O singură ediţie VINERI 25 IUNIE 1893. ANUL X. — No. 2036 awwf .-"«asi»»? wyryţacrr^ r+’m i j—, rtMM ABONAMENTE b ANUNCIURI i IN ŢARĂ Un au '. ................................40 le! Şease luni...............................20 Trei luni................................10 „ Pentru învSţStorl pe un an...............30 „ IN STREINfiTATE Un an............• ... - ■ ... 50 lei Şease luni............................... 25 „ Trei lnnl..............................15, Numărul 15 Bani Pe pagina EH, 30 litere, corp 7 ... 1 leu linia „ „ IV „ „ . . . |25 bani linia Inaerţe şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru anuneiurl a se adresa: LA AsflswimBfraiţia Ziarwîuî ŞJn numâr vmchiu 50 bani Redacţia i Pasagiul Român Ho. 2. Administraţia i Pasagiul Român No. 2. ( 0 monstruozitate judiciară Sentinţa Secţiune* a Il-a a tribunalului de Ilfov, prin care d-1 Eduard Dioghenide este osândit la închisoare, a eşit în ziarul Dreptul. Asupra acestei sentinţe ni s’a atras atenţiunea şi, la rândul nostru, atragem a-tenţiunea oamenilor noştrii politici, cât şi a înaltei Curţi de Casaţiune, căci, pentru întâia-şi dată ne găsim în faţa unui fapt atât de monstruos : Conslituţiunea tăgăduită de către instanţele judecătoreşti. In urma unei serii nesfîrşite de considerante, redactate într’un stil care înăduşă şi sugrumă, autorii sentinţei, d-nii Henri Catargiu, Fratoşti-ţeanu şi C. Mano, ajung la următoarea concluziune : «Că ast-fel fiind, în lipsa unei legi, delictele politice neavând o existenţă legală în actuala stare de legislaţiune în care ne aflăm, de competenţa Cur ţel cu jur aţi nu poate fi vorba*. Scurt şi lămurit. D-nii judecători ai tribunalului de Ilfov pretind că, de vreme ce codul penal nu prevede pedepse speciale pentru delictele politice şi de vreme ce nu avem încă o închisoare deosebită pentru delicuenţiî politici, a-ceste delicte nici nu există, iar dispoziţiunea articolului ioy din Constituţiune este un simplu de-siderat. v Da, acestea toate sunt scrise negru pe alb, acestea toate aii fost născocite de către nemuritorii judecători ai tribunalului din Bucureşti, f Mai ântâiu pretenţiunea celor trei domni judecători de la secţia Il-a este atât de îndrăsneaţă în cât ne întrebăm : de unde s'a putut acumula în domniile lor atâta lipsă de modestie ? Căci, a declara formal că de competinţa Curţei cu juraţi nici nu poate fi vorbă, de vreme ce delictul politic nici nu există, însemnează, mai înteiu de toate, a face lecţie înaltei Curţi de Casaţiune care a declarat în atâtea rîndurî că delictul politic există şi care înaltă Curte a casat de foarte multe ori judecăţile necompetente ale tribunalelor servile. Astă-zî chiar, avem la ordinea zilei doue procese cunoscute: procesul de-vastărei redacţiilor şi procesul cer-nirei balconului clubului liberal; ei bine, amândouă aceste procese au fost recunoscute ca procese politice şi trimese la juraţi. Aceasta ca chestie de fapte petrecute, ca precedente, ca jurisprudenţă a Curţei competinte de casaţie şi justiţie. Ori, când această instanţă superioară declară în mod constant că delictul politic există, şi că el poate fi deosebit de cel comun, ni se pare că tăgăduiala judecătorilor de prima instanţă este o naivitate care merită corecţiune. Dar să admitem că nici Constituţiunea, nici jurisprudenţă, nici Curtea de Casaţiune nu preţuesc atâta cât argumentele secţiunei a Il-a de Ilfov, să admitem că un tribunal poate ori când să încalecă pe excentricitate şi să ia câmpii. De aceea să vedem argumentele. Iată-le: 1. Codul penal neprevezând pedepse speciale pentru delictele politice, aceste delicte nu există. 2. Dispoziţiunea articolului 105 din Constituţiune, trebue să rămâie un simplu deziderat, pe câtă vreme nu vom avea o lege care să determine natura delictului politic, pedepsele de aplicat cât şi regimul penitenciar la care trebuesc supuşi condamnaţii pentru asemenea delicte. 3. Nicăeri în lege neexistând o de-finiţiune a delictului politic, judecătorul din singura-i iniţiativă nu poate declara existenţa sa, căci ar fi să-l creeze. Mâine vom examina tus-trele a-ceste argumente sui-generis. Const. Bacalbaşa Iată textul adresei prin care primarul Sibiului a oprit ţinerea conferinţei naţionale, convocată pentru 9 Iulie n. a. c„ la Sibifi : Mag. preBid. Z. 49—1893. Către Onorabilul comitet esecutiv al partidului naţional-român, la mâna prezidentului seu, d. dr. Ioan Raţiu. Aici Considerând că conform ordinei de •a\ presentate prin hîrtia din 24 Iunie a. c. obiectul principal al consultărilor şi al hotărîrilor adunăreî extraordinare a alegătorilor români, convocate la Sibiu pe 9 Iulie 1893, vor fi evenimentele, care au resultat din aş-ternerea petiţiei către Majestatea Sa, cunoscută sub titlul «Memorandul român», prin urmare şi urmărirea criminală introdusă pe temeiul § 173 al codicelui criminal contra comitetului executiv din causa tipărirei şi respîn-direi acestui Memorand românesc, precum şi protestul contra acestei urmăriri ; considerând că enunciaţiu-nile publice de până aci în această direcţie dau motive a presupune, că comitetul executiv convoacă această adunare poporală cu scopul şi voeşte a o folosi pentru a se accepta şi a-proba publice de o mare mulţime de cetăţeni de origină română partea declarată de ilegală a acestui Memorand, prin urmare a presenta nu numai direcţia (tendenţa) ci şi răspândirea acestei ser Ari ca emanaţi unea poporului românesc şi icoana voinţei sale, şi prin manifestaţia aceasta publică bătătoare la ochi, precum şi prin protestul contra urmăririi judecătoreşti se intenţionează nu numai a reduce măsura răspunderii membrilor puşi sub cercetare, ci a reduce şi pa-ralisa prin primirea solidarităţii pentru această vătămare a legii din partea unei mari mulţimi de cetăţeni ungari tot-odată şi autoritatea şi efectul pedepsei statului, ceea-ce cu atât mai puţin pare admisibil, cu cât urmărirea introdusă e încă în curgere şi prin urmare ea nu are să fie influenţată prin asemeni manifestaţiuni publice; considerând în sfîrşit că în foi publice, cu deosebire din România, se anunţă că şi în România se va agita, cu prilejul acestor procederi cu privire la Memorand, contra Statului ungar, Şi că la această adunare poporală plănuită aici voesc să se presente şi să participe şi deputaţi din ţara învecinată România, ceea-ce după conceptele şi censideraţiunile de drept public nu se poate îngădui nici de cât : Ast-fel ţinerea adunării extra-ordi-nare a alegătorilor români, convocată de onorabilul comitet executiv pe 9 Iulie 1893 la Sibitl. nu se poate permite din partea autorităţii, despre ceea-ce am onorul a încunoştiinţa pe comitetul executiv al partidului naţional român. Sibiu, 2 Iulie 1893. Primarul oraşului Sibiu. Hochmelster m. p. Faţă cu această nouă infamie ungurească d. d-r I. Raţiu, preşedintele partidului naţional a adresat membrilor conferinţei naţionale următorul avis: Cătră domnii membri al conferenţel naţionale I Primarul oraşului Sibiu ne-a încu-noştiinţat ieri, că din partea autorităţii nu se poate permite tinerea con-ferenţel naţionale convocate pe 9 Iulie nou. Protestând contra acestei dispo-siţil ilegale, am făcut numai de cât paşii necesari pentru a se revoca oprirea. Insă în considerarea timpului scurt ce ne desparte de la ziua întrunirii, şl pentru a nu pr cinul domnilor delegaţi jertfe zadarnice, ne vedem necesitaţi a amina ţinerea conferenţel pînă la alt termin, care se va statorl ulterior, daeă vom isbnti a obţine re-tr agere 11 opririi. Sibiu, 4 Iulie n. 1893. Delegaţiunea comitetulni de 25 a partidului naţional român: Pr. I. Raţiu, preşedinte. D. Comşa, secretar. S. Albiul, secretar. TURBUR ARILE DIN PARIS Credem interesant a da câte-va a-mănunte privitoare la origina manifestaţiilor şi turburărilor studenţilor din Paris, despre care vorbesc ultimele telegrame. Există în Paris o «ligă contra licenţei pe stradă» al cărei preşedinte este senatorul Berenger. După stăruinţele acestuia, organizatorii a două baluri deschise care au făcut mult zgomot în Paris,—«bal des Quat’z Arts» şi «bal Fin de Siâcle»—au fost daţi judecăţeî şi osindiţî de tribunal. Această condamnare a hotărît pe studenţii Parisului să organiseze o manifestaţie ostilă contra d-lui Berenger. In acest scop elevii şcoalei de belle-arte afişaseră Vinerea trecută prin toate atelierele şcoalei următorul apel : Scumpi camarazi, După condamnarea inculpaţilor balului „des Quat’z Arts* ne găsim cu toţii ofensaţi în plăcerile noastre şi în libertatea noastră artistică. Este ultima lovitură dată unităţeî şi pu-terel noastre, dacă nu protestăm în mod e-nergic împotriva unei condamnări atît de inice.... Deci.... Invităm pe toţi artiştii, fără spirit de şcoală nici de partid, să ia parte la un „chahut—monâme“ antibărengist organisat pentru mâine seară. întâlnirea e fixată la noue ore precis, piaţa Sorbonel. Semnul de adunare va fi, pentru toată lumea, o foae de viţă purtată ...cu ostentaţie. Conform acestei circulari, vr’o doue mii de tineri, elevi ai şcoalei de bel-le-arte şi studenţi, răspunseră Sâmbătă seară la apel. Mai toţi purtau la butonieră o foae de viţă de hârtie şi strigând: «să huiduim pe Berenger !» Manifestanţii porniră apoi în bună ordine şi linişte îndreptându-se spre locuinţa senatorului Berenger. Pe drum, un comisar, în capul unui mare număr de gardişti, tăiă drumul manifestanţilor, dintre cari unii reuşiră a se strecura în grupuri — grupuri printre gardişti, iar alţii se întoarseră refugiându-se iar pe piaţa Sor-bonei unde huiduiau mereu pe preşedintele ligei contra licenţei pe stradă. Puţin după aceasta şi pe când piaţa Sorbonei era deja mai toată deşertată, de o-dată o îndoită coloană de agenţi din prima brigadă centrală făcu irupţie pe piaţă în pas gimnastic. Studenţii care se grămădiseră prin berăriile de prin prejur văzând această desfăşurare de forţe poliţieneşti, începură să huiduiască şi să şuere. De îndată cei cinci-zeci de a-genţi şarjară manifestanţii, lovindu’i cu pumnii, cu picioarele, cu tesacele răsturnând mesele, paharele, îmbrâncind şi trântind pe toţi consumatorii fără deosebire. Un agent luă .0 chibritelniţă de porţelan de pe o masă şi aruncând’o într’un grup strâns la o altă masă, lovi la ceafă pe un tânăr, Antoine Nuger, care căzu îndată leşinat şi transportat la spital muri dupe câteva ceasuri, fără a mai putea rosti vr’un cuvânt. Această victimă nue-ra student ci un amploiat la un magazin. Ziarul Le JemPs, cunoscut pentru guvernamentalismul lui precum şi pentru ostilitatea lui contra manifestaţiilor sgomotoase fie şi ale studenţilor, vorbeşte chiar dânsul cu multă indignare de această şarjă sălbatică a agenţilor poliţieneşti, şarjă cu nimic provocată, jj Am zis mai sus că o parte din manifestanţi reuşiră a se strecura printre gardişti şi merse la locuinţa senatorului Beranger. Aci ei începură să huiduiască, scoţând tot felul de strigăte şi zbierăte. După propunerea unui student, manifestanţii se îndreptară spre locuinţa d-lui Jules Simon pe care de asemi-nea îl huiduiră. Pe drnm ei se opriră un moment dinaintea redacţiuneî ziarului Journal care a publicat câteva articole favorabile studenţilor şi unul dintre manifestanţi ţinu o mică cuvântare: «Intenţia noastră, zise el, n’a fost «să provocăm desordine în stradă, ci «numai de a protesta contra proce-«deurilor care vor să înăduşe rîsul «şi veselia noastră». Tocmai noaptea târziu lucrurile se liniştiră. După cum se vede, manifestaţia studenţilor ar fi fost din cele mai liniştite, dacă poliţia n'ar fi trimis a-genţi provocatori cari au desperat lumea prin brutalităţile lor. Mai ales uciderea nenorocitului şi nevinovatului Antoine Nuger a produs o adâncă impresie în Paris. In zilele următoare, Duminică şi Luni, studenţii organizaseră manifestaţiuni de protestare împotriva sel-bătăciilor poliţieneşti. Din nenorocire, se amestecară printre dânşii o mulţime de alţi indivizi hotărîţi pe scandaluri şi profitând de aceste mani-nifestaţii pentru a da curs nemulţumirilor lor. Aşa, se ştie că în Paris sunt în permanenţă la dispoziţia partizilor ostile guvernului, cum sunt monar-chiştiî, bulangiştii, etc., zeci de mii de agenţi electorali gata şi bucuroşi de ori ce scandal. Apoi sunt greviştii de diferite categorii. Actualmente greva birjarilor au furnisat manifestaţiei studenţeşti câte-va mii de... curioşi. Ori-cum însă, guvernul va trebui să dea lumei o deplină satisfacţie, care nu poate fi de cât înlocuirea actualului prefect pe poliţie. Iată telegramele ce primim azi din Paris: Paris, 5 Iulie Mai mulţi deputaţi au cerut să interpeleze guvernul în privinţa tur- burărilor din Paris. D. Dupuy a cerut, conform decisiunii luate în consiliul de miniştrii, amânarea ori-că-rei interpelări până ce ordinea va fi restabilită. Camera a amânat cu 377 voturi contra 133 discuţia interpelării pe Luni viitor. D. Dupny a consimţit. O întrunire de deputaţi şi de consilieri comunali a hotărât să ceară ministrului de interne revocarea d-lui Loze. D. Dupny a răspuns delegaţi unii care s’a presintat pentru a-ceasta, că îi este cu neputinţă să consimtă la această cerere. Pe la 12 circulaţiunea tram-waiurilor şi omnibuzurilor a fost suspendată pe bulevardurile St. Michel şi St. Germain din ordinul poliţiei. Prăvăliile sunt închise; patrulele străbat toate străzile. împrejurimile Bursii muncii sunt liniştite. înăuntru, toţi membrii birourilor sunt în permanenţă. Mai mulţi membrii ai comisiunii executive a Bursii muncei sunt citaţi să compară dinaintea judecătorului de instrucţie. Pârls, 5 Iulie. Pe la ora 5, câţi-va indivizi au încercat să restoarne trăsurile din bulevardul St. Michel; de aci a urmat o larmă. S’au făcut 10 arestări. In cartierul latin totul pare a se linişti. Nici un incident. Poliţia a împrăştiat câte-va grupuri din piaţa Bastiliei. Tribunalul corecţional a condamnat pe indivizii arestaţi ieri la pedepse ce variază de la o zi la 2 luni închisoare. Municipalitatea a votat mai multe subvenţiuni a câte 1000 de franci proprietarilor chioşcurilor arse. Camera, Senatul, palatul Elysde şicele-l-cdte edificii ale guvernului sunt păzite de trupe şi de poliţia. In lista oficială a răniţilor de ieri sunt 40 agenţi de poliţie. Azi dimineaţă aii început să sosească trupe din afară; pînă de seară vor fi peste 16.000 oameni de cavalerie în oraş. Există temerea că răsvrătitoril goniţi din cartierele turburate se vor refugia în cartierele liniştite. E constatat acum că caracterul răscoalei s’a schimbat. De 24 de ore, nu studenţii sunt acel cart sunt în mişcare, însă socialiştii şi anarchiştil sub ameninţarea de a vedea închisă bursa muncii. Porţile Parisului sunt Păzite pentru a împedica, în mod eventual, ca socialiştii din afară să vie să se amestece cu agitatorii din Paris. ----------------- DIN VIAŢA REGELUI CAROL ?0. ---- 1868 5 {17) Martie.—Un incident in Cameră, care iar e de natură a compromite ţara întreagă, de oare-ce a-cum şi presidentul a iscălit propunerea de care e vorba! Trei-zeci şi unu de moldoveni, cari se numesc „fracţiunea liberă şi independentău ah propus un proect de lege împotriva e-vreilor, proect care s’a trimis de Cameră la o comisiune şi care are cam următorul coprins: „Evreii nu se vor putea stabili în 1 www.dacoromanica.ro LUPTA , mi li.. .................... «m™mrvMEKF*v*fc. comunele urbane de cât cu aprobarea comsiliuluî comunal, iar în comunele rurale sub nicl-un pretext şi nici chiar în chip provizoriii. „Imobile nu vor putea dobândi nici în oraşe nici la iară; cumpărările şi vânzările de această natură vor fi nule şi neavenite. „Tot aşa le este interzis d’a lua în arendă sad exploatare moşii, vii, cârciumi, hanuri poverni, mori, poduri, etc. şi nici statul nici comunele nu vor putea să le acorde furnituri. Pentru a exercita comerciul, vor avea nevoe de un certificat din partea Consiliului comunal respectiv; d’ale mâncării şi d’ale băuturel însă nu vor putea vinde de cât coreligionarilor lor, şi nici-de-cum creştinilor. —Această lege va dobândi putere retroactivă; toate legile şi regulamentele, cari stati în contrazicere cu a-ceasta, vor fi abrogate." Presa din ţară publică lungi articole în contra înfiinţării Căilor ferate şi agita opinia publică în acest sens; se pare că neîncrederea în puterea proprie de producţiune împiedică impulsul firesc spre progres. ^fiS10/22 Martie. — Prinţul sărbătoreşte ziua naşterel regelui Prusiei în chipul tradiţional, prin un prlnz de gală. La Paris domneşte opinia greşită că, între România şi Serbia s’a încheiat un tratat ofensiv în contra Turciei. 17/29 Martie. — Misiunea din Pe-tersburg se întoarce la Bucureşti şi aduce Prinţului următoarea scrisoare de la împăratul Alexandru şi de lâ prinţul Gorceacov: M Vs. \ (franţuzeşte) Alteţei Sale Prinţ. României Trimişii A. V, ml-ati remis scrisoarea pe care ea mî-a adresat’o. Ml-a fost o plăcere de a’I primi şi de a putea să’l asigur cu viii grăiţi despre mteresul sinoer pe care ’l port A. V. precum şi Principatelor unite. Acest interes nu s*s desminţit, cu toate disentimenteie trecătoare. Mă felicit de a vedea că A. V. îl apreciază ş’ mai ales că se arată animată de dorinţa de a ridica senti-mentnl religios în ţara care ’i-a încredinţat destinele el. Credinţa e baza cea mai solidă a ori-căiel ordine socială. Ea a fost în trecut legătura tradiţională care a unit Principatele de Rusia. Dându’şi silinţa a o conserva neatinsă, A. V. va împlini o nobilă însărcinare. Ea va dobândi noi titluri la afecţiunea pe care ’l-am dedicat’o şi a cărei a-Bigurare o rog să o primească, dimpreună cu aceea a înaltei mele con-sideraţiunl. Petersburg, 5f17 Martie 1868 Alexandru Prinţul Gorceacov asigură: (franţuzeşte) Delegaţi de A. V. şi vorbind în humele seb, episcopul Melchîsedec şi d. Ion, Cahtacuzîno eraţi siguri de mai nainte de ă fi ascultaţi eh cea mai prietenească bună voinţă. Nu pot decât să mulţumesc A. V. că i aţi autorizat pen- tru o deplină franeheţă. Vă vor da socoteală de resultatul esplicaţiilor noastre asupra deferitelor chestiuni pe cari eraţi însărcinaţi de a le a-tinge.—Cea relativă la bunurile închinate are pentru noi un interes particular. A V. ştie ce preţ pune Augustul meti stăpân ca această chestiune, care atinge viitorul bisericei orientale, să fie regulată conform cu dreptatea şi cu sentimentele creştinătăţii ortodoxe. «N’am schimbat în această privinţă de cât idei generale. Trimişii A. V. nu puteati să aibă a ne comunica desvăluiri precise asopra unei afaceri care priveşte direct scaunul e-conomic şi sfintele locuri dela Răsărit şi faţă de care cabinetul imperial n’are să’şi exprime de cât dorinţe de conciliaţiune. Ne am felicitat cu toate acestea găsind limbagiul lor reflexul fidel al sentimentelor mărturisite de Â. Y. şi pe cari M. S Imp. le apreciază. „Cât pentru afacerile de un interes special pentru Principatele unite, trimişii voştri! s’aU putut convinge de spiritul de bună-voinţă cu care ele ah fost tratate. Hotărârea M. S. Imp. de a îndoi suma vărsămiutelor a-nuale de efectuat de către tesaurul imperial pentru lichidarea vechilor datorii contractate pentru aprovizio ■ narea armatei ruseşti, e o nouă do vadă de disposiţiile prieteneşti decari Augustul meU stăpân e însufleţit faţă de A. V. Ea va vedea în aceasta un înger favorabil pentru relaţiunile pe cari Principatele unite ah interesul a le întreţine cu Rusia, pentru a găsi în simpatiele sale aceleaşi garanţii de viitor, a căror valoare în trecut A. V. bine-voeşte a o recunoaşte. Ea poate să compteze, în acest scop, pe aj utorul meti. cel mal cordial, conform cu intenţiunile M. S. împăratului. Sunt fericit 'aflând că baronul Offen-berg care e chemat a fi organul lor, a isbutit a-şi împlini această însărcinare spre mulţumirea A. V. “ H> X "V ERSE 1 Furt.— Ioan Dumitru nu’i bun tovarăş. Iu noaptea de 20 spre 21 curent, acest individ, lucrător la moara de foc a d-luî Ilaer, din târguşorul Sălhănâlel disp. V. (Iaşi) împreună cu Mikaî Ducic, Frideric Ulischi, şi Iohan Gslberg, trus-trei asemenea lucrători la moara d-lui Haer, s’au dus ş’&u petrecut mai mult timp împreună. In-tr’un târziu, cei trei din urmă s’au dus şi s’au culcat în casa lor, din ograda morei, lăsând uşa desefiisă. Ioan Dumitru fo osindu-se de această împrejurare, pe când tovarăşii lui dormeafi, intră în casă, le tae buzunările furându-le 60 franci, mai tae şi un giamantan, spre a mai fura ceva şi din el, şi apoi o ia la sănătoasa. Fiind prins, mai întâiu tăgădueşte. Dar făcându-i-se percheziţie s’au găsit ascunşi, în podul casei lui, 20 lei. Strâns cu aşa, el declară că furtul l’a săvârşit cu Neculai Rusu, un salohor, care a fost găsit şi arestat. Cu ocasia perchisiţiel făcută laDumitriu s’au mai găsit în podul casei lui nişte pel-cele de miel, ce s’a constatat că le-a furat în mai multe rânduri de la comerciantul Dumitriu Soituz, tot din acea parte de loc. --------hSGSS-------- , A apărut: J Cestiunl politice, de P. O. Panu, j Sufragiu! universal, ces- ] 1 tiunea evreilor; Ediţie de I < lux.—Preţul 2 lei. Chestia evree, Ediţie popu- \ I Iară.—«Preţui I Seu. 1 HufragiuS universal, Edi j ţie populară.—Preţui S0 barai, i SA află de vînzare la toate li-j brtriele din Capitală şt în pro vinde la toţî vânzătorii de ziare. 1 Depozitul general la Administra- I ţia ziarului „Litpta“ Pasagiul | Român 2. Litere şi Arte ! D. P. Guşti cunoscutul Idealizator al pie- I selor Manevrele de toamnă, Femeile noas. j tre etc. a localizat pentru stagiunea viitore f comedia în 4 acte Grossstadtluft de Blu-menthal, sub titlul de Microbii Bucureştilor. Să sperăm că şi această localizare a d-lui j P. Guşti va avea succesul pe cari ’l au avut 5 mai toate localizările d-sale. INFORMAŢII! ICI Basarabia şi Transilvania Aveam dreptate când în revista noastră de maî deunăzi, intitulată «In Basarabia», spuneam că nu credem să se fi găsit un român, maî ales originar din Basarabia, care să zică că preferă soarta şi situaţia Basarabenilor înaintea situaţiei Transilvănenilor. Iată că primim azî chiar de la studentul Dragomir, care a ţinut cuvîntarea de la Iaşi, următoarea lămurire căreia ne grăbim a-i da loc cu plăcere : Iaşi 22 Iunie 1893. Domnule Redactor, In prima coloană a ziarului Lupta de la 20 a. c. într’un articol intitulat „In Basarabia", autorul acelui articol se plîngeîn contra subsemnatului protestând din răs- s puterţ împotriva unor cuvinte pe cari nu | le-am rostit. Autorul articoluluilîn chestiune zice că I a citit într’un ziar informaţiunea, că cu o- | caziunea manifestaţiuneî de la 14 Iunie a. \ c. de aci, din laşi, subsemnatul, în cuvîn- ! tarea ce am rostit atunci, eu romîn din Basarabia, aş fi avut nefericita inspiraţiune ca într’o comparaţiune ce am făcut, să emit părerea că ar fi maî bună starea Romîni-lor din Basarabia din orl-ce punct de vedere de cît. a celor din Transilvania. Cu s desăvîrşire falşă informaţiune. f Ei n’am citit nicăirl o asemenea infor- \ maţiune, căci aş fi desminţit la moment pe ( informatorul ziarului în chestiune. Toată lumea care cunoaşte starea ro- ; mântlor din Basarabia, ie convinsă de i contrariul celor ce mi se pune pe \seama mea, şi nu tocmai eu Basarabean, aşi putea spune o asemenea enormitate! I. ■ lată în scurt coprinsul acelei a mele com-paraţiuni din cuvântarea ce am rostit : „Românii din Transilvania mai pot cei „puţin prin şcolile şi biserica lor, cari totuşi le-au mai rămas, să’şi păstreze limba J „şi a lor naţionalitate. Suferinţele pe care j „le îndură pot să ni le facă cunoscut, de „şi cu mari sacrificii, prin ziarele pe car „le-au la îndămână; dar cei din Basarabia n’au voie măcar să se roage în limba „pe care o înţeleg t De şcoli româneşti nici „vorbă nu’î, şi ori şi ce suflare de viaţă „naţională le ieste răsplătită prin convoiul „ce se îndreaptă către stepele Siberiei." Vă rog, domnule Redactor, a da publicităţii aceste câte-va rânduri, spre a putea servi şi de desminţire ziarului care a dat acea informaţiune, precum şi pentru satis-facţiunea mea şi u autorului articolului din colonele ziarului ce redactaţi. Primiţi, ve rog, d-le redactor, asigurarea deosebitei mele consideraţiunî St. G. Dragomir, student universitar Iată lucrările maî importante pe care le va face comuna Bucureşti în vara anului acesta: Va deschide Bulevardul municipal care, începend de sub poalele dealului Mitropoliei va merge paralel cu Calea Rahoveî pînă la şoseaua exterioară a oraşului. Mare parte din terenuri îe sunt de expropriat au fost cedate gratuit de proprietarii Marinescu-Bragadir. Sut-ter, etc. Această lucrare va costa vr’o 200000 lei. Strada nouă va fi prelungită pînă dincolo de biserica Sărindar. D. Ler-lendi, va contribui la cheltuiala pentru deschiderea acelei străzi. Strada Vămeî va fi aliniată, expro-priându-se casa Roşianu şi cele-l-alte pînă în Calea Victoriei. * * ♦ La toamnă, între primele lucrări ale comunei, va fi deschiderea Bulevardului Colţei. Capul acestui nou Bulevard precum şi capul calei Victoriei vor fi împreunate printr’o mare piaţă. * * * Primăria a renunţat de a mai prelungi strada Lipscani până la cheiul Dîmboviţei, din cauză că d-nu Socec Precum şi proprietarul Hotelului de rance, singurii mai direct interesaţi, nu vor să contribue în mod simţitor la cheltuelile de expropieri care sunt foarte însemnate. * * * In general pare a se fi luat hotărî-rea a se da o maî mare importanţă deschidere! de strade şi bulevarde noui, de cât a se cheltui sume mar! cu a-linierî neînsemnate. D. V. A. Ureche, care a fost două zile în Capitală pentru a accelera tipărirea volumelor 5 şi 6 din Istoria românilor a plecat azi de dimineaţă din nou la Sinaia. Procesul devastatorilor redacţiilor s’a amânat din nou pentru sesiunea viitoare a curţei cu juraţi. Până când acest scandal ? Este un adevărat caraghioslic ce se petreee cu acest proces. D. Costea Balş, prefectul poliţiei din Iaşi, a sosit încă de alaltă-erî în Bucureşti şi de aici va pleca astă-seară în concediu în străinătate. 5«=S*=?. D. N. Filipescu, primarul capitalei va pleca la 1 Iulie în concediu. Probabil că locul d-sale va fi ţinut de d. Borcescu. El i au trecut cu succes înaintea facultăţi de drept diu Bucureşti d-nii Hamangiu, Theodor Lipatti şi Barbu Catargiu. Citim în Realitatea din Craiova : Marţi spre seară, un proprietar anume Alexandru Târnovcanu, luându-se la ceartă cu soţia sa, a început s’o lovească peste cap aşa de răi în cât i-a despicat o ure-chie, faţa ’l e plină de răni, nasul ame-niuţă a eangreniza, în fine o „mutilaţie 0-ribilă cum numai la selbateel se poate vedea. Alexandru Târnoveanu a fost depus. Ziarele din Athena aduc ştirea că situaţia >financiară a Statului grec merde din ce în ce maî reu. Nouile hârtii emise de guvern, şi obligaţia impusă negustorilor de a plăti taxele în aur, au ridicat agiul. O criză ministerială este eminentă. Falimentul se apropie cu paşi repezi. Conducătorii partidelor politice din Grecia sunt incapabili să ia angajamentul de a îmbunătăţi această situaţie. Sunt mari temeri în Athena că în curind statul grecesc va fi pus sub tutelă de către creditorii sfii- Ancheta orânduită de miniştrii de justiţie şi interne în restia alegerilor dc la Bârlad, a cercetat cu deamănun-tul cele petrecute in Întrunirea de la 15 Iunie precum şi cu ingerinţele administraţiei locale în alegerea de la 16 Iunie. B După informaţiunile ziarului Paloda deposiţnle cetăţenilor in mare parte sunt sdrobitoare în contra oratorului de la tribună, d. Budu, precum şi în contra amestecului administraţiei în alegeri. Ancheta 'a mai constatat că acusă-rile aduse in contra preşedintelui tribunalului d. Vidraşcu, cum că d-sa ar li îpgerat pe alegători, erau cu totul lipsite de fundament, de oare ce preşedintele în ziua alegerei se afla la înălţimea misiuneî sale, îndeplinindu-şî datoria sa. Ceea ce merită să fie relevat cu ocasia anchetei este că, pe când majoritatea cetăţenilor ce luaseră parte la întrunirea din sala teatrul ui, declară adevărul celor petrecute acolo, doui sateliţi al regimului personal, între cari, umil este şi profesor, au negat în contra conştiinţei lor, declarând contrarul de ceea ce întreaga lume afirma în privinţa insanităţilor de la întrunirea de la teatru. S=S3»« Mâine se închid printr’o serbare şcolară cursurile la institutul Şcoala Nouă, de sub direcţia d-rei Lucreţia S. Negoescu. Elevele vor declama şi vor cînta maî multe bucăţi. ■-----1—*—1----- Serviciul telegrafic SOFIA, 4 Iulie. — Din ordinul Prinţului, generalul Nikolaeff, inspector general al infanteriei, şi locotenentul-colonel Tar-tiloff au fost scoşi din servictul activ, după ce au fost arestaţi în timp de 48 ore. A-ceste pedepse au fost motivate pentru demonstraţia ostilă făcută la recepţiunea din urmă de la curte de aceşti dOuT ofiţeri cari s’au găsit ofensaţi de locul ce le a fost desemnat în defilare şi că au părăsit palatul. PARIS 4 Iulie.—Camera. In şedinţa de dimineaţă. D. Delccase combătând propunerea de suprimare a creditului de 24 milioane pentru Annamul şi Tonkinul, şi vorbind de afacerea Siamulul a declarat că vor face pe Siamezi să dea satisfacţie dreptelor revendicaţiuul ale Frânţii. Ar fi periculos pentru Siam, de a continua cu resistenţa. (aplause). LONDRA, 4 Iulie. — Lordul Roseberg a declarat la Camera comunelor că Curtea de Casaţie din Constantinopole a decis să suspende sentinţele privitoare la cel doi misionari Kennayeşi Thomayon aceştia vor fi graţiaţi şi apoi expulsaţl. BERLIN, 4 Iulie.— împăratul a conferit d-lul Migvel cu ocasiunea votului legilor reformei impositelor, marea cruce a Vulturului Roşu cu coroană. I D- THOMESCU | medic primar la spitaiai dc copil ! Strada Italiană II î Consultaţii la 6 ore seara I st. FO)ţA QlARULUI „LUPTA“ 74 ' * \ ■ <\ V| V.Y vi in . ,w te Ara ti î w’ vL\ RESB0IUL CIVIL ■ jdL- DE BALEAC cap. in 0 idee a lui Fuchâ s ■ h Ca să reuşească în această mîşjrineippricu-loasă, întrebuinţa toate şireteniile pioase pe care persecuţiuneâ le făcuse necesare şi marc-hisul n’a putut să ’l găsească de cât într’una din acele scorburi, care şi în zilele noastre se numesc ascunzătoarea popii. Vederea acestei figuri palide şi suferinde inspira aşa de bine respectul şi te predispunea să te rogi. că ea singură era destul ca să te facă să uiţi că eşti într’un salon lumesc şi nu într’un locaş sfânt. Actul de nenorocire şi bucurie era făcut gata. Inaiuţe de ce să înceapă ceremonia, preotul întrebă, în mijlocul unei tăceri adânci, cum se numeşti logodnica. — Maria-Natalia, fiica d-şoarel Blanşde Casteran, răposată stareţă la Notre-Dame de Seez, şi a lui Victor Amedeu, duce de Verneuil. — Născută ? — La Chasterie lângă Alenţon. — Nu credeam, şopti baronul contelui de Bauvan zîmbind, dar nu eu am să ’l blamez; cea-l-altă ’ml place şi împotriva el sm să me în drept cu resboiul acuma.... Numele marehisulul fusese scris d’înainte, amândouî amanţii iscăliră şi martorii după el. Ceremonia începu. In momentul acesta, Maria singură auzi sgomotul puşcilor şi al mersului greu şi regulat şi al soldaţilor, care fără înduoeală că veniseră să schimbe garda Albaştrilor, care fusese pusă în biserică după spusa ei. Ea tresări şi ridică ochii la crucea după altar. •— Iată-o sfântă, şopti Francina. — Să mi se dea ast-fel de sfinte şi mg fac schimnic, adaose contele tot încet. Când preotul puse d şoareî de Verneail obicinuita întrebare, ea răspunse da,|cu un suspin adânc. Se plecă la urechea bărbatului el şi ’i zise: — Curând al să afli de ce nu me ţin de jurământul ce făcusem să nu te iad de bărbat, nici odată. Când, după, ceremonie, adunarea trecu într’o sală unde fusese pusă masa, şi în momentul ia care mesenii şezură jos, Ie-remia sosi spăîmântat. Biata măritată se sculă brusc, ii eşi înainte, urmată de Francina, şi sub unul din acele pretexte pb care femeile ştiu foarte bine să le găsească, ea rugă pe marchis să facă singur, un moment, onorurile mesei, şi duse încolo pe servitor înainte de ce să fi comis vre-oindiscreţiuue, care ar fi devenit fatală. — Ah 1 Francino, să te simţi că mori şi să nu poţi să spui: mor!.... strigă d-şoara de Verneuil, care nu se mai arătă. Această lipsă putea să ’şî găsească justificarea în ceremonia ce se săvârşise. La sfîrşitul mesei şi în momentul în care neliniştea marehisulul ajunsese la culme, Maria se întoarse în toată strălucirea hainelor de mireasă. Figura el era veselă şi liniştită, în vreme ce Francina, care o întovărăşia,avea o spaimă aşa de adâncă pe faţă, că mesenilor li se părea că văd, în aceste doue figuri, un tablou ciudat, în care extravagantul penel al lui Salvator Roşa ar fi re-presentat viaţa şi moartea ţiindu-se de mînă. — D-lor, zise ea preotului, baronului, contelui, veţi fi oaspeţii mei astă seară pentru că sunt prea multe pericule pentru d-stră, ca să eşiţî din Fougeres. Această fată va conduce pe fie-care în apartamentul sed. — Nici o împotrivire, zise ea preotului care voea să vorbească, sper că ve veţi supune unei femei in ziua nunţel sale. După un ceas, ea se găsi singură cu a-mantul el în camera voluptoasă pe care o aranjase aşa de graţios. Ajunseră, însfirsit, la patul acela fatal, în care, ca într’un mor-mînt, se sdrobesc atâte speranţe, în care. | deşteptarea într’o viaţă frumoasă e aşa de nesigură, în care naşte amorul, după caracterele care numai acolo sunt puse la încercare. Maria se uită la ceasornicul din părete şi ’şî zise: —|Şase ceasuri de trăit I Apoi, trezindu-se tresărind a doua zi de dimineaţă ca omul ce’şl pune de cu-seară in gând să se scoale la un ceas anume, strigă : — Aşa dar am putut să dorm? Da, am dormit, adaose ea văzând la lumina lumânărilor că acul de la ceasornic era aproape la doue dupe miezul nopţel. Se întoarse şi contemplă pe marchisul adormit, cu capul pe o mână ca un copil şi cu ceal-l-altă ţiind mâna nevestei sale, zâmbind ca şi cum ar fi adormit în mijlocul unul sărutat. — Ah 1 îşi zise ea încet, are somnul unul copil. Dar putea el să nu se încrează în mine, eare’I sunt datoare o fericire fără nume. Ea ’l mişcă încet, el se trezi şi continuă să zâmbească. Sărută mâna ce ţinea şi’şi privi nenorocita femee cu nişte ochi aşa de scăpărători, că, ne mal putând să le îndure strălucirea, miji plecându-şî pleopele; dar învelinduşl ast-iel focul privirilor, ea aprindea aşa pofta părând că se împotriveşte, că de n ar fi avut să ascundă spaime adânci, bărbatul el ar fi putut să o învinovăţească de o cochetărie prea mare, Ridicară împreună capetele lor cele fermecătoare şi unul altuia ’şî făcură un semn de recunoştinţă pentru plăcerile ce gustaseră; dar după o examinare repede a tabloului delicios ce’I oferea figura femeei sale, marchisul, atribuind unul simţimînt de melancolie uoril răspândiţi pe figura M&rieî, îl zise cu glasul dulce: — De ce această umbră de întristare, iubito ? — Sărmane Salfons, unde crezi că te-am adus ? îutrebă ea tremurând. — La fericire. —• La moarte. Şi tresărind de groază, ea sări din pat; marchisul mirat sări şi ei; nevasta lui îl duse la fereastră. Maria ridică perdeaua şi’î arătă cu degetul vre-o doue-zecî de soldaţi pe piaţă. Luna, cara împrăştiase ceaţa, lumina cu lumina’! albă, hainele, puscile, pe nepăsătorul Corentin care umbla de colo până colo ca un şacal ce’şl aşteaptă prada, şi comandantul, cu braţele încrucişate, nemişcat, cu nasul în aer, atentiv şi necăjit. — Eî, lasă’I Mario, şi vino încoa. —De ce rîzl, Alfons? Eu ’î-am pus acolo. — Visezi? — Nu. Se priviră un moment; marchisul ghici tot şi strîngând’o în braţe ii zise: — Tot te iubesc. — Aşa dar, nu e totul perdut 1 strigă Maria. Alfons, zise ea după o pauză, mal e nădejde? In momentul acesta auziră lămurit strigătul ciuhurezulul şi Francina eşi de odată din cabinetul de tualetă. (Va urma). i www.dacoromamca.ro UMfimi.'CTramun ^.;«v e%wwem • as w »i “k- VKIC-IM ■ti^nsaa lupta fs-De vânzare *n: Două garnituri maşini de trier sistem Ramsom Sims & Comp, în condiţiuni avantagioase. A se a-dresa la d* Anton Cincu,— Tecuciti- LIO XTATITJNI Domenii,—La 25 Iuniu, la Bucureşti (Minister) şi prefecturile Craiova şi Iaşi p arendarea pe 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1894, a mal multor moşii ale Statului; la 21 luliu, 'la . prefectură Vaslui p. vânzarea mal multor bunuri mici • la 22 luliu la prefectura de Olt p. revendicarea moşiei Drăgăneasca • la 4 luliu, la prefectura de Falciu p. vânzarea loturilor mari de pe moşiile Arsura, Ghermăneştl şi Vctrişoaia • la) 12 Iuliri, idem la prefectura de Dâmboviţa p, loturile de pe moşiile Serdanu şi Cîlineasa,• idem la 15 luliu la minister şi prefectura Prahova p. arendarea puţurilor de petroleu de pe moşia Ţintea ; la 12 lu!:u, la prefectura Iaşi, p. materialele de lucru necesare şcoaleî tecnice : la 28 luliu, la minister p. vânzarea turilor mari de pe moşiile Vlădiceştî, Valea Căpitanului, Gostilele şi DrăgoeştI-Snagov din Ilfov; la 10 August, la Minister p. clădirea de ateliere, museu, magasîl, la şcoala de arte şi meserii din laşi Interne —La 15 Iuniu, p. transportul expediţiei şi călători de la Bacău la MoineştI şi vici-versa (la prefectura de Bacău) ; la 16 Iuniu, în direcţia poştelor 3000 klgr. sulfat de cupru şi 1000 pahare mijloace pentru elemente Calaud; La 22 Iuniu la prefectura de Teleorman’şi sub-prefectura din plasa Marginea espeditia de la A-lexand.-Roşiorî şi Alexandria-Zimnicea; idem la sub-prefectura din plasa Marginea de sus judeţul II.Sărat, expediţia de la PlăineştI la gară Gugeştî şi vice-versa; La 18 lunitt la Monitorul Oficial mal multe materiale şi obiecte; La 25 Iuniu, la Minister aprov. cu 95 stângenl şi 586,000 klgr. lemne; La 4 luliu, la prefectura de Tulcea transportul expediţiei şi călători de la Tuleea prin Îs aceea la Măcin şi vice versa; La 10 luliu, la Direcţia Penitenciarelor şi penitenciarul Văcăreşti aprov. cu 1000 metri pânză de dril; La 10 luliu, idem la Direcţia penitenciarului Salinele mari şi Prefectura de R.-Vâlcea aprov. cu pâine sau mălaiu; La 25 Iuniu, la Eforia Spitaleler Civile reconstruirea galeriei de la M-rea Sinaia ; La 10 luliu, sub-prefectura din Piua-Petril (Ialomiţa) expediţia de la Piua-Petril la Gara Ţăndărei; La 15 luliu, la administraţia plăşilor Medgidie şi Ostrov expediţia de la Medgidie la Ostrov,-Lucrări publice. La 15 luliu, la Minister şi Prefectura de Dâmboviţa construirea lotului 11 al şoselei Târgovişte — Transilvania ; Culte şi Instr. publ. La 26 luniii. in pretoriul ministeriulul şi prefectura de laşi mobiliezul necesar institutului de anatomie din laşi. Şt'rî mărunte La începutul lunel Iulie a. c. va apare în capitală un noi ziar întitulat „Indus-TruHful“. Această publicaţiune se va ocupa cuces-tiunile care privesc de aproape industria în genere. In special, „Industriaşul îşi propune a susţine cauza industriaşilor din România, în faţa obstacolelor de orî-ce natură, a infiltra în popor a-plecarea către căriera industriei, a’l pune în curent cu tot ce se realizează zilnic în ţară şi strei-nătate pe tărâmul ştiinţei aplicate şi a economiei domestice, a arăta micilor industriaşi mijioacele de perfecţionare în specialitatea fie-căruia, cât şi a forma un contingent de muncitori care să’şl câştige existenţa înjmod sigur şi onest prin profesarea unei industrii uşoare, instruindu-I asupra modulul de procedare şi dâudu-le la îndemână formulare practice, pe care se le poată executa cu succes sigur şi cu foarte mic capital. Publicul in genere se va putea folosi de acest ziar, căci In fie-care număr va conţinea reţete şi formulare pentru fabricarea articolelor de necesitate domestică In chipul lesnicios şi mal puţin costisitor. Redacţia şi Administraţia Industriaşului s’a stabilit deja în strada Academie! No. 2 Bucureşti. * * * In ziua de 20 Iunie, d-nii lean S. Carate şi G. Nemetescu ’şî-afi susţinut cu succes tesele de licenţă, înaintea juriului esamin&tor al şcoalel de ştiinţe^ politice şi administrative, cel d’întel trătând despre contractul de căsătorie şi cel de al doilea fidejusiunea (cauţiunea). O singură ediţie ULTIME INFORMAŢII Noi membrii ai camerei de comerţ au fost instalaţi alaltă seară în localul Camerei şi au ales cu unanimitate de voturi ca preşedinte pe d. Balanolu iar vice-preşedinte pe d. Andrei Po-povici. D. Saita a iost menţinut secretar. Luni 21 curent, Curtea de Casaţie a respins recursul Telega - ijrndi u-Schvalb-Kanner, toţi implicaţi în hoţiile perpetrate la aecisele comunale din Galaţi. Se ştie că inculpaţii au fost achitaţi de tribunalul de Covurlui şi o săndiţi la 6 luni şi o zi de Curtea de apel din Galaţ. In ceea-ce pr-veşte despăgubirea în sumă de 80,000 lei, ce comuna de Galaţi pretinde ca parte civilă, Curtea de Casaţie a casat î dedsiunea Curţeî de apel din Galaţi prin care a respins pretenţia comunei Galaţi, ast-fel că procesul pretenţiunelor comunei Galaţi pentru revendicarea sumei de lei 80,000, se va judeca de către Curtea de apel din laşi- Administratorul cl. I-iu Veronescu, condamnat de consiliu de rezboî la 2 , luni închisoare, pentru diferite nere-gularităţî şi a retras recursul rămânând să facă pedeapsa la care e condamnat. D. Jaques Lahovari, ministru de resboiu, împreună cu d-na Lahovari, se vor întoarce în tară la 6 Iulie. Gardul comunal Dionisie Ştefan a împuşcat în braţul drept, pe şoseaua Colentina pe individul Nae Dumbravă, care a fost transportat la spitalul Colentina. Gardul comunal pretinde că Nae Dumbravă este contrabandist. Am spus mai zilele trecute că Ştefan lonidi a încheiat un concordat cu creditorii sel oferind 40 la sută. Ade-verul este că a oferit numai 20 la sută. Azi a apărut în «Monitor» decretul prin care se aprobă deci araţi unea semnată la 17 Iunie între România şi Germania prin care se prelungeşte din nou până la 19 (31) Decembrie viitor inclusiv, arangiamentul comercial provizoriu, încheat între cele doue ţări la 19 Iunie (1 Iulie) 1892. Azi dimineaţă d-nul şi d-na Th. D. Speranţă, au plecat cu trenul de Predeal la Paris, unde d. Speranţă va continua cercetările sale asupra învăţământului normal. Numeroşi prieteni iau petrecut la gară, printre cari am cunoscut pe d-na Heşdău, familia doctorului Nicoreanu, familia Svilokossitch şi Conduratu, urându-le drum bun şi fericită întoarcere. Ne unim şi noi cu sincerile urări ale prietenilor. Azi se va judeca de Trib. Ilfov secţ. I procesul căruţaşilor de la 5 Aprilie. D-lu Tache Ionescu minstrul Cultelor şi instrucţii publice a asistat azi la distribuirea premiilor la institutul d-nei Lucreţia Ch. Negoescu. Cerşetorul Alexe Petre, în urma unei discuţiuni ce a avut cu femea Safta Şerban, într’o cârciumă, de pe bulevardul Ferdinand,a înjunghiat pe Safta Cerşetorul a fost imediat arestat. Muzica regimentului l-iii de Geniu pleacă la 25 Iunie la Sinaia, unde va cânta tot timpul vere!. X—><' D. judecător de instrucţie Paul Teo-doru urmează cu instrucţia în afacerea morţei lui St. Hagi-Pândele. In adunarea generală ţinută alaltă-eri pentru alegeraa consiliului de administraţie a « Societăţei pentru industria de petrol», s’a votat şi următoarea moţiune: „Adunarea îşi însuşeşte protestul iscălit de majoritatea capitaliştilor îu ziua de 15—27 Iunie în privinţa amânărei ilegale a adunăreî generale convocată pentru acea dată; „desaprobă direcţiunea dată de consiliu activităţel sale; „desaprobă consiliul pentru dă, îu dauna intereselor societăţei, fără ca să aibă mandat şi nesocotind descărcarea complectă dată de o aduuare generală presedentă, a provocat procesul Blumenfeld-Singer ; „Voind însă ca viitorul consiliu să nu aibă altă preocupare de cât îndrumarea so-cietăţeî pe cale de propăşire, adunarea, fără a mal cerceta daca pagubele încercate în exerciţiul trecut mal a îl şi alte cause de cât acele indicate în darea de seamă, dă consiliului descărcarea pentru gestiunea sa până la 30 Aprilie", Apa minerală nDorna<( Alcalin o-Bicarbonată Aprobată de onor consiliu medical superior prin jurnalul No. 1463(89 şi analizată la anul 1789 de Haquet, la 1833 de A-brahamfi, la 1856 de dr. Stenner, la 1878 de dr. Pribram, la 1889 de dr. Bernath, la 1890 de dr. Istrati şi la 1892 de pro/, dr. Babeş. Această apă este superioară apelor Ron-cegno, Levico, Bourboule, Srebrenica, La-malou, etc iar ca apă de masă (1/8 vin */, apă) se poate iua cu ma! plăcut gust răcoritor, în locul apelor Giesshubler, Vichy, Borsec, Baross, Repatti şi altele, şi faţă de aceste apeţ este aproape sterilă de microbi dupe cum se poate vedea în raportul ins-titutulni de bacteorologie publicat în Monitorul oficial No. 93 din anul trecut. Se găseşte de ”ânzare la principalele magazine de coloniale, drogueril şi farmacii din ţară. Informaţiunî, la edmmistraţie 61 strada Lipscani, Bucureşti. Ultime Telegrame PARIS 5 Iulie.—Camera a adoptat bugetul răsboiulul fără discuţiune. MARSILIA, 5 Iulie. — Starea sănătăţii oraşului lasă de dorit. Câte-va caşuri suspecte de boală s’au produs. S’au luat pre-cauţiunl mari. CONSTANTINOPOLE, 5 Iunie. — însăr- cinatul de afaceri al Angliei a făcut Sum-bătă din urmă representanţiunl oficiale la Poarta In privinţa procesului din Angora, declarând că nu corespunde dreptului modern, El a ceut ca condamnaţii să fie graţiaţi înainte de hotărirea Curţii de apel, orl-care ar fi ca. Cercurile diplomatice cred ca demersul va avea resultatul dorit şi că graţia va fi acordată chiar înainte de sosirea Kedivulul. Kedivul va sta 3 săpiămânî la Constan-tinopole. BERLIN, 5 Iulie. — Discursul de închidere a Dietei, mulţumeşte Cameril Seniorilor şi a deputaţilor pentru concursul lor inteligent, căruia se datorează resultatele importante, preţioase şi durabile ale legislaţiei din urmă. El enumerează legile votate, mal cu seamă reforma impositelor, de cari vor profita în acelaşi timp Statul şi poporul. EI constată îmbunătăţirea stării financiare. Discursul menţionează lipsa de furagii, care a devenit simţitoare în mal multe provincii, însă pentru care guvernul va face tot posibilul de a remedia. El speră că pe viitor Camera se va sili a da chestiunilor ce i se va supune o soluţiune însufleţită de un adevărat spirit de patriotism. BELGRAD 5 Iulie—D. Persian ia remis la 12 Regelui în audienţă solemnă scrisorile sale de acreditare şi răspunsul Ţarului la notificarea de urcare pe tron a lui A-lexandru I. Proiectul privitor la nouile imposite de consumaţiune a fost retras de la ordinea zilei de la Skupstina, în urma observaţiu-nilor ministrului Au triel că aceste imposite sunt contrarii tratatului comercial au-tro-sârb. Svonurile de modificare ministerială sunt desminţite. Punerea sub acusaţie a ministerului A-vakumovicl e aşteptată în cursul acestei săptămâni. PARIS 5 Iulie.—Consiliul municipal a decis că funeraliile lui Nuger se vor face cu cheltuiala oraşului, însă îndeamnă popula-ţiunea la o atitudine mal calmă. La mezu nopţii cartierul latin erea încă animat, însă nu s’a produs nici o neorânduială serioasă; mulţimea a încercat să dea foc la două chioşcuri, însă a fost împedi-cată. După miezu-nopţiî, liniştea s’a restabilit. Numărul răniţilor este de la 50 până la 100. Unii pretind chiar că sunt 300; între cari 50 agenţi ai poliţiei; un manifestant a fost ucis. Corpul lui Nuger a fost dus în spre Oler-mond-Ferrand, La 3 ore dimineaţă o ceată de oameni a ars un chioşc din Pont-Neuf. O întrunire a studenţilor, ce s’a ţinut în timpul serii, a reprobat actele de vandalism săvârşite în aceste două zile din urmă de nişte oameni'fără căpătâiu. § ST.-PETERSBURG, 5 Iulie. — Banca rusă de comerciu şi de compturî ’şl-a suspendat operaţiunile Directorul e! a încercat să se sinucidă. Starea lule foarte grav. VIENA, 5 Iulie.—„Polit. Correspondenz“ constată că Egiptul a aderatpa actul confe-rioţiî sanitare internaţionale din Veneţia. Prin urmare consiliul sanitar din Alexandria va trebui să aplice reformele hotărîte în această conferinţă cu începere de la 1 Noembrie. LONDRA, 5 Iulie. — In urma explosiel semnalate erl, mina de cărbuni de păment din Tornhill s’a aprins 145 lucrători ar fi perit. mu irtaţi bani In buzunar Marţi 22 Iunie pe la ora 51/, P- m. Ni-colae Zaraful din Brăila eşind din Biuroul seu spre comoditate a fost urmărit de un individ care ştiind că numitul îşi poartă tot-d’a-una banii săi la dânsul s’a aruncat asupra lui asvârlindu’I de gât un lanţ de sârmă pentru al sugruma şi al lua bauil ; neisbutind însă în încercarea sea îl lovi cu un topor în cap crestându-’I ţeasta capului. La ţipetile victimei lumea fiind alarmată urmări pe asasin, şi îl prinse în piaţa Sf. Gheorghe. Iată consecinţele imprudenţei!..... Cum- păraţi deci casse de bani „Ratner*, singurele construite din „Compo' negăuribile, ne-spărgibile, şi siguranţa averel şi a vieţei e garantată. fetirepeiri Grădina LIedertafel (Stavri). — Joui 24 Iunie mare reprezentaţie. Se vor juca Lilina şi Horaţiu, comedie într’un act, Copilul găsit, comedie. Concert: Băjenaru, Calotescu, Paulian, vor cânta diferite bucăţi. □r. 1. Kiriac Locţiitor al D-lul Prof. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilistice da la ora 5—6 p. m., în toate zilele, în str. Primăverel. 38. Dr, Leon Popper Fost medic de Spital laşi. — Strada Primăriei 15 Consultaţii: 8—10 am. şi 2—4 p.m. Doctorul Mendonide Strada Sfiinţil, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. Bursa din străinătate 5 Iulie 1893 Paris Franci Viena Fior. Napoleonul. . . . 9.83 imper alul . . . . — Livra turcească • 100.» Arg. c. hârtie. . 129. „ I Rubla 335.50 1 Credit-Anstalt . 97,50 1 Rent. perp. auatr. 417.80 | aur „ . Hrv80 1 aur ungară. 97.40 1 arg. austr. . 123.85 3ch asup. Londr. 49.15 „ „ Parisul. 6075 „ „ Berlin. 102.20 „ „ Amster. 101.65 „ „ Belgiei. „ „ Italiei . 46.70 Tendinţa fermă . Berlin Mărci Napoleonul . . . . 46.265 Ren R. aur 5:Vo- 95.70 C. F. R. „ 82. R. aur 40/9. 82. Imp. mun. Bucur. 93. Rubla 214.40 Disconto-Gesel. . 177.90 Sch. asup. Londr. 20.285 „ Parisul. 80.60 167.55 j „ „ Vienel. 164. a „ Belgiei. 80.50 „ „ Italiei . — Tendinţa slabă. . Re o. fr. 4i/,. la o/u „ rt 3 n n „ Ii. a. 4 >/0„ „ - Ital ........... Un........... Ext. Esp . . . . Imp, grecesc • • Banca otomană . Dat. uuif. Egipt. Ioturi turceşti. . Cec asup. Lond . Seh. asup. Vienel „ „ Amst. . „ „ Berlin . „ „ Belgiei. „ „ Italiei. . Tendiu(a slabă. . 160.60 97.55 94 20 96. 63.682 232. „ 588.75 505. „ 25.18 204.50 206.12 34.16 47.18 Londra u. st Noul cons. engl. Banca Român . . Schimb, as. aris, n „ Berlin. „ „ Amst.. Paris (Bul.) Rent. franc 3» 9. Italiană . . Banca otomană . Tendinţa slabă. . Fraucfort 98i3/4G 6.3/4 25.38 20.6 2 12.04 Franci 1000 vedre Ţuică veche de trei ani, este în depozita d-nel Coralia Boldur str. Frumoasă 49, cu preţu foartea vantagios. Oe arendat Moşiile Berezlogil din judeţul Suceava, comuna Lespezile, 80 fălci Dământ deschis de lucru şi 2 parchete pădure seculară în întindere de 101/, falei cu copaci esenţa fag, carpen, ulmi, frasin, teiu etc. Sau de vânzare pănă la 300 fălci pădure seculară de aceiaşi esenţă ca mai sus. De vânzare lemne tăiete deja în pădure. A se adresa la d-1 Angbel Valy la Fălticeni . De vin zare Oasele Rent. R. aur 50/0 rt >, „ 40/o 82. 82. Mărci 95.50 84 50 i De. Şfelaa Q-XeiiewgM s’a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice dela orele 6—7 seara. BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi Impedicare, după experienţă de 22 ani Specialist în boale lumeşti UR- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — intratea numai prin Strada Sfinţii Voevozî Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Ooctor Velescu DENTIST Cu diplomă de la facultatea din Philadelphia (America). S’a mutat în strada Academiei 37 &-vend intrare şi prin Calea Victoriei 47 vozl 12; puse la credit pentru Se închiriază total oii parţial. Adresa: Dimitropol ori Călinescu. vardul Elisabeta 96. 28,000 fr. JBvde- ) Reputaţiunea acestor băi este mal presus de ori ce reclamă ; stagiunea băilor deja începută de la 1 Iunie, comunicaţia între Târgu-Ocna—Slă-nic restabilită, musică militară, medici curanzi: Doctorii Russ şi Pastia. Administraţia. ~~H. M ARGUS Bucureşti.—32 Str. Colţei 32.—Bucureşti Se însărcinează cu instala ţiunl de gazv apă, water-clo-sete lavore şi băi. Mare deposit de Lămpi şi Globuri de Gaz Aero-forna în Metal, Bronz şi Cristal. Rog ]Şe onor. public a visita magasinul meu şi se vor convinge că toate articole sunt de o quali-tate superioară, iar con-diţiune ori şi cărei instalaţinnl In această branşă sunt din cele malavantagioase. OCAS1UNE RARA!! Toate mărfurile renumitului magasin de Ferărie, Marchetănie, Porţelanuri şi obiecte dc menagiu al d-lul IO m T. DANGOVICI 22. — Calea Victoriei 22, — vis-ă-vis de D-rul Sie,ie Surei Viena, IX Pelikangosse, No, 10 Cabinet de consultatiunl cu celebrităţile medicale şi cn medicii specialişti din Viena Oe vânzann 8000 lei, casele din strada Clopotar Nou No. 16. Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Ca-rol No. 14 Bucureşti. Băile Nastasach: (Din T.-Ocna) Renumite pentru eficacitatea apelor minerale ce posedă, vindecând în timp scurt, orî-ce maladii cronice şi învechite,' posedă camere suficiente, restaurant, o vastă grădină şi o bună muzică; preţurile cele mai scăzute, sunt deschise de la 20 Iunie. Pentru informaţii a se adresa direct administratorului, d. Hristea Cerchez—T.-Ocna IMPORTANT Pentru d-nil Agricultori şi comercianţi \Tn cjq m o 1A de pânză empermiată j.U.UiŞclILLctlc; curată de cânepă soliditatea garantată, pentru invelit producte şi ori ce marfă, contra umezelel şi ploael, în ofi-ce mărimi. La cerere probe şi preţul. Se vînd cu preţurile fabricel foarte eftin la M. Littman 10 Strada Lipscani 10 -A.TNrXT2SrCXXT De wînzareor®S.l“ verin situate lângă Tribunal, str. Regală No. 8 în faţa Dunării şi clădite pe 4 plaţiurî. Casele sunt închiriate Ministerului de Resbel pentru birourile divizeî I-a de Ifanterie cu 3000 lei anual. Valorea expertizei creditului Urban Bucureşti 80000 lei. Se vînd cu 70000 lei] cumpărătorul va putea plăti banii în rate : la facerea vânzărel 11000, la 1 Sept. 10000 şi restul după înţelegere. A se adresa la d. C. M. Ciocazau fost deputat Craiova. i ie vânzare la strada Roşiorilor, No. 137 compusă din 4 camere mari atinanse grădina cu copaci roditori puţ cu apă bună, doritorii a se a-dresa la d-nul Ioan Vasilescu misit Brăilă sau la d-nul Dimitri Singurov proprie taru caselor Tecuciu. Hotel de France s’au pus în vânzare cu preţuri foarte reduse Este de interesul onor. clientelă şi în special d-nil ArchitecţI şi Antreprenori de construc-ţiuni, cari au trebuinţă de articole de ferărie pentru Binale, a nu cumpăra din altă parte înainte de a visita acest magasin. Asemenea se avizează onor clientelă a Ifiagasi-nhlui de Nouveautes. „Au Caprice de Dames£f că toate mărfurile acestui magasin s’au mutat tot în acelaşi magaşin al d-lul Ioan T. Dancovici şi se vând cu 'Preţuri Excepţionale. lulius Loeffi er [.INGINER CONSTRUCTOR DE MORI tf j Bucureşti% Strada Pensionatu 25. în dosul Ministerului de Resbel Reprezentantul general al fabricel de maşini j§Ganx st C-llie din Buda-Pesta. Bi"rou technic pentru orî-ce fel de instalaţiunl industriale. Diferite maşini, turoine, Val-furi orig. Ganz. Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. ţMătăsurl originale Dofour et C-nie (ThalJ. Instalaţiunl de lumină electrică. Preţuri şi condiţiuni foarte avantagioase. ■ m — mm,» ■ 1 1 —— — — ■ COASS QLAŢIUEil Săbiciunea bărbătească (Impotenţa) se vindecă fără medicamente sigur şi durabil, a ori-ce tîrstă şi de orî-ce grad ar fi, în timp scurt şi fără întreruperea ocupaţiilor. înlăturare imediată a neputinţei în mod mecanic şi împuternicirea treptată prin P'acaeectro-metalică, patentată în Austro-Ungaria şi în streinătate, privileg. prin patent. Im-per. şi Regal Austro-Ungar. Premiată cu medalii de aur la Exposiţiunea de la Paris în 1889 şi la Nizza 1890. Diplomată de Soci6te de Mâdicine de Franee şi de alte societăţi ştiinţifice. Placa electro-metalică a d-ruluă în medicină Borsodi pentru vindecarea neputinţei bărbăteşti înviază nervii slăbiţi şi dă puteri noul şi sensaţil de tinereţe fără întrebuinţare de medicamente. Numai purtarea pe corp neobservată a aparatului este de ajuns pentru că ea produce efectu dorit şi nervi! orl-cât de slăbiţi se vindecă deja în scurtă vreme. nstrucţiunl foarte amănunţite însoţesc, fie-care aparat. Discreţiunea garantată. Doctor în medicină F. Borsodi, Deposit pentru România, Serbia şi Bulgariei numai la d. Th. Radivon bijutier, calea Victoriei Nr. 32, Bucureşti. Broşuri explicative se trimet după cerere gratis şi franco. Corespondenţă română, franceză şi germană. Nota. Numita casă Radivon primeşte zilnic noutăţi în Bijouterie şi Argintărie în tot; felul. — Preţuri moderate. Th. Radivon 32, Calea Victoriei, fost Carapati www.dacoromanica.ro LUPTA frNbfcSijlIfeBMBfri! fel! ** !■*■ FABRICI DE VAR II AULIC II PRAF l§»f isubtul şi O ele mal importante şi eele mal coi din România i Ernest Manoel, Proprietar L Acest var a fost recunoscut ca superior tufulor «îe'cr-^'a'ti® warurl ale fa» bricelor din PROMOVA, pre sum resuStă din experienţele comparative făcute în laboratoi iul direcţi! m ei lucrăril« ir de fortificaţie,, Varul se vinde cu preţu S cel mai redus pufen d ţine piept ori-cărei concurenţe. Pentru comonzl a se adresa la O. Ernest KSasioel, Gara Comarnic. Deposit general la D. E. Doneaud, Calea Gri viţel 150 — Bucuresci. Fabrica de Ciment Portland din Brăila Fabrica putând produce anual 18000 tone ciment, funcţionează de la 1890 furnisând ministerul de resbel, ministerul lucrărilor publice, Direcţiunea căilor ferate, Bănea Naţională şi altora. Lucrările la care s'a întrebuinţat sunt Fortificaţiunile din Bucureşti, Focşani şi Nămăloasa, Podul la Dunăre peste Borcea, Viaductele din insula Borcel, tunelul de la Bordea, docurile din Brăila, Galaţi şi altele. La toate aceste lucrări cerinţele caetelor de sarcini a ti fost cu prisos satisfăcute precum probează certificatele liberate de autorităţile respective, certificate ce se trimit franco or cărui doritor. Qualitatea cimentului nostru a fost încercat în laboratoriile şcoalel de poduri şi şosele, ale Direcţiunel fortificaţiunilor şi Direcţiunel Căilor Ferate şt a fosl recunoscută cel puţin egală şi în genere cu mult superioară cimenturilor celor mal bune stărine. Fabrica nu produce de cât o singură qualitate de ciment. Garantăm I că cimentul îndeplineşte următoarele condiţiunl cu toate că sunt cu mult mal grele de cât cele impuse pentru lucrările publice atât în ţară cât şi în străinătate- Fineţa i j la sută rămăşiţe la durul de goo găuri. Constanţa de volum i asigurată absolută. rtesistenţa la tracţiune b Ciment Pur pe centimetru pătrat, 40 kg. după 28 zile. Mortar, 3 părţi nisip normal şi ,0 parte ciment pe centimetru pătrat, 18 kg. după 28 zile. Resistenţa urcată a cimentului permite întrebuinţarea în amestec a unei quttn-tităţl mal mare de nisip de unde o însemnată economie. Expediţiunile se fac franco veri ce gara în lutoae Purtând marca fabrtcel Capul Iul 7raian, cu Culorile Româneşti şi greutatea butoaelor. Se poate face preţul franco la ori ce staţiune din ţară. Pentru comande şi or ce informaţiunl a se adresa la : d-nu î*. Zweifel representant general al fabrice!, la Bucureşti strada Stella 6. şi la Galaţi strada Belvedere, 1, şi la d. inginer Ion. Ga Cantacuzino, Bucureşti, str. Minervel 6, propriei, fabrice!. Depozitul în bucureşti 1 Fabrica de produse chimice calea Griviţa 154 (vechiu) faţă cu gara de mărfuri *6) S >CB CQ U a> n ’3 00 O amm «s ■ flS’S E îs a r Luată cu A.citi Carbonic suprimă lărceii şi Oreaţa proause prin Întrebuinţarea doctoriei LE PERDRIEL & O, Paris Tipografia Luptsf A. Lefteriu, Strada Câmpineanu No. 46 Bucureşti. ■lac y •>. www.dacoromanica.ro