pofta lui Lăzărică Niculescu a fost îndeplinită de k. k. Lascar. Şi să mai spue cine-va că primul-ministru, al Belgiei Orientului, nu ţine seamă de toate nevoile, de toate dorinţele şi as-piraţiunile... acestei ţeri. G E! cu un asemenea bărbat de stat în capul partidului, trebue să zici adio dizidenţelor. Prinţul de Battemberg VIENA 21 Noembrie.—„Polit Corespon-denz* se zice autorisat a declarat neîntemeiată ştirea dată de un ziar Vienez că comitesa de Hartenau ar fi consimţit la transportarea corpului bărbatului ei în Bulgaria cu condiţiune că la moartea el să fie îngropată lângă el. Până acum nu s’a luat nici o hotărâre. GRAZ, 21 Noembrie. — Un vechia ofiţer sSrb, ce locuieşte in Paris, a trimes corni -tesei de Hartenau o telegramă de condoleanţe, zicând că Sârbii considerau pe conte nu numai ca un adversar eroic, ci şi ca un soldat viteaz, care a ştiut să-şi dea seamă de curagiul soldaţilor şerbi şi şti mau pe prinţul, care îngrija de răniţi şi care consola pe prisonierl. Un mare număr de telegrame de condoleanţe continuă a veni din toate părţile. Se disting telegramele trimese de marele duce Ernest Ludovic de Hes3a, de episcopul din Rusciuk, de studenţii bulgari din Munich. EDIŢIA AH* ULTIME INFORMAŢII * A Lucrările pentru instalarea linii tramwnyuiuî electric au încetat de Că le-va zile. Am vrea să ştim care este cauza. E atâta vreme de când tot se promite un tramway electric şi lucrările Începute de mai multe ori au fost mereu întrerupte. E serioasă această lucrare sau nu ? * * * Din străinătate: — Rezultatul esperienţei care a avut loc Duminică la Bruxelles pentru a se dovedi simplicitatea unei legi de reprezentare proporţională, este strălucit. Contra aşteptârei au votat la această alegere fictivă 12154 alegători, obţinând socialiştii 10 locuri, radicalii 4, flamanzii 2, liberalii 1, catolicii 1 iar independenţii nici un loc Numărul mare de locuri pe care l’ati obţinut socialiştii se esplică prin aceea că aceştia au profitat de ocazie pentru a se număra, pe când cele- I l’alte grupuri aii câutat numai să arate efi-j caritatea şi simplicitatea proectului. J — Şeful siguranţei publice din Paris, d. Gorou, a declarat unui ziarist că el singur era să fie victima lui Lauthier, in locul ministrului sârb, d. Georgevicl. „J l’ai I âehappă belle* zise d. Gorou. „Am prînzit Duminică la Marguery nud • venise mai în-tâiu Lauthier să caute pe un burgez. Eram singurul decorat diu sală şi şedeam tocmai lângă masa la care asasinul luă loc câteva minute în urmă." — Duminică 19 curent Ferdinand de Lesseps a serbat a 88-a aniversare a naş-terei sale. De observat că tot la 19 Noem. (1869) a avut loc deschiderea canalului de Suez. — Sub-comisiunea camerei franceze pentru verificarea alegerilor a invalidat alegerea deputatului raliat Vogue, pentru că în timpul campaniei electorale s’a făcut uz de o scrisoare particulară a ministrului de externe Develle. Vogue declară că fără ştirea şi în absenţa iui secretarul seu s’a servit de acea scrisoare ; aflând despre aceasta a rupt’o. D-nu Develle a zis că scrisoarea avea un caracter pur privat şi prietenesc.f — Grupul socialist dfn camera francezi a însărcinat pe Pascal Grousset cu presen-tarea propunere! de amnistie. — Comisiunea austro-sărbă pentru regu-larea dreptului de posesiune asupra unei insule mici de pe Dunăre, lângă Orşova, n’a ajuns la nici un rezultat. Ambele părţi îşi menţin pretenţiile. * * A BULETIN ATMOSFERIC Bucureşti, 22 Noembre, 12 ore ameazâ înălţimea Barometrică la 00 . . . . . . 762.2 Temperatura aerului , . . . 2'J.8 Vintul slab de la ...... SE. Starea Cerului Temperatura maximă de ieri. . . . . i40.0 „ minimă de astăzi . . . . 10.0 m la noi a variat între ... şi .. Erî timp frumos şi vânt tare; astă-zî timp închis. Barometrul creşte. A plouat la: Ploeştî Câmpina, Se-verin (port), Găeştt, T. Jiu, Rucăr, Tulcea, Babadag, Călimăneştî, C. Lung, Giurgiu, Sinaia. A căzut zăpadă la: Mizil, Botoşani şi Fălticeni. D. Eugeniu Stătescu pleacă Sâmbătă la Paris, unde, după cum am a-nunţat, va sta mal mult timp. * * sfc Holera n’a încetat cu desăvârşire în judeţul Brăila. In comuna Ceacâru s’a ivit Ieri doue cazuri dintre cari unul mortal. * * * D. G. Catargiu, deputat al colegiului al 2-lea de laşi, a sosit în Capitală. * * * Azi s’a înfăţişat înaintea Curţei de casaţie procesul Blumenfeld. Fostul director al Societăţei de Pe-troleu era asistat de d-nii avocaţi Eug. Stătescu, M. Pherichidi, G. D. Pallade şi B. Missir. Ultime Telegrame MELILÂ 20 Noembrie. — Kabylii au a-tacat o patrulă spaniolă care făcea o recunoaştere în împrejurimile forturilor. A a-vut loc o încăerare; 4 spanioli aii fost răniţi ; Kabylii s’afi retras. TANGER, 20 Noembrie. — Sultanul va sosi la 25 Noembrie în Maroc, întorcân-: du-se din Talifet. j ROMA, 20 Noembrie. — Din causa pro-ectulul de a fusiona cadrele organice ale funcţionarilor poştelor şi ai telegrafelor, te-legrafiştiî din Roma s’au pus în grevă. Direcţiunea i-a îndemnat să reia lucrul ; nevoind însă aă se supună, ’i-a somat să părăsească localul direcţiune!; funcţionarii nu s’aii mişcat de cât când a venit puterea armată. No. 2148 Serviciul s’a făcut cu un alt personal. Toate biurourile din cele-l’alte oraşe sunt ca totul liniştite. Astă-seară greviştii s’au întrunit şi aă hotărit să reia lucrul mâine la 12, dacă ministerul amână nouile regulamente şi dacă promite să nu pedepsească pe nici-un grevist. BUDAPEST21 Noemarie--Conferinţa internaţională a railwayurilor s’a întrunit erî; 40 de companii din Belgia, Franţa, Germania, Austro Ungaria şi Elveţia sunt re-presentate. E vorba de a fixa trenurile ex -presse şi de marfă plecând în 11 direcţiuni, din Ungaria via Austria pentru Elve-iia, Germania şi Franţa; şi să se determine modul de transport pentru mărfurile supuse la stricăciuni. BUDAPEST'21 Noembrie —Camera] Magnaţilor a adoptat în uuanimitat epropoziţiu-nea preşedintelui de a exprima regrete de moartea d-lui Szoegyny consilier la Curtea de casaţie, să se depună o coroană pe cosciug şi să asiste în corpore la înmormântare. Împăratul a adresat familiei o telegramă de condoleanţe NEW-YORK 21jJNoembrie—Ziarul „New-York Herald* află din Buenos-Ayres că şti-rek că amiralul Mello ar voi să proclame monarchia nu poate fi adevărată. Amiralul nu poate face aceasta, fără ca flota să’l părăsească; afară de ace stă se vede în scrisorile sale r,ă e republican. NEW YORK 21 Noembrie.—Ziarul World din Rio-de-Janiero că bombardarea a distrus 300 de case, 300 alte vătămate, mai multe Sate de locuiriol au fost omorâţi şi aproape 30000 au părăsit oraşul. SOFIA 21 Noembrie. Aniversarea zilei a treia a bătăliei de la Slivnitza, a fosf sărbătorită azi, oraşul era decorat. La piaţa Alexandru o ceremonie religioasă a fost celebrată în presenţa trupelor diu garuizo-â; în urmă ele au defilat MONTREAL, 21 Noembrie. — Poliţia a arestat ieri dimineaţă trei tineri francezi şi ofiţeri dm miliţia canadiană cari voiau să arunce în sus, cu o cartuşă cv dinamită, monumentul lui Nelson. Unul din ei este fiul fostului prim-miniclru Four-nier. PARIS, 21 Noembrie. -- Ziarul „Les Dâ-bats* declară, după informaţiuni primite din partea Contesei d’Eu, că prinţul Pedro d’Al-cantara este actualminte la academia militară din Wienerneustadt, iu Austria, şi u’a părăsit acea residenţă. Ziarul „Le Gaulois* confirmând această ştire adaogă că va rămâne la Wienerneustadt până când evenimente sigure şi voinţa mamei sale ’l vor chiema. Contesa nu s’a gîndit nici-odată ca să abiice drepturile sile. ATENA, 21 Noembrie. — Guvernul a supus camerii un proiect care anulează decretul relativ la împrumutul funding. BORDEAUX, 22 Noembrie.—Sau făcut perchisiţiî la vre-o 20 de anar-chişti, nici un resultat. PARIS* 22 Noembrie. — Furtuna urmează; serviciul corăbielor între Galais şi Douvres este întrerupt. Comunicaţiile telegrafice au putut fi menţinute. Se semnalează naufrage noul şi numeroase victime. PARIS, 22 Noembrie.—Ştirea plecare! prinţului Pedro d’Alcantare pentru Saint-Nazaire, a fost dată de comisarul de poliţie din gara Saint-Lazare care văzuse un grup de mal multa persoane, pentru cari se reser-vase un vagon special, în numele unul domn Pedro. Printre aceşti călători era un tânăr pentru care cei-l’alţl aveau un mare respect. SOFIA, 22 Noembiie. — De pe şi le din Filipopoli anunţă că prinţul suferă de gât, e în pat de mal multe zile. Starea sa s’a îmbunătăţit şi să speră că în curând va părăsi apartamentele sale. Ziarul «Svoboda» publică un articol de un caracter oficios, desminţând. sgomotele privitoare la afacerea Stancioff, VARŞOVIA, 22 Noembrie. — Starea sănătăţii generalului Gurko s’a înrăutăţit mult; doctorii o consideră ca foarte periculoasă. TEHERAN, 22 Noembrie. — Oraşele Meschad şi Kaschan au fost distruse de un cutremur de pământ. Sunt mai multe victime umane. S’A MUTAT S’f MUTAT Inserţii şi reclame De la Caracal Adesea ne plângem că în ţara noastră, străinii aduc ruina comerciuluî nostru interior, căci prin concurenţă şi mijloace nelcale fac se dispară din târgurile şi oraşele noastre o mulţime de mici comersanţil Români. Ca Român cu dor de ţara mea, departe de a acoperi esistenţa acestui râd, căci aşi tăgădui evidenţa, — mă cred dator din potrivă a semnala atenţiunii publice, un alt rău şi mai trist şi mai neomenos: esemplul străinilor găseşte imitatori care şi ’i sur-pasează prin abilitatea lor sub orl-ce ra port pe însuşi comercianţi Români. Un model tip de asemenea fiinţă degradată, care ucide pe fratele seu prin fraudă şi machinaţiunile cele mai meschine, nu trebue căutat mai departe; căci ’l găsim în oraşul nostru. Aici la noi este Jupâna loniţă Atanasiu care apasă cu toată răutatea sa, asupra întregului comerciii al pieţei noastre. Aici el stă semeţ, desfidând totul; căci omul din păcate şi spre ruşinea noastră e şi Senator: tocmai din causa acestei investituri ie care e nedemn, trebue sa l demăs-cam şi să-l arătăm lumii întregi îu toată goliciunea apucăturilor lui. Inimic neîmpăcat al micului comerciant în oraşul nostru, vie-timile sale au atins un număr respectabil, indignaţiunea publici e la culme. Sistema sa variază după deversitatea cazurilor unde operează şi pe care însuşi le provoacă. Să las la o parte un şir de fapte scandaloase ce compun trecutul «eu, cum faimoasa afacere a moşteniri lui Florea Ma-jal, simulaţinnea de otrăvire a rudelor ce a moştenit, atribuini crima altor rude ce voia a drpărta de la moştenire; afarerea lui Monţâ care a perdut totul graţie lui şi a ajuns, din comerciant, pe drumuri, şi alte multe în de obşte cunoscute în oraşul nostru. Să viu la present: Un fapt recent săvârşit de acest Atanasiu doresc să-l demasc, jji care cu drept cuvînt se poate clasa printre atrocităţile celebre din viaţa sa, cooperarea sa îu bancruta frauduloasă a comerciantului Ion Teodor. Tînărul comerciant Teodor, inteligent şi harnic, are nenorocita ideâ fiind solicitat de Atanasiu care spre a ’l ruina complect şi a profita cât mal mult, îi propune să iea sub egida sa. ca să nu ajungă falit. Şi confient în făgăduinţele sale că e puternic şi influent, spre a nu i se întâmpla nimic, lasă pe Atanasiu a’i ridica toată marfa din magazinul şefi, în valoare de 30000 lei, luându-şi Atanasiu angajamentul a a-chita pe toţi creditorii. Când creditorii se presintară, la Atanasiu li se arată o factură falşă de la Teodor de cumpărarea mărfeî pe preţul de 14000 iei, cum şi alte creanţe simulate la ordinul şefi de peste 40000 lei, şi refuză net plata. Ga consecinţă firească creditorii respinşi târăsc înaintea Trib. comercial pe Teodor, şi-l declară falit. Afacerea merge la instrucţie unde d. judecător găsind caz de urmărire contra falitului pentru bancrută frauduloasă îl şi depune. Teodor bolnav e ţinut în prevenţă în timpui erneî, Tribunalul ,în urma cerere! făcute văzând gravitatea bo 'lei şi mijlocind o cauţiune ’l pune în libertate. La acestea toate sindicul falimentului, advocatul I. Stătescu, văzând că din causa i-munităţil parlamentare Atanasiu, adevăratul culpabil scapă de a face cunoştinţă cu justiţia, văzând că victima sa e pe gata a-şi da obştescul sfrşit; iar creditorii falimentului se grămădesc cu creanţele spre a fi admise la pasiv, şi mai ales văzând pe Ă-tanasiu indiferent cu totul, că se ţine la o parte bucurându-se diavoleşte de profitul ce trăgea din încurcătura ce făcuse, cere prin raport a se chema ca complice îu această bancrută Atanasiu. D-nul procuror Dimancea, un magistrat integru şi demn de funcţiunea sa, văzând limpede afacerea, deschide acţiune publică contra lui Atanasiu. Această crimă a lui Atanasiu ce se cere cetează actualmente de justiţia locală, ţin-toată lumea într’o atenţiune şi impacienţă palpitantă. Ilustrul senator nu vrea să se dăa bătut cu ruptul capului; cu un cinism ne auzit ce caracterizează oamenii de această ştofă, recită cu nepăsare zicătoarea că : „mantaua are multe cute, şi pe un lacăt poate fi mai multe chel* nu-i pasă de asemenea flecăriî, a trecut prin multe şi a ştiut a le potrivi. Comercianţii ce l’au ridicat pe umerii lor, se mulţumesc ai spune că sunt judecători la Caracal şi sper că nu va rămâne nepedepsit de acest fapt; adăpostindu-se la mantia imunităţii posiţiunii nemeritate ce ocupă azi. Ion N. Dobruneanu D-rul Scurea No. 27, Strada Sfinţii Apostoli No. 27 (In dosul ciroulul Sidoli) Dă consultaţiuni de goalele interne, de piele şi sifilitice. Cea mai proaspătă apă minerală şi fără microbi este: „O O RNA“ Singura apă de băut în timpul zilei contra holerei. După analisa făcută de celebrul profesor d-ru Babeş, cu raportul către onor. ministru de Interne şi publicat în „Monitorul oficial* No. 93, se constată că, apa minerală „Dorna“ este cea mai curată de microbi din toate apele streine. Această apă se bea cu Sirop, cu cogniac, cu vin, şi sempiă la orl-ce oră, şi este bine ca onor. public să se grăbească a bea diu această apă, de oare-ce este cea mai proaspătă pentru că soseşte la câte cinci zile noi transporturi. Pentru informaţiuni a se adresa la administraţie, strada Lipscani 61, Bucureşti. Dr, St.Qlchowski V s*a mutai CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sir filitice de la orele 6—7 seara. BOALELE DECRET NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Se vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţa de 23 ani de specialistul in boale lumeşti: DR- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intrarea numai prin Strada Sfinţii YoevozI ronsuitaţii de la 10—1 dim. şi dela 5—8 seara. Loc se parat de aşteptare pentru fie-care. Doctor. Const. D. liclescu OCOLIOT — io Strada Căpitan Păun, io — Orele de consultaţiuni de la 2—4 p. m IAŞI. Or. i. Kiriac Locţiitor al D-lui Prof. Assaky Dă consultaţii pe boalele chirurgicale şi sifilitice de la ora 5 — 6 p ra , în toate zilele, în str Primăverei, 38. Dr. Henri Grosmana din spitalnl general din Viena Specialist în boalele interne, în boale de gât, de piele, şi boalele căilor urinare Consultaţiuni de la 3 — 5 p. m. Bucureşti — Str. Şelari I I George D. Pallade AVOCAT S’a mutat Calea Victoriei No. 163 INSTITUTUL MEDICAL Aydro de Electroterapie al d-rului Erdreich Pentru tratamentul boalelor nervoase de stomac, reumatism şi boale de femei. Secţia separată pentru dame. Cabinet de Electrisare şi de gymnastică dicală, serviciul special de Masaj. Băl de abur şi aer cald, băi de putini în metal şi foianţă. fin:inciu Se cântă anal şah mai mulţi asociaţi de preferinţe doctori în Medicină, pen-tra înfiinţarea unei Hydro-Therapil cu toate accesoriile, băi anti-reuma-tismalc de brad şi sare, precum şi cabine de aer comprimat, pe proprietatea mea din Comuna Cracăoanii judeţul Neamţa, 15 minate de băile Bâlţăteştl, în vecinătatea unor păduri seculare de brazi; pentru iuformaţii a se adresa la. Dr. Cantemir, Piatra N. iulius Loeffler INGINER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, Strada Pensionatu 25. in dosul Ministerului de Resbel Reprezentantul general al fabricel de maşini Oanz st B-nle din Buda-Pesta. Biruou technic pentru ori-ce fel de insta-laţiunl industriale. Diferite maşini, turbine, Valţurî orig. Ganz. Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri originale Dufour et C-nie (Thalj. Instalaţiuni de lumină electrică. Preţurişicondiţiuni foarte avantaqioase. Orele de la 2—6 p. m. FABRICA DE CONSERVE ALIMENTARE, FRUCTE CANDIDE ŞI GLACE M. EGONOMU & 0-nie Magazin de Droguerie şi Colonialey str. Şelari, 4 Aducem ia cunoştinţa onor. Public, precum şi numeroasei noastre Clientele, a că, pe lângă fabrica conservelor alimentare deja cunoscută, am adăogat şi un | laboratoriu special condus de un bun lucrător din Franţa pentru fructe candide, ® fructe glace, compoturi, siropuri, dulceţuri şi peltele de diferite fructe unde se efectuiază la cerere prompt, şi diferite obiecte pentru cadouri, precum coşuri, buchete etc. de zahăr şi fructela cerere trimitem catalogul gratis şi franco. 1 www.dacoromanica.ro No. 2148 LUPTA 11 NOEMBRIE 1893 £<3^ 65 Care hârtie de ţigare este cea maî bună? fî*' La această întrebare prea importantă pentru ori-ce fumător de ţigări s’a răspuns deja în modul cel maî neîndoios. Nn o o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primul rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mai bune, ce sunt în comerţ, ca hârtiile de ţigări „Les dermeres Si „DOROBNATUL" din fabrica BRAUNŞTEHI FR&8E8 în Paris 65 Boulevard Exelmans este hârtia de ţigări cea mal uşoară şi cea mal escelentă. După ce s’a stabilit această deja, între alţii, de d . dr. PoM, profesor la academia tehnică din Viena, dr. Liehcrmaun, profesor şi directo al institutului chimic din Budapesta, o analisâ comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyca, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatul cel mal eai <2 £VHTsts(*U5ff.s a Atx&rîJ aiirfii ss m sassas) a— %i &E.M nfRAKCf vâftJMttUI wciQii«nă©CT FratII BRAIINSTEIN SSNGuni FABRICANT! ----Paris—— tUQBWt TSÎXZS ?MSJ lesor ue igiena ia umversiunea geriuaua, uupa punere ue na, kwttatetm vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatul cel mal <$Cks V*->- strălucit, că hârtia de ţigară ..Les dernicres Oartouches* şi „Dorobanţul'' sunt cu 28—74 °/0 maî uşoare şi că dafi f v fumului cu 28 -77°/o mal puţine elemente străine, de cât cele-l’alte hârtii examinate; acelaş rezultat minunat s’a con- p statat şi în laboratoriele chimice din Paris, Petersburg, Moscova,, Charcow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti Este dar în interesu orl-cărul fumător, care ţine la sănătatea sa, să se ferească a se servi de orl-ce hârtie în loc să’şl aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mal igienică. Veritabilă este nu- v-mal hârtia, a cărei etichetă este egală cu Sesemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Freres. ' t > Pentru vînzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru România un dapoii în laşi sub firma: A U H 8 T E I m T R t R E 8 l Ministerul de RSsboiu ALBERT Br — BIROU TECH1IS. — STRADA COLŢEI 59. ■JVC O IR, X FABRICI DE SP T % ESP0SIT1UNE PERI [ANENTA y r- i. musi^eloii agricole „XX. X1 BCKBRT” Lumina Electrică şi Transmisiunea Forţei PR { I ELECTRICITATE FABRICI DE CURELE Unelte şi obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la cerere. i«4- Ext ras La 15 Ianuarie 1894 ora 3 p. m., se va ţine licitaţiune in Bucureşti la ministerul de Resboiu şi în Ploeştl la comitetul permanent de Prahova, pentru a se da în întreprindere construcţia cazarmelor pentru infanterie şi cavalerie la Ploeştl.. No. 3926. 1893, Noembrie 3. MARE DEPOU de Maşine Agricole Locomobile şi Treerătoare Maşine de secerat şi de cosit Plugari, Triori, Vântarătoare, ete. D p CB A TTTT s*a reserva* —iOi. Oi ii|IU fru renumitul ma-garful de Haine gafa Bărbăteşti şi stofe fine pentru comande. Ba ■«a-nsl Regal casa de încredere Calea Victoriei Sîâ. de ore DAR NEINTREBUINŢAT, « ce eleganta confecţiune a mărfurilor acestui i&agacfin precum şi moderaţia nea preţurilor fiind destui de cunoscută Onor Public aşa că ori ce reclamă numai este necesară. M. LEYENDECKER Bucureşti Str. Stavropoleos 75, şi Casărmel 77 De vânzare cui lor, în ograda Sf. Andrei din Iaşi. Doritorii se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolina No. 12 Iaşi, sau în Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21. I O absolventă aD'£; j secundar de fete doreşte a da meditaţii de cursul primar şi secundar, precum ţi lec ţiunl de caligrafie, desemn, pictură şi broderii. A se adresa: d-şoara E. Z. strada Heliade 16. doue moşii de 4500 pogoane, alăturate una de alta, formând un singur trup şi situate una în judeţul Buzeă şi una în judeţul Prahova. A se adresa la proprietară str. Frumoasă 49, Bucureşti, sau în lipsă-î la d-nul George Voinescu Boldur strada Aurel 2 Bucureşti, sau la d-nul Alex. Lefteriţi la ziarul „Lupta.8 Apa bien Filtrată se poate obţine adoptându-se la conducte de apa imediat d’asupra robinetului „FILTRELE BUHfîSlgG" in localităţi unde există distribuţiunî de apă a-cela-şl sistem de Filtre construite cu pompe se pote adopta la putini reservoare, puţuri. A se adresa pentru cumpărări sau închirieri I. Salter, Bucureşti, Str. Lipscani No. go. Unde se poate vedea filtrele în funcţiune De vânzare MARE jVAGAZlN DE HAINE GATA PENTRU A Bărbaţi, Bâeţî şi Copii , — No 44, Strada Carol 1, No. 44. — Are Onoar>e a anunţa Clientelei sa.e, şi Onor. Public că pentru sesomil de | TQAIHNA SI IARNA H a confecţionai 2 Usi irnar^î şl bogat asortiment 0 DE | Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii Yot-de-cdată a primit un mare şi bogat asorti- U! imenl de StOe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei © pentru riomenzl care se pot efectua în 24 ore. © Spre a se convimte Onor. Public de buna croială şi eftlnătatea $ hainelor gata şi. comandate roagă rcspectos la o numeroasă vizitare. X Cu toată stima: Heisîrâciî Leb® vicar S-sori T No. 44, Strada Carol I, No 41. 9 0 I 1 %, ; Specific Antiblenoragic Stoenesc n g i CAPSULE n fi cu ©opaiwat de Sodă-Salc şi Santal Nici unul din antiblenoragicele existente până acum nu împlineşte cele două condiţiunî de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa-ţiuoea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente sciinţa are mal bun şi maî încercat îu tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate. Aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mal debile. Acest nou medicament vindecă în scurt timp complect şi radical, scursorl (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Blenorea, boala albă etc. Freţul unei cutii 4 lei. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu suedes. „Injecţia Santalină*. Preţul unul flacon 2 lei 50 bani. Depozit General: Farmacia „ia Coroana de oţel“ Mihail Stoenescu, strada Mihal Vodă No. 55, Bucureşti. De vânzare la Principalele Fa macii din ţară In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să se observe cu serupulositate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon. fi % fi «gr fi § % fi « fi % % fi A se nota firma iterman Dawidowitz & Fin, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională. <3 i&aj.- A VIS IMPORTANT SUS NOUA FIRMĂ Ilermaa Davidowitz & Fiu Fondată la 1862 atrage atenţiunea distinsei sale clientele şi onor. Pubtic de a se feri a fi Indus în eroare de firme similare cu a noastră şi cu care nn avem nici o legătură. SiNGUitUL nostru Maarasin cu stofe fiu8 şi moderne speciale pentru Comande sc afli în Strada Lipscani No. 10 în noul Palat Dacia-Romanţa (Pasagiul Dimitrie Ghica) vis-a-vis de „Banca Naţională" şi SINGURUL nostru Deposit dc Haine gata pentru cavaleri sa află în Ttr. Şelari No. 8. Pentru evitarea confadanilor regretabile rugăm a se nota firma noastră sub care primim şi corespondenţa. Herman HavidowHz & Fiu. UE » 0 O M A se nota firma Herman Davidowitz & Fiu, strada Lipscani No. 10, vis-a-vis de Banca Naţională. DEBILITATEA, AîfEMA' SILELE GWILĂItlEl sunt combătute cu isbâţi,dă prin llilffiiHJli lo* ^Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul de Ficat de Moru.‘ti LE PERDRIEL & O, Paris. EfîsiKGKSSSSîS®!®! 4234 Mybtcl ai D-Linarix Laureat al Facultăţii de Medicină din Paris► MTRTOLUL LTNARIX e înfăţişat sub forma de globule întrebuinţate cu cea maî mare isbândă in potriva: AFECT!UîsdBL©F? Oi=?ON3CE: ale PIEPTULUI î a guturaiului, bronşitei, catarului, astmel cu opresiune şi a palpitaţiilor. GLOBULELE DE MYRTOL LINARIX trebue să fie luate cu dosa de 6 pe di : 2 dimineţa, 2 pe la ameadi şi 2 seara, Ti>te personele curî iau ADEVERATELE GLOBULE ALE LINARIX sunt de acord a reeunoşte că respiră maî lesne. A se exige Adevăratele Globule Linarix ale Casei CLIN A C1*, din PARIS, ce se pote nrocura la Droghiştix şi Farmaciştii. szzmsBs&sm Tfpof*BSfi ILwjp1**» A- 1-. r». r>v rtrzda Qâ-xaninesnu No. 46 Bu oireşti. www.dacoromanica.ro