I A.NUL X. — No. 2047 EfilŢiA A DOUA VINERI 8 IULIE 1893. Ou an . . IN ŢARĂ Şaasa luni . î rei 11111T Pentru învăţători un an • • 30; Cn an . IN STREIKfîTATK Şea3e lan! . . TreT lan! . . Numărul 15 Bani !!. AHUKC8UKI ■ Pe pagina UI, 80 -litera, con; 7 . . i leu linia „ ,, IV „ ,, . . 2î> ban! linia Isserţb ţi reclame „ „ . .3 le! linia Pentru «saticînrî a eo adrcw: LA HsSîroisşvfeîj!*jaf sa ZsasrssEas?' Urî «raasWacţr" weohiii @6 bsEil Redacţia i Pasagiu! Român Mo. 2. tz&tiemuss-ăxsaumzmimssmmii Organ Demscraf - Radical iBStraţîa s asagiul R o *n â r- Mo.2- ► < Bacalaureat-Scandat Cei ce atribuiau candidaţilor la examenele de bacalaureat cea mal mică vină în incidentele din urmă trebue să se fi convins că au fost nedrepţi. Scandalul l’a provocat, la alimentat şi’l continuă insă-şi comisiunea examinatoare. Ea sa dat în spectacol prin discuţii violente care aii mers până Ia (insulte, ea a revenit asupra notelor date probelor în scris, ea a opinat apoi peutru casarea primului concurs şi admiterea tuturor candidaţilor la un nou examen, dat de astă-dată în condiţii mai serioase de control. S’a cerut chiar ajutorul forţei publice pentru a se păzi candidaţii şi candidatele să nu copieze. Am fi avut ast-fel, mulţumită juriului examinator, frumosul spectacol de a vedea băeţii şi fetele de liceu scriind sub paza unor jandarmi de poliţie. Eî bine, majoritatea candidaţilor a primit această soluţiune şi când s’au presentat azi să înceapă din nohcon-cui’sul, găsesc pe uşa localului uni-versităţel următorul avis: Ex antele de bacalaureat Din causă că comisiunea examinatoare »’a descomplectat, examenele se amână pentru o zi Secretar ....... Ne-am dus dupâ informaţiun! şi am aflat că d-niî profesori Odobeccu, Frolo, Negreanu şi Brânză, membrii ai comisiunei examinatoare, au demisionat şi că rectorul va procede azî la înlocuirea lor. Credem că o intervenţie mal hotărâtă a ministrului se impune, pentru a pune capăt acestui examen de ba-calaureat-scandai. Credem că nu e nici drept, nici omenesc lucru a se permite ca sute de tineri absolvenţi ai liceelor noastre să fie primiţi la poarta de intrare a cursurilor Universitare, cu asemene şicane scandaloase de natură, a-i descuraja şi a-i desgusta de a mai continua studiile lor,— în tot cazul de a sădi de pe acum în inimile a-cestor tineri o ură împotriva viitorilor lor profesori. Greşeala e că tinerii candidaţi la esamenele de bacalaureat sunt trataţi ca copii, deşi mulţi dintre dînşii au atins deja majoratul şi aii deci dreptul de alegători. Dreptatea fiind vădită de partea candidaţilor, nimic nu trebue să facă pe ministrul a he-zita în adoptarea unei soluţiuni care ar jicni până la un punct susceptibilitatea profesorilor, In orî-ce caz o soluţie imediată, urgentă se impune, căci sesonul e înaintat, mulţi profesori sunt în a-jun de a pleca şi deci va fi greu a se compleeta o nouă comisiune examinatoare. De altă parte o mulţime .de candidaţi sunt de pe la liceele din provincie şi eî, împreună cu părinţii sau rudele lor, stau în Bucureşti pe la hoteluri având cheltueii care în-treaede sigur puterile lor. Cerem deci, d-lui ministru, o hotărâre fermă. "~dTn"a"f7r ~ Turcia Constantinopol, 19 Iulie. — D. Mauser a semnat un contract pentru 154,000 de puşti de liberat până în Februarie 1895. — Dupâ informaţiunile cercurilor compe-tinte turceşti şi chiar a cercurilor diplomatice ştirile ziarelor în privinţa pretinselor excese comise de trupele turceşti trimise din Eaisarck pentru a puue mâua pe câţl-va resvrătitorî armeuieni sunt neîntemeiate. Franţa Legea de curând votată şi care tinde a pune instituţiile de credit ale Frânele! la adăpostul unor campanii de calomnii foarte prejudiciabiie creditului republice!, a început să se aplice cu asprime. Iată ştirea ce primim azi: Paris, 19 Iulie. — Poliţia corecţională a condamnat pe d. Sarter, editor al publicaţie! „Journal Financier“ la o lună închisoare şi la 300000 pagube interese pentru atacuri calomnioase iu contra Creditului fonciar. Serbia Belgrad, 19 Iulie,—După lungi desba-teri toţi radicalii afară de miniştrii, au votat contra propunerii de a trece la ordinea zilei. Moţiunea de punere in acusaţie a ministerului Avakumovici s’a adoptat cu 102 voturi. S’a ales o comisiune de ia membrii. Belgrad, 19 Iulie.—Regele va numi ministru de resbel ‘-pe d. Gruia, cancelar al ordinelor regale, în locul fostului ministru de;resbel BoghicevicI, demisionat. Din telegramele pe care le primim azî din Paris cu privire la contlictul franco-siamez, reesă că guvernul fran-ces e ferm hotîrît a obţine în această chestiune o eclatantă satisfacţie. Se pare că nu e vorba atît de a pune la rezon Siamul cât de a da a înţelege guvernului englez că Franţa e hotîrîtă a-şl apăra cu demnitate interesele el coloniale. Siamul este in adever un fel de punct neutru între Indochina, unde Franţa are atîtea interese comerciale angajate şi Indiile engleze. Anglia ar vroi să-şî întindă influenţa eî şi a-supra Siamulul pentru a putea apoi să devină un concurent serios al Fran-ţieî în Indochina. Cu toate că democraţia franceză e împotriva orî-căreî politice coloniale, totuşi, în cazul special al incidentului din Siam, pare că toată lumea e de acord a aproba [şi a încuraja chiar guvernul republice! în luarea unor mesurl de natură a calma puţin lăcomia colonială a Angliei. Probabil însă că spiritul de dreptate, înaltul tact politic şi simpatiile filofranceze ale d-luî Gladstone, care se află azî în capul guvernului englez, vor face ca conflictul franco-siamez să nu degenereze într’unconflict mai serios franco-englez. Iată acum telegramele primite astă- zi: Paris 19 Iulie. — indemnitatea generală reclamată Siamulul, fără a socoti indemnităţile particulare se urcă la 3 milioane. Dacă guvernul din Siam aderează la propunerile Franciei, aceasta va cere să ’i se dea un port sau un loc avan-tagios pentru staţionarea vapoarelor pe timpul cât-vor ţine negociările pentru indemnităţile şi rectificarea frontierelor, daca nu, ,Francia va declara blocarea coastelor siamesae. Dacă Siam nu poate să verse îndată totalul indemnităţilor reclamate ’î se va cere ca garanţie veniturile pescăriilor Lacului Mare. Se anunţă în mod oficial că termenul acordat este nu de 24 ore ci de 48. Londra 19 Iulie. — Sir Grey a declarat Camerei comunelor că guvernul englez n’a primit nici o comunicaţie în privinţa ultimatumului Fran-cieî la Siam. Mişcarea panslavă O revistă săptămâneală rusească Ntediala a publicat zilele acestea un articol interesant asupra mişcare! panslave, pornind de la activitatea aşa numitei „societăţi slave de bine-facere*. La serbarea jubileului acele! societăţi,— zice numita revistă,—s’au ţinut multe discursuri bombastice, pronunţate mal ales de chiar membrii de căpetenie ai societăţii, cari s’aă lăudat pe >eî înşişi. Dar resulta-tele în cifre ale activităţii societăţii nu prea corespund cu acsle mândre cuvântări: astfel, de pildă, societatea a dat în decurs de 25 de ani pentru biserici ortodoxe numai 50.000 de ruble, pentru şcoli şi mal puţin, 25.000, pentru întreprinderi literare slave 40.000 de ruble, etc. Şi aceasta in 25 de ani şi pentru toţi Slavii de la apus şi de la miază-zi. al căror număr e de 25 de milioane ! Cu banii aceştia se va fi putut ntemeia o singură biserică, o şcoală, sad o |gazetă. A mal îngrijit societatea de 169 copil slavi săraci, pentru cari s’au cheltuit 102,000 de ruble, va să zică mai puţin de 600 de ruble de cap. Alte cheltueii aii fost şi mal puţin roditoare : ast-fel s’au dat ajutoare Slavilor veniţi în Rusia 33.000 de ruble, pentru trimiteri de cărţi, ziare, etc.. în ţările slave 19.000 de ruble, pentru tipărirea unor opere cu totul neisbutite şi ne cetite ale societăţii chiar 156,000 de ruble. A-fără de aceasta s’au cheltuit cu organisarea de corpuri medicale şi de voluntari în anul 1876, precum şi pentru ajutorarea Muntenegrenilor ameninţaţi de foamete şi a altor Slavi, 1,300, de ruble. Acestea sunt modestele resultate ale activităţii societăţii, când nu mal sunt acoperite cu frase sunătoare şi împodobite. In ce privesce numărul membrilor socie-tăţel, în decurs de un sfert de veac (şi ce sfert de veac, anii şease-zecl, congresul slav, răsboiul cu Turcia şi actualul avănt al slavismului în Austria)—societatea n’a găsit, între 100 de milioane de Ruşi, decât 460 de membri, şi chiar în această mână de oameni cel mal marcanţi sunt Nemţi rusificaţl, Hilferding, MdJler Freigang. IfLa începutul el societatea număra membri activi şi valoroşi, ca Aysakof, Chemia-kof, Danilevski, Pogodin, etc., astă-zl ea nu mal posedă nici un om de valoare, nici măcar vre-un ziarist cum se cade. dovadă, că toate publicaţiunile periodice ale socie-tăţel au încetat Activitatea de 25 de ani a societăţeî n’a făcut să înainteze de loc causa unire! slavilor; Sârbii, Cehii, Polonezii, Bulgarii, Croaţii, etc., ne sunt acum ca şi mal înainte necunoscuţi şi neluaţi în seamă ; Elveţia, America şi Africa centrală ne sunt mal bine cunoscute de cât Serbia, Boemia, sau Galiţia rusească (Rutenii); franţuzeşte, englezeşte saii nemţeşte citeşte orî-ce rus cult, cine din noi însă cunoaşte de pildă, literatura poloneză, care nu e de loc săracă? Şi tot aşa de puţin cunoscuţi sunt şi Ruşii da către Slavii din ţările streine. Nu există aşa dar nici o uniune slavă, nici în privinţa politica, nici în cea religioasă, limbistică sau culturală. Sunt multe motive importante pentru desbinarea Slavilor; pentru unirea lor însă, nu există şi nici n’au existat vre-odată condiţiunl se-risoase. & Slavii de .a apus s au desvoltat din vremuri vechi sub acelaşi influenţe, ca şi a-pusul cultural, şi cele-lalte afl fost coprinse în această sferă de influenţă. Cum am putea noi să concurăm in ce priveşte influen- ţarea slavilor, cu Apusul, câud şi noi am fost învinşi moraliceşte de el. Slavii declară cu dreptate, că Rusia însăşi imitează necontenit apusul, prin urmare acolo trebue să fie adevărul. Afară de aceasta, formele vieţii publice sunt la slavi aceleaşi, ca în apus, şi se desvoaită în altă direcţie de cât cele ruseşti. Toate statele slave, cari şi-aţi dobândit neatârnarea (printre aceste state „slave“ „Niediala* citează greşit şi pe Grecia şi pe România) au căutat imediat să se despartă de Ruşi şi să se apropie de Germani. Dintre cel-lalţî slavi, cehii nu se gândesc la o uniune reală cu Rusia, despre polonezi nici nu mal e de vomit’. Chiar şi cruaţil, cari cu toate acestea ar putea fi sigur! de primejdia „invaziei ruseşti,“ sunt împotriva noastă şi până şi printre ruşii galiţienl (Ruteni) partida dominantă e împotriva Rusiei pe care o socoteşte cea mal rea duşmană. --- —«MM»".' — DIN VIATA REGELUI CURUL 1368 „ De câtă-va vreme, —urmează. Prinţul Carol in scrisoarea sa,—contele Keyserling şi-a schimbat părerea fa vorabilă pe care o avea mai nainte despre I. Brătianu, lucru pentru care-mi' pare foarte râd ; hotărât, îl ju • decă cu prea multă asprime. Dupâ părerea mea, Brătianu e unul din cei mai capabili oameni de stat români, şi menţin şi azi despre dânsul ceea-ce ţi-am scris mai demult.—Nută-găduesc că îu vremea din urmă a făcut greşeli, anume în nenorocita chestie evreiască, prin care mi-a pricinuit multe încurcături, trebue însă să recunosc că azi a recunoscut adevărul şi tratează cu tact diferitele chestiuni grele. Sper să pot înlătura, cu ajutorul lui, într’un timp foarte scurt, chestia evreiască într’un chip satisfă-făcător pentru Europa. — Franţa şi Austria îmi fac imputările cele mai amare că ţin la un ministru atât de revoluţionar, şi’mi zic că sunt o marionetă în mâna lui; aceasta însă-mi tete destul de indiferent, eh procedez după sentimentele şi convingerea mea şi nu mg voi lăsa nici odată influenţat de străinătate. „Călătoria Prinţului Napoleon în România n’a avut nici un scop politic, Era în firea lucrurilor ca să fie primit cu entuziasm, dar tot ce se înscenează aci este politiceşte sans CO-sequence. Cu mine n’a vorbit nici o vorbă despre politică, o temă pe care şi eti am evitat-o cu desăvârşire; mi a povestit cu mare satisfacţiune despre vizita sa la Berlin, mi a vorbit mult de planuri de căsătorie (pentru mine) şi mi-a atras atenţia asupra necesităţii de a lua în curând o hotărâre. Ca partide potrivite mi-a propus pe princesele de Suedia, Bavaria şi Danemarca,—la mâna aceştia din urmă n’aşi putea însă aspira, ca unul ce am luat parte la asaltul de la Diippel!.. „Şi In anul acesta cu gred voi putea întreprinde o călătorie în Apus, de oare-ce în luna August Camera şi Senatul se vor întruni iar. Spre toamnă am intenţia de a-mi concentra trupele în o tabără lângă Focşani şi a ţine acolo manevre, la cari sper că va putea azista şi loc.-colonelul Kren-sky, II aştept aci zilele acestea; dn nefericire n’are de cât un concediu de câte-va săptămâni, a cărui prelungire însă sper să o dobândesc prin interveni rea ta. „Prin ziare urmăresc necontenit cu mare interes călătoriile tale în dreapta şi în stînga şi n’am atunci de cât o dorinţă: Să pot să te însoţesc !.-. Călătoria de la Hamburg, la Ltibeck îmi va remânea întot-d’a-una neuitată". u/26 Iunie.—Al. Gole*cu vine din Constantinopol, unde a negociat pentru permiterea transitului a 10—15 mii puşti Peabody, pe cari guvernul român le-a cumpărat în America; chestiunea însă nu s'a rezolvat încă. Fuad Paşa impută multe României. Intre altele se plânge că agentul român din Pari» tratează cu Franci» numai ca cu o putere garantă, iar nu ca cu stat suzeran. Ambasadorul Turciei la Paris, a întrerupt, din aseastă cauză, raporturile cu agentul român de acolc^ şi totuşi tocmai acum, când chestia e-vreiască a creat atâtea greutăţi principatelor, România ar avea un îndoit interes ca să se pună bine cu Turcia, care- ar putea s’o apere. De alt-fel în consiliul de stat din Constantinopol stati şi evrei alături de mahomedani,—România să ia pildă de aci! Şi peste tot ar trebui să considere raporturile sale faţă de Poartă ca pe acelea ale unui fia faţă de părintele sâtt ; deşi nu se poate lua în nume de râd fiului că voeşte a’şi întemeia o căsnicie proprie, totuşi »-ceasta n’ar trebui să se întâmple nici odată fără consideraţie faţă de părinte. Afară de aceasta Q-olescu mai ra-porteaeă că în momentul de faţă influenţa covîrşitoare la Constantinopol e a Franciei, totuşi însă nu pînă în acel grad ca Poarta să fi primit propunerea Franciei de « trece coroana Serbiei prinţului de Muntene-gru; din potrivă, ea a declarat că nu va recunoaşte decât un prinţ indigen. E de prevăzut dar că confirmarea se va da nepotului prinţului asasinat, Milan Obrenovici, care a semit la 11 (23) la Belgrad. Conferinţa de la Slatina Pentru ziua de 4 Iulie iera anunţat să se ţie la Slatina conferinţa : „Români de azi şi Români de altă dată“ de D-I De-metrescu Severea. Comitetul secţiune! Ligel de acolo şi toţi cetăţeni nu am cruţat nimic pentru ca această zi să fie o adevărată sărbătoare naţională. De cîte-va zile placarde şi manifeste chema pe orăşeni SlătinenI să ia parte în număr cît mal mare. Duminica ora 1 p. m, delegaţiunea Universitară ie primită în gară în cîntecele musicel militare de tot ce 0-raşul are mal distins. Doamnele din localitate alături cu cetăţeni, şi cu copil, purtau cocarde tricolore. Şcoalele şi comitetul Ligel, ţărănimea de prin prejur, toţi venise, să salute pe apostoli idei naţionale, D-nu Doctor Stăncesbu rosteşte un discurs de lumea vecine, căruia răspunde studentul Niţescu. Convoiul porneşte apoi spre oraş. Pe toate stradele ovaţiunî se fac noilor nemţi, li se aruncă flori de la ferestrele frumoase împodobite şi în faţa palatului Administrativ, D-nu primar Drăgoescu ţine o cuvîntare caldă şi entusiastă căreia răspunde D. C. Dimitriu. Seara la 6 ore, după ce se vizitase gim-nasiul local, se ţine conferinţa d-lul Deme-trescu în grădina Coloseum, în faţa unul auditor imposant. Conferenţiarul e dese ori întrerupt de aplausele publicului care primeşte în unanimitate o moţiune citită de d-nu Doctor Drâgescu presidentul adunărel şi vice-preşediutele Ligel. Un comerciant din localitate citeşte o adresă de felicitare studenţilor şi şedinţa se ridică la ora 8 V2 seara. Seara are loc masa studenţilor la care se ridică primul toast pentru Regele Daciei, www.dacoromanica.ro LUPTA wcf «aw saaaaamuKs*!>*!*?*mm -Mf. aaia'jwawij «t, .ocfcWMM*?' Ut&MMii'MMIUlK Au vorbit d-nil doctor Stoicescu, doctor Dră-geseu, prof. Crainic, T. Niculescu, avocat din Craiova, doctor Suciu Marinovicî, inginer, dar ceea-ce a lăsat o impresie adâncă e cuvântarea d-luî Fintorer, german născut în Ungaria. Atâta căldură, atâta entusiasm a respirat din discursul seă că toată societatea a remas sub farmecul cuvintelor sale. Merită o deosebită menţiunea faptul că cu această ocasiune, Liga nu a avut să cheltuiască nimic de oare ce însăşi cetăţenii afl contribuit pentru ca să dea o culoare deosebită marei întruniri de protest ce afl organisat. Cetăţenii slătinenl ştiu să fie la înălţimea causel pentru care luptăm cu toţi, de aeeia şi secţiunea Ligel locale e una din cele mal energice şi merge din ce în ce prosperând sub agera conducere a d-lor Stăncescu, dr. Drăgescu, dr. profesor Moşii, Cartianu, inginer Marinovicî. L. BOUSSENARD un jrcqs Rezemat de o peatră chilometrică, cu puşca peste curmezişul coapselor puţin îndoite, un turcos asista la jalnica defilare|a armatei ce se retrăgea spre Orleans. Africanul, fără să simţă vîntul ce ’I umfla pleopele şi îl ardea obrajii, se uita cum trec trupele care, după ce s’au bătut vitejeşte timp de trei zile, dau îndărăt acuma în faţa numărului. Obosiţi, ameţiţi, prăpădiţi, disperaţi, soldaţii de linie, mateloţil, vînătoril şi mobilii se duceau, încovoiaţi sub greutatea sacului şi tîrîndu-şl pantoful de drumul nămeţit de zăpadă, în vreme ce la dreapta şi la stînga, in ţarine, pe făgaşurile încremenite de ger se mişcau greii, cu monotonul sgomot al osiilor, tunurile, la care eraţi înhămaţi nişte cal slăbănogi. Pe laturi, lunecau departe, ca nişte spectril roşii, câţi-va spahi cu mantalele lor cele mari şi pe care un galop brusc îl aducea în ajutorul unor pilcuri încolţite de călăreţii duşmani. In şanţuri era o amestecătură jalnică de şchiopi, de cocoşaţi, de ciungi, care f,e rezemaţi în puşcă ca într’o cîrjă şi care pe furie aruncau îndărăt priviri furioase şi pline de neastîmpăr. Din cînd în cînd resuna cîte o fanfară pe care o lua vîntul, dar care tot mai da niţel suflet bieţilor soldaţi. Apoi se auziau unele comandamente scurte ale şefilor de secţii: — StrîngeţI rîndurile 1.. strîngeţi-lc! Armata tocmai intrase în pădure ce trecuse prin satul Saint-Lye... Nemişcat pe piatra ca şi cum ’l-ar fi încremenit frigul, turcoB îşi ţintea ochii mari şi negrii la batalionele aşa de zecimate,. la tunurile munte, la oamenii sleiţi, la caii ce nu mal puteai! să sufle. — Hei, Arbil,.. Ce faci acolo ? Ţi-aştepţI drăguţa ? îl întrebă unul din cel care treceau. Cînd auzi rîsul ce stărui această glumă grosolană, un sergent de vînătorl a a-dăogat: — Aide, camarade, nainte ! Prusienil ne iad după urmă... Turcos făcu din cap un semn de refus şi nu răspunse. Un căpitani de mobili îl privi cu neîncredere şi zise : — Nu cum-va ’l-a venit poftă să deser-teze ticălosuul ăsta ?... Africanul zâmbi cu mândrie şi răspunse cu glasul lui gutural: — Macaş desertor !... ed soldat bun 1 A rămas singur ! Grosul armatei, până şi şchiopii şi ologii sunt deja departe. Cu toate acestea un sgomot surd se ridică încet încet din spre Nord, din spre partea unde e duşmanul. Sgomotul se în- j tăreşte. O linie întunecoasă, pe care scân- j teează arama, se iveşte în orizontul depâr- 1 tat. Sgomotul se face mal lămurit. E un j fel de bubuit cadenţat, al căruia rîtmu e i cunoscut soldatuiul african. O trupă de in- ! , fanterie în mers, un regiment prusian ciocănind, cu călcâile potcovite, soseaua, al | căruia răsunet este exagerat de ger... i Un regiment întreg ! | Turco se scoală dupe piatra. îşi încarcă ' puşea, îşi potriveşte baioneta la ţavă, se pune cu faţa spre duşman şi aşteaptă cu sânge rece. Când ajunge regimentul la cinci sute de metrii, ocheşte şi scoate un strigăt de bucurie sălbatec, văzând că a căzut un om. Băgător de seamă şi ca îndrăzneală, sare în şanţ, se adăposteşte pe după sac, pe care ’şl ’i-a aşezat în picioare, îşi încarcă puşca şi continuă focul. Mal cade un om- Turco aude câte-va silabe selbatece, 6 comandă dată de şef şi care se repetă din om în om. Regimentul se opreşte. Neliniştiţi, par’ că înlemniţi, germanii se pregătesc să respingă un atac în masă. Se tem de o ambuscadă, nu poate să le intre în cap eroica nebunie ca un om să atace două mii. Turco ’şl-a împrăştiat cartuşele pe zăpadă, ca să le aibă mai la îndemână. Trage, se îmbată de norul de fum ce ’l înconjoară şi bombăneşte câte-va blesteme arabe. La germani neliniştea face loc mâniei. Când s’a încredinţat că e încercarea u-nul singur om, furios că a fost ţinut pe loc de duşmanul acesta aşa de nimic, care ’I mascara primele rânduri, colonelul vrea să sfârşească. Comandă un foc de saUă. Cinci sute de pusei se descarcă de o-dată. Gloanţele şueră milioane, miorlăesc şi ricoşează împrejurul soldatului francez. Dar minune! o întâmplare neauzită el e sănătos şi puşca’I este neatinsă. Slaba detunare a pusceî Iul răspunde tunetului focului de salvă ca o bravadă supremă şi insolentă. Un prusian se prăvăleşte pe soşea. Colonelul, eşit din fire, recurge la mijloace mari Fiind-ca luptătorul acesta isolal se portă ca un corp de armată, sâ’l atace după tote regulelc strategiei. — CincI-zecI oameni la dreapta... cincizeci la stânga... două-zecl şi cinci în front. Ordinul se execută cu minunata preci-siune ce caracterisează manevrele armatei germane. Cel o suta şi doue-zeci şi cinci de oameni se reped în pădure şi ss desfăşură în tiraliorî, aşa ca să înconjoare de trei părţi pe turcos. A patra parte rămâne liberă. Turcos ar putea să cerce să fugă pe a-colo. Dar nu vrea să bată în retragere. Curând tiraliorii încep focul. Turcos se simte pierdut şi scoate un strigăt lung strigăt de defiere, căruia ’I răspunde urale. Un glonţ îl sfărâmă braţul drept. Cu mâna stângă îşi încarcă puşca şi trage în grupa compactă a regimentului Tiraliorii uimiţi re pund cu pripeală şi nu ’l nemeresc. Nesimţindu-şl durerea, perzându’şî sângele, întrebuinţându-şi cele din urmă puteri ca să’şl vândă viaţa scump apucă arma cum poate şi trage de trăgaciu. Gloanţele ploauă împrejurul lui, fără să’l I nemerească din norocirire, căci tiraliorii, j cum se întâmplă tot-d’a-una în asemenea S împrejurări, ochesc reu. El, a căruia furie rece e întovărăşită cu un sânge rece teribel, mal face cu alte trei focuri, trei victime noi Tiraliorii s’afi apropiat atâta, că li se aude glasul. Cu toată ciuda, ofiţerul care ’l comandă simte la vederea eroului acesta o admiraţie pe care nu poate să şi-o stăpânească. — Predă-te viteazule soldat, îî strigă el cu respectul ce inspiră curagiul unul duşman leal. Turcos respunde: — Macaş î Apoi, sîngerând, furios, sublim, scrâşnind j f din dinţi, cu ochiul roşu, cu faţa în con-; vulsiunl, pufneşte într’un hohot de râs ce ţ se asemăna cu un urlet, j Se ridică pe jumătate, ridică puşca şi ? cearcă sâ’l îndrepta puşca spre regiment. — Foc 1 comandă ofiţerul. Turcos, ciuruit de gloanţe, cade în şanţ, unde rămâne nemişcat mort. --------------- ACTE OFICIALE D. George Ionescu, şef al biurouluT administraţiei din direcţia vămilor este numit şef de cir-conscripţie în serviciul exterior în locul d-lul Pulugea. — D. T. Alexiu, licenţiat în drept, este numit judecător la ocolul Şiret judeţul Roman. — D. N. G. StefSneecu, licenţiat, e numit judecător la ocolul silistra-Nonă, judeţul Constanţa. — SS. primeşte demisia d-lul Cucu Stărostescu din postul de sub iuspector la serviciul de tracţiune în direcţia C. F. ■ -------------- ŞTIRI TEATRALE In Monitorul de alaltăerl a apărut raportul d-lul G. Cantacuzino, director general al Teatrelor, asupra mersului stagiune! trecute a teatrului Naţional. Iată cîte-va date din aceBt raport: In stagiunea 1892-93 s’au jucat 18 piese noi şi 15 vechi. Reprezentaţiile au produs suma de 162,085 lei 50 bani. Chelţuelile serale s au urcat la 53,160 lei bani 45. Veniturile teatrului în total au fost de 381,623 lei, 68 bani. Chelţuelile aă fost de 309,216 lei şi 62 bani. A rămas deci un escedent de 72,607 lei şi 6 bani, care să trece la fondul de rezervă. Societarii au primit pe stagiune. Cei de clasa I-ia 6,037 lei 48 bani. „ „ II-a 4,528 lei 16 bani. „ , III 3 018 lei 74 bani. Asupra acestui raport vom reveni. ------->——----• — DIN JUDEŢE Sprînznrată. Femeea Maria, soţia locuitorului Vasile Grozavu, primarul comunei BogzescI, din judeţul Roman, ce suferea de mai mult timp de pelagră, în ziua de 1 Iulie a. c., s’a găsit strangulată de un nuc în grădina casei lor. * * * Câini turbaţi. O femeie şi un copii, la UnghenI, au fost muşcaţi de un câne turbat, asemenea un om în Iaşi. la podul Ipsi-lante. EI se află în cura, institutulut an-tirabic. * * Gimnastica. Iu ziua de 3 Iulie curent, brîgadirul Chirilă Anton din corpul pompierilor din Galaţi, făcând eserciţil de gimnastică pe o scară lastică şi pe când se afla la o înălţime de peste 20 metri, s’a rupt scara chiar din vârf, şi nenorocitul a căzut aproape mort. Imediat s’a luat măsuri de şefii lui, pentru ducerea lui la spitalul militar, unde se află şi acum, însă cu puţini sorţi de scapare. * * * Arsă. — Fata Catinca Hanceanu, de la şcoala de ţesetorie a d-nel Olga Mironescu, din Iaşi, voind să aprindă o lampă, i-s’au aprins hainele de pe ea, făcându-1 arsuri mari la pept şi la mâni. Nenorocita a fost pusă în cura spitalului Sf. Spiridon. D- THOMESCU medic primar la spitalul dc copil strada Italiană li Consultaţii la 6 6re seara liFORMlATiUllI HOLERA Consiliul de miniştrii, după ce-i rerea d lui director general al serviciului sanitar, a hoLrît ca la j Ungheni să se facă numai o re- j vizie sanitară. Călătorii cari vor veni din locuri infectate vor fi supuşi la de-j sinfecţie la Ungheni, o a doua revizie sanitară li se va face la gara Iaşi şi timp de cinci zile vor fi supuşi supravegherel medicale în oraşul laşi. i * | * " s Iată cum se va procese: Ajunşi în gara Iaşi, călătorii [ cari vin din localităţi infectate, vor fi supuşi la o nouă desinfecţie, a-| pol h se va lua paşaportul şi a dresa locuinţei. In fie-care zi, timp de cinci zile, vor primi vizita u-nul medic. j * * 1 * ! Nici o ştire nouă n’a sosit din Basarabia până acum: Ştirile cari s'au primit sunt chiar contradictorii. In Hotin se pare că holera descreşte. La Noua-Siliţă nici un caz suspect. Autorităţile ruseşti aii luat serioase măsuri de izolare a localităţilor infectate. I Constantînopol, 19 Iulie. — Cu înce-I pere de mâine călătorii cari vin din i Europa vor fi supuşi la o vizită me-| dicală la Mustafa Paşa.. S’au luat mă- Isurî pentru ca vizita medicală să nu împedice mersul regulat al trenurilor. Consiliul general de instrucţie se va 1 întruni pe la 25 August pentru a se ocupa în deosebi cu chestia progra-I melor şcolare. \ La 10 a curentei se întruneşte la \ ministerul instrucţiei consiliul inspectorilor şcolari pentru a se pronunţa : asupra chestiune! aprobăreî diferite-| lor cărţi didactice. In adevăr sunt o mulţime de autor! de cărţi didactice | car! aşteaptă de an! aprobarea cerută, | fără a avea vr’un rezultat. Sunt cărţ! asupra cărora cei însărcinări cu cercetarea lor au dat rapoarte foarte favorabile şi totuşi aprobarea nu li j s’a dat. Credem că acum se va tranşa în fine şi această chestiune. D. prefect de Vasluiu a sosit în capitală, venind din Odesa. \ Oficioasele anunţă că regele va pleca \ peste câte-va zile la Neuwied pentru | a vedea pe regina, j După cât am putut afla regele va j pleca Sâmbătă 18 Iulie şi se va în-Ş toarce pe la 25 August. i Târgul internaţional al grâurilor va ! ăvea loc la Viena în zilele de 28 şi 29 i August st. n. ! Avis agricultorilor noştri!. D. Boscovicî, ministrul Serbie! în Bucureşti, e aşteptat peste câte-va zile pentru a-şl relua postul seu. O delegaţîune de 6 studenţi de la Universitatea din Iaşi va lua parte la conferinţă din Sibiu, care urmează a se ţinba la 11 (13) Iulie viitorul, Membri! e! sunt d-niî S. Dragomir, Gr. Bârsan, C. Râşcanu, I. Georgescu, I. Micu şi N. Cananău. Examenele de bacalaureat s’au a-mânat din nou, de oare-ce d-niî profesori Odobescu, Frolo, Brânză şi Ne-greanu au demisionat din comisiunea examinătoare. Asupra aceste! chestiuni vorbim în revista noastră de azî. Duminică ij curent la orele g dimi-mîneaţă#ste ultimul termen pentru vânzarea în grădina Cişmegmiul, a chioşcurilor Societâţel Presei. Amatorii sunt încunoştiinţaţl pentru a se prezenta la li Staţie. Societatea Presei Convocare Conform cererel a 10 membrii, Luni 14 corent, la orele 9 seară d-niî membrii al Societaţe! sunt convocaţi în adunare generală extra-ordinară. Comitetul - ..fc . _ LIOITATITTNI Domenii,—La 21 Tuliu, la prefectura Vaslui p vânzarea mal multor bunuri mici; la 22 Iuliu la prefectura de Olt p. revendicare moşiei Drăgăneaaca ; la 12 Iuliu, idem la prefectura de Dâmboviţa p. loturile de pe moşiile Serdanu şi Căineasa; idem la 15 Juliu la minister şi prefectura Prahova p. arendarea puţurilor de petrele ii de pe moşia Ţintea ; la 12 Iuliu, la prefectura Iaşi, p. imaterialele de lucru necesare şcoalel tecnice .- la 28 Iuliu, la minister p. vânzarea loturilor mari de pe moşiile Vlădiceştî, Valea Căpitanului, Gostilele şi DragoeştI-Snagov din Ilfov; 2a 10 August, Îs. Minister p. clădirea de ateliere, museu, magasîl, la şcoala de arte şi meserii din laşi. Interne.. La 10 iuliu, la D:recţia Penitenciarelor şi penitenciarul Văcăreşti aprov. cu 1000 metri pânză de dril ; La 10 luliO, idem la Direcţia penitenciarului Salinele mari şi Prefectura de R.-Vâlcea aprov. cu pâine saQ mălaiu; La 10 Iuliu, sub-prefectura din Piua-Petril (Ialomiţa) expediţia de la Piua-Petril la Gara Ţăndăreî; La 15 Iuliu, la administraţia plăşiior Medgidia şi Ostrov expediţia de la Medgidia la Ostrov; Lucrări publice. La 15 Iuliu, la Minister şi Prefectura de Dâmboviţa construirea lotului II al şoselei Târgovişte — Transilvania; Ştiri mărunte Luni, la Primăria de Galaţi s’a redijat şi semnat contractul pentru concesiunea i-luminărel oraşului cu gaz fluid şi cu electricitate. Consiliul comunal din Galaţi întrunit în şedinţă în ziua de 3 Iulie sub presideuţia d-lul N. Constantiniu, loc-ţiitor de primar, a încuviinţat resultatul licitaţiei pavărel stradel Domneşti cu piatră cubică, autorizând în acelaşi timp administraţia comunală să obţie de la serviciul technic superior analizarea comparativă a pietrelor din carierele Arman Caya (Cysisa) şi St. Ra-fael, analisă ce trebue a preceda aprobarea ministerială â votului consiliului, pentru care finit a fost invitat şi representantul societăţel St. Rafael d’a depune garanţia retrasă. — Din cauza epizootiei de febră aftoasă, care bântue mal multe localităţi diu jurul comunei Jiiavele, plasa Câmpului, judeţul Ialomiţa, s’aă luat disposiţil de către direcţia generală a serviciului sanitar, ca tîr-gui de vite, ce se ţine In acea comună în 1 FOIŢA ZIARULUI „LUPTA“ 5 «ADELEI* FEBAT de EMIL ZOLA Ea se dete visării; apoi, cu un accent vag, ea şi cum ’şl-ar fi vorbit sieşi, zise: — Nu ştiri, ce are să mi se întâmple mal târziu. Me simt in stare să voesc, dar e aşa de greii să duci viaţa ! Ea se opri, era să mărturisiască lui Guil-laume, că un simţimânt ciudat de compătimire o făcuse să rămâe. Femeile cad mal des de cât al crede, din pricina milei, din pricina trebuinţei pe care o simt să fie bune. Ea văzuse De tâner aşa de înfiorat în vremea furtuuel, el o privia cu ochii aşa de umezi, că ea nu se simţi In stare să i se refuze. Guillaume pricepu că ea i se da aproape ca o pomană. Toate susceptibilităţile lui se deşteptară, un amor făgăduit în felul acesta îl răni mândria. — AI dreptate, adaose el, trebue să mal aşteptăm. Yrel să plecăm ?... Acuma eă cer să ne întoarcem la Paris. El vorbia par’că prins de friguri. Made-lena băgă de seamă că îl este schimbat glasul. — Dar ce al prietene ? întrebă ea surprinsă. — Să plecăm, repetă el, să plecăm, te rog. Ea făcu un gest de descurajare. — La ce bun acuma ? zise ea. O să ajungem aci mal curând ori mal târziu.., Diu ziua când ne-am întâlnit întâiu, simt că sînt a d-tale... Visasem că mă ascund intr’o mănăstire, jurasem să nu mal fac a douagre-şală. Câtă vreme am ayut numai un. amant, îmi păstrasem mândria. Astă-zl, pricep că me dau ruşinel... Nu fii înciudat că’ţl spun tot ce gândesc. Ea pronanţă cuvintele acestea cu o aşa întristare, că toată mândria tânărului se potoli. El se făcu iar blând şi mângăetor. — Nu me cunoşti cine sunt, zise el. încrede în mine. Nu seamăn cu cel-l-alţl oameni. Te voi iubi ca pe nevasta mea şi te voi face fericită, îţi jur. Madelena nu răspunse. Credea că are experienţa vieţel; îşi zicea că Guillaume are să o lase într’o zi şi că are să vie ruşinea. Cu toate aeestea era tare, ştia că putea să resiste; dar nu simţia de loc dorinţa să re- sizte, cu toate raţionamentele ce ’şl făcea. Toate hotărârile el se sdrobeau într’un ceas fatal. Singură era mirată că priimeşte a-cuma aşa uşor, ceea-ce în ajun ar fi respins cu o energie rece. Guillaume se gândia. Acuma întâiu tânăra ’l vorbia de trecutul ei, îl mărturisia că a mai avut un amat.; Iul i se părea că amantul acesta, a căruia amintire el o găsia îu fie-care gest, în fie-care cuvânt al tovarăşei sale, se ridică între el, acuma când fusese evocată umbra lui. Tinerii tăcură multă vreme, hotărâţi să se uniască şi aşteptând ceasul culcatului cu o neîncredere ciudată. Se simţiau împovăraţi de gânduri grele şi neliniştitoare; nici o vorbă de dragoste, nici o desmerdare nu le venea pe buze; de ar fi vorbit, ’şl-ar fi spus că le face reu. Guillaume ţinea pe Ma-delenă de mână ; dar mâna el remânea rece, nemişcată în mâna lui. Nici odată n’ar fi crezut el, că aşa are să fie această întâlnire a lor. Noaptea’! învelea, pe iubita lui şi pe el, cu umbra şi cu misterul eî; erau singuri, despărţiţi de lume, pierduţi in farmecul aspru al unei nopţi de furtună, şi nimic nu batea în fundul fiinţei lor, de cât frica şi nesiguranţa zilei de mâine. Şi împrejurul lor, câmpia, udată de ploaie, adormia încet, încă agitată de un ultim fior de voluptate. Răcoarea se făcea pătrunzătoare : mirosul acru de pămînt şi frunze ude plutia mal greă, incărcat de beţie, a-semenea cu mirosul vinului ce scapă diu tocitoare. Nu mal era nici un uor pe cer; pânza albastră închis se însufleţea de furnicarul viu al unul popor de stele. Madelena avu un tremur subit. — ’MI frig, zise ea, să mergem înăuntru. Intrară fără să schimbe o vorbă. Birtă- şiţa îl petrecu până îu pragul uşel camerei lor şi’I lăsă, fiind pe colţul mesei o luminare cc lumina pereţii cu o lumină neas-tîmpărată. Era o odae mică, pereţii cu nişte hîrtie proastă cu flori mari albăstrui, pe care ploaia le pătase în petece mari. Un pat mare de lemn alb, văpsit cu roşu închis, ocupa mal toată odaia. Un aer îngheţat cădea din tavan, miros de mucegaiu se simţia prin colţuri. Pe tineri îl apucară fiori când aii intrat. Par’că le-ai fi aruncat nişte cârpe ude pe umerii gol. Rămaseră tăcuţi, umblând de colo până colo prin casă. Guillaume voi să închidă obloanele şi munci fără să is-butească; trebuia să împiedice ceva. — E un cârlig, zise Madelena fără să vrea. Guillaume o privi în faţă cu o mişcare instinctivă. Amîndoul se făcură galbeni ca ceara. Amendouî suferiră din pricina acestei mărturisiri nevrute: tînăra ştia de cârlig, mal dormise In odaia aceasta. A două zi, Madelena se deşteptă întâi. Se dote jos din pat şi se îmbrăcă uitau-du-se la Guillaume, care tot mal dormita. Iu privirea ei era mânie aproape. O nespusă expresie de părere de r6fl ii trecea pe fruntea aspră şi gravă, pe care nu o îmblânzia surîsul. Câte odată ridica ochii, îşi muta privirea de la faţa amantului la pereţii odăel, la unele pete dupe tavan pe care le cunoştea. Se simţia singură, nu se temea să se lase în voea a-mintiriior. La un moment, dueându-şl privirea la perina pe care se odihnia capul lui Guillajtne, tresări ca şi cum s’ar fi aşteptat să vadă capul altui cuiva. După ce se îmbrăcă, se duse de deschise fereastra şi se rezemă pe coate în faţa câmpiei galbenă de soare. Era ca la o jumătate de ceas de când visa, cu tîmplele răcorite, cu faţa destinsă de gânduri mal potolite, când un sgomot uşor o făcu să se întoarcă. Guillaume se trezise. Cu ochii încă umflaţi de somn, pe buze cu zîmbetul neho-tărît al unei nopţi de dragoste, întinse braţele spre tânăra, care se apropiă. — Me iubeşti ? întrebă el cu glas încet şi adânc. Madelena zîmbi şi ea cu zîmbetu-I bun de copilă duioasă şi iubitoare. Nu mal vedea odaea, întrebarea desmierdătoare a tî-nărulul o făcea să se simtă pătrunsă de ceva foarte dulce. , .iirii whiiv; (Va urma). ‘ RtUt-.U IO*j f.M .• * '•-> Fit rî *> Jiw* G Uj uro t ,' . 'aradia, este de dat în arendă de la sf. Gheorghe viitor (18941. Această moşie fiind-că o posed în indivisiune cu d-ua Ana Zavaroff, din Craiova, nu se poate arenda de cât prin licitaţiune publică, Pentru detalii şi condiţiunl, amatorii se vor adresa la advocatul meu Constantin Ghiţă Ioan, în-Bu-cureştî, strada Câmpineanu No. 11. Elena D. Flora - Moartea *, \ BĂTĂTURILOR Invenţiunea d-rulul american Iohnson. Remediu sigur contra bătăturilor. Aplicaţie uşoară fără durere. Se trimite franco contra 1.50 ori unde. La farmacişti rabat. Deposit la: Farmacia Al. Bozoceanu, Bucureşti, strada Clemenţei 27. ^Ştefan G. Teodor Advocat Iaşi Str. Buzdugan No. 1 Filip I Gesticone AVOCAT Bulevardul Elisabeta, Sg Orele de consultaţie : 8—10 dimineaţa şi de la 5—7 după amiazl. www.dacoromanica.ro LUPTA ti SI- iH i Cel ma Representant general si depositar al renumitei Fabrici TH. din Bucureşti - Strada Bibescu-Vodă 1, 2 şi 4, şi Strada Smârdan No. 2. I mare deposit de tot felul a e maşine şi n e i t e a g r ic o E de o soliditate şi perfecţiune neîntrecută im di am PI ia ■§§.uriI Unlve r s de oţel perfecţionate, — Pluguri cu 3, 8 şl 4 Brăzdare, tot-d'a-una 400—500 Pluguri în depou r., , Pluguri cu semănător de porunh, pluguri normai Recomandă pentru sesonul curent: L@oomobil@ şi 1HO Ml O S* 3a "1 I K\ de 6, 8, IO, şi 12 cai putere Premiate ou cea mai înaltă distincţiune adică cu unica 2&1JLJEUB2 MEDALIA IDE -A.TJIR, (La concursul de Treerători de la Herăstrău 1891) Aceste maşine îndeplinind toate cerinţele agrtcullurei din ţară—o asemerea garnitură adică: Locomobdă şi treerăţoare s a cumpărat de onor. minister de Agriculturfi pentru şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău. Maşine de tăiat pae şi fân în diferite mărimi ■ SEMĂNĂTORI manuale, în lat şl îh rîndurî TRIORI sistem Pernolet şi „Patent Heid** * r i ■ ânturăto perfecţionate de toate mărimile Maşine de Secerat şi le ^at din cele mal renumite fabrici GREBLE DE FAN perfecţionate sistem Holingswortu şl Uger BATOZE DE PORUMB manuale şi cn abur MAŞINE DE FĂCUT HURUIE A manuale şl cu manegiti Tocători de Sfecle (S în diferite mărimi Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci E BE FER FLEXIBILE Şl în diferite mărim} POMPE pentru spălatul cazanelor, de incediă şi de grădini Pietre de moara fraucese de 1-ma calitate Din renumita fabrică „rande soci6ta Meulibre DUPETY & Co.“, la Fert6 sons Jouarre (tot-d’a-una 30—40 pereebl în depott) Mori pc postament de fier şi lemn «Împle, duble, triple şi quadrupla Tot f( Iul de unelte agricole Muşamale, părţ)[ de reservă, curele ctc. Deposit de Case de Fier şl Oţel din renumita F a b r : c a „ADE“ oferind absolută siguranţă contra focului, spargerel şi căderel (tot-d’a-una 30—80 bucăţi în depott). Representantul general pentru Regatul României al renumitei Fabrici Societate pe acţiuni H< ^AUCICSCH Landaberg a. ML Germania Pentru Maşine de abur, (de 6—1200 cal putere) cazane de abur patentate, Turbiney Motoare de gaz şi benzină, Instalaţiuni complect pentru fabrici de spirt {velniţe Herdstrae mecanice, Mori de măcinat şi de raşnit original Vulcan MOTOARE DE PETROL, ctc. Garanţie pentru buna funcţionare şi Material solid \ J l J | MARE MAGAZIN DE HAINE GATA $ ® PENTRU 0 hRRBATI, BAETS SI COPII ■4 — No. 44, Strada Carol I, No. 44. — «jţj inl ,1. CiierftC Invenţîune brevetată pentru 15 ani a d°ctonlorfŞ AHi ' Bb MU fie OllGieS inventori> Bue de l’Arbre-Sec, 46, la PARIS pentru v / v ±^roHiraiă aWArniP.inr (vătămăturelor).Până aci, oanaa tttSCllCl XÎWefllOTh) uc ă > . , p» vindecarea radicală .Hernielor (vătămăturelor). > gi el an’an fost decât nişce simple «^parate pentru a conţine nern^ , Doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contracta nervi fortifieft liră egudulre nici durere şi assigură vindecarea radicală tn scur* timr Cw 30 s’h - Dublu 50 n» însoţii de instrucţiune vina oca, cu mijiocui uaiiua^iuiui rnewto-mv-*-.,--I Bguduire nic! durere şi assigurâ vindecarea radicalam scur Noul birou de plasare 38 —Strada Câmplneanu—38. RECOMAND!-. lnsiitutâre, ţi guvernante Correspondenţă cu striănătate-PenBiune pentru guvernante fără loc. 0 &r>e Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. PtsbiEc că pentru sesonul de Ppisîiă-va^ă şi Vară a confecţionat Uninare şi bogat asortiment do Haine gata bărbăteşti băeţi şi copil Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asortfo ment de stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 34 ore. Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl eftinătate* hainelor gata şi comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. Ou toată stima: „La Concurenţa.** No. 44, Strada Carol h No. 44. ; -• .• • ~V *' Tipografia Lupta, A. Lefteriu, Strada Câmpine&nu No. 46 Bucureşti. . . v www.dacoromamca.ro £