ANUL X. — No. 2055 EfclfM A DOUA DUMINICA 18. IULIE 1893 V» Vj O .1 I ABOî AHEKTF.g IN ŢARI an. ;....................40 UT Şease luni . . or\ Trei luni . . ..........! ! 10 ” Pentru înveţUtorl pe un an..S0 * IN stbeinEtate Un an.......•............. . 60 Sease luni ................... Trei bnl...................... » Numărul 15 Bani Redacţia i Pasagiul Român Mo. 2 Organ Democrat-Radical AMUBCIURI i Pe pagina HI, 30 litere, corp 7 s t, 1^ i» » Inserţe ţi reclame , „ . 1 lefi linia 95 bani linia. . 2 lei linia. Pentru anunciurl » se adresa: LA Administraţia Ziarului Un număr vechiâ 50 bani Administraţia i Pasagiul Român N o. 2. ^ .«..oi-am» Insultele Eiira Românilor Cu oamenii cari nu Înţeleg este greu de discutat; de aceea este greu de discutat cu Timpul. Am scris un articol prin care a-rătam că ziarul Rumănischer Lloyd, ce apare în Bucureşti, atacă sistema' 1ic pe Românii de peste munţi, că une ori îi ia în zeflemea, că pe iluştrii lor luptători şi martiri îi nu-meşteccun pumn de nemulţumiţi». Pe Românii din regat îi acuză că prin-tr’o politică proasta ajută pe lraţiî lor de dincolo etc., etc. Un asemenea limbagiu, mai spuneam noi, poate să provoace intr’o zi scene regretabile, să revolte lumea, să biruiască toate răbdările ; ar fi înţelepţeşte, deci, ca guvernul să comunice în mod amical, redaeţiuneî numitului ziar cum că ar fi bine să-şi modifice atitudinea şi vorba. Ce e dreptul, întreacât am arătat, de asemenea, că numitul ziar german insultă pe toată lumea în această ţară, că insultă Societatea Presei, că ne-a msultat pe noi, pe Voinţa Naţională, etc. EI bine, Timpul a tras din acest articol al nostru nişte încheieri fenomenale, Timpul pretinde că am cerut expulzarea streinilor de la Rumănischer Uoyd numai f tind-că ne-ar fi atacat pe notP / 9 ! Iată propriile cuvinte ale ziarului conservator : NumSrul de Duminică al Luptei ne-a a-dus o adevărată surprindere. Intr’un prim articol organul democrat se ocupă de gazetarii streini, cari, nemulţumiţi ci găsesc adăpost şi mijloace de traiă în ţara noastră ne insultă şi ne batjocoresc în toate chipurile. Şi—aci e surprinderea l—Lupta condamne pe aceşti ziarişti îl mustră cu asprim? şi cere guvernului să ia măsuri. Citeam şi nu ne venea să credem. Cum l Lupta, care intr’atâtea rînduil s’a făcut apărătoarea nu a libertăţii, ci a ,licenţei* de presă, care, mai de un?zi, a criticat cu violenţă guvernul pentru că a expulzat pe nişte evrei cari aveaţi îndrăs-neala nemăsurată să scrie lucruri ofensătore la adresa M. S. Regelui şi să calomnieze de sus pâDă joas administraţia şi justiţia ţSrei—aceeaşi Lupta să ceară acum măsuri contra streinilor gazetari în ţară? Şi totuşi e aşa. Organul democrat a revenit la sentimente mal bune şi declaraţiile pe care le face în numărul săă de Duminecă dovedesc că s’a convertit la idei mal drepte. Trebue să spunem, în paranteze, că a-eeste declaraţii importante organul democrat le face cu ocazia unul articol al ziarului Rumănischer Lloyd, care conţinea insulte la adresa Luptei, Voinţei Naţionale, sa-cietăţel presei şi românilor în general. Har, orl-care ar fi motivul care a adus pe confratele nostru la sentimente mal bune, noi nu suntem un moment la îndoială să recunoascem că are dreptate. Aşa e: streinii gazetari in ţară la noi trebue să fie cuviincioşi, respectoşl faţă cu naţiunea care-I îmbrăţişază şi-i hrăneşte, faţă cu instituţiunile care ’I tolerează şi, mai pre sus de toate, el trebue să nu jignească nici o dată şi în nici un chip interesele ţăreî. In ce priveşte pe streinii de la Rumănischer Lloyd, am avut neplăcere să constatăm pe propria noastră socoteală că nu ’şl dau seamă de posiţia lor, nici de datoriile ce le impune această posiţiune. Nu o dată Timpul a fost atacat de foiţa evreiaseă care a supărat acum pe Lupta. E drept că organul democrat nu a spus până acum nici un cuvînt de mustrare la adresa acestor streini, pentru că Timpul Be din altă tabără politică; dar să trecem. Noi ne asociem pe deplin cu observaţiile Luptei şi le sprijinim; un singur lucru cerem numai: ca organul democrat să ju- dece cu aceiaşi măsură şi câud va fi vorba de necuviinţele streinilor faţă cu neprietenii sei politici. Poftim ce a înţeles Timpul. El pretinde că de ari înainte de câte ori un ziar străin il va ataca pe densul sau pe alt ziar guvernamental noî să cerem suprimarea acelui ziar ori expulzarea celor cari il redactează ; Timpul mai pretinde că, de vreme ce protestăm astă-zi în contra lui R. Uoyd\ trebuia să aprobăm expulzarea d-lui Hussar şi a celor-l-alţi ziarişti neromânî. Iată unde gazeta conservatoare a luat portul Pireu.drept un om. Părerile noastre în privinţa liber-tăţeî presei şi a libertăţel ideilcr sunt cunoscute şi nu un caz special sau o insultă adresată nouă va fi în stare să ne schimbe convingerile. Noi socotim că tot omul are dreptul în ţara aceasta să-’şi spună părerile, să atace pe miniştrii, partideel politice, pe rege, să-’şi expună ideile politice, sociale, economice, religioase, etc. şi să lovească în ideile protivnicilor sei. Mai suntem de părere Că, pe câtă vreme toate partidele politice se slujesc de streini la ziarele lor şi fac apel ia cunoştinţele şi talentul lor, expulzarea ziariştilor străini cari fac politică de orice culoare, este o laşitate. Se schimbă, însă, cu desăvârşire, chestia cu ziariştii străini cari fac pe teritoriul nostru politica anti-naţională, cari întreţin aici ziare anti-româneştî, cari insultă şi atacă neamul unde sunt toleraţi. p Gând străinii scriu în ziare româneşti toată răspunderea este a ziarului şi a patronilor săi; când aceşti streini, urmând linia de purtare a gazetei, atacă pe miniştrii, pe rege, religia etc., sau fac un act de convingere sad esercită o meserie ca ori care alta. Dar când străinii fundează aci gazete şi când în aceste gazete se Insultă neamul şi patria, când a-ceste gazete lovesc în sentimentele scumpe tutulor Românilor, convingerea nu are nici un amestec şi avem în faţă pe nişte impertinenţi şi pe nişte propocatorî. Dacă întrii întf’o casă streină poţi discuta şi contrazice părerile gazdei fără să pari necuviincios; când însă te apuci şă înjuri pe gazdă eşti un obraznic pe care slugile te dau de urechi afară. Prin urmare, nu atacurile şi Injuriile adresate nouă ne-a revoltat în contra ziarului nemţesc, ci Injuriile adresate Românilor. bl Insă fiind că Timpul a pomenit de ultimele expulzări, suntem datori a face o observaţie. Când unii tineri ziarişti străini scriind in ziare româneşti, dar nesubsemnând, au fost bănuiţi că atacă pe regele şi pe miniştrii, guvernul i’a expulzat; când alţi ziarişti străini, scriind în ziare străine atacăi naţiunea română şi pe români in generai, guvernul nu găseşte cu cale să intervină nici In-tr'un fel. De unde rezultă că domnii miniştrii conservatori sau tremură înaintea acelor ziarişti pe cari îi ştie agenţi ai guvernului maghiar, sau sunt de părere că regele, cât şi persoanele dumnealor, valorează mai mult de cât toţi Românii la un loc. Timpul poate să facă însuşi a-legerea. Constantin C. Baealbaşa DINA F ARA Franţa Presa franceză fi procesele politice din Serbia fi Bulgaria Paris, 23 Iulie.— „Temps* consacră buletinul sed proceselor politice intentate în statele Balcanilor. Constată că d. Stambu-loff a ajuns să se scape de mitropolitul Clement. „Temps* se teme că procesul Avakumo-vicl să nu producă grave conflicte în Serbia, ziarul speră că înţelepciunea Regelui va depărta pritnejdia. Manifestul Socialist Paris, 28 Iulie. — Socialistul Guesde a publicat un manifest care zice că partidul lucrătorilor aşteaptă alegerile cu încredere. S’aă pus peste 100 de candidature lucrătoare cu program comun. Manifestul adaogă că partidul lucrătorlor are deja rădăcini pu ternice în tară. Incendii Puris, 28 Iulie.—Un mare incendiu s’a declarat în timpul dimineţeT pe cheul Rapea. Focul a luat naştere intr’o magazie de fu-rage şi s’a comunicat unul antrepozit de butoaie. Magasineîe învecinate între Lume-rile 34 şi 58 formaţi un vast focar de 300 metri pe 600. Caii şi mobiliarele Hă scăpat; pagubele se urcă la 4 milioane. Trei pompieri aii fost grav răniţi. Vandalismul maghiar In Tribuna pe care o primim astă-zî găsim următoarele telegrame pe care le-a primit din Turda: Turda, 27 Iulie. In seara de 25 Iulie burgesimea din Turda înarmată cu ciomege şi petri in numer de mai multe, sute împărţită în grupe de la gară până la locuinţa domnului Vlăduţ, au aşteptat reîntoarcerea acestuia de la confereuţa din Sibiu. Turda, 27 iulie. In 27 1. c. seara la 9 ore au năvălit burgezii başibozuci furioşi, flue-rând şi aruncând cu petri asupra caselor lui Vlăduţ. Gendarmeria din loc venind la timp, a împedicat pe barbari în comiterea crimei depline. Mai mulţi sunt străpunşi cu baioneta ; unul e împuşcat. Timp de o oră văzând că nu pot să-‘şi verse veninul asupra casei lui Vlăduţ, cu atât mai mare furie au năvălit a-şupra caselor neapărate ale lui Lu-goşanu, Chioreanu, Mesaroş, ba chiar şi aşupra caselor nelocuite ale d-rului Raţiu, ale institului «Arieşana» ale judelui de tablă Mezei, fiind numai 5 gendarmî şi bravul locotenent înţelegând intenţiunea vandalilor faţă cu Vlăduţ, toată noaptea au stat înaintea caselor acestuia. Lugojanu primind lovituri de petri, e greu bolnav. Neliniştea la culme. ---- , Hft** — -- Conflictul franco-SiaifioZ — TELEGRAME -Relaţiile franco-engleze Paris, 28 Iulie. Declaraţiunea făcută eri parlamentului englezesc se consideră ca 0 simptomă de îmbunătaţre» Le Temps se arată satisfăcut de 1 ceasta declaraţie; zice că înţelegerea dintre hnglitera şi Francia în privinţa independenţei Stamu-Iul înlătură orl-ce eventualitate de descordie dintre cele două ţări. Intrigile englezeşti Fîgaro publică un inlerview al moştenitorului presumptiv. din Cam-boţe care a declarat că ministrul afacerilor străine din Siam ’t a cerut în i8gi în scris să provoace o răscoală în contra francesilor. Acest prinţ a remis documentul d Iul Pavie; acusâ pe englesl că ar fi instigatori acestor intrigi. Blocarea eoastelor Siamulul Paris, 28 Iulie O notă Havas asigură că blocarea coastelor Siamulul nu va deveni e-fectivă de cât cu începere de luni. Totuşi Times află din Bankok că căpitanul vaporului «Forfait» a comunicat că blocarea inbucăturei Mexicului a început la 26 Iulie. S'a dat un termen de 3 zile corăbiilor neutre pentru a părăsi porturile. Blocarea se întinde d’alungul peninsulei golf Siam şi insulelor situate între coastele peninsulei Maica şi Indo-China, de la vestul gradului al 13-lea. Ordinea nu a fost +urburată până acum la Bangkok. In rada sunt: o corabie englezescă, una germană şi una olandesă. Reuter află din Bankok că cano-nierile francese au trecut ieri gura şi s’au unit azi lângă insula Koh-Tschang ca escadra- amiralului Hu-mann. Londra 28 Iulie Sir Grey a declarat la camera comunelor că guvernul examinează în acest moment cu juriştii Coroanei chestia blocăreî din punctul de vedere al comerţului neutrilor. DICŢIONARE O lăudabilă preocupare a avut actualul ministru al instrucţiune! publice de a se gîndi Ia înzestrare materialului nostru didactic cu dicţionare complecte, întocmite pe baze solide de oameni competinţi. In acest scop d-sa a făcut un început însărcinând pe d. Frâdâric Damâ cu publicarea unui dicţionar român-fancez şi pe d. Boniface Florescu cu publicarea uni dicţionar francez-român: - Dicţionarul Bomân-Francez de Fridiric Dami Avem sub ochi prima fasciculă (A-Bab,) a noului dicţionar român francez pe care-1 publică d. Frederic Dame, aşa că putem da cititorilor noştrii o idee despre ce va fi această importantă lucrare. Om cult, inteligent, înzestrat cu o extraordinară doză de voinţă şi putere de muncă, d. Damâ a cultivat şi studiat în timp de mai bine de doue-zecî de ani limba română. Cititor asiduu a tot ce s’a produs la noi pe eâmpl literar, d. Dame a cules cuvintele pe care le-a întâtnit la toţii autorii vechi şi nuoi, însemnând diferitele lor accepţiuni. Cu acest capital al unei munci uriaşe, şi cu cunoştinţa perfectă a limbei franceze, d. Dame s’a gândit că ar putea Întreprinde întocmirea unui dicţionar român francez, — ceea ce şi făcu. Lucrarea In. curs de publicare este o culegere de toate cuvintele româneşti întrebuinţate de la secolul al 17-lea încoace şi traduse în toate accepţiunile lor în limba franceză. M’am mă/giuit, zice d. Damâ în prefaţa î lucrârel 4-sale, să înregistrez cuvintele şi | să le traduc, dând insă un cât mal mare i numer de exemple scoase din autori pentru 1 a precisa mal bine accepţiunile şi nuanţele. S M’am gândit la început să pan un semn pe lângă formele archaice şi neologisme. Dar cine poate spune astă-zl că cutare cuvânt a perdut orl-ce drept de cetate în limbă? Pentru că nu Be mal intrebuinţâză azi ? Dar e oare sigur că nu va fi întrebuinţat mîine ? Câte termine ne lipsesc care aii existat ieri, câte le găsim în vorba naivă a ţăranului, câte slabe neologisme inutile sad care stad alăturea cu cuvinte curat româneşti, energice sad dulci, car! aii fost uitate şi pe care scriitorii de talent vor şti să le scoată la lumină De aceea d. Dame dă în dicţionarul d-sale absolut ţoate cuvintele pe care le-a grsit la scriitorii noştrii cel mai celebrii, vechi şi. nuoi, însemnând negreşit înţelesurile ~echi când acele cuvinte au căpătat o nouă accepţiune. In aceste condiţiunl lucrarea d-lui Damâ ţa putea împlini până la un punct lipsa 1 acelui Etymologicum magnum Romaniae la care lucrează ilustrul nostru philolog, d. B. P. Haşdeu, dar care nu e de cât la începutul lui. Dicţionarul e precedat de câte-va cuvinte asupra gramaticei române, la fie-care substantiv e notată forma pluralului cu şi fără articol; pentru fie-care adjectiv formele femening şi ale pluralului; pentru verbe formele principale al© conjugărel. Vom da în unul din nnmerile noastre viitoare câte un speciment din acest dicţionar, pe care ’1 recomandăm cu stăruinţă tuturor acelora care se ocupă nu numai de limba franceză dar chiar şi mal ales de cea română. Dicţionarul Damâ apare în fascicole de câte 120—150 pagine. Patru fascicole formează un volum de vr'o 500 pagini, iar întregul dicţionar român*francez va avea cinci volume. Preţul fie-cârui volum va fi 8 lei. Acei cari se abonează de pe acum la librăria Craeve vor plăti pentru tpte cinci volume 80 în loc de 40 de lei şi vor primi fie-care fascicol ă pe măsură ce va apare. Regulata apariţiune a fascicolelor este asigurată, de vreme ce ele se tipăresc In imprimeria Statului pe cheltueala ministerului instrucţiune! publice. încă o-dată recomandăm deci tuturor românilor precum şi străinilor doritori de a cunoaşte limba noastră să-şi procure din vreme dicţionarul român-francez al d-lui Dame. Vom vorbi în curând şi de alte dicţionare. ■ —1 • DIN VIATA REGELUI CAROL U86F Vice-consulul german comunică prinţului următoarea telegramă: Berlin, î Sept. 1868 Consulatului general r. din Bucureşti. Poarta a declarat prin represen-tantul d’aci că în afacerea bandelor consideră suficiente notele singuratice ale puterilor garante, nu stărueşte ca să se facă o anchetă colectivă şi că vrea să aştepte resultatul anchetei ordonate de guvernul român etc. II (.2J) August. —Brătianu a luat definitiv portofoliul financelor (pe lângă portofoliul răsboiulul ad in-tertm); Arion internele şi justiţia; Nicolae Gole seu, ministrul de externe e încă in străinătate, astfel că Bră- www.dacoromanica.ro 18 IULIE 1893 No. 2055 [; U F T A MMWrimB tianu are să conducă şi afacerile a-cestul resort. 13 (25) August.—Prinţul Carol vorbeşte cu Brătianu despre chestia cazarmelor care a devenit foarte urgentă prin sporirea armatei, ruieşte ca să se procure fondurile necesare. Cu tot sufletul prinţul se dedică misiune! grele şi spinoase, dar foarte mulţămitoare, de a şî ridica armata pe o treaptă mai înaltă: e-conomiceşte prin căi ferate, milita* riceşte întărită printr’o armată tare şi bine instruită, România să-şi poată împlini sub sceptrul s8tt rolul care se cuvine ţârei,—acesta e scopul şi ambiţia prinţului ! Contele Keyserling scrie cu data de 20 August de la Kranz lângă KOnigsberg (Prusia) între altele i „ ... Franţa e hotărît rSîi voi- toare pentru Alteţa Voastră şi probabil va rămânea tot aşa pentru oare care timp; pe Rusia am convertit-o cu mare greutate; ce este de nădăjduit de la Englitera, Italia şi Austria, Alteţa Voastră ştie mal bine de cât mine. Legături familiare şi de prietenie de tot felul ai;rag pe Alteţa Voastră, după cum am avut adese ori ocazia s’o constat, spre Prusia, unde A. V. sunteţi siguri de asemenea de o simpatie foarte mare. Soarele Prusiei, care începe a răsări, nu va lipsi a-şi trimite razele încălzitoare şi fructifere, la vremea sa, şi spre Orient.... De oare ce Alteţa V. are motive ca să nu dimită pe instructorii franceji, regele însă nu vrea să trimeaţă instructori câtă vreme sunt acolo franceji, singurul mijloc de. ajutorare practic ar fi să chemaţi pe lângă Alteţa Voastră câţi-va foşti militari piusieni... „Bandele bulgare, ca atari, uu ne-atî pricinuit de loc nopţi de insomnie, mai mult însă urmările lor posibile, de oare ce Franţa, tot mai vorbeşte de o commission d’enquete şi Fuad Paşa îşi păstrează cunoscutele sentimente faţă de Alteţa Voastră. „Mai curând sad mai târziu se va arăta poate ca un lucru practic a se trimite Ion Brătianu într’o călătorie de racreaţie. în calitate de ministru de stat, pentru ca să mai vaza lumea frumoasă, dacă aceasta s’ar putea face fără aparenţa unei presiuni străine, „Prinţul moştenitor se gândeşte foarte mult la fericirea casnică a Alteţei Voastre, crede însă că în acest scop o călătorie prin Europa ar fi foarte necesară. „Princesa E. W. *), cu 5—6 ani mal ttnSră de cât Alteţa Voastră, frumuşică (httbsch) şi amabilă, a luată în consideraţie de A. S. Regală. E o nepoată şi favorita marei ducese Elena, care, după cât ştiti. ar fi foarte mulţămită de această schimbare a soartel rudei sale. „Pe la sfârşitul lunel Septembrie sper să mg pot anunţa la Cotroceni, după ce îmi voiţi lua de la contele Bismarck cefe mai nuoi instrucţiuni, pentru cari m’a împuternicit. Am <) Elisiţveta de Wied. Nota trad. fost deja trei zile la dânsul la Var-zin, dar din principiu n’am vorbit politică, ci numai pădurărie şi agricultură, lucruri despre cari părea a vorbi cu o sinceră plăcere. Sper că în luna Noembrie va reintra mai puternic de cât ori când în maşina Statului. „Voitt căuta să vgd, înainte de reîntoarcerea mea în România, şi pe M. S. Regele, pe prinţul moştenitor şi pe A. S. Regală Prinţul tată De la 14 (26) până la 18 (30) August, prinţul face iar aşi o escur-siune în munţi. Aerul ferbinte al Bucureştilor l'a obosit, deşi nu măr-turiceşte aceasta. De la Sinaia urcai unul din cei mai înalţi munţi din Carpaţi, Bucegiul. Din copilăria şi ădolescenţa sa, de când urca regulat în fie care an munţii Alpilor, e un turist ghibaciii şi neobosit. La reîntoarcerea in Bucureşti prin ţul află că primul transport al puştilor ca ac a sosit în arsenal şi stă de faţă la 19 (31) August la despachetarea lor. De la Lacul-Sărat De sigur că nu e nici o ţară în care iniţiativa privată să fie mal nulă ca la noi. O vom da cu cele ce să petrece la Lacul-Sărat. Guvernul nu încape vorbă adică n’a făcut tot ce putea să făcă, totuşi a făcut mult. A dotat Lacul cu un cazin destul de frumos, cu băl sistematice şi cu un parc admirabil. Peste 5—6 ani acest parc imens va fi o frumuseţe. E numai de câţi-va ani şi deja aleele sunt umbrite de crăcii e arboriior cari se unesc. Dar nu este de cât atâta. Drumul din Brăila la Lacul-Sărat imposibil. Uu praf care te orbeşte. In toţi ani se începe repararea şoselei pe la sfîrşitul lui Maiu aşa că nici până acum nu s’a bătut pietrişul. Toată ziua 10 bol trag maşina pentru baterea petrişului. Pe lîngă această şosea imposibilă trebue să adăogăm soarele căldura şi harabalele cu cari se transportă lumea, pentru ca să a-vem o idee de delicul pe cari le prezintă acest drum. Toate cupeurile dărăpănate, eşite din uz, toate cotigele, servesc pentru transportul călătorilor. Şi aceste şandramale pe roate sunt trase de nişte cai slabi ca măgarul care a tras pe Isus Hristos. Ast-fel drumul de la Brăila la Lacul-Sărat, care ar trebui făcut îu maximum 25 minute cu trăsura, de oare-ce să face într’o oră pe jos, ’l faci cu aceste harabale într’o oră, ba cu unele într’o oră şi jumătate. Insfîrşit îată-ne la Lacul-Sărat, după ce am oprit de doue-zeci de ori pe şosea. Aci o căldură imposibilă. Dar cel puţin e umbră în multe părţi. Multe case bunicele. In primul loc este Otelul clădit de d. C. Popescu. Spaţios şi cu bună înfăţişare. Ar trebui obligaţi proprietarii vechilor magherniţe din Str. Principală, să schimbe aceste magherniţe. Baia, plimbarea, distracţia, merg cum merg, dar când e vorba de restaurante, aci se infundă publicului. Serviciul prost, imposibil, mâncare detestabilă, aproape peste tot. Preţuri exorbitante. Lumea ţipă ca a-pucată în gura şerpilor. Adevărat că trebue cui-va o hotărîre teribilă ca să poată sta o lună în această localitate. Ca sâ’şl facă cine-va o idee de serviciul de la birturi, unde nu te scoli fără 4 — 5 fr. de la o masă, de la care te scoli însă flămînd, dau acest exemplu: iiiyţl aduce o baterie. Tinicheaua curge din toate părţile, aşa că numai vorbă de baterie. Ceri vin, ’ţi aduce pelin, vin nu există. Ceri compot, ’ţi aduce fructe fierte în apă fără zahăr, etc. Şi nu e nimeni care să îngrijească de toate aceatea. Ei. cum vroit! ca lumea să nu alerge în streinâtate. Patriotismul are şi el marginile Iul şi apoi la Lacul-Sărat, nici nu poţi face chestie de patriotism de oare-ce toate aceste lipitori negustoreşti sunt greci, 0-vrel etc. In rezumat la Lacul Sărat tot e scump şi prost. * * >fc Lumea se mal plânge şi de jocul decăi-şorl de la Casino. Este într’ndever foartereu că se permite acest joc. Mal toţi vizitatorii băilor se decavează. Oameni veniţi să stea o lună sau şase septemîni ca să’şî facă băile sunt nevoiţi să plece după 10 — 12 zile, de oăre-ce perd tot la căişorl. E o comedie mal ales cu damele. Oăişoril le pasionează foarte mult şi perd ultimul gologan. Este rău că se permite acest joc şi ar putea guvernul să ia măsuri pentru interzicerea lui. Intr’o staţiune balneară în care nu dai nici o distracţiune publicului, îţi poţi închipui ce influenţă are un joc la noroc. _____ T. Cronică, Balneară Băile de Oglinzi Băile de la Oglinzi aflătoare în apropierea oraşului Neamţu, situate pe moşia Statului formează un stabiliment care promite a deveni prima staţiune balneară din ţară, atât prin eficacitatea apelor sale cât şi prin posiţiunea sa. — Oglinzii sunt aşezaţi în spatele oraşului, intr’o vait din cele mal încântătoare; avend înaintea sa una din cele mal frumoase tablouri câmpeneşti şi îndărătul seă o fidelă imagină a romanticelor şi mult cântatelor localităţi muntoase a le Elveţiei. — Dyepartatea de oraş este de 3 kilometri şi transportul până la localul Băilor se face fie în trăsuri fie prin un ser-viciă sistematic de Tram-care, serviciu organizat de primărie şi care pe un preţ mic de 70 bani, te duce şi te aduce do la băl, drumul rână la Oglinzi este foarte plăcut, fiind mult occidental, oferind ochiului rend pe rînd : casele orăşeneşti apoi un câmp întins acoperit de fânaţe; în curend vine suburbia pometea o maljala foarte plăcută o cărei caşute mici şi curate ’ţl fac efectul celei mai frumoase vilegiaturi; trecând bariera pometea; urmezi şoseaua Fălticenilor pînă la 2 kilometră deja din depirtare se vede pe stâng? o bănda albicioasă, întinsă printre coline şi foarte populata de care, trăsuri şi Tram-care: aceasta e calea ce duce le stabiliment ; şoseaua e nouă ; drumul cam greii pentru cal; este însă foarte plăcut pentru vizitator; carele nu şl mal poăte satura ochii admirând, ici lanurile întinse acoperite de florea albă a Hriscăi, colo la va lea impestri ţaţă şi multicolora de mii şi mii de flori câmpeneşti cari cresc de ambele părţi; fă-cendu-ţl impresia unei jlocalităţi visate de cel mal amorezat poet: îmbătându-te cu un miros plăcut de toporaş, garofiţe, romaniţă, etc. şi făcendu-te să respiri cât mal ndînc aerul des curat şi răcoritor. După o cale de 20-30 minute, ajungi în valea Oglinzilor aci o frumoasă casă în stil Elveţian ; clădită de cnnoscuţii antre-prinori-Zwilling & Eisenberg, formează locul băilor; de o parte şi de alta sunt clădirile unde sunt instalaţiunele mecanice şi ceva mal la o parte un elegant pavilion care servă de cancelarie medicală; toate acestea sunt aşezate pe costa dealului şi privelestea de acolo e uimitoare. Ne vom ocupa pentru moment cu schiţarea în mod succent a în-stalaţiunfel; Corpul principal al stabiliment tulul ’l formează cum am zis deja, localul în care se fac băile, el cuprinde un frumos şi sta- j salon de aşteptare de o parte şi de alta; vine câte 9 cabine — partea dreapta pentru barbaţl, cea stângă pentru femei — pe lângă astea fie-care parte mal uu un basm'pentru băi comune, şi osolă de dusuri. In fie-ce cabină găsim un basin mic pentru bae; foarte elegant clădit; căptuşit cu faianţe fine, având 2 trepte tot de faianţe; un aparat pentru gradarea amestecului de apă sfirată şi apă dulce—conform prescripţiei medicale ; basinu e de o albeaţă extremă şi de curăţenie exemplară, el 3e spală după fie-care bae; mobilierul unei cabine constă într’o canapea, oglindă mare şi măsuţa de toaletă totul aranjat cu şic; soneria electrică e la îndemâna vizitatorului când stă chiar în bae; în afară lângă fie-ce cabină sunt 3 robinete, unul cu apă sărată, alta cu apă rece, al treilea cu aburi; dacă baia trebue să fie caldă; atunci ea se face întâiu rece vine apoi aburul prin nişte ţevi conductoare cari trecând prin pereţii basinulul încălzesc baia până la temperatura cerută; ucest mod de încălzire e puţin practic căci se perde timp mult şi vizitatorul simte mişcări vibrătoare, trepidaţiunî produse de a-burul care trece; acest inconvenient va fi înlăturat zilele acestea când se va schimba sistemul incălzirel şi se va putea obţine apă sărată încălzită. De alt-fel diferitele aceste robinete snnt artistic lucrate şi instalaţiunea mecanică foarta modernă—e făcntă de casa Kelsen & Comp. din Viena prin d-nil inginerii Thormann şi Altman. Piscinele sau basenurile comune sunt iarăşi elegante, f. curate şi bolnavii de piele sad alte mal idil contajioase nu se pot scălda în ele. Duşurile din cele mai sistematice răspund cerinţelor celui mai modern stabiliment de hydroth8-rapie; ele sunt de sus în jos, de jos în sus; laterale, sub formă de cămaşă, de pistolete; toate putându-se face saii cu apă salină, sau cu apă rece saii după un amestec oare-care. In afară de asta fie-cari cabină are câte un duş; de-asupra basinulul. Nu voi mai vorbi de casa maşinelor; nici de galeira de 150 metri; galerie suterană făcută în lemn de sţejar şi din a cărei pereţi izvoreşte apă salină; aci sunt a-duse apele de la izvor; Captarea acestor ape s’a făcut de d-nul inginer Papon de Lame-gier; şi aşa de sistematice sunt făcute captările, pompele şi rezervoarele în cât nu ştiu dacă mal există în România un al doilea stabiliment care să aibă p instalare aşa de conformă cu cerinţele moderne; apele sunt abondente şi promit a dura mult timp vindecând multe generaţiunl de bolnavi. Administraţia e încredinţată primăriei locale iar supraveghiarea băilor d-lui dr. Lazăr Văleauu, un tânăr de merit ; care a ştiut să-’şl atragă simpatiile tuturor vizitatorilor, fiind pe lângă un bun dirigent al băilor şi un excelent doctor pentru cei suferinzi. Apa ce se găseşte la Oglinzi este o apă sărată, a cărei concentraţiune întrece pe a tuturor apelor de acest gen din ţară. Ea conţine după analiza făcută de cunoscutul chimist d-nu dr. Poni 260 grame de substanţe rninerale la un kilogram de apă ; apă concentraţiune întrece pe acea a Lacului Sărat, şi ocupă rangul al 5-lea printre apele saline ale Europei stând alăturea cu renumitele băl de la Hali, Ischl, Reichenhal etc. etc. Printre substanţele medicamentoase mai principale vom menţiona: Clor.......... 153, 3537 la mie de grame de apă. Brom ..... 0, 0269 la mie de grame de apă. Anhidridosulfurica. 3, 7773 la mie ge grame de apă. Sodiu.......... 99, 7520 la mie de grame de apă. vine apoi Litiu, Antydridă carbonică, Sali-lică, Calciu, Magnesiu şi alte; mai principal însă după cât se constată e Clorurul de Sodiu (sarea comună) care se găseşte în raport de 252 pentru 1000 de apă, cea ce le dă un efect therapeutic garantat în contra Rheumatismelor, atecţiunelor neitrate. lencorrheelor, rachitismuluî, scrobulosei şi chiar anemiei. Pe lângă aceste Oglinzii afi şi un nă- mol foarte bogat în eschioxid de fer,| pucioasă şi altele, făcând din el un bun agent antireumatismal şi des recomandat de câtră dr. Văleanu. Dacă mai lipseşte ceva Oglinzilor este un Hotel sus, dar primăria îngrijeşte şi de a-cest lucru şi pentru anii viitori, clădindu-se după cum e planul cele 5 pavilioane pentru Hotel şi sala de Cura, precum şi cele-l’alte accesorii; sperăm a pute fi mândrit de opera primăriei noastre. Plantaţiunile de brad, boschete de flori şi locuri tâinute se fac acum în amfiteatrul ce ’l formează dealul pe a cărei coasta stau Oglinzii; a-ceste plantaţiunl se fac un Gorticultor special adus dip Viena şi sperăm a poseda|îu curând un elegant şi enorm parc peutru plimbate. Pe lângă cele-l’alte efecte ale a-pel, mal e de notat şi constanţa temperatu-rel şi a climei din valea Oglinzilor fapt f. important pentru cel clorotici şi anemici. Până acum avem în Neamţ peste 200 vi-sitatori ce fac băl de Slatină, în afară de 100 de orăşeni, pe cari nu-i sontăm ca vizitatori (se vede pentru că nu plătesc taxa de cură), maladiele cele mal frequente sunt Rbeumatismal, metritele, leucoriele avem şi câţi-va neurastenici, anemici şi limphatici. De altfeliu Neamţ prin locurile ce oferă pentru escursiunl poate fi recomandat şi contra obesităţei. Ori cum relativ la Oglinzi, nu putem de cât să felicităm statul pentru donaţiu-nea ce a făcut’o primăriei de Neamţ, iar pe acesta pentru osteneala ce ’şi o dă de a satisface toate cerinţele unul atare stabiliment ; de prisos să mal spunem ca orăşenii profită materialmente şi moralmente. Şi nici un vizitator dintre cei numeroşi ai Neamţului, nu va pleca da la noi fără a lauda efectul apelor, amabilitatea şi ospitalitatea cetăţenilor precum şi eftinătatea relativă a unei cure de băi. In rândul, viitor ne vom ocupa de locurile de escursiune. H. Ferester i ■---:—------------ r Şcoala de la Armăşeştî Am vizitat erî şcoala de Ia Ărmă-şeşti. Când zic şcoala de la Armăşeştî nu înţeleg şcoala satului, ci şcoala zisă Zossima, unde un anume numer de băeţî şi fete interni învaţă agricultura şi toate industriile casnice. Băeţiî se aflau la câmp; fetele insă, in numer de 27, se aflau la lucru: linele ţeseau, altele înpleteau ciorapi, altele brodau, altele croiau, coseau, etc. La zece ore dimineaţa şcoala era în plină activitate. Directorul şi secretarul seu se aflau în cancelaria şcoaleî, unde ’şi regulau scriptele; iar toţi cei-’l-alţi. maeştrii şi maestre, erau fie-caie la postul lor. Am vizitat pe rând toate atalierile, iar în cele din urmă magazia, unde se aflau deja toate produsele copilelor. Am remas încântat de cele ce am vezut. Am putut zice că o asemenea şcoală este în adevăr folositoare populaţiunei rurale şi dacă regret ceva, apoi desigur nu regret de cât că nu sunt câte o asemenea şcoală în fie-care judeţ. Sunt de sigur triste nişte timpuri ca acelea in cari guvernele sunt nevoite să cheltuiască sute de milioane pentru armamente de tot soiul şi nu pot cheltui nimic pentru nişte institu-ţiuni menite a regenera populaţiunea rurală. Trei milioane ar fi de ajuns pentru a întreţine ti ei-zecî de asemenea şcoli, ale căror rezultate ar fi inapreciabile pentru ţăranii noştrii. Dar ... să sperăm şi, când ne va veni vremea să ne punem pe lucru ; iar până atunci să nu pierdem nici o ocaziune spre a atrage atenţia celor cari ne guvernează asupra instituţiu-nilor, imediat folositoare populaţiunei muncitoare. Scrib. i rs FOIŢA pi ARULUI „LUPTAU 12 HAOEIEIU FERIT de EMIL ZOLA « v -■ , . UI Cu toate acestea a fost un cutremur în viaţa liniştită a acestui om. Otînărâ sbur-dalnică, măritată după un notar din Veteuil, i se aruncă în braţe. Era de patru-zecl de ani atuncea şi se purta cu vecinii lui ca cu nişte supuşi de beilic. îşi făcu nevasta notarului amantă, şi o aduse la Noiraude. Fapta lui a pricinuit un scandal ne mal pomenit în orăşel. Alurele brusce ale d-lal de Viargue îl făceau să fie arătat cu degetul. Când a început să trăească pe faţă cu nevasta notarului, lumea cât p’aci era Bă-’l împroasce cu pietre. Bărbatul, un biet om care se temea grozav să nu-’şt piarză locul, tăcu mîlc doui ani cât a ţinut legă- tura. închise ochii şi-’şi astupă urechile, se arătă că crede că nevasta-! e dusă numai aşa să mai stea la d-nu de Viargue. Ea rămase însărcinată şi născu chiar in castel. După câte-va luni se sătură de amant, care începu iar sâ-’şi treacă zilele în laborator. Intr’o bună dimineaţă s’a întors la bărbat, avend grija să-’şi uite copilul. Contele nici nu 8’a gândit să se ia după ea. Notarul o primi liniştit, par’căs’ar fi întors din cine ştie ce călătorie. A doua zi se plimbă cu ea la braţ pe strade şi de atunci scumpa-i jumătate s’a făcut model de soţie. După doue-zeci de ani lumea tot vorbia de scandalul de la Veteuil. Guillaume, copilul născut din această legătură ciudată, fu crescut la Noirande. Tatăl lui, care a avut pentru amanta sa o dragoste trecătoare, amestecată cu puţin dispreţ, primi pe acest copil al întîmplăreî cu o iadiferenţă perfectă. 11 lăsă să crească lîngă el ca să nu fie învinovăţit că vrea să ascundă mărturia vie a prostiei lui; dar s’a ferit să se ocupe do el, pentru că nu ’i plăcea să-’şi mal aducă aminte de nevasta notarului. Bietul copil crescu aproape pustiu. Mama Juî, care n’a simţit nici măcar trebuinţa să facă pe bărbatul ei să plece din Veteuil, nici odată n’a căutat să-’l vază. Femeea asta pricepea acuma cât fusese de nebună; tremura, când se gândia la urmările ce putea să aibă greşala ei; începea să îmbătrânească şi asculta de sân-gele-i burghesesc, se făcuse cuvioasă şi cu minte. Adevărata mamă a lui Guillaume a fost o slujnică bătrână, care văzuse şi pe d-nu de Viargue când s’a născut. Genoveva era sora de lapte a mamei contelui. Mama lui, care ţinea de nobilimea de Miază-zi, când cu emigraţia o luase cu ea în Germania, şi d-nu de Viargue, când s’a întors în Franţa, după moartea mamei lui, a instalat-o la Veteuil, Femeia asta era o ţărancă, de religie reformată şi păstrând, în capu-î îngust şi înfocat, tot fanatismul celor d’în-tâift calvinişti, al căror sânge ’l simţia că ’l curge îu vine. înaltă, uscată, cu ochii înfundaţi şi cu nasul ascuţit, ’ţî-aducea a-minte de bătrânele îndrăcite, pe care fanatismul religios le ardea pe rug altă dată. Nici o dată nu lăsa de lîngă ea o Biblie enormă, legată închis, cu legătura întărită cu o garnitură de fier; seara şi dimineaţa cetia câte-va versete din ea cu glas tare şi înţepător. Câte odată găsia vorbe fieroase, cuvinte de acelea, pe care teribilul Dumnezeu ai Indeilor le lăsa să cadă peste poporul lui înfricoşat. Contele erta ce numia el maniile ei; cunoştea cinstea cea mare, spiritul de înnaltă dreptate a acestei naturi exaltate. Aminterl, el o considera ca pe o moştenire sfântă lăsată de mama eî. Ea nu era tocmai o servitoare, ci mal mult o stăpână a tot puternică. La vârsta de şai-zecî de ani ţncă muncea din greu. Avea mal multe slugi subt ea, cu toate acestea pentru ea era o mândrie să muncească la lucruri groase. Avea o umilinţă de o vanitate de necrezut. Cîr- muia tot, sculându-se din răvSrsatul zorilor dând pilda unei munci neobosite, împli-nindu-şi sarcina cu destoinicie. Una din disperările ei de viaţă a fost şi patima stăpânului ei pentru ştiinţă. Când l-a vezut că se închide zile întregi într’o odae ticsită cu aparate ciudate, a crezut că stăpânul ei s’a făcut fermecător. Când trecea prin faţa uşeî acestei odăi şi când au-zia sgomotul foilor, îşi unia mâinile de spaimă, încredinţată că suflă din gură ca să aţâţe focul iadului. Intr’o zi. a avut curajul să intre innăuntru şi să jure solemn pe conte, in numele mamei lui. să’şl ispăşească păcatele sufletului, lăsându-se de o treabă drăcească. D-nu de Viergue o împinse frumos pe uşă afară, zâmbind, fâgă-duindu-î că are să se împace cu D -zeu mal încolo, când o muri. Din ziua aceia ea s’a rugat pentru el seara şi dimineaţa. De multe ori spunea într’un fel de exaltare profetică, că auzia cum dracu da târcoale casei în fie-care noapte şi că nenorociri, mari ameninţau Noiraude. Genoveva crezu că legătura scandaloasă a contelui cu nevasta notarului e cel din-tîiu avertisment de mânia Iul D-zefi. In ziua care această femee s a mutat în castel a fos apucată de o indignare stântă. Spuse stăpânului seu că nu poate să trăească în tovărăşie cu această creatură şi câ’i lasă locul. Făcu cum spuse : se mută într’un fel de pavilion, pe care ’l avea d-1 de Viergue la capătul parcului. Duo! ani de zile nu i-a călcat piciorul la Noiraude. Ţeranil ce treceau pe lângă zidul parcului o âu-ziafl, la on-ce ceas citind într’una, cu glas uscat, versete din^biblia ei. Contele o lăsă să’şi facă pe plac ; se duse la ea de mai multe ori, ascultând cu nepăsare discurile înfocate ce ’i ţinea ea. Numai o dată era să supere, se întâlnise cu bătrâna fanatică într’o alee, pe unde se plimba singur cu amanta lui, şi Genoveva şi-a permis să ia la răfueală pe tânără cu o gură adeverat biblică. Ea care n’avea nici o greşală şă’şi erte, era în stare să svârle cu noroiă din drum în femeile păcătoase. Nevesta notarului s’a speriat tare de această scenă şi e de crezul că dispreţul şi mânia protestantei au contribuit şi ele la plecarea ei fără de veste. De cum a aflat că ruşin'ea nu mai e la Noiraude, Genoveva s’a întors liniştită se-’şl reia rolul de stăpână suverană. Aci găsi un copil mai mult de ce era la plecarea el, pe Guillaume. Când se gândea la copilul acesta, când şedea ea în pavilion, a-vea o oroare sfîntă; era fiul păcatului, nu putea să aducă cu el de cât nenorociri şi poate că D -zeul cel resbunător îl făcuse să se nască tocmai ca să pedepsească pe tată-1 pentru nelegiuirea lui. Dar când veda copilaşul, în leagănul alb şi trandafiriu, simbi ceva de o dulceaţă necuncscută. (Va urma). www.dacoromanica.ro 18 IULIE 1893 lupta No. 2055 I3STTAIVCI>IL,A.IIX DIN STREINATATE O grozavă nenorocire s’a întâmplat zilele acestea pe linia ferată Timişoarea— Orşova. Aproape de halta Giroda păzitorul, care dormia, nu a audit signalul şi a lăsat deschisă trecătoarea peste şi ni. In momentul când trenul venea ou cea mal mare iuţeală, un car ţărănesc trecea tocmai peste şinl. In car se aflafi patru indiviţl. Locomotiva apucând carul ’l-a sfărîmat, în vremea ce oamenii din car au fost aruncaţi pe şinl. O femeie cu numele Margareta KIemens a ajuns între roatele locomotivei care ’l-au ciontat amândouă picioarele. Nenorocita a fost transportată aproape moartă în spitalul Temişoara. Accident. — Se telegrafiază din Peters- burg: „Yachlul Zarewna" conducând pe împăratul şi familia imperială a încercat un accident la 8 Iulie. După o dare de seamă ăficială, Yachtul mergând de la Rothensalm la Biorke s’a ciocnit de o stîncă sub apă şi a pierdut o cărmă. Familia imperială s’a urcat pe un vapor finlandes care a condus-o la Biorke şi de acolo pe încrucişe-torul Asia care atransportat-o la Kronstadz ne remorcând de asemenea si pe Zarewna. PARTEA ECONOMICA a d-lui profesor dr. Severeanu. O fe-mee adusă pentru a i se face o operaţie a murit subit înainte de a fi operată. Măsbolol vamal ruso-german Berlin, 27 Iulie. — In urma publicărel tarifului maximal rusesc faţă de Germania, consiliul federaţiunel s’a decis pentru răs-boiul vamal. Rfesboiul vamal a fost provocat de partida care doreşte resboiul vamal, prin urmare ascunde pericule internaţionale. Situaţiunea e serioasă şi din causa conflictului franco siamez şi a manevrelor flotei ruso-franeeze. Se accentuiază posibilitatea că eestiunea Siamulul să devină o crisă internaţională. Atenţiunea serioasă inspiră şi concentrarea puterilor militare la frontiera italiană, adecă manevrarea flotei ruso-franceze in marea Mediterană iângă Toulon. Berlin, 28 Iulie.—Monitorul publică es-punerea motivelor proectulul de ordonanţă relativă la suprataxa de impus produselor ruseşti. Această expunere zice că Rusia are mare interes ca tîrgul german să râmâie deschis. Experienţa ultimilor ani a dovedit că Germania poate să treacă de grînele ruseşti. In urma aplicăreî tarifului maximum rusesc Germaniei în special, aceasta trebue în mod inevitabil să aplice o supra-taxă produselor ruseşti. Această taxă va fi do 50 la sută asupra tarifului general. ---' - 1 - - iriFORMATIUM Greva lucrătorilor brutari din Galaţi ameninţă a degenera, graţie amestecului poliţiei locale, într’o grevă a patronilor brutari în contra. poliţiei. In adever, din cele ce ni se scrie din Galaţi rezultă că patronii aii cedat de la început la toate cererile lucrătorilor şi totul era să între în linişte, când intervine poliţia locală şi interzice patronilor de a face cea mai mică concesiune. Trimiterea soldaţilor de la manutanţa din Bucureşti a fost solicitată nu de patronii brutari, ci de poliţia din Galaţi. Lucrul pare de necrezut şi totuşi corespondentul nostru din Galaţi ne asigură că aşa este. Cerem ca acest scandal să înceteze şi protestăm energic împotriva acestui amestec al poliţiei în dauna atât a patronilor cât mai ales a muncitorilor. Agenţia română ne comunică următoarele două telegrame din Cluj: Cluj, 28 Ialie. Se pretinde că demonstraţia din Turda a fost provocată de o ştire după care avocatul Vladuţî ar fi insultat a Sibiu pe un jurnalist ungur. Cluj, 28 Iulie. Doi mantfestanţi aii fost răniţi de puşca unui geandarm nu se ştie cum a plecat focul de pnşcă. Ştiri militare: — S’aii primit demisiunile din armată a căpitanilor G. Dobriceanu de ]a reg. Teleorman No. 20, N. Mihu de la reg. Suceava No. 16 şi I. Pe-trescu de la reg. Racova x\To. 25. — Căpitanul Constantinescu Iordan, din reg. Calafat No. 31, s’a trecut în posiţie de retragere, dupe a sa cerere, pe ziua de 1 August 1893, cu drepturile ce ’i acordă legile in vigoare dupe anii de serviciu ce are. — S’a înaintat la gradul de sublocotenent în reservă, în arma infanteriei. pe ziua de 16 Iulie 1893, soldatul bacalaureat Baltă loan, din al 4-lea reg. Ilfov No. 21. S’a aprobat modificarea regulamentului facultăţei de medicină din Bucureşti, în sensul ca tezele de doctorat să fie vizate, pe lângă preşedintele ales de candidat, şi de decanul facultăţei, în loc de rectorul Univer-sităţei. LeordenI din jud. Prahova s’a constituit un comitet de iniţiativă pentru a înfiinţa acolo ' o secţiune a Ligel. Citim în Democratul din Ploeşti: Cu multă plăcere anunţăm că, tenSrul Friederich Bossel fiul d-luî Friederich Bossel, cunoscutul proprietar filantrop din acest judeţ, (Prahova) care tâuăr a studiat la Liceul nostru şi făcând armata română a eşit cu gradul de ofiţer în reservă, şi apoi a mers în străinătate de ’şl-a complectat stu-diele într’o specialitate; acum, după terminarea învâţăturel, s’a înapoiat în ţară, cu gradul de doctor în ştiinţe de la facultatea din Geneva (Elveţia). Utilisarea dar, a d-lul d-r Friederich Bossel, în serviciele publice ale Statului, va fi folositoare ţerel. Comisia însărcinată a cerceta pagubele ' causate prin inundaţiunl în Bucovina ’şl-a terminat lucrarea. Gazeta Bucovinei comunică că 2Q2 comune şi 70 proprietăţi mari aii suferit pagube însemnate. Numărul persoanelor c rl au încercat pagube se ridică la 12.760. Pagubele ce le au suferit particularii se ridică 1» suma de 1.485 235 fiorini. Iar pagubele ce le aă suferit drumurile comunale şi districtuale se socotesc la cifra de 127.373 fiorini. 25 August, chiar dacă concediul lor expiră mai târziu. Această disposiţie e luată în vederea coneentrăre! pentru manevre. Ministrul domeniilor a decis să a-ducă la Gălimăneştî apă din Olt pentru băî simple, udatul şi curăţitul o-raşului. Judeţul Suceava plasa Muntelui Prin raportul d-lul profesos Babeş către ministerul de interne publicat în „Monitorul oficial" No 93 s’a recunoscut că cea mal bună apă minerală Alcalină Bicarbonată lipsită de microbi este Doma Se recomandă ca pură în timpul verei. Ea înlocueşte cu mult succes orl-ce altă apă de băut cu vin la masă. Cereţi Doma nu mal beţi ape streine. EDIŢIA A II* O lege severă in contra duelului a fost primită cu o mare majoritate de către comisiunea senatului belgie. Legea se ocupă de duelanţî şi ae cei-l’alţî, cari iau parte la duelu. La cas dacă duelul e mortal, atunci pentru cel rămas în viaţă este prescrisă pedeapsa cu moarte din causa intenţiu-nel de a asasina, chiar şi dacă se va dovedi că duelantul n’a ţintit de loc. Secundanţii unui ast-fel de duel vor fi pedepsiţi cu închisoare de la 10—20 ani. In categoria secundanţilor cad şi medicii. Un alt pasagiu al acestei legi se ocupă cu duelul între oficeri, cărora de asemenea le este oprit a se duela. Dl. Bare a. Forgeur, ministrul plenipotenţiar al Belgiei, obţinând un concediu de la guvernul seu, d-1 Marc t’Serstevens, secretarul Legaţiuneî regale, îl va înlocui în calitate de însărcinat cu afacerile. Aflăm că mai mulţi librari editori de cărţi didactice pentru claele primare, vor se adreseze plângere d-lui Ministru Instrucţiune! contra dispoziţia de a se reviziu cărţile din nou aşa de o dată şi vor cere întârzierea punerei în aplicare pînă la anul viitor de oare-ce denşiî au făcut deja cheltuell pentru tipărire de noi ediţii în vederea apropiatei deschidere! a şcoalelor. «Monitorul oficial» de azi publică un extras din programele şcoalei naţionale de poduri şi şosele. S’a doschis d-luî ministru de interne un credit extra-ordinar de lei 1000, cari se vor da d-luî dr. Felix, directorul general al serviciului sanitar şi profesor de igienă la facultatea de medicină din Busureşti, ca cheltuelî de transport şi de represen-tare, spre a participa ca delegat al guvernului la al XI congres interna-ţunal de medicină, care se va ţine la Roma. ULTIME INFORM A JII Ni se atrage atenţiunea asugrafap tulul că apa de băut de la mai toate staţiunile căilor ferate e în genere foarte murdară si periculoasă. Acum, in toiul verei, când aglomeraţia prin trenuri e mare şi când holera bate la uşa, ar fi bine ca cei în drept să îngrijască in mod urgent ca apa de băut de prin staţiuni să fie fi trată. Vorbim negreşit de staţiunile mai mari, căci prin cele mici nici nu există de băut. * * * Apropos de gospodăria căilor noastre ferate. Conductorii continuă de a ţine în rezervă câte o cabină din fiecare vagon, nedescJuzându-le de cât în schimbul unei... convingeri sunătoare. Nenorocita feme despre a cărei mdrte subită în spitalul Colţea, vorbim mai sus, lasă în urmă-i şapte copii. Circulă mai multe Versiuni cu privire la căuşele acestei morţi subite. Le vom înregistra în numărul viitor, având nevoe a mai culege oare cari informaţiunî şi a controla pe acelea ce ni s’au adus. D. Al. Ciurcu, directorul Timpului a .plecat Joi seară în străinătate. D-sa trimete din Vârciorova următoarea telegramă: Sosirăm în Vârciorova cu 40 minute întârziere ; trenul ungar plecase de 10 minute; plecăm de aici mâine la 3 după amiazl, cu trenul mixt; sosim în Viena Sâmbătă după amiazl facem 44 ore în loc de 20; cauza intârzieril: opriri lungi la Craiova şi alta staţii pentru adaos de vagoane; trenul fiind lung şi maşina mică şi singură nu a putut recâştiga întârziere. Călătorii protestează euergic. Şeful staţiei Severin, de şi a fost avizat din Vârciorova că se va perde coincidenţa n’a înştiinţat pe căletorî. cari ar fi putut găsi oteluri acolo. Călători mulţi, printre cari: doctor Buicliu, Mişu Poenaru Bordea. Fortunatu, Rahtivan, Stănculeanu, Petrescu, general Dunca, doctor FI. Theodorescu, d-nele Florescu şi Bă-beanu, Nicu Popnvicî. Duca, avocatul căilor ferate şi mal mulţi călători cu familii. Stăm pe marginea Dunării cu trenul şi n’avem măcar o cafea 1 Călătorii stârnesc să fie duşi la Orşova, dar este imposibil. Câletoni aii adresat plângero colectivă direcţiei cerend daune. Aflăm cu cea mai deosebită plăcere, că concetăţeanul nostru, cunoscutul profesor şi publicist d. Emanoil Gri-goroviţa, ’şî-a susţinut zilele aceste înaintea universităţei din Berna (Elveţia) cu un strălucit succes examenul de doctor în filosofie. Atât tesa d-sale sub titlul «Despre vocalismul limbelor slave» cât şi examenele în scris şi cel orat au dat compatriotului nostru ocasia de a ’şî arăta bogatele sale cunoştinţe în materiile din cari a fost examinat (filologia comparativă a limbelor slave cu limba şi literatură germană şi francesă) şi facultatea nu numai ’i-a decernut titlul de doctor magna cum laude dar ’l-a şi felicitat viu pentru erudiţiunea sa pe terenul filologic lignistic. Ştiri mărunte ErI a apărut No. 2 al ziarului Indus-i triaşul, având următorul sumar; j Străinii,—Fabricile de Tăbâcărie, de d-1 j Gr. Alexandrescu,.—Căuşele care se opun ’ la desvoltarea industriei, de d-niî S. A. ; C.,—N. G. Stătescu, D. Cociă şi V. î Târnoveanu, —Cestionarul industriaşului, Fabricarea cerneleî,—Fabricarea feculel de cartofi,—Partea districtivă,— InvenţiunI,— Scutiri de taxe,—Statistică—Bibliografie,— . Mulţumiri,—Servicii, etc. Redacţia şi administraţia este în strada ' Academiei No. 2 casa Steiner (Bucureşti.) Modul cum se face pavagiul in Bu-curesci e un adevărat scandal. Să dăm un esemplu. Strada Diaconului, unde e instalat ministerul instrucţiune! str. frequentată de stăinî ce aii interese la acest ministeriu, e pavată de curînd cum nu se poate mai răii. Pietrele sunt depărtate şi pentru că spărturile să fie astupate să toarne nisip cu hurta. Totul va merge bine până ce va da o ploaie, atunci nisipul va fi luat de torent, pietrele vor rămânea depărtate şi la prima presiune a trăsurilor strada va deveni inpracticabilă. Avis autorităţilor comunale. Ultime Telegrame PARIS, 28 Iulie.—H&vas află din Cons-tantinopol că Khedivul a trecut Dardane-lele în timpul dimineţeţ. BERLIN, 28 Iulie. — Consiliul federal a amânat şedinţele sale. PARIS, 28 Iulie. — Nici o depeşă nu a sosit încă de la amiralul Humana : astă-seară se aşteaptă una. LONDRA 28 Iulie.— Guvernul euglez a declarat în mod public protectoratul său a-supra insulelor Salomon. FIUME, 28 Iulie. — O escadră englezească af.te aşteptată aci la începutul iul August TRIEST. 28 Iulie.—In urma observaţi-unei ordonanţe de Grecia contra provenin-ţelor din BrindişI, vapoarele Lloydulul care j merg de la Triest la Constantinopol vor merge direct la Corfu fără a atinge Brin-dişi. CHESTIUNEA ARMEANĂ Constantinopol, 28 Iulie. — Se asigură că patriarchul armenian Aschkian ’şl-a dat demisia în urma refusulul guvernului de a permite întrunirea la Constantinopol adunării naţionale care trebue să aleagă pe membrii consiliului. ffe Sultanul nu a primit demisia, dar patriarchul nu poate să exercite funcţiunile sale fără această alegere. O deputăţie compusă din 2 episcopl, 2 archimaudriţl şi un membru al consiliului care represintă pe armenenil din India iş Persia sânt însărcinaţi să conducă ce noul eathohcos la Etchmazîn. La Odesa catholicos va fi salutat de autorităţile ruseşti.. ,| Eforia Spitalelor Civile PUBLICAŢIUNE La 3 August 1893, orele 4 p. m. se va ţine licitaţie la Eforie pentru furnisarea a 100,000 kgr‘. pae de grâu. Licitaţia se ţine conform art. 40—57 din lege. Garanţia provisorie le! 200, iar cea definitivă 100/o din totalul oferte! admise. Gondiţiunile se pot vedea la Eforie. No- 9935-16 Iulie, 1893. Un caz de moarte subită s’a întim-plat alaltă-en în secţia chirurgicală A apărut Harta judeţului Ilfov cu noua împărţire a ptsşilor, lucrată dupe cele mal bune isvoare, în culori. Se află de vânzare la tipo-litografia Ca-rol Gobl. Btr. Academiei 16, Bucureşti. PREŢUL 60 BANI. Aflăm cu deosebită bucurie că în com. BIBLIO GRAF LE (Biblioteca Institutelor Unite din Iaşi) A eşit de sub tipar: ELEMENTE DE FISICA de PETRU P^NI Ediţiunea V-a, revăzută şi adaosă. Partea relativă la electricitate a fost complect modificată. Costul unul exemplar este de Lei 5. Udetop Velesesus DENTIST Cu diplomă de ia facultatea din Philadelphia (America). S’a mutat în strada Academiei 37 a-vând intrare şi prin Calea Victoriei 47 Dr. foan Oalinciuc Vila Columba (Marienbad) Dă consultaţii în tot timpul sesonulul (1 Mal — 30 Septemare). D-rul Sterie Ciurcu Viena, IX Pelikangosse, No 10 Cabinei de consultaţiunl cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena Doctor. Const. D. liclescu OCULIST — 10 Strada Căpitan Păun, 10 — Orele de consultaţiunl de la 2—4 p. m. IAŞI. a Doctor C. Ioanid Strada Armenească, 7, (lâueă biserică). Consult, de la orele 3—5 p m. Pe timpul verei rămâne în Bucureşti Dr. Minovici Strada Câmpineanu Mo. 25 Consultaţii 12—2 şi 6—8. D. Laurian, directorul ziarului Constituţionalul, numit de curând inspector al învăţămîntuluî secundar din ţară, e hotărît să depună la toamnă mandatul de senator, pe care-1 consideră incompatibil cu funcţiunea primită. Mal mulţi amic! politic! îl îndeamnă să nu demisioneze din senatorie, susţinând că nu văd incompatibilitate intre mandatul de reprezentant al ţerî şi funcţiunea de «membru al corpului didactic. Ţinem din sorginte sigură a vesti că începerea anului şcolar viitor pentru şcoaiele primare a fost fixată pentru i Septembrie în loc de 15 August ca până in present. Acesta spre ştiinţia institutorilor cari se află în vilegiaturi unde pot să se bucure in ticnă de prelungirea vacanţiel. Disposiţiunea luată de ministrul instrucţiune! publice de a se revizui ; din nou cărţile didactice deja apro-bate, se aplică şi cărţilor de inveţă-j mânt secundar. D. G. Panu, avocat, va rămâne în timpul vacanţei în Capitală. După ştirile primite la ministerul domeniilor, secerişul s’a terminat în multe părţi ale ţârei. Recolta porumbului promite a fi escelentă. Asemenea recolta prunelor este bună. Nic! un concediu nu se va mai a-corda ofiţerilor de la 15 August înainte. Toţi ofiţeri! car! sunt în concediu trebue să se întoarcă la corpul lor la Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIUNE La 4 August 1893, ora 12 din zi se va ţine licitaţie la eforie, pentru construcţia plafoanelor de fer şi luminarea cu ferestre a băilor de la spitalul Philantropia. No. 8809. Iulie 1, 1893. PRIMĂRIA COMUNEI BUCUREŞTI Direcţiunea administrativă Publicaţiune In ziua de 3 August 1893, ora 3 din zi, se va ţine la Ospelul comunal, licitaţiune publică prin oferte sigilate, pentru darea în întreprindere a îurnisărel unul număr de (3000) trei mii tutori, necesari serviciului de plantaţiunl, conform condiţiunilor respective, întocmite de serviciul technic al comunei, cari se pot vedea în ori ce zi şi oră de lucru în cancelaria direcţiunel administrative a Primăriei. Doritorii de a lua parte la concurenţă vor trebui să vină preparaţi cu garanţie de lei 250 efecte sau numerar. Lt., Primar, Radovicl. Director, H. Eliescu. No. 323 — £.3 1893, Iulie. Dr. Leon Popper Fost medic de Spital laşi. — Strada Primăriei 15 Consultaţii: 8—10 a m. şi 2—4 p.m. j Dr. 1. Kiriac * Locţiitor al D Iul Prof. Assaky | Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilistice da la ora 5—6 p. m., în toate zilele, în str. Primăvereî. 38, „Monitorul Licitatiuniior Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Ca-rol No. 14 Bucuretl. & Moartea BĂTĂTURILOR > lnvenţiunea d-rulnl american Iohnson. Remediu sigur contra bătăturilor. Aplicaţie uşoară fără durere. Se trimite franco contra 1.50 ori unde. La farmacişti rabat. Deposit la: Farmacia Al. Bozoceanu , Bucureşti, strada Clemenţei 27. INSTITUTUL pedagogic de Domnişoare Paulina Lupa Antonesca str. Luterană 14 Primeşte eleve interne, seini interne ?i externe pentru liceu, externat secundar, în-veţămînt primar şi cursuri libere de desemn, pictură, musică vocală pianu şi limbi moderne. Toate elevele aă depus cu succes esamen la şcoalele publice. Cursurile se deschide la 1 Sept. şi sunt predate de 20 profesori de al Statului. înscrierile încep la 20 August. m 15 — Strada Stavropoleos — 15 m © 96 Sh ** NESTOR HOSWICi w *-*• 0 00 a Inginer-Meoanio S* a Bucureşti. — Str. Siavropoleos 13 «-♦- 9 © BIUROU TECHNIC pentru in«talaţiunl de OD* 98 Mori, Fergstrae mecanice, Fa- • 3S brici de spirt, Petrol, etc. 83 © •a Instalaţiuni Electrice g* a — MAŞINE INDUSTRIALE — 9 © Cazane de abur, Rezervoare, Turbine, a 0 Pompe, Motor! cu vapor, Gaz sau petroleQ, 0 © Locomobile, Transmisiuni etc. & U 0 Planuri, devise şi alte informaţiunî 3. s m la cerere. K 15 — Strada Stavropoleos — 15 m Cură de Primă-vară Cele d’întâiă săptămâni de primă-vară sunt do obicei timpul în care avem trebuinţă de un corectiv al funcţiunilor corporale adese-orl alterate prin viaţa de iarnă. Pentru acest scop csa mai tnr*i APA MINERALA aprobată de Academia superioară de medicină din Paris este recomandată în special din partea medicilor. Pentru cură de casă şi anume şi cura anterioară a băilor: Karlsbad Marienbad, Franzensbad şi alte locuri de cură. Heinrieh, Mattonni, Karlsbad şi Viena, www.dacoromanica.ro No. 2055 LUPTA 18 IULIE 1893 o5b&b&00OQ< ■■s.luuHwiiuuwUiUttnJuiiiiiaiwnr.....s , . ‘ i lUltUUlBUUTPU— i!«W;Vr 555Ş55555® •niuuuiiuuuiiilulMr'liuiiiiiiuiJu'UJilitiiimuiiiiuiiiinMmk /U XI w iJil DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN LA PRINCIPELE FERDINAND AL ROMÂNIEI Colţul Palatului ,,Dacia-RomâniaCt f Calea Victoriei şi 8tr. Lipscani -s^ Cea mal mare noutate -—StţştSZg- X işjr= Atragem atenţiunea Onor. Public atât din Capitală cât şi din provincie că voind a câştiga o |ff| clientelă numeroasă am asortat magasinjil meii cu un %f3 m iJCl OGAT ASORTIMENT OE HAI 1E GATA Al pentru |A| Bărbaţi, Băeţi şi Copil ■*«, cu reţurile cele mai reduse IXI DCI Asemenea am aranjat un Atelier special cui deosebită Colecţiune de Stofe fine pentru Comenzi efectuabile cu aeurateţă, având o cjvialâ excelentă, după Ultimele jurnale. II Apel către d-nil Funcţionari al C. F. R., al 7rtbunalelor, tutulor Ministerilor şi |JCI Studenţilor Universitari cari vor avea IQ la sută rabat. OCf Sper că atât Onor. Public din Capitală cât şi cea din Provincie mS. vor încuragia visitând fX* Jy Magazinul metl spre a se convinge de adevăr. j(§ Cu deosebită stimă M LEOM H. LEBOVICZ Jy asanai, da Italia FOTST3DA.TA X1ST 18&4= ---... —-_aV I'• , V>- "'J®? Saisonu 1 do Yară ouveaute în Haine confecţionate pentru Bărbaţi, Băeţi şi copii Possedăm deja din fabricaţiunea nos-tră propria din ţară. Pe remarcat: „Costume la unu şi două rânduri Che-viot- Camgarn, Piquet. „Redingote şi Jaquete de Adriat. Craih de Paiodre. „Parlesiurî de Coachmen drap haute nouveaute „Pantaloni Nuanţe alese o1- „Veste Broche şi Piquet „Sacouri Serge şi Mătasa<( uccesive transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentru Comenzi.—-Confecţlunea elegantă.— Comande se pot efectua în 34 ore HEIA/RICH LEBOVICZ S-sori 4. ColţulEstradei Şelari şi Covaci, 4. SSv/ssa \°0>' ^ Specific Antiblenoragic Stoenescu n & n i % CAPSULE cu Copaivat de Sodă-Balpl şi Santal _____ SI ei ,fcK8I jpitw'J fi n fi fi cele 3 ft fi « 1 *C « fi « fi Nici unul din antiblenoragicele existente până acum nu împlineşte două condiţiunî de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associs-ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente, sciinţa are mai bun şi maî încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi special după care sunt preparate. Aceste capsule faC ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoanelor chiar celor mai debile. Acest nou medicament vindecă în scurt timp complect şi radical, scursorl (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Blenorea, boala ^ albă etc. iF Preţul unei cutii 4 lei. JJî Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes. „Injecţia Simt alină'. Preţul unui flacon 2 leî 50 bani. Depozit General: Farmacia „la Coroana de oţel‘f Mlhalî Stoenescu, strada ^ Mihai Vodă No. 55, Bucureşti. De vânzare la Principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste •mF preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unui mandat poştal. Să se 5jj^ observe cu scrupulositate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon. Vechea Casă de încredere ___:__ D. SCHWARZMANN-Seur A. 3 raunstein Bucureşti Strada Carol lo. 62 (Podul de Piatră) Anunţă onorabilei clientele şi onor. public că a primit pentru sesonul de vară un frumos asortiment de haine gata bărbăteşti şi pentru copii. Costume de fantazie Lawn-tennis, nouveautes de pantaloni şi pardosi urî etc. Rog onor. public şi-onor. clientelă a vizita magazinul meu pentru a se convinge de eleganţa croelei şi a preţurilor moderate. Cu stimS D. Schwarzmann S seur A. Braunstein Fără capital şi nsic Poate câştiga 250 —350 lei pe lună, orl-ce persoană onestă şi inteligentă, având cunoştinţi cu di fente persoane, în schimbul unei ocupaţiuni plăcute. Adresa: Post. f0ffic. Box 162 Amsterdam-Olanda. Apa de colcgns Este marca cunoscută în mod uniiersal No. 4711 (Etichetă albastră-aur) de FERD. MULHENS Cologno Mijlocul cel mal eficace pentru a împrospăta şi a purifica aerul din camere poate procura aproape în toate casele de Parfumerie, Droguerii şi Farmacii. Noul birou de plasare Sub direcţia D-şirelor P. şi M. Gotschte 38.—Strada Câmplneanu—28 RECOMANDĂ -. Inslitutâre. şi guvernante Qorrespondenţă cu striănătate. Pensiune pentru guvernante fără loc. I. schwarT — Bucureşti, Str. Taurului No. 21 — Representant de Maşine de Lito-Tipo-grafie Litere etc. din cele maî renumite fabrici din Italia, Francia şi Germania. Maşine pentru Legători de cărţi precum coate Materialele necesare acestei banşe, cu condiţiunî avantagioase. Cel mal vechi instalator de Tipografii ŢTy-| ţ"îrvoi» corespondent, cunoscând L» LI Lli-LcU. limbile francesă, germană, română, italiană şi greacă, absolvent cu diplomă al senei şcoale de comerciu, şi cu o practică de 3 ani făcută în Viena, voia-giat şi prin toată Italia şi Grecia pentru interese de comerciu, fiind întors acum în ţară se caută un post. A adresa ofertele sul A. B. 1000 la administraţia acestui ziar. Medalia de Aur Viena 1883 MEDALIA DE ARGINT Bucureşti 1890 Medalie de Bronz, Paris 1-889 Autorizată de Consiliul de igienă şi salubritate publică. DEN T ALINA esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Doctorului S. KONYA chimist Sunt douS dentrtfice recunoscute in ţară şi în străinătate ca cel mai bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higieneî gu-rel dându-i totodată un miros foarte plăcută, Preţul un flacon Dentalină. fr. 3. Pulbere de dinţi, fr. 2. Depozite: la Iaşi la Farmacia Fraţii Konya ; la Bucureşti la Farmaciile F W Eurner. şi F. Bruss: la Drogueria I. O-vessa si la Parfumeria .Stella*. lei sunt de dat cu dobândă ; să cere ipotecă imobiliară în primul rang. A se adresa doctorului Cosma, la Ploeştl. 70,000 Pentru a introduce şj în România ceasornicele noastre renumite în toată lumea, s’a hotărît, cu tot preţul peste măsură de eftin, a se trimite şi în toată România acele ceasornice franco de porto şi ambalaj. De aceea fie care are putinţa de a-şl procura un ceasor nic bun, fiu şi regulat la minut, liber de port şi ambalaj, pentru un preţ ne mai pomenit de eftin. Numai 12 Fr. (Adică doisprezece Franci) costă noul ceasornic de buzunar Remontoir Victoria, de argint-nickel, care se întoarce fără chee, precum şi un frumes lanţ de aur american Acelaş ceas pentru dame cu lanţ potrivit numai 14 Fr. (Adică patrusprezece Franci). Ceacornic de dame de argin fin curat, purtînd stampila guvernului, cil gravuri frumoase, immal 17 fr. (Adică şeaptesprezece franci). Ceasotnic-Remontoir de bărbaţi, de argint fin curat, purtînd stampila guvernului cu numeroase gravuri, maşinărie de nickel. 16 fr. (Adică seasegpre-zece rraecl). Acelaş ceas de argin fin, adevărat, cu marginea aurită, maşinărie precisă, ,/„• chronometru, recunoscut ca cel mai burijeeas dm lume nnmal 18.75 fr. (adlcrf optsprezece 75 centime franci). Foarte fin 20 fr. (adică douăzeci franci/ Ceas-Remontoir pentru dame, 14 carat aur, admirabil gravat, maşină fină, 34 fr. (adică treizeci şl patru franci). Cu trei capace de aur 44 fr. (adică patruzeci şi patru). Lanţuri de argint adevărat pentru domni şi doamne, Aceste lanţuri purtînd stampila guvernului, sunt compuse din verige sau alte forme din cele mai noul calitate bună, 10 franci bucata, calitate maî bună 12 franci bucata. Toate ceasornicele şi lanţurile se trimit franco de porto şi ambalaj. Comandele să se facă contra trimiterel anticipate a costului sau prin ramburs. F. Rabinov?icz, deposit de ceasornice Wien I, MAXIMILIANSTRASSE 3/L NB. Marfa care nu convine se schimbă şi eventual se întorc banii. * „PATRIA" Societate Română de Asigurare şl de Reasigurare în Bucureşti Capital social versat Lei 1,000,000 * ¥> X X £ * & X X £ £ * Societatea „ PATRIA“ primeşte asigurări asupra . de moarte, de viaţă şi Asigurări mixte Asigurări de zestre (cu scutire de plata premiilor după moartea părintelui). Participarea clienţilor la câştigul Societăţei după un sistem foarte avantagioa. Asociaţium de supra-vieţuire cu produs garantat şi cu 8s°/0 din câştig. CONDIŢIUNÎ FOARTE LIBERALE, PREMII FOARTE EFTINE. Se primesc propuneri pentru agenţii şi pentru posturi de in-spectori-achisiiori. Direcţiunea, Str. Smărdan 13. IGNATZ SCLHESING ER, BucurescI, — 88, Calea Moşilor, 88, — Bumirescl. Bepresentant âl Fabrice* A. Lehnigk-Vetşchau ».|L (Germania) Deposit permanent de Locomobile şi T^eerăfori SISTEMUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT Renumite pluguri universale şi Brădzare^»^ Patent. D. R. P. G1369. bD U 2 >-0 f=9 c3 ^3 Ss ^ gS >3 -3 s Q3 o 'S 2 ■s B 03 si a 09 O o a if «■! a â-g ** g °,,g iul S ^ 0 •2 >2 0 fciD g 03 T. Sg o ® a 09 O Vânturătore supranumite „!ncomparabiie