ANUL X. — No. 2145 EâlflA A DOUA SAMBATA 6 NOEJV1BRIE 1893 Hjc* Organ Oemocrat - iladicd 1 Administraţia s iP a s a § rj i Român Bl o. 2. **' «Hram• Din afară. Carnetul meii. Profesorii şi institutorii. Oameni şi lucruri. Fosiţiunea studenţilor în armată. Madelena Ferat (foiţă). CALOMNIA E adevărat că nici odată oamenii publici, bărbaţii cari îşi consacră viaţa lor, activitatea, energia şi inţeligenţa lor afacerilor ţereî, n’au scăpat fără ca să fie calomniaţi. In ori-ce club, în orî-ce cafenea aî intră şi aî deschide vorba despre persoanele cunoscute şi de valoare ale ţereî, vei vedea imediat că nimeni, absolut nimenî nu scapă neatins de balele calomnii, de acuzaţiunile, mai tot-d’a-una stupide şi idioate, ale a-celora pierduţi, fără cap şi fără inimă, ce nu ’şî pot închipui o acţiune dezinteresată, un om care să nu asculte alte mobilurî de cât convingerea lui. E trist, e dureros aceasta; dar lucrul nu mai impresionează pe nimenî, căci cine nu se aşteaptă că se va găsi cineva care să-l vorbească de rău ? Ceea ce însă, e în adevăr îngrijitor, e să văzî oameni cari ’şi-au făcut o adevărată meserie din a propagă aceste calomnii de cafenea; e să văzî ziare cari nu au nici un scop politic, nici o ţintă alta de urmărit de cât de a asvârli cu noroiii în tot şi în toţi. Şi pentru ca asemenea ziare să poată trăi, să poată produce, se găsesc nenorociţi de rea credinţă cari, ca nişte fiare sălbatice, caută pretutindeni o victimă care să le cadă pradă. Trăeşti o viaţă întreagă în modul cel mai onorabil posibil, nu faci nimănui nici un rău, lupţi cu tot felul de privaţiuni şi de pericole pentru a susţine ceiâ-ce crezi că e conform dreptăţei şi adevărului, te crezi la a-dăpost de orî-ce bănuială dezonorantă, de ori-ce acuzaţiune nedreaptă. El bine. nu. Se găseşte într’o bună-dimineaţă cine-va care nu te cunoaşte de loc, sau căruia nu i-ai făcut de cât bine, simţind o adevărată plăcere în faptul de a te acuza de vre-o necinste. Şi se găsesc tot-d’a-una destui gură-cască cari să creadă această acuza-ţiune. Ne aducem aminte cum, în timpul guvernului liberal, eram necontenit a-cuzaţî când de vînduţi Rusiei, a-tuncî când atacam guvernul, când de vînduţi guvernului, atunci când criticam actele opoziţiuneî-unite. Timpul a probat că nu eram. cumpăraţii nimănui şi că nu tăceam de cât ceia-ce ne dicta credinţele şi convingerea noastră. Astă-zî acelaşi lucru se repetă din nou. Veştejim luptele acestea degradatoare de uri şi de injurii personale, cerem ca partidele politice să se preocupe odată şi de această ţară şi de multele şi marile nevoi ale ei,—sun-rem vînduţi! Eşim din acest chaos de insulte, propagăm ideile şi principiele noastre, cerem guvernului să vină cu reforme serioase,—numai suntem opozanţi, sun-tşm amicii guvernului! Intervenim în concertnl de acuza-ţiunî aduse unui om public, comitem crima de a ne spune sincer credinţa noastră că aceste acuzaţiuni sunt neîntemeiate, că nici o probă nu se a-duce în sprijinul lor, că e dureros de a se maltrata ast-fel bărbaţii politici ai ţereî;— atunci facem guvernamen-talism exagerat, suntem interesaţi, sun- tem pressă cu sgardă, suntem reptile, suntem slugile demnitarilor statului. Şi ce e maî mult încă, ni-se afirmă că nici nu putem propaga ideile noas tre .fără ca să strigăm şi noi în cor lonescu-Schwalb, Ionescu-Goldwurm etc. ! Rar in ce noroiii s’au nomolit aceşti oameni cari îşi fac o specialitate din calomnie, cari nu poi; nici o-dată crede în probitatea unei persoane, cari dau ori-căruî act un mobil interesat şi cari fără nici o probă aruncă de-considerarea în toate direcţiele, cu drept şi fără drept ? E deja o meserie destul de murdară aceea de a te face denunţător, atunci chiar când eşti sigur de cele ce înaintezi, dar ce nume trebue dat acestei abjecţiuni când a-cuzatoriî nu pot sprijini cu nimic a-cuzaţiunile lor ? Ce lucru abominabil au ei înaintea ochilor, pentru a putea citi atâtea turpitudini ? De sigur, au propria lor conştiinţă, căci e peste putinţă de aţi închipui atâtea infamii pe socoteala altora, dacă n’ai fi capabil să le îndeplineşti tu. Am ajuns azi în aşa stare, în cât aî trăi mult maî liniştit dacă ţi-ai fi a-sasinat părinţii, dacă ţi-ai fi violat copii, dacă ţi-ai fi vândut ţara sau ţi-ai fi dat foc oraşului, de cât dacă ai fi om politic sau dacă ai face politică. E deplorabil ! DIN AFARA D. KALNOKY IN ITALIA Milan, 16 Noembrie. — După ce ’şî luă concedifi de la reg , d. de Kalnoky a plecat cu d-nil Brin şi Nigra la Milan. DESCHIDEREA REICHSTAGULUI GERMAN Berlin, 15 Noembrie. — ReiscMagul s'a deschis. Discursul tronului mulţumeşte Reichstagului "utru cooperarea sa patriotică la realisarea lege! militare, care a fost considerată pretutindeni în Germania, ca. un semn de pace şi la care s’a aplaudat. A-ţ ceasta s’a dovedit împăratului cu primirea cordială ce a avut în toate părţile Germaniei. Discursul menţionează de tractatele comerciale încheiate cu Spania, România şi Serbia; exprimă dorinţa şi speranţa că ne-gociaţiunile de acum cu Rusia vor desfiinţa măsurile vamale excepţionale ale acelei puteri. Discursul mal menţionează de congresul din Dresda. Sfîrseşte spunând că nu s’a întîmplat nici o schimbare în relaţiile Germaniei cu puterile străine. Menţinând, zice împăratul, o strînsă amiciţie cu puterile ce ne sunt aliate, pentru scopuri comune pen-nice, vom fi în bune relaţii cu toate puterile. Doresc ca bine-facerile păceî să fie menţinute cu ajutorul lui Dumnezeii. EXPLOSIA DIN MARSILIA Marsilia, 16 Noembrie.—Erl Ia 11 şi 50 seara, s’a produs o explosie în faţa otelului corpului al 15-lea de armată. O cutie de tinichea, conţinând probabil dinamită, pusă într’o guerită de la zid a făcut explosia. Sguduirea a fost formidabilă. Zidul s’a dărâmat şi dărâmăturile au fost aruncate în sala plantonilor. Din norocire n’a fost nici o victimă; sunt păgubi materiale însemnate în otelul corpului al 15-lea de armată şi în casele de pe împrejur. Paris, 16 Noembrie.—Să remarcă căex-plosia din Marsilia a avut loc în lipsa generalului comandant al corpului al 15-lea de armată şi că nici o sentinelă nu era pe lângă otel, acest din urmă fapt a permis dinamitarulul să lucreze fără a fi închietat. Expiosia a produs o comoţiune care a fost simţită la 1 kilometru; a provocat o mare emoţiune asupra populaţiei, care a sosit cu grămada la faţa locului. Toate geamnrile otelului al corpului de armată, ale baroului vamal, s’ail spart. Directorul vămii a fost deşteptat într’un mod brusc de bucăţi de geam proectate pe obrazu-ţ. Poliţia e pe urmele unul individ care a fost văzut cu un sfert de ceas mai înainte şezând în gangul otelului: arestarea lui e a propiată. CHESTIUNEA MAROCULUI Madrid, 16 Noembrie.—Ministrul Spaniei la Tanger, a primit o scrisoare foarte amicală de la Sultan, care ’l înştiinţează că trimete pe fratele seu cu cavalerie casă so- meze pe Eabylii din Melilla sâ depună armele şi să lase pe Spanioli să-’şi construiască fortul. Sultanul a scris o somaţie asemenea cu aceasta, şefilor din Riff. OAJERUSTJSTTTIL, jveett ERA ia O II & Nu e vorba de simpa'icul nostm confrate ieşean, aei e voiba numai de epoca nouă de reforme administrative în care intram. In sfârşit Monitorul oficial a vorbit şi Monitorul oficial ne-a spus că toate in-formaţiu iile noastre privitoare la numirile prefecţilor celor proaspeţi, sunt absolut exacte. Se spunea, de o lună încoace, că d-nu Carp doreşte o mai bună administraţie, că uu alt personal feciorelnic trebue trimes în capul judeţelor; se mai spunea ca şeful junimiştilor cere reforme radicale în aceas'ă privinţă şi că, dacă cererile sale nu vor fi primite, va părăsi chiar ministerul. Sub-sorisul n’a acordat nici o-dată o mare importanţă ameninţărilor d-luî Carp, de vreme ce acest domu are constantul obieeiu. de a declara a doua zi că toate câte le spusese în ajun erau nişte simple glume. Evident că şi de data aceasta d. Carp a glumit. Şi ce poate fi mai mult de cât o tristă glumă când vedem chipul comic în care s’a început mişcarea prefectorală. Totul nu e de cât politicianizm şi atâta tot. Toate schimbările făcute n’au avut de scop sa dea prefecţi buni judeţelor, ci numai să dea satisfacere diferiţilor politician! aî partidului. Iată lista apărută în Monitor şi fie-eare va judeca. La Putna a fost sco&d-l Nicolaidi şi în locul seu numit d. Ciurea un junimist din R.-Sarat. Pen'ru ce d. Nicolaidi fost’a înlocuit? Pentru că erea un reu prefect? Nu putem crede, deoarece acest domn a fost înaintat în postul de Inspector administrativ. D. Nicolaidi a fost luat nin capul judeţnluî Putna de oare-ce uniîde-pu aţi conservatori, precum d. Lăzărică Niculescu, au ’1 agreau. Deci, înlocuirea prefectului n’a fost de cât o ocazie pentru împăcarea coteriilor guvernamen ale locale. La Rrăila a fost numit. d. Rahtivan în locul d-lul Radu Rosetti. Pentru ce ? Era d. Rosetti un reu prefect ? De loc, de vreme ce d-sa a fost trecut în aceiaşi calitate la Bacău. Atunci pentru ce înlocuirea d-lul Rosetti cu d. Rahtivan ?... Pentru că aşa cereau interesele politice personale ale d-luî Nicu Filipescu. D. Nicu Filipescu aorea să aibă judeţul Brăila în stăpânirea sa, prin urmare, voia să aibă prefectul seu în localitate. Dar, cum d. Rosetti n’a prinşit aceasta tutela umilitoare, d Filipescu s’a supărat, a demisionat chiar diu Cameră, şi, la urma urmelor a isbutit să-şt aibe prefectul seu în Brăila. Cele-l’alte numiri vor avea absolut a-celaşi caracter. La Botoşani va fi numit un prefect care să împace pe conservaio-ril nemulţumiţi, la Iaşi se va da satisfacere tutulora, la Craiova idem. Toate numirile, deci, n’au alt scop de cât restabilirea bunei armonii in partid iar nici de cât introducerea unei bunead-minislraţiuni în ţară. Şi aceste tendinţe de căpătuială personală sunt imobilate cu pomposul titlu de: Reforme administrative. Puţină ruşine. Memphis. Profesori şi Institutori Zilele acestea a apărut, în buletinul No. 5 al ministeruluilnstrucţiuneî,raportul anual al d-luî dr. Istrate, fost inspector al învăţământului secundar. In acest raport, d. inspector îşi expune părerile sale asupra înveţărnintul ui secundar în genere, cum şi a ameliorărilor, ce le crede necesarii a fi introduse, păreri dobândite în urma experienţei de un an ca inspector. Nu ne încumetăm a face o critică amănunţită a raportului, şi aceasta din doue cause: întâi, ca institutori nu ne privesc în totul reflecţiunele şi ideile emise în întreg raportul, şi al doui-lea, critica trebuind fatal a fi prea lungă, cadrul unei gazete zilnice nu ar putea fi tocmai propriu pentru publicarea ei. Despre raport in total putem spune, din capul locului, că impresiuuea generală, ce se degajează din citirea lui, e cât se poate de in favoarea autorului. Se cunoaşte cât de colo omul, care nu spune de cât ceea-ce a cunoscut prin sine însuşi şi din scriptele altora. Prin sine însuşi s’a convins de puţina ispravă, ce se lâce in gimnaziile şi iiceeie noastre—cu oare-care excep-ţiuni—ispravă, ce stă în raport invers cu enormele cheltuelî, ce le face Statul pentru înveţărnintul secundar. Din scriptele altora—şi aci înţelegem rapoartele directorilor de gimnazii şi licee—pare că ’şî-a apropiat ideea greşită, cum că pricina scăderii nivelului cultural în înveţărnintul nostru secundar se datoreşte insuficienţei cunoştinţelor şi nedesvoităriî intelectuale a copiilor veniţi din cursul primar. Prima parte, de şi ar trebui să ne intereseze şi pe noi ca membrii aî societăţii, ca părinţi de copii, credem, însă că nu e de datoria noastră a ne ocupa de dinsa; altora, maî îndrituiţi şi mult mai competenţi ca noi, le incumbă sarcina a vindeca răul prin mijloacele ce vor găsi de cuviinţă. Noi ne vom ocupa numai de partea a doua, căci numai aceasta ne priveşte pe noi, institutorii. Prea ne bat-jocuresc d-nii directori şi profesori secundari! Şi a tăcea, însemnează a ne condamna noi înşi-ne. D-nul inspector Istrati publică, în voluminosul seu raport, extracte din nu maî puţin de 9 rapoarte ale directorilor de înveţâmînt secundar, în care cu toţii, in cor, se plâng, că causa imperceptibilului progres, ce se reali-sează în şcoalele d-lor, nu e alta de cât nepriceperea copiilor nou veniţi în gimnazii şi licee. Trebue să ne înţelegem acupra unui lucru. D-nii directori, pe lângă ideile personale ale d-lor şi cari privesc maî mult administraţia şcoaleî ce dirigează, reflectează, în rapoartele înaintate la finele anului, şi ideile corpului profesoral al şcoaleî, idei ce vizează mai mult partea didactică. Deci, de acum înainte, ne vom adresa domnilor profesori în genere. Pare-că mă aştept, din parte-le, la întrebarea: de ce, d-lor institutori, ve simţiţi ofensaţi, când noi nu am făcut alt-ceva, de cât am constatat răul, fără să-i spunem origina? In loc de răspuns, vă punem şi noi următoarea întrebare: Dacă, de la o casă de încredere, cumperi la întâmplare un fabricat prost atât ca materie primă cât şi ca meşteşug, oare nu de multe-ori te înveli şi crezi, fără a mai invoca alte circumstanţe, că câsa de încredere profită de această încredere, ce i se acordă, şi înşeală lumea? Eî bine, şi d-voastră—asemenea celui coprins de îndoială, dacă a ti observat oare-cari lipsuri în desvoltarea inteligenţei copiilor, nu ve maî osteniţi a le cerceta căuşele reale, ci aşa de transparent şi cu atâta bună-vo-inţă. (!) lăsaţi a crede, că noi suntem vinovaţii pentru aceasta. în cât, nu ştiu zeu, dacă trebue a maî compta pe sentimentele d-v. de colegialitate. Nu zicem doar, că toţi sunteţi plămădiţi din acelaşi aluat. Din contră, recunoaştem cu cea maî mare satisfacţie. că sunt şi între d-v. mulţi vrednici de cariera, ce aii îmbrăţişat, şi de respectul şi iubirea cu care sunt priviţi. Sunt însă şi de aceia, cari, pentru a-’şî masca sau ignoranţa, sau lipsa de orî-ce metod în predare, sau des-gustul pentru cariera ce au îmbrăţişat sau lipsa de interes pentru şcoala ublică, se plâng, că copii vin proşti iu clasele primare şi nu sunt in stare a pricepe înalta d-lor ştiinţă. 1) Atare acuzaţiune, de ar fi pornită chiar din partea acelora, pe cari ne-am obişnuit a-i respecta şi preţui pentru seriozitatea, cu care discută ori-ce ces-tiune, o socotim ca ne-la-locul eî şi deci o respingem cu indignare. Căci e absurd a da să se înţeleagă, că întreg corpul de institutori şi învăţători nu e m stare a da o serie de copii apţi pentru cursul liceal. Şi când se susţine aceasta? Aslă-zi, când în corpul didactic primar a intrat o mulţime de elemente tinere, cu p eparafiune specială pentru cariera ce ’şi-au croit; i) i) Să nu ne acuze nimeni, că voim a ponegri,• citească ori cine notele din raportul d-lul Istrati ţi va vedea, dacă avem sau nu dreptate. când aproape toţi ceî-l’alţî îşi ocupă catedrele prin concurs, fapt care implică în sime cunoştinţele a cel puţin patru clase secundare; astă-zî, când, în urma organizării ] serviciului de control al învăţământului, şi a pedepselor riguroase, de care sunt pasibili cei negligenţi, nu credem să se mai ăsească vre-unul, care să nu-şî facă atoria în conştiinţă şi care să nu pună ia îndemâna copiilor tot capitalul de cunoştinţe, ce-1 cred posibil a fi inculcat în mintea lor. Dar chiar de am admite, că în corpul didactic primar ar fi dascălii cei mai eminenţi—atât în i riv nţa stocului de cunoştinţe encic opedice, ce ar poseda, cât şi ca metodiciani—apoi intră în capul cui-va. că, musai, toţi absolvenţii şcoalelor primare au sâ iasă ea îngerii, a tot-ştiutorî ? Dar atunci ar trebui implicit să admitem, că toţi elevii posedă de la natură aceleaşi puteri sau calităţi psihice, că seamănă in toate ca două picături de apă. E posibil însă aşa ceva? Dacă ar fi posibil, atunci onor. domn ministru al şcoalelor ar trebui să prevază în regulament, ca nici un elev, care nu ar căpăta media 10 la toate obiectele, să nu poată dobândi certificat de absolvire şi deci drum liber la gimnaziu. Fiţi logici, dar, domnilor profesori, nu vă luaţi după cazuri izolate de nepricepere, ca apoi generalizându-le să ve plângeţi: «uite, d-le Inspector, am găsit în clasa I un băeat, care nu ştie să scrie un număr, toţi sunt nişte proşti, aşa ni-î trimit din clasele primare, ne-e imposibil a face vre-un progres»! Sau: «Şi eu, d-le Inspector, am găsit unul, tot în clasai, care n’a ştiut să citească cuvântul philosophia; a trebuit să-i spui eu cum se citeşte grupul ph. Uite, aşa ne vin toţi/ d-le Inspector. Eu nu ştiu ce-or fi învăţând in clasele primare.» Iată, d-lor profesori, din ce nimicuri porniţi spre a făuri cele maî grave acuzaţiuni in contrâ-ne. Faceţi, tocmai cum zice Românul, din ţinţar armăsar. Eu aş înţelege văicăreli pentru lipsa de progres în gimnazii şi licee, dar nu venite din partea d-v., ci din partea copiilor şi a părinţilor lor. Şi, ştiţi de ce? Sâ vă spun. Toată luinea—şi aci vă înţeleg şi pe d-v.— ştie, cât de mult preţ se pune pe chestiunea me-toadelor în şcoala primară. Bieţii institutori şi Învăţători maî în vârstă au fost nevoiţi sase despartă, cam cu regret, de vechea rutină şi să-’şi a-proprieze nouele metoade. Nu mai vorbesc de cei tineri, căci mai toţi aceştia şi le însuşiseră din şcoală. Şi se ştie pentru ce se pune aşa preţ mare pe metoade. Data fiind complexitatea de cunoştinţe enciclopedice, ce se pretinde ca un copil să poseadă după absolvirea şcoaleî primare, era firesc lucru, ca toţi să se intereseze şi să afle care ar fi mijlocul cel mai lesnicios pentru a imprima în creerul copiilor acest nămol de cunoştinţe, in-tr’un timp aşa de scurt şi tocmai în vârsta cea mai fragedă. Şi de aci metoade deosebite pentru fie-care ramură de cunoştinţe. Vă întreb acum pe d-v., d-lor profesori de curs secundar, este vr’o continuitate de metoade de la şcoala primară la gimnazii ? Nu crea să se găsească unul, care să zică : da ! Fiecare din d-v., neavând un metod practic de predarea materiei sale şi voind mai mult a trece in ochii copiilor drept mari savanţi, ve siliţi a le în-dopa creerul cu teoriile cele mai încâlcite şi nepotrivite cu frageda lor inteligenţă. Limba franţuzească, care, predată metodic, este limba cea maî uşoară de învăţat,—din cauza lipsei de metod în predarea ei, a ajuns un chin pentru bieţii elevi. Sunt elevi cari, după terminarea liceului, nu sunt în stare nici să citească cum trebue, nici să traducă o pagină fără greşeli de construcţie. Numai vorbim de micul capital de cuvinte ce posedă fie-care. Şi cum să se facă vr’un progres, când manualele ae gramatică franceză sunt, din clasa I până într’a 7, numai in franţuzeşte redactate? Dar cunoştinţele de geografie, matematică, puse in program ia începutul primului an şcolar în cursul secundar? Sunt ele proprii a fi rumegate de mintea unui copil de 11 ani ? Şi aşa maî în colo. www.dacoromanica.ro 6 NOEMBRIE 1893 LUPTA •**». l . i-rmcmnxJvtM n>e^^^«ifci«Kmgw»HWwmw wtaaritr iwi a No. 2145 Nici unul dintre d-v. nu vrea să ; recunoască, că programa liceelor e su-pra-încărcată şi materiile sunt d’an-doaaele Împărţite pe clase. Găsiţi mult mai comod a tuna contra celor de la clasele primare. Şi a-tât de falş judecaţi lucrurile, atât de j mult vi s?a întunecat dreapta jude- j cată, în cât s’a găsit unul dintre d-v., director de liceu in capitală, care să susţie—culmea ridicolutul! că până şi la bacalaureat se resimt elevii de ignoranţa, în care înoată, când vin din clasele primare! Aceasta afirmaţiune este colosal de absurdă şi ar trebui să excite rîsul tuturor. Cum, d-le di rector-profesor, 7 ani de zile cât elevul ’şl-a tocit coatele pe băncile şcoaleî, ce al onoarea a dirige, 7 ani cât i-al profesat înalta d-tale ştiinţă excathedra tot n’aî fost in stare să-l vindeci de intunerecul ce-I îmbrobodeşte mintea ? Citiţi cu luare-aminte, stimaţi lectori, şi judecaţi: Unui institutor, care are sub privigherea sa pe un elev numai un an, nu-î este permis a sa înşela asupra capacităţii lui ; iar la 20 şi mai bine de profesori, câţi sunt la un liceu, toţi doctori şi licenţiaţi, le este permis, ca, chiar in lungul interval de 7 ani, cât au pe mână un elev, să nu poată a-î aprecia valoarea lui intelectuală. Ba încă, după ce i-au dat drumul şi mai prost de cum a intrat, relativ cu timpul perdut, tot d-ior să strige: copiii ne vin foarte slabi din şcoala primară. Ne abţinem de la alte reflecţiunl. E penibil a sta sub presiunea ideilor ce-ţl sugerează afirmaţiunl atât de ridicole. Ne oprim aci de-o-camdată şi promitem a reveni, căci rfiulte mal sunt de zis cu privire la plângerile d-lor profesori secundari. Peneş. OAMENI ŞI IiUCRUHI D I I T A Pâră îndoială, secolul nostru este secolul dinamitei. Explosil, asasinate cu dinamită se produc în toate părţile, savanţii lucrează pe capete U găsirea de noi explosive. Un american anunţă invenţiunea unei noul maşini de distrugere, prin care nici un soldat nu poate scăpa din armata inimică; Turpin îl face ecoul în Europa anunţând descoperirea unul nou explosiv, cu care iuarmată Franţa nu va mal avea să se teamă de toate alianţele din lume. Strigăte se ridic din cele patru colţuri ale lumel, do disperare într’o parte — sunt ale victimilor dinamitei de triumf dintr’alta—suni ale descoperitorilor ; toate sună pe acelaş ton dinamită : Un miner—în Frauta—a luat parte la grevă; greva terminată aşa de trist—compania Fa concediat. Văze idu-se fără asii şi fără pâine, el a depărtat de acasă pe femeea şi pe copiii sel, a aşezat sub pat un cartuş de dinamită ş. s’a culcat după ce a dat foc fitilului. Yeciniî, cari alergară la sgomotul explosiunex, găsiră în locul o masă informă. Un instigator de greve mal puţin pentru companie, o victimă mal mult a dinamitei. Santander este mare intreposit al Spaniei. La 4 Noembrie soseşte la debarcader vaporul runcendu-I o ultimă înjurătură. Până în ziua aceia, uu îndrâsnisa să o părăsească de tot, nepu- tând să se hotărască sa părăsească foloasele unei afaceri, care ’l costa deja atâta griji mari, penibile. Tot-d’a-una sfirşia să-şi reia corvada. Dar astă-zî pierduse ori ce nădejdie; era foarte hotărât să o rupă cu ea. Guillaume ascultă cu. compătimire cuvintele furioase ale lui Tiburce. Era el cam desgustat de amorurile tînerului, dar se lăsa să fie prins de comedia de păreri de reu şi de indignare. Tiburce se spovăduia numai ca să se uşureze, şi să facă experienţa cu amicul lui, pe care îl ştia delicat, chipul cu care o să trebuiască sâ-şi scuseze faţă cu lumea, legătura lui ridiculă cu d-na de Rieu. Simţea că, dacă ea nu isbutia să facă din el un personagiu important, are să fie rîs şi dispreţuit că a’a culcat cu ea ; de o isbuti, lumea are să spue că a fost om deştept, vrednic de ori ce favoruri; insuccesul, din contră, îl prăpădea pentru tot-d’a-unn. De aceia se hotărî să o ia înaintea oatjocorel şi a dispreţului, să poseze ca victimă, care are drept să fie ertatâ. Manevră ca o isteţime de necrezut. Făcu pe Guillaume să-i ofere el singur serviciile sale, sprijinul numelui şi averei sale. De va voi, zicea el, ar putea să-l recomande unui vechi prieten al tatălui seu. I-a aprobat foarte tare planul lui să o rupă cu baba. De alt-fel şi el jura un rol: să silea sa se intereseze de această istoric, care ’l era perfect de indiferentă, sperând să iasă din fiinţa lui, ocupându-se de alţii. După ce îşi sfîrşiră ţigările, Guillaume şi Tiburce se întoarseră în salon. Elena întreruptă în mijlocul vaetelor ei, se opri, a-runcâad o privire temătoare la amantul eî. parcă s’ar ti temut să nu o bată, că a îndrăznit să se plângă. Ea râmase turburată, abia îndrăsnea să spue, din când în când, câte o vorbă, pe care amantul el o releva cu asprime ; el îl tăia vorba, îl spunea că nu ştie ce-1 spune, fără să caute măcar să ’şî ascunză necazul faţă cu lumea. AI fi zis că ’şî da toată silinţa, ca să arate lumel cât de puţin îi păsa de ea. Serata se terminîT rece. Când plecă mosafirii, d. de Rieu, care abia pronunţase câte-va monosilabe rare, lăudă, cu glasu-î uscat, pe Tiburce, pe acest tîner cum se cade, a căreia prietenie le era aşa de preţioasă, şi lui şi nevestei lui; el nu era ca acei stricaţi, cari se ţin numai de petreceri; el iubea şi respecta pe bătrâni. Bărbatul sfîrşi rugându-1 să caute o trăsură. De obiceiu, el se slujea de el ca de un servitor, neglijind, anume, când eşia să dea ordin oamenilor sei se vie să-l ia. Ploa. Tiburce se întoarse muiat până la genuchi. D. de Rieu se rezemă de umerul lui ca să se urce în trăsnrâ. Apoi îl trimese să-I a-ducă nevasta, care rămăsese sub marchiza peronului. Puţin a lipsit să nu-1 roage să se urce lângă vizitiu. Guillaume şi Madelena pricepu că asemenea visite n|aă să le ajungă, ca să-I scape de chinurile lor. Nu puteau să se gândească să primeassă musafiri la el acasă: pavilionul din strada Boulagne era prea faptul că contactul şi felul de traiu ’l fac să uite tot ce a înveţat. întrebăm pe d. Ministru, în care ţară din lume a mai găsit că bacalaureaţii fac 3 ani în armata permanentă ? şi la ce ie ar folosi lor dacă ar sta mal mult de un an ? şi unde sunt trataţi mai rău şi mai brutal voluntarii bacalaureaţi ca la noi ? Ge deosebire se face la noi între un bacalaureat şi un soldat, care a trăit liber, fără a mai fi consumat de această otravă pe ea-re noi o numim ciutură. ? Acei 11 ani de sludîu oare nu ne ar putea ei face să în-veăţm mal lesne ca un soldat fără uicl o cunosciaţă, toată instrucţia militară. Din toate aceste Timpul a conchis că noi aeeştia, cari din causo curat financiare renunţăm la onoarea de a fi oficeri de reservă, suntem nisce oameni nesimţitori, leneşi, cu alte cuvinte. Noi voim să ne vie statul cu oare care ajutoare şi să ne adml-tâa da exameu pe faţă, public iar nu secret cum a fost şi cum este şi acuma şi atunci vom vedea cari sunt mai simţitori noi sau nepoţii şi favoriţii d-lui Ministru, pe care nu ne ar prinde mirarea daca ’i-am vedea eşind oficeri chiar la 6 luni. Ne mai acuză că noi am fi nisce oameni fără inimă, lipsiţi de patriotism, că esităm de a da cuaoscinţele şi ajutoarele noastre pentru apărarea ţerei şi că nu înţelegem datoriele noastre câtre patrie. Ei, domnule Ministru, suntem pătrunşi şi noi de datoriile ce avem câtre patrie şi avem conştinţă de rolul însemnat ce are armata, dar când această armată lovesce în viitorul nostru şi nu ne pregătesc© de cât o moarte intelectuală, apoi să ne daţi voe ca cei dintâiu duşmani ai armatei să fim tot noi şi cu toţii să îndreptăm în altă direcţiune slabele noastre forţe materiale şi intelectuale; căci din doue una: sau pri-vează-ne de ia început de orî-ce eaucaţiune de orî-ce iustiuct de egoism şi umanitate ; sau alt-fel, cu gradul de cultură la care am ajuns să ne lăsaţi a ne face datoria în mijim ui unor oameni cu aceiaşi cultură ca noi Un bacalaureat lăsat la discreţia întregei ieravehii da gradi inferioare şi sub presiunea raţionamentelor lor absurde, devine o viperă neîmpăcată pentru armată şi pentru întreaga societate. Regimul de cazarmă, în starea în care se găsesce la noi, nu poate fi suportat mai mult de 6 luni de un student universitar. In 6 luni el are destul timp pantru a Învăţa instrucţia individuală în tot ce se cere unui oficer de reservă. Trecând de acest termen armata devine ua asasin pentru un student. Aşa a înţeles’o şi legiuitorul, aşa au înţeles’o şi cei caii au votat’o, aşa au înţeles’o toţi d-nii miniştrii de până acum: numai d-nu ministru actual, prinţi-’o inspiraţie de castă rău înţeleasă, se trudeşte a o înţelege alt-fel Terminăm, în fine apelând la toţi bărbaţii noştri! politici şi rugând pe cei maturi şi bătrâni ca să nu lase în prada încercărilor viitorul copiilor lor. Iar pe toţi colegii noş-trii de universitate îi învăţăm ca în tot d’auua să fie pătrunşi de misiunna lor şi sperăm că precum în anul trecut, la 14 Iunie, au ştiut să arăte lumel că loviturile date cultureî fraţilor noştrii din altă parte sunt simţite de tinerimea din ţara întreagă tot ast-fel şi astă zi printr’un nou 14 Iunie, să arătăm d-luî ministru că loviturile date cultureî uuora dintre colegii noştrii sunt suferite de toată masa studenţească şi că mai mult de cât ori-care suntem pătrunşi de sentimentul solidarităţel. Intru cât privesce pseudo-articolul (adecă articolul de lemn) apărut astâ-zi în „Timpul* ne declarăm uimiţi de talentul juridic al celui care l’a redactat. Mărturisim că interpretare de legi de acest soia până acum n’am mal pomenit de când facem parte din lumea gazetară şi juridică, căci fericitul redactor constitue într’uu moment de divină inspiraţie o lege întreagă din omisiuni şi trage conclusiunl nu din ceea ce e scris pe hârtie, ci din ceei ce ar fi trebuit să aibă legiuitorul iuteuţiunea de a scrie. Noi din mic, abia să Ie fie ertat să primească pe Rieu la reuniuni intime. De aceia se ho-tărâră să se ducă în fie-care seară se petreacă pe la alţii, în banalitatea sgomotoasă a acelor saloane, în care se adună câte-va duzine de inşi, cari nu se cunosc şi cari îşi zîmbesc de la ceasurile nouă până la miezul nopţeî. De a doua-zi, d. de Rieu le deschise uşa a şapte opt case încântate să facă o primire bună numelui de Yiargue. De luni până duminică soţii curând îşi avură toate serile ocupate. Eşiau împreună când se însera şi pu se întorceau decât pa să se culce. La început, se simţiră uşuraţi. Goliciu-nea acestui traiu îl liniştea. Puţin le păsa în ce casă se duceau. Pentru el, toate saloanele le erau tot una. Madelena se aşeza pe căpătâiul vre-unel canapele, păstrînd pe buze zâmbetul vag al femeilor, care n’au nici gândire în creer; dacă era dans, primea cea dintâiu invitare venită, apoi se întorcea la locul el, fără să poată să spue dacă cavalerul e blond ori brun. Numai să fi fost lumină multă, şi sgomot mult împrejurul ei, că ea era mulţumită. (Vfl urma). -00COP- www.dacoromamca.ro 6 NOEMBRIE 1893 LUPTA awwTLmv No. 2145 parte-ne ne facem o datorie recomandăndu-le colecţiunea de legi apărute în Monitorul Oficial precum şi colecţiunea de legi a Iul Gheţu, căci poate s’o fi strecurat vre-o e-roare de tipar în colecţiunea pe care au consultat’o d-lor. La atragem în special atenţiunea asupra aliniatului b din art. 24 unde. în unele co-lecţiunî se găsesce „tinerii de la aliniatul c“ în loc do „tinerii de la aliniatul b al art. 22 bis." Poate că ast-fol li se va ridica o peatră de moară de pe conştiinţă, şi poate copilul perdut se va întoarce iară-şl la casa părintească. ŞTIRI TEATRALE i aburi, de aceea şi cogniacul provenit din-tr’un vin aromatic păstrează aroma acestnl vin. Tot acest sistem d-nu Cârlova l’a adoptat şi la fabricarea ţuicel din prune. Pe lângă fabrică se mal găsesc ateliere de do-gărie, magasil precum şi casa proprietarului, Vila Zorilor. Din momentul ce cogniacul este fabricat din vin destilat prin ajutorul aburilor, nu mal încape nici o îndoială, că acest produs trebue şi chiar însuşeşte toate calităţile hi-gicnice, de aceea şi publicul consumator ar trebui să caute ast-fel de cogniacurl, înlăturând pe acelea care poartă etichetă streină, căci cele străine mal tot-d’a-una sunt falşificate şi foarte puţine sunt curate. Cogniacul şi vinurile care poartă etichetă ; Dealul Zorilor, se recomandă ele singure prin curăţenia şi bunătatea lor. Aflăm că trupa română din Iaşi ’şl va închide stagiunea peste o lună, de oare-ce în circ va începe să dea representaţiî trupa d-lul Cesar Sidoii. O parte din trupa română, având de impresar pe artistul Constantinescu, va pleca pun diferite oraşe ale Moldovei ca să dea repeesentaţil. Multe luni pe an sunt nevoiţi să voiajeze bieţii artişti din Iaşi. Comitetul Teatrului din Bucureşti a ascultat săptămână aceasta mal multe piese, traduse de obicinuiţii noştri! traducători. La operă se pune în studiu opera lui Wagner „Lohengrin". Această operă va fi representată în aseleaşl condiţiuul excelente în car! s’a representat şi opera „Othello". Fabrica de Cognac Cârlova Sub acest titlu, citim în „Economia Naţională" următoarea descriere a fabrice! de cognac a d-iul C. Cârlova, precum şi a pro-ducţiunel el. Pe lângă cele arătate în numitul organ special, mal adăogăm că publicul nostru a început a se convinge că nu etichetele sticlelor de cognac garantează calitatea acestei băuturi. Mulţi din consumatori, au căutat şi unii din el căută încă sticle de cognac cu etichete franceze, crezând, că acestea sunt cele mal bune. D. Cârlova însă, a ştiut prin calitrtea superioară a producţiunilor sale să ne convingă cât de greşiţi suntem încrezându-ne în poleiala etichetelor străine. Astă-zi, cognacul şefi fabricat numai din vin curat şi nici de cum din spirt, fiind preferat atât din punctul de vedere al gustului cât şi din cel al igienei, — a început să înlăture asemenea produse similare străine, şi nu mal poate fi nici o îndoială, că mal curînd sau mal târziu, importul cognacurilor străine se va reduce numai la un minimum, adică la acel de calitate cu totul ordinar. Iată cum se exprimă „ Economia Naţională*, organul cunoscutului nostru economist, d. Aurelian; Cei mal mulţi din cititorii noştri vor îiş • ţelege deja că este vorba de fabrica d-lul C. Cârlova, care se găseşte la o depărtare de oraşul Buzău cam de 10 kilometri. Fabrica poartă numele de mal sus fiind-că este aşezată lâpgă via cu acelaşi nume, din judeţul Buzefi, comuna Valea Teancului. Clădirea fabricel a început în 1885 şi s’a terminat în 1886. Vizitând cine-va a-ceastă fabrică nu poate rămânea de Jcât mulţumit de aparatele perfecţionate aduse anume de Ia Paris, atât pentru fabricarea cogniaculuî, cât şi pentru fabricarea romului Aceste aparate aduce şi montate în fabrică au costat pe proprietarul fabricel peste 70000 lei, iar capitalul angajat pen-trq funcţionarea fabricel s’a urcat la îu-semnate sumă de 15900 lei. Pe lângă clădire, să mai află pivniţl, ateliere şi laboratoare, cari afi costat suma de 85000 lei. Proprietarul avea dorinţa de a mal mări fabrica, dacă filoxera, acest duşman neîmpăcat al viilor noastre, n’ar fi apărut şi în podgoriile judeţului Buzău. Fabrica chiar de la începutul, funcţionarei a produs cogniac, rom, liquerurl, de şi aceste două produse din urmă se caută mal puţin din causa spirtului de cereale caro le face mare concurenţă în târgurile noastre, nu mal vorbim de acelea străine, din causă că spirtul de cereale este mal eftin. Cognacul este făcut din vinuri recoltate numai din judeţul Buzău, dar cea mai mare parte din vin provine din viile proprieta- j rului, iar trestia de zachăr precum şi ca- ’ ramela se aduc din străinătate, tot din străinătate se aduce şi sticlăria necesară ; se vede că fabricele noastre de sticlărie nu combină în mod practic elementele am care se fac sticlele spre a se putea păstra în hune condiţiunl vinurile de diferite calităţi ea şi cels-l’alte lichide aleolice. Intru cât priveşte numărul lucrătorilor întrebuinţaţi zilnic la fabrică, este de la 15 i până la 50, iarna şi toamna se întrebuinţez \ mai mulţi oameni de cât în alte părţi ale j anului, şi mal cu seamă în timpul caiduri- j lor celor mari pe vară încetează orl-ce lu- j crare şi anume în Iunie, Iulie şi August, în aceste luni se fac reparaţii’p necesare, j se curăţă maşinăriile. La începutul funcţionarei fabricel s’a adus oameni din Franţa astă-zl însă când şi lucrătorii români s’au obicinuit, nţ* se mal găseşte în fabrică alt strein de cât mecanicul. IUFORSlfiTlllfil Aseară la opt ore s’au întrunit la Universitate studenţii in număr de vr’o patru sute, spre a discuta asupra circularei d-lul ministru de războiţi, prin care se ridică stagiul voluntarilor bacalaureaţi de la 1 la 3 ani. întrunirea a ţinut până la şase ore. S’a hotărit alegerea unul corni-, tet de şapte studenţi cari să facă demersuri pe lângă autorităţile universitare şi în cas de necesitate a se a-dresa chiar corpurilor legiuitoare, pentru înlăturarea decisiel ministeriale. Comitetul e compus din d-niî studenţi Stelian Bonea, George Manea, Gonst. Ionescu, Nic. Rioşeanu. Iulian Stăncescu, Vasile Săftoiii şi loan Şer-bănescu. După alegerea acestui comitet s’a primiteu unanimitate următoarea moţiune : «Studenţii universitari adunaţi în «seara de patru Noembrie 1893, con-«sideră decisiunea d-lul ministru de «rezbel, d’a ridica stagiul voluntari-«lor bacalaureaţi de la 1 la 3 ani, ca «împiedecând avântul de cultură in «tinerime şi periclitând viitorul ţerel. «In consecinţă aleg un comitet de şapte «membrii, care să facă demersurile «necesare pentru înlăturarea acelei fie- «cisiunl ministeriale.» * In consiliul de miniştrii ţinut erî la Palat sub preşedinţa Regelui, s’a ho-tărît numirea d-lul Gârleşteanu, actual procuror pe lângă curtea de apel din Graiova, ca prefect la Dolj în locul d-luî colonel Logadi. Am spus de alaltă-erl că d. Carp j în urma insistenţelor partizanilor sel din Graiova, a propus pe d. Gârleşteanu pentru prefectura de Dolj. Propunerea d-lul Carp a fost susţinută i şi de d. Tache Ionescu. * * * In consiliul de miniştrii de erî, s’a discutat budgetele şi redacţiunea me-sagiuluî pentru deschiderea corpurilor legiuitoare. ¥ * * Regele se va întoarce mâine la Sinaia. Astă-seară va asista la reprezentaţia operei Otello, * * v In curâ..t va apare în Bucureştun ziar cotidian intitulat Corespondenţa Naţională. Acest ziar, care va avea de director politic pe d. Ion Slavici, se va ocupa esclnsiv cu chestia naţională şi va publica zilnic corespondenţe din toate părţile locuite de români- Se spune că la acest ziar yqr colabora şi cj-niî Aurel Popovicî, M, Ca-loianu, Z. Arbore, Colescu-Vartic etc. 15 şcoale tip. II, cuprinzând o clasă mare şi locuinţa învăţătorului; 2 şcoale tip. III care sunt ceva maî mici de cât tip II. Toate aceste şcoale sunt lucrate solid şi foarte îngrijit. Până acum judeţul laşi e singurul din ţară care şi-a clădit cu cheltuiala sa şcoalele. * * * Febra aftoasă care a bântuit cu furie printre vitele cornute din ţară, mulţumită măsurilor de poliţie sanitară veterinară, a încetat în judeţele: Argeş, Buzău, Covurlul, Dâmboviţa, Ilfov, Neamţu, Olt, Prahova, Roman, Teleorman şi Ylaşca. Mal sunt una sau câte două comune în judeţele : Ialomiţa,Iaşi, Vaslui, Muscel, Putna, Suceava şi Tecuciu. * * * D. medic veterinar C. Moscu/ este numit provizoriu medic veterinar al oraşului Alexandria. * jj< * Anunţăm cu părere de răii încetarea din viaţă a maiorului C. Mihă-escu din statul major. Reposatul era unul din cei maî distinşi ofiţeri aî armate! noastre. Moartea sa este o perdere însemnată pentru armata in rândurile căreia nu sunt mulţi oliţerl cari să poseadâ calităţile, pătrunderea şi instrucţia maiorului Mihăescu. Distinsul ofiţer a încetat erî din viaţă din cauza laryngitel tuberculoase de care suferea. Trimetem condoleanţele noastre inconsolabilei familii. --------------------- OFICIALE —S’a aprobat vînzarea de veci a loturilor adjudecate în ziua de 10 Octombrie 1893 în localul prefecturel de Fălcifi. —D. G. Vasilescu a fost numit controlor, —S’au făcue următoarele înaintări în magistratură pe ziua de 1 Noembrie: D. Vasile LilovicI, actual procuror la tribunalul Ilfov, judecător de instrucţie la acelaşi tribunal, D. Victor D. Miclescu, actual procuror la tribunalul Tutova, după a sa cerere, în aceiaşi calitate la tribunalul Ilfov. D. Theodor Popescu-Cudalba, actual supleant la tribunalul Suceava, procuror la tribunalul Tutova. D. Ioan Corjescu, actual substitut la tribunalul Dorohoiu, supleant la tribunalul Suceava. D. O aval d A. Theodoreanu, substitut la tribunalul Dorohoiîl. D. Ştefan Creţeanu, actual judecător al ocolului Râmnicu-Vâlcea, în aceiaşi calitate la ocolul Olteţu. D. Al. Anastasiu, judecător al ocolului Râmnicu-Vâlcea. D. Casimir Dobjanski, judecător al ocolului DrăgâşanI. D. Dimitrie Anastasiu, judecător al ocolului podgori, judeţul Muscel. EDiYIA A II -a Ştiri mărunte * * Azî la ora 3 miniştri! se vor aduna în consiliu sub preşedinţa d-lul L. Catargiu. Se va hotărî încă câte-va schimbări de prefecţi. * * * D. Paul Theodoru a fost numit prefect la Buzefţ în locul d-lul Filitjs nti-mit secretar general la ministerul de justiţie. In locul d-lul Theodoru va fi numit judecător de instrucţie d. procuror Crăsaaru. * * * Societatea de medicină veterinară, în şedinţa de erî, a ales o comisiune compusă din d-niî prof. Persu, prof. Vasilescu şi I. St. Furtună, care să redyeze proectul modificator al statutelor şi regulamentului societăţel, * 1 * In «Monitorul» de azî a apărut decretul prin care se convoacă corpurile legiuitoare în sesiune ordinară la 15 Noembrie. * * ţ Ziarul «Propaganda» din Iaşi ne a-duce ştirea că la 15 Noembrie se va judeca de către consiliul de resl-oiu al corpului lV-lea de armată procesul maiorului Macedonschi. * * * Acelaşi ziar dă şi următoarea ştire : In judeţul Iaşi sunt terminate 20 ULTIME INFORMAŢII Azî sa prezentat înaintea secţiei a doua a Curţel de apel din Bucureşti agelul, făcut de vestitul consilier comunal Bălăşanu. in contra hotărîrel tribunalului, prin care era condamnat la 1000 lei amendă, pentru scandalul făcut acum un an la Abatoriu. Bălăşanu nu s’a prezentat. D. Ocea-nu, fostul medic veteriuar al Abatorului, care a dat în judecată pe Bălăşanu, a cerut prin apărătorul său respingerea apelului şi condamnarea luî Bălăşanu la despăgubiri civile. Curtea a respins apelul lui Bălăşanu şi la condamnat si la 3000 lei despăgubiri civile câtre d. medic-veterinar Ocean u. Curtea a admis şi apelul medic-veterinar Gabriel Demetrescu, fost a-jutor al medicului-veterinar de la A-batoriu. La 15 Noembrie se va ţine concurs la conservatorul din Bucureşti, pentru catedta de piano de la conservatorul din Iaşi. Concurente înscrise sunt: d-ra Na-thalia Plesnită şi d-ra Christina Ioanin. * * * Tot la 15 Noembrie se va ţine concurs pentru catedra de istorie de la externatul de fete din Bârlad. * * * Se continuă cu activitate facwrea liniei ferate Galaţî-Berlad. Terasamen-tele sunt deja gata de la Galaţi până la Bujor. In patru ani linia întreagă va fi gata şi va putea fi dată in circulaţie. * * * Mâine la orele 1 p. m. va avea loc înmormântarea mult regretatului major C. Mihăescu, a cărui moarte lasă regrete unanime în toată ofiţerimea română. Aflăm cu adâncă părere de rău încetarea din viaţă a d-luî colonel Ni-colau din artilerie, mort erî după a-miazî în urma unui anevrism. Trimitem condoleanţele noastre familiei decedatului. Astă-zl fabrica d’împreună cu tot mate- de şcblî primare rurale mode], făcute rialul brut şi lucrat se urcă la suma de cu cheltuiala judeţului. 500000 lei; iar ca producţiune in timp de Sunt trei tipuri de şcoale: 24 ore este de 100 decalitri cogniac şi 40 3 şcoale tip. I, cuprinzând fie-care Duminică s’a ţinut continuarea şedinţei adunărel generale a societăţel Funcţionarilor Publici, a fost primite demisiunile vice-pre-şedinţilor şi membrilor consiliului central de administraţie demisionaţi şi chiar în acea şedinţă a fost ales! ca vice-preşedinţl d-nii C. C. Perticari, directorul general al comp-tabilităţei generale a ministerului de Fi-nance, Mathel G. Popescu, şef comptabil la C. F. R., lucrări noi şi Mihail G. Stoia-nescu, directorul contribuţiunilor indirecte din ministerul Finaucelor, iar ca membrii d-nii G. Oprişanu, şef de serviciu în ministerul Domeniilor, Marcel Giurescu, suo-director la fabrica de chibrituri, V. Taban, şef de biurofi la ministerul Finaocelor, Const. Alexe, referendar Ia înalta Curte de corupturi, P. I. Bucovescu, sub-casier la Casa de Depuneri, Ioan Dumhrescu, şef de biurofi în ministerul de Resboiti şi Ion Mihăescu, casierul Primăriei Capitalei, după care s’a ridicat şedinţa anunţându-se continuarea ppntru Duminică 14 Noembrie 1893. Regimentul 7 de Artilerie, care s’a mutat . în Buzeu, â făcut pe Jos drumul de la Focşani la BuzBfi în 48 de ore. Luni, 1 Noembrie, Societatea studenţilor în Theologie a ţinut prima şedinţă dinfanul acesta. S’a citii raportul comisiune! de verificare a lucrărilăr din anul trecut şi după ce societatea a ales pe d-nul Dr. B. Cireseanu ca preşedinte de onoare, a ales apoi în comitetul activ d-nii: B. Mangăru, preşedinte; V- Mateescu, vice-preşedinte ; C. Costescu, bibliotecar; C. Niculescu, casier; I. Popescu, seicretar. Societatea Junimea studioasă medicală va ţine Duminecă 7 Noembrie orele 5 p. m. fix şedinţă scienţifico-ndministrativă în localul şefi din str. Corbului No. 6. Or inea zilei: 1) Discursul de deschidere al d-lui pre-r şedinţe d-r lgn. Steinhart. 2) D. Dr. Marcian Emil internul institutului maternitatea va comunica un caz de ruptura cordului în timpul facere!, caz observat la acel institut. 3) Raportul comisiune! de verificare a vechiului comitet. 4) Votări de ţuembriî. D. Mitilineu, ministrul României la Constantinopole, a telegrafiat primuluî-procuror din Galaţi, în afacerea escrocului George Maris, supus turc, că a Erimit şi remis oficial la trib. din tamhul actele parchetului din Galaţi privitoare la George Maris. Nu rămâne de acuma de cât ca părţile interesate să urmărească pe calea legală afacerea. * t # Azi s’a înfăţişat înaintea Curţel de apel procesuul d-ior Brădeanu şi Popescu. Până la ora 4 procesul nu fusăse Vom da rezultatul mâine- strigat. * * * până la 50 rom şi liquerurl. destilătoâre se încălzesc prin câte dope clase mari, un atelier de lucru şi locuinţa învăţătorului; Mâine vom publică o dare de seamă asupra comunicărilor făcute în şedinţa de azî a Academiei de către d. Gr. To-cilescu asupraescursiunilor sale arheologice de astă vară, făcute cu ocaziunea congreselor din Aboille (Franţa,/ şi d e la Londra, Dare de seamă asupra celor din urmă săpături de la Adam-Klisi. * * * Agenţia română ne trimete urnoă-loarea telegramă: Berlin, 17 Noembrie. — Tractatele comerciale cu Serbia, România şi Spania aii fost depuse la Riechstag împreună cu o expunere de motive în care este zis că Germania a reuşite să obţie avmtagil pentru un schimb de produse cu statele menţionate fără a depăşi în mod simţitor concesiunile tarifului convenţional actual. In Serbia, Germania va fi tratată pe a-celaş picior ca şi Austria. Tractatul cu România asigură exportaţiei germane, pentru o perioadă destul de lungă, stabilitatea atât de dorită, tratamentul naţiunii celei mal favorisate şi acordă înlesniri diferitelor ramuri ale industriei germane. --— Ultime Telegrame LONDRA, 16 Noembrie. — Reutar află din Kabul că Emirul a declarat că s’a a-planat dificultăţile cu guvernul Indii şi s’a restabilit relaţiile amicale cu Anglia. PARIS, 16 Noembrie.— Delegaţii conferinţei monetare au iscălit un aranjament, modificând couvenţiunea din 1885 GRATZ, 16 Noembrie.—Contele de Har-tenau (principe de Bâttenberg) e refi bolnav de o infiamaţiune a intestinelor, complicată cu peritorită — 11 ore noaptea — starea bolnavului s’a agravat. PARIS, 16 Noembrie.—Starea d-lul Geor-gevitch s’a îmbunătăţit. MARSILIA, 16 Noembrie.—Iu urma per-chesiţiilor făcute dimineaţa, 9 streini au fost arestaţi. Ancheta a demonstrat că materia explosivă ce s’a întrebuinţat era nitro-pat-tăUnă. PARIS, 16 Noembrie.—Consiliul de miniştrii a decis respingerea orl-cărel propuneri de amnistie. D. Pupuy a prescris strânse mesurî privighetoare la narchiştl, pe toate punctele teritoriuluir Se anunţă arestarea în mal multe părţi din ţară, de anarchiştl bănuiţi a fi participat la atentatul din Barcelona. Cu ocazia atentatului din Marsilia, ziarele cer mesurî eneraice în contra anar-chiştilor. ROMA 16 Noembrie.— Papă a primit azi în biserica St.JPetru 4000 pelerini lom-barzl veueţienl cari I-afi remis o adresă.— El a citit un respuns în care a tratat de ■alomnie neruşinată acuzaţiunea ce i se a-duce că este un inimic al Italiei. Starea sănătăţel Papii este satisfăcătoare numai că tuşeşte puţin. BRUXEL, 16 Noembrie. — „L'Etoîle Belge“ află din Congo că, căpitanul belgian Pouthier a prins pe Said asasinul lui Emin Pacha. Said a fost condamnat la moarte ţi împuşcat. Finanţele Germaniei BERLIN, 16 Noembrie. — Budgetul din 1894—95 a fost depus la Reichstag. Echilibrul chieltuielelor şi veniturilor atinge cifra de 1,305,632.229 mărci. Cheltuielile perman. sunt de 1,082.884 683 mărci, chelt. militare se urcă la 482,066.825 mărci, cu un spor de 31,812,148 mărci, la exerciţiul coreut. Marina cere 51 369.307 mărci, cu un spor de 3,116,668 mărci. Veniturile sunt preţuite cu o scădere de 24,797.129 mărci Contribuţiunile matricu-lare dau 419 592.544 mărci, sau 39,528.399 mărsl, mai mult ca acum. PRIMĂRIA COMUNEI BACĂU ft PUBLICAŢlUNE Se aduce la cunoştinţa tuturor Inginerilor cu libera practică în ţară că în ziua de 30 Noembrie 1893, la ora 4, p. m în localul acestei Primării, se va ţine concurenţă publică, prin oferte sigilate, pentru antrepriza rădicăreî planului oraşului Bacăfi, spre a servi la nivelarea şi alinarea oraşului. Ofertele vor fi depuse la Primărie mal înainte de -ira 4 p m. Ele vor fi însoţite de recipisa unei caseril generale din ţară, dovedind că s’a consemnat ca garanţie 1000 lei numerar sau în efecte publice ale statului safi ga-a> tate de stat. Condiţiile şi caetul pe însărcinări a a-cestel antreprise, aprobate de ministerul de de Interue cu ordinul No. 43466, se pot vedea la Primărie în toate zilele. Primar, Gh. C. Raileanu. Secretar, T. Cancicov. No. 5568. 1893, Octombrie 29. Or.St.Olchowski s'a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne. şi sifilitice de la orele 6—7 seara. George D. Pallade AVOCAT S’a mutat Calea Victoriei No. 163 Dr. Zeligher M A M O Ş ConsultaţiunI pentru boale interne şi sifilitice de la 3—5 p. m. Calea Rahovel 24 A V I S Aduc la cunoştinţă că de Ia 26 Octombrie a. c. s’a deschide motel E irop a IAŞI Camere spaţioase, din noii mobilate, preţuri moderate. A. Buch Ocasiune favorabilă pentru fabrici de spirt DE VESZAREi 8 cazane de aramă, 2 cazane de fer pentru topit, 2 cazane de aburi, 1 maşină de aburi, 1 pompă de apă, 2 pompe de plămadă, uu aparat de destilat, un aparat de rectificat Ringhoffer, nn aparat pentru destilat coniac, 3 rezervoare de câte 6.000 li-trurl. Orl-ce desluşire la d-nii Hillmer & Ressel strada Stavropoleos, Bucureşti. 6,500 lei casele din strada Clopotari Noi 16. A se adresa 6» strada Călăraşilor. Bucureşti. Fabrica da ciment romin şl var hidraulic din Breaza Ftorian Oavideseu & C™ Recomandă onor. ingineri, architecţî, antreprenori de lucrări publice şi private şi onor. public doritor de a clădi cimentul român şi varul hidraulic produs de fabrica lor. Se furnisează tot-d’a-una în calitate superioară celor-’l-alte produse similare indigene sau streine şi conform condiţiunilor ce se cer la diferitele servicii mai înseninate de lucrări publice. •Preţuri curente şi informaţiunl se trimet imediat după cerere. A se adresa pentru orl-ce comande administratorului, Titu Davilescu, gara Comarnic. H Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bnlevardnl Ca-rol No. 14 Bucureşti. www.dacoromanica.ro .oVI No. 2145 LUPTA 6 NOEMBRIE 1893 Fabrica de Ţesuturi Metalice Schettini şi Î3 i ai ti c h i Bucureşti, Strk Doamnei, 9. (casa Appel) PÂ^ZE. de sîrmă de fer, oţel, alamă etc. SOMIERE ELASTICE pentru paturi• GRILAJE de SÂ^Bfln pentru Grădini, Curţi, etc. GRĂTARE şi CIURI pentru alegerea pietrişului, nisipului etc. HEŢELE pentru maşine Agricole, precum Giuri şi Site, se efectuiază în această, Fabrică prompt şi cu preţurile moderate. I VECHE» FABHICA DE CAR*-1HI!DA MIXSîl'LIII TQNOLLA Şoseaua Ştefan-Cel-Mare, Bariera Nouă (Mândrit) iCS 2 O ct U © 73 fiS PQ © ^ s-ş _L <3 rri os U I a «H: © -4-» 05* CS 3 © 00 O co a «3 0 c3 © 73 63 PQ •s © r-s 5 'fi 3 'S 1 C3 © iS o £, â £ © c3 P că © m O QO Această fabrică trecând în posesiunea subsemnatului am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public şi vechel noastre clientele că se găseşte în tot-d’a-una în deposit: Cărămizi obicinuite, (diepte), cele mal perfecţionate. Arse numai în cuptoarele circulare sistematice (Ringofen). (H Cărămizi speciale, cioplite la cap şi lăture. 'G Rotunde pentru stâlpi, de diametru 25 cm., 30 cm. şi 40 cm Rotunde pentru puţ, pentru diametru mai mare şi mal mic. vjflj, Lungă pentru ciurucl, de două feluri, 35 cm. şi 50 cm. Subţire pentru pardoseală. Alte cărămizi speciale, pentru coşuri de la 10 — 50 metri se esecutâ in cel mai scurt timp. |W Afară de aceasta se găseşte deposit de: Nisip şi petriş pentru Beton şi tvu mosaie. ^aximilian Tonolla s. o. € Observaţi Depositul general este numai în Calea Victoriei No. 44 lângă cofetăria Capşa (sub Clubul Lib.-Naţional). -fST Observaţi Depositul general este numai iu Calea Victoriei No. Reposltar general de la 44 lângă cofetăria Capşa p/imniiii (sub Clubul Lib.-Naţional). |.|] iTiII /111 Cel d’ăntâiă şi cel mal mare magasin de măşine de cusut PATENT-S1NGER PERFECŢIONAT PREMTATE la t6te exposiţlunfle cu primele medalii şi diplome de ondre. Reputaţiune universală ca NEÎNTRECUTE în soliditate, lucrare şi eleganţă. P STE 5 MILIOANE SUNT IN ÎNTREBUINŢARE Cel mai mare deposit al renumitelor Velocipede de siguranţă „SP0RT“, care sunt cele mai hune velocipede din lume Construcţlune neîntrecută ! Elegantă complectă ! Mers uşor! Cea mal mare soliditate! Cereţi cataloagele noastre ilustrate pe care le trimitem GRATIS şi FRANCO. — Depositarul general B. D. Zisman Bucureşti, — Calea Victoriei, No 44, — Bucureşti căruia trebue să se adreseze orl-ce corespondenţe şi Talorl. sosit momentul Ga să nu mal plătiţi acele preţurijexorbitante pentru o maşină de cusut. Adreaaţi-ve la marele deposit american. SI î!ESÎ noii de sub Hotel de France în Bucuresci Unde veţi găsi maşine de cusut adevărate .,Singer-perfecţionate recunoscute deja ca cele mal neîntrecute, cu 30 la sută mal eftin ca pretutindeni. Accesorii de maşine de cusut Velocipede americane, „Originale Chicago* Velocipede pentru copil Vencfare în rate mici. 5Iars succes şi iar succes! Ţesale americane rotunde şi elastice pentru cal şi pentru vite cornute, curăţă de 50 de ori mal iute ca alte cesale. Bucata Lei 2. Ţesaie americane elastice pentru câini de lux. Bucata lei 3.50. La o comandă de 5 bucăţi franco în toată ţara. Triumful frium fur ilor ! I Renumita apă de aur â la Andronic OrI-cine poate polei instantaneu şi singur orl-ce object. Flaconul inclusiv pepsulă şi cutie elegantă Lei 2. La o comandă de 5 flacoane, fraDco în toată ţara. ^u întârziaţi. Cereţi preţuri carenţe Adresaţi comenzile şi valori la representantul general > n i d a Piorkowsky la înger nou Bucureşti, sub Hotel de France (Calea Victoriei) Bucureşci f iui Singurul magasin în ţâră, cu specialităţi americane J'ălU la st) anii L Ministerul de răsboiul EXTRAS La 3 Ianuarie, 1894 ora 3 p. m. se va ţine licitaţie îu Bucureşti la Ministerul de pentru a se da în întreprindere 'construcţie unul etagifl la Cazarma de la Manutanţa militară din PucureştI. No. 3861. 1894, Octombrie, 30 Medalia de Aur Viena 188J MEDALIA de argint Bucureşti 1890 Medalie de Bronz. Paris 1889 Autorizată de Consiliul de igienă şi salubritate publică. DEN TALIN A esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale mm Doctorului S. KONYA chimist Sunt două dentrifice recunoscute în ţară şi în streinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higieneî gu-rel dându-î totodată un miros foarte plăcută, Preţul un flacon Dentalină. fr. 3. Pulbere do dinţi, fr. 2. Depozite: la laşi la Farmacia Fraţii Konya; la Bucureşti Ia Farmaciile F W Eurncr şi F. Bruss: la Drngueria /. O-vessa şi la Parfumeria ,Stella“ Apa minerala purgativa eDIN ŢARA RIAZU lângă IAŞI Autorizată de Consiliul sanitar superior Un escelent purgativ uşor şi plăcut. Di pă certificatele a uimi mare număr de medici distinşi şi numeroase esperienţe, s’au obţinut asemenea un mare succes pentru a * combate, congestiunile hemoroidile, deteriorarea grăsimilor inimel, bolile urinare formarea petrii, etc. Se află de vânzare la toate farmaciile din Ţară. Deposite generale: Farmacia FRAŢI KONYA, Iaşi. II 0 R N S B Y ITSiIK?-' :rA ■ AV L-f-Ţ:. <4 Locomobile şi Treerătoare nalţii fe op miri cu tăişul la dreapta Secerătore simple—Maşine de cosit fîn Motoare cu Petroleu Toate din Fabrica H0RSHBY, Granf ham-Anglia Deposit: Strada Doamnei 21, Bucureşti du Docteur . James LIII! li SMITHSON ^ VOPSEA INOFENSIVA ţ gţ Dând imediat părului culoarea lui uaturală Parfumeria Oriza L. Legrand (11, Place de la Madeleine, Parris (mal nainte 207, rue Saint Honoe CITIŢI I S antalul de Midy suprimă I Copahuul, Cubebuh şi injec- | tiunile. Vindecă scurgerile în | 24 de’ore. Foarte priincios în boalele băşice! udului, santalul limpedeşte urinele I cele mal turbure. Deposit la PARIS, 8, rue Vivienne şi la tote farmaciile. C e I mai mi cris n a t bonrîs pentru beut cu vin IMFgR De vânzare caY”te cui lor, în ograda Sf. Andrei din Iaşi. Doritorii se vor adresa la d-na Rucsandra Cosma, soseaua Nicolina No. 12 Iaşi, saă în Bucureşti la Proprietară D-na Profira Alexandrescu, strada Ţăranilor No. 21. Apa bine Filtrată se poate obţine adoptându-se la conducte de apa imediat d’asnpra rubinetulul a- „FILTRELE B0HRING" în localităţi unde există distribuţiunl de apă cela-şl sistem de Filtre construite cu pompe se pote adopta la putini reservoare, puţuri. A se adresa pentru cumpărări saă închirieri la I. Salter, Bucureşti, Str. Lipscani No. go Unde se poate vedea filtrele io funcţiune MARE DEPOU de Maşine Agricole Locoraobjle şl Treerătoare Maşine de secerat şi de cosit Pluguri, TriorI, Venin rătoare, etc, CEA MAI BOGATA PA MINERALA în acid carbonic şi cea mal carată Apa-Aleain Se afli de vâuzare la principalele magazine de coloniale, restaurante, farmacii şi drogueril. — Deposit general: G. G1ESEL Bucureşti — No. 64, ralea Moşilor, No. 64 — Bucureşti IjA TREI BRAZI_____________________ Cea mai bună băutură răcoritoare si de masă 1 © 3 * 'H «« a ’M fi? U £ hS) *i-4 © DC* ^ ci « fl a m 9 « ® -ţ* 33, M © 54 Pe! ao bC» 2 S g «9 S V ej •p. o -W ® r. ■î i. LF.YENDECKER Bucureşti Str. Stavropoleos 15, şi Casărmei 77. Proprietar, Leon E9. E in horn Bucureşti, — 28, Calea Victorie!, 28, — Bucureşti. — VIS-A-VIS DE PREFECTURA POLIŢIEI, GALLERIA YILL.vCRC d Curele de Transmisiune Prima cualitate englezească Furtuni de Cayeiuc Boi'îdele, Hoarde şi Table de Causiuc, Furtuni de Ganepă, Asbesi, S^anonsetrlj Sticle de nivel, a m X o pentrîs ş ®rs, Qlocarse pentru n->ori ?-r Robinete pentru apă — Ventile pentru abur PO«sE PEHiTUil VIN SS APA Cu preţuri foarte rednse la depositul fabrieel OTTO HARNIS3H Ko. 4Î| — Strada Academiei, - Vis-â-vis de Ministernl de Interne. Ho. 41 — Tipografia Lupte, A. Leftariu. Strada Câmpineanu No. 46 Buaureştl. www.dacoromanica.ro