ANUL X. — No. 2032 EăilflA A DOUA DUMINICĂ 20 IUNIE 1893. taai ABONAMENTE i ANUNCIURI i IN ŢARI Un an ..........................40 lei Şease luni ..... ...................... 20 - Trei luni..............................10 „ Pentru InTSţStorl pe un an.............30 „ IN STREINfiTATE Un an...........■....................50 lei Şease luni.............................25 „ Trei lnnl............................15, Numărul 15 Bani Pe pagina m, 30 litere, corp 7 ... 1 leii linia , „IV „ „ . . . j25 bani linia Inserţe tyi reclame ...........2 lei linia Pentru anunciurî a se adresa: LA ^dK3imstr,a-|Sa Ziarului Un număr* vechili 50 bani Redacţia i Pasagiul Român No- 2. Administraţia a Pasagiul Român No. 2. BSSSaSMen IN BASARABIA j Ştiam până acum că tacticianis-mul şi politicianismul formează monopolul exclusiv al oamenilor noştriî de partid; noi, grupare nouă, ne puneam toată nădejdea în tinerimea ne atinsă de aripile calculelor meschine, în manifestarea multiplilor revendicări, fie politice, fie naţionale,— mai ‘ ales naţionale. Aşa, ştiam că politicianii noştri, vorbind de suferinţele românilor de peste munţi, vorbesc cu indignare de «Regatul barbarei Ungarie» uitând că Transilvania face parte nu numai din regatul Ungariei, ci şi din Imperiul Austro-Ungar,— uitând mai cu seamă că tot peste munţi, şi făcând parte din imperiul Austriei, avem Bucovina, trup rupt din trupul Moldovei abia acum un secol. Mai ştiam că tot din calcule şi motive politice, nu se vorbeşte de nenorocita Basarabie. Cu mirare însă am citit prin ziare rezumatul cuvântării rostită la manifestaţia de la Iaşi, de către un student, d-1 Dragomir, care ar fi avut nefericita inspiraţie de a compara starea românilor din Transilvania cu aceea a fraţilor noştriî din Basarabia şi a găsi mai bună pe a acestor din urmă. ce ar primi sau ar aduce de la noi un ziar românesc; acolo nu e vorba de legea naţionalităţilor, de proteste la Europa civilizată, de memorandum la ţar, — acolo asemenea lucruri sunt necunoscute, şi, după ultimele uka-zurî, limba românească e cu desăvârşire interzisă. Noi am fi bucuroşi dacă românii Basarabeni s’ar bucura de o cam dată măcar de a zecea parte din libertăţile — aşa zugrăvite cum sunt — ale românilor Transilvăneni sau Bucovineni. Aşa, să-î vedem că au dreptul se scoată ziare, să ţină întruniri, etc. chit ca a doua-zi se fie pedepsiţi. Dar cine a cetit în Lupta şi în broşuri traducţia d-lui Zamfir Arbure «O carte tipărită din ordinul M. S. împăratului Rusiei» a putut vedea că dincolo, peste Prut, românii sunt daţi azi pe mâna lui Batiuşcof, ru-sificatorul Poloniei sub vestitul Mu-ravie-vr, — şi a arăta Ungurilor Ba-sarabiea ca model este, putem zice, o adevărată crimă. Noi protestăm din toate puterile noaztre în potriva unei asemenea comparaţiuni pe care, încă o dată o spunem, nu credem s’o fi putut face un student român, mai ales originar din Basarabiea. DIN AFARA Mărturisim că până nu vom avea sub ochi textul cuvintelor studentului din Iaşi, nu putem crede în e-sactitatea rezumatului ce am citit prin ziare, atât ni se pare de imposibil ca un tînăr cult, neînregimentat, să prefere starea românilor din Basarabia înaintea aceleia a românilor din Transilvania. Meritul în ori-ce mişcare, în orice luptă este de a nu ne perde capul, de a vedea lucrurile în starea lor reală şi de a nu cădea în exa-geraţiuni de acelea cari pot compromite însăşi cauza sfîntă pe care o apărăm. înţelegem să descriem tabloul negru al suferinţelor ce îndură românii Transilvăneni din partea Ungurilor, înţelegem să denunţăm Europei mijloacele brutale cu care Ungurii voesc să desnaţionalizeze elementul românesc, închizîndu’i sau mpunând limba maghiară în cele câte va mii de şcoale româneşti, persecutând biserica română, maltratând pe ziariştii români, falsificând alegerile, ca să nu pătrundă mai mulţi români în parlamentul unguresc, întemniţând pe fruntaşii mişcărei noastre naţionale. înţelegem să înfierăm şi să dennn-ţăm Europei culte, toate aceste mizerii şi barbarii. Dar un lucru: tocmai acestea dovedesc că în Ungaria Românii au şcoalele lor, biserica lor, pressa lor, representanţiî lor în parlament, etc. şi că lupta e de a do-bîndi independenţa şi libertatea lor. Apoi putem spune acelaş lucru despre Basarabia? Aci este întunericul complect, tirania absolută, aci nici murmurile nu sunt permise, aci nu se aude de'cât voinţa Ţarului şi a Guvernatorului. Aci masa compactă de un milion de Români, care formează întreaga populaţie a Basarabiei, zace sub cel mai groasnic jug, condamnaţi la moarte fără judecată, fără drept de a murmura, de a protesta. In Basarabiea nu e vorba de a vedea apărând un ziar, dar sunt tri-meşi de a dreptul în Siberiea acei FRANŢA Paris, 30 Iunie. — Camera a respins cu 349 voturi contra 173 diversele propuneri ce tindeau la suspendarea taxelor de intrare asupra porumbului, ovezulul şi orzului. Ea a trecut apoi la discuţia bugetului 1894. D. Pelletan şi alţi oratori critică bugetul susţinând că nu este echilibrat. Senatul a adoptat fără discuţie taxele a-supra petroleurilor şi convenţiunea comercială franco-rusă adoptată eri de Cameră. De asemenea a aprobat în a doua citire pro-ectul care crează un nou basen in portul Marsilia. D. Viette a apărat proectul arătând necesitatea lui faţă cu sacrificiile făcute de Italia în favoarea portului Genua. Paris, 30 Iunie.—Doamna Norton, femeia autorului documentelor falşificate, a încercat să se sinucidă. Ea a fost transportată la spital. Paris, 30 Innie.—La banchetul da aseară al asociaţiunil naţionale republicane, d. Spul-ler a zic că Franţa trebue să evite mediocrităţile. Ei a făcut urări pentru ca alegătorii să trimeată la Cameră oameni care să ştie a guverna bine, pentru că guvernul are datoria ie avorbi cu Europa ,în numele!" ţării. SERBIA Belgrad, 30 Iunie.—Skupstina a ascultat citirea raportului comisiunil, care recomandă adoptarea tratatului comercial şi convenţiunea pentru mărcile de fabrică şi modele cu Germania. Ea a ascultat apoi citirea raportului comisiunil bugetare, care propune ca cel 150,000 dinari afectaţi în 1892 pentru măsurile în contra choleril^ să fie aplicaţi exclusiv în acest scop. ANGLIA Landra, 30 Iunie. — Camera comune -lor, după ce a respins mai multe amendamente de amânare a bilului de Home rule, a adoptat cu 2pg voturi contra 2 6y, resoluţia d-lui Gladstone privitoare la disensiunea acestui btl. ITALIA Roma, 30 Iunie.— In cursul discuţiuniî bugetului resboiului, ministrul de externe a zis că pentru a apreţia silinţele Italiei în favoarea forţelor sale militare, nu trebue iritat ceea-ce a făcut pentru marină. Se poate zice că Italia ’şî-a îndeplinit în conştiinţă datoria sa. Ministrul nu crede, faţă cu condiţiunile economice ale ţeril, că pot spori cheltuelile militare. El declară că nimeni în străinătate n’a făcut ob3ervaţiunI contra acestui argument. Roma, 30 Iunie.—D. Riva, fost ministru al Italiei la Rio de Janeiro. a fost numit agent diplomatic la Sofia. Anchetele administrative Când s’au înfiinţat inspectoratele administrative, noî am fost printre cei dintâiu care am aprobat în principiu acest serviciu, cu condiţiune ca el să nu serve ca mijloc de procopseală pentru câţi-va favoriţi ai guvernului, ci să fie ast-fel organizat şi reglementat ca să dea în adever roadele la care avem dreptul să ne aşteptăm. Prefecţii sunt în adever singurii funcţionari cari, în reionul judeţului lor, sunt absolut fără nici un control, având pe toată lumea la absoluta lor discreţie, exercitând influenţa şi chiar presiunea lor asupra magistraţilor ca şi asupra instituţiunelor elective, precum sunt consiliele judeţene şi comunale, asupra corpului didactic ca şi asupra administratorilor diferitelor a-şezăminte, etc. etc. Această complectă libertate de acţiune a prefecţilor, fără absolut nici un frâu şi control mai imediat la chiar faţa locului, a lăcut pe mulţi dintre ei să cadă în abuz şi desfrâu, discreditând regimul sub care serveau, devenind odioşi nu numai în judeţul lor respectiv dar în întreaga ţară. In organizaţia noastră administrativă singurul mijloc de a înfrâna a-pucăturile despotice ale prefecţilor cari se consideră ca formând un stat în stat, era înfiinţarea unor inspectori cari, la fie-ce conflict între prefect şi vr’o altă autoritate locală, la fie-ce plângere împotriva vr’unui a-buz al omnipotentului şef al judeţului, să se transporte la faţa locului, să ancheteze şi să raporteze ministrului propunând soluţiunea conflictului, arătând pe vinovat şi indicând pedeapsa ce crede nemerită. A-cest raport trebuie să fie însă imediat publicat. Aşa cum funcţionează însă astă-zî inspectoratele create de d. Catargiu, ele nu pot da absolut nici un re-sultat. Astă-zi auzim în adever de multe inspecţii făcute prin diferite judeţe fie contra prefecţilor, fie contra administraţiunilor comunale, fie pe la epitropiile uncr aşezăminte, dar nu vedem absolut nici un rezultat al acestor anchete, nici măcar rapoartele publicate prin «Monitor». Evident că de multe ori transpiră descoperirile făcute de inspectori, dar discreţia anchetelor nu poate fi de cât în dauna acestei instituţiuni. Ne aducem aminte de ancheta de la Galaţi, atât de sdrobitoare în contra foastei administraţiuni comunale de acolo. A trebuit ca raportul acelei anchete să cadă, printr’o întâmplare fericită, în mâinile presei de opoziţie şi să fie dat publicităţei, pentru ca în fine, după multe şovăiri, ministrul să se hotărască la rezoluţia eroică... de a disolva consiliul comunei Galaţi. In timpii din urmă am avut multe j inspecţii, am văzut chiar pe d. Deşliu deplasându-se în mai multe rânduri pe la Iaşi şi îrl alte părţi, dar nu vedem nici o schimbare. Să fie oare puterea prefecţilor mai mare ca a inspectorilor, să fie oare că influenţele politice ale şefilor da judeţe pot înăbuşi constatările anchetelor ? Atunci de ce se mai menţin inspectorii, la ce se mai deranjează ei prin judeţe? Noi cerem deci ca acest serviciu j să se organizeze mai bine, să i se 1 | dea desvoltarea şi prestigiul de care ( are nevoe pentru ca constatările sale să aibă o sancţiune. MIŞCAREA NAŢIONALA Comitetul studenţilor universitari ne comunică că Duminică 27 Iunie, în acelaş timp când la Sibiu se va deschide conferinţa naţională a delegaţilor români, se va începe ciclul conferinţelor studenţeşti în ţară. Primele 3 vor fi următoarele: «Luptă deşartă, ţintă nebună» ţinută de d. N. Brânzei la Buzău. «.Rolul studenţilor in mişcarea naţională», ţinută de d. I. Radian la Focşani. « Legitimitatea mişcărei naţionale» ţinută de d. M. Băileanu la Craiova. In acelaşi timp se vestesc toţi d-niî studenţi cari doresc să mai ţină conferinţe, că până la 30 Iunie cel mult să adreseze în scris titlul lucrărei precum şi adresa conferenţiarului, d-lui C. Dimitriu, strada Nouă No. 2 la biu-roul Ligei. Până acum s’au anunţat următoarele conferinţe: D. Em. Pantazi: Condiţiunile esenţiale esistenţei unui Stat. D. C. Ion eseu: Românii şi Românism. Starea economică şi socială a Românilor din Ungaria. D. G- Dimitriu: Influenţa şi resis-tenţa elementului românesc din Ungaria. D. Radianu: De unde trebue să ceară Românii sprijin. D. C. lonescu: Relaţiunile dintre Români şi Maghiari: Cultura la Românii din Ungaria. * * * Manifestul ce se trimite studenţilor Uunguri se va lansa zilele acestea. * * * La Congresul studenţilor, care se va ţine la Chicago, se va pune în discuţie cestiunea română în urma trime-terei manifestelor şi a broşurilor, care vorbesc despre aceasta. * . * * In urma unui interwiew apărut în-tr’o gazetă străină, din care reiese, că betrenul naţionalist ungur Kossuth nu ar vedea cu ochi buni neregulele făptuite de Unguri—comitetul studenţilor a luat hotărîrea de a-i trimite Memorandu, Replica şi ultimele manifeste, ce se vor lansa, pentru ca să se ştie, dacă cel care lupta contra despotismului în anii tinereţei sale, mai păstrează cu adevărat şi acum aceleaşi frumoase sentimente. * * * Gazetele germane de ia Miinchen se ocupă pe larg despre noua faţă posi-tivă şi serioasă, pe care o ia acţiunea studenţilor români în mişcarea naţională. * * * Presa din Capitală şi din provincie va fi representată prin reporteri speciali la conferinţa naţională de la 27, 28 şi 20 Iunie de la Sibiu. Această conferinţă fiind de o importanţă capitală, e bine ca alături cu reporterii ziarelor străine, care vor lua parte, să fie representată toată presa românească. * * * Primim următoarea telegramă: Paris, 30 Iunie. Ziarele Esia/elle, Rapide şi Silele punlica articole favorabile cestiuneî române blamând persecuţiunile Ungurilor. Le Silele zice că n’ar mai trebui mult, ca crimele ce Ungurii le săvârşesc în Transilvania să dea ocasie d-lui Gladstone a publica o a doua ediţie a celebrei sale broşuri Bulgarian atrocî-ties şi care ar purta azi numele de: Transilvanian and Hungarien atroci-ties. & se citi pe pag- 3 Ultime Telegrame. DIN VIAŢA REGELUI CAROL 'rimele alegeri şi prima Camera 1868 *'Q Ianuarie (io Fevruarie).— Prinţul de coroană telegrafiază Prinţului vestea îmbucurătoare despre naşterea unul fib (a prinţului Val-demar). Şi din Dbsseldorf sosesc veşti nouă. Prinţul Carol Anton scrie între altele : „M’am bucurat citind că Dumitru Brătianu a fost la îmormentarea împăratului Maz—această atenţiune a fost bine primită Ia Viena,—şi peste tot raporturile cu Austria par a fi devenit mal prieteneşti. In genere raporturile publice în Austria sunt pe o cale estraordinară de modificare. Dacă va urma tot aşa, Austria va deveni statul cel mal constituţional din Europa. „La noi lucrurile îşi urmează vechiul lor curs. Germania de miază-zi se răsvrăteşte în multe chestiuni împotriva unei prea strânse legături cu Germania de nord—dar forţa majoră a raporturilor e în tot-d’a-una mal mare decât încăpăţânarea şvabă. ,, „Mizeria în Prusia orientală emare, dar şi filantropia e enormă. „Pacea Europeană pare de o cam-dată asigurată—şi chestia orientală a început a fi privită din puncte de vedere mai liniştite. Sârbia se pare că a trecut ceva peste mărginile si-tuaţiunil sale, chiar şi Rusia şi Prusia ab influenţat pentru ca să reţină pe prinţ dela înarmări. „Relaţiile din România le-am judecat întocmai aşa după cum mi le descrii, şi cred că eşti pe singura cale dreaptă... „In sfîrşit lucrurile ab sosit, după o lungă aşteptare.— Mii de mulţă-miri pentru frumoasele lucruri pe cari ni le-ai trimis, în adevăr eşti prea bun şi prea generos, de-ţî aduci aminte de noi cn atâta dragoste. In schimb şi noi ne-am deprins acum cu totul cu România şi frumuseţele el şi ne simţim acolo aproape ca acasă. Sper să pot să la viu tin1! la sfîr-şitul lunel Maib! „Chestia armelor e rezolvată, în tot cazul un pas important înainte. Chestia căilor ferate în mâna unor capitalişti prusienl cu nume bun, e de asemenea o garanţie împotriva intrigilor imorale. „Faţă de presă m'am oţelit încetul cu încetul, căci tot ce se scrie din România e în adevăr îngrijitor. Slavă Domnului că am devenit acum nesimţitor. E de mirare cu câtă stăruinţă se menţine pesimismul". i (/j) Februarie.—P. Carp, fost secretar al legaţiuneî române la Paris, anunţă în Cameră o interpelare privitoare la bandele bulgare. P. Carp e un tînăr moldovean, care şi-a făcut studiile în Germania, un om cu minte şi de un caracter serios. Deja de mal multe zile, ministrul de externe al Franeiel a rugat pe agentul diplomatic' al României la Paris, în chip oficial, să-I esplice dacă în adevăr ar fi întemeiate sgomotele după cari bandele bulgăreşti ce se formează de-alungul Dunărei pentru a năvăli pe teritoriul turcesc, ar fi sprijinite de guvernul român ? Şi www.dacoromanica.ro LUPTA marchizul de Moustier s’a folosit de această ocazie pentru ca în acelaş timp să-şî dea pe faţă antipatia împotriva guvernului actual din Bucureşti : Franţa şi-a dat în toate chipurile sprijinul ei României ei României—durere însă, a trebuit să se convingă că cei din Bucureşti umblă cu planuri ambiţioase şi că Brătianu numai îşi preface sentimentele prieteneşti pentru Frsnţa, pentru ca să-şi ascunză în dosul lor adevăratele sale sentimente. Deja pe la sfârşitul anului trecut ministerul francez a primit ştiri pozitive despre formări de bande de insurgenţi în Turcia europeană şi e fapt că nişte ofiţeri ruşi aii călătorit prin ţările balcanice sub pretext {de a face măsurători de înălţimi! Cja să fie mai bine informată despre stările de lucruri din România, Franţa a voit să dea consulatului el general din Bucureşti Un caracter diplomatic, Poarta însă s’a împotrivit, pentru ca să nu prevină aspiraţiile ambiţioase ale României ! In tot cazul, sentimentele Franţei faţă de România sunt actualmente mal neprieteneşti de cât înainte; vina acestei stări de lucruri, abstrăgând de la întrigele celor l’aite state, sunt românii antidinasticl din Paris, cari îşi calomniază acolo în chip sistematic Domnitorul. De şi guvernul a publicat acum prin „ Monitor “ declaraţia oficială că e o răutăcioasă invenţie afirmaţia că el ar sprijini veleităţile de răsvrătire ale bulgarilor, Carp totuşi şi-a desvol-tat interpelarea în Cameră, pentru ca să impute guvernului cochetarea cu Rusia şi să-l desfătuiască de la primejdioasa prietenie cu colosul, care nu se lasă în termeni buni cu România pentru ca să-I ajute a-şî dobândi neatârnarea, ci pentru ca România să-I servească la împlinirea planurilor lui egoiste în Orient. Brătianu răspunde cu un atac personal împotriva lui Carp, căruia-î impută lipsă de patriotism, de oare ce într’un moment în care Europa întreagă bănuieşte pe România, mal toarnă untdelemn pe foc. De altfe, tăgăduieşte că s’ar aţâţa sati s’ar fa voriza uneltiri de ori ce fel în România, şi pe urmă face o entusiastă mărturisire despre sincera-! recunoştinţă faţă de Franţa. Româniî lin Transilvania Şi I ressa streină naţiunel române contra politicei aprimatoare, a cărei victimă este. Journal des Ddbats a ţinut pe lectorii sei în corent cu peripeţiile acestei călătorii şi cu soarta, ce a avut-o în urmă memorandul Românilor. Acest document, după cum o sciţi, fusese redactat în urma uuel mari conferinţe a delegaţilor români ţinută la Sibiu de un comitet compus din 25 membrii sub preşedinţia D rului Raţiu, unul din şefii partidului naţional român. Câte-va săptămâni după conferinţă, membrii comitetului, însoţiţi de 200 ţărani, m-brăcaţi în costumele lor uaţionale plecară la Viena pentru a depune pe treptele tronului Majestăţei Sale regelui documentul, ce duceaţi cu ei. Dar împăratul, se ştie, nu a vrut să primească pe representanţii români. Atunci memorandul fu remis în mâinile şefului cancelariei imperiale, care prin ordin superior, îl expediă guvernului de L Budapesta. Acesta, la rîndul său, îl înapoiază pe adresa D-ruluI Raţiu adăugând, că, faţă de ilegalitatea întreprindere! Românilor-refusă de a esamina Memorandul şi de a se ocupa de plângerile care se cuprindeau în el. Dar comitetul naţional nu se descurajă. Văzând, că la Viena şi la Budapesta nimeni nu ascultă plângerile lor, Românii se adresează opiniei publice a Europei întregi. Memorandul fu tradus în franţuzeşte, englezeşte şi în nemţeşte şi expediat la a-dresa tutulor personagielor politice din Europa, ast-fel că în puţin timp pretutindeni lumea era luminată asupra adevăratei si-tuaţiunî a poporului român în Ungaria. Cestiunea, nu putea să se oprească aci. Călătoria la Viena a românilor a dat loc la desbateri furtunoase în Camera deputaţilor din Budapesta. Guvernul unguresc, care avea încă de şef pe contele Szapary, sfârşi prin a ceda opo-siţiuneî şi ordonă o anchetă judiciară. Cercetarea fu lungă şi minuţioasă,ţea dură 10 luni aproape. Câtre mijlocul luneî Maiu se începu instrucţia. Cei 25 membrii ai comitetului fură chemaţi înaintea judecătorului de instrucţie. Toţi, fără escepţie, s’au pre-sentat la interogatoriu şi au făcut declaraţii identice, recunosc că au asistat la conferinţa delegaţilor români de la Sibiu, că au votat presentarea unui memorand regelui, că aQ participat la redacţiunea acestui document şi că în fine au operat publicarea şi expediarea lui în străinătate. Dar în acelaş timp preveniţii protestă în contra învinuire!, că „au complotat0 o răscoala împotriva autorităţilor constituţionale ale Ungariei. Ei declarafi, că Românii adresându-se regelui aii usat de dreptul de petiţionare garantat de constituţie, acelaşi drept, de care s’au servit câte-va luni mai târziu episcopii unguri, când au supus regelui memoriul în contra programului politico-religios al ministerului Wekerle. Iată până unde a înaintat cestiunea 1 Intre acestea comitetul a hotărît să convoace o nouă conferinţă a delegaţilor naţiune! române, în care se va delibera a supra instrucţiunilor ce se vor da acusaţilor. Din partea partidului naţional, se atri-bue în adevăr acestui proces, o mare importanţă pentru causa română, căci membrii comitetului sunt hotărîţi să spună tot, ce naţiunea lor are pe inimă de 26 de ani, şi cred, că desbaterile ini vor avea un mare efect asupra opinie: publice europene. Galaţi De la 1 — 15 Iulie, D. Gr. Alexandrescu, preşedinte; De la 16—31 Iulie, D. N%C. Drăgănescu, judecător; De la 1—15 Augnst, D. Pârâianu Cuca, judecător; De la 16—31 August, D. Em. Auastasiu, prim-preşedinte; De la 1 Iulie până la 31 August, D. Deo-dat A. Tăranu supleant. Acest proces-verbal s’a aprobat de minister, conform art. 8 din legea vacanţelor. Procurorul Vlădescu şi judecătorul de instrucţie Zamfirescu instrcesc afacerea. Pentru a stabili cu siguranţă condiţiile în care s’a săvârşit această sinucidere. Journal des Debats în numerul seu de la 23 Iunie publică următorul articol sub titlul ; Scrisoare din Viena Viena 19 Iunie. Un mare proces politic se va desfăşura peste câte-va săptămâni înaintea tribunalului de la Cluj, una din cele 3 capitale ale Transilvaniei. După cum se ştie, e un an de când comitetul naţional al Românilor din Transilvania afi întreprins o călătorie la Viena, cu scop de a presenta re-gâlu! Ungarie! un memorand, devenit celebru în urmă şi care conţinea reclamaţiunile -SCMÎCţ' —- . Tribunalele de vacanţă laşi 1 l De Ia 1 Iunie până la 31 August, D.-An-dreiu Kirilovicî, judecător ; , De la 1 — 31 Iulie, D. C. Costache, supleant ; f De la 1—31 August, D. G. Boteanu, supleant. Acest proces verbal s’a aprobat de minister, conform art. 8 din legea vacanţelor. A apărut: Cestiuni politice, de D. G. Pana, Sufragiul universal, cestiunea evreilor j Ediţie de lux.—Preţul 2 Sei. fShesiia evree, Ediţie populară.— Creţul 1 Seu. Sufragiul universal, Edi ţie populară.—Preţul 60 bani. Se află de vînzare la toate li-br Ar iele din Capitală şt în provincie la toţî vânzătorii de ziare. Depozitul general la Administraţia ziat ului „Li;pta“ Pasagiu! Român 2. UMFORMATIUM Sinuciderea Sui Şt. Hagi-Pandele O sinucidere care a mişcat întreaga capitală, s’a întâmplat astă-noapte. Ştefan Hagi-Pandele fost magistrat, om tânăr şi plăcut, însurat de vr’o trei ani, s’a sinucis astă noapte în casa din cplea Victoriei No. 152 unde locueşte. • Până la ora 12 noaptea Hagi-Pandele şi soţia sa au stat ia şosea şi tocmai pe la ora 12 şi jum. ai intrat în casă. Pe la ora unu un locatar din casa din calea Victoriei 152 an auzit sgomot în a-partamentul d-lui Hagi-Pandele. Imediat servitorul chemat de d-na Hagi-Pandele s’a dus la dr. Otto şi dr. Andronescu de i-a chemat. Dr. Otto care stă vis-a-vis a sosit pe la ora unu şi jumătate, Ştefan Hagi-Pandele era mort, corpul însă încă cald. * * * Iată versiunea d-nel Hagi-Pandele. Pe la unu Ştefan s’a dat jos din pat s’a învârtit puţin prin odae şi de o-dată aud uu sgomot. 11 întreb: ce este? ’MI răspunde: nimic. Văzând că nu se mai mişcă aprind lumânarea, ’l văd stând jos lângă pat şi cu capul rezemat de pat: Văd sânge şi ’l întreb ce are, îmi răspunde: “Nimic m’am sgâriat“. I-am dat apă, m’am uitat la el dar văzând că ’i-e rău am trimis după dr. Cam aşa a spus d-na Hagi-Pandele că s’au petrecut lucrurile. * * La ora 2 a Sosit şi comandantul sergenţilor. Mai târzifl a venit procurorul Vlădescu şi judecătorul de instrucţie Zamfirescu. La ora 2 Ştefan Hagi-Pandele era deja mort. Iată ce s’a constatat la faţa locului: Ştefan Hagi-Pandele erea căzut jas pe scânduri, numai în cămaşa de noapte şi cu capul rezemat de pat. O puternică lovitura dată cu un stilet foarte subţire in jos de ţâţa dreaptă. Stiletul erea jos lăngă mort. * * * Corpui u transportat imediat la morgă. Azi se ya ig£S autopsia de d. dr. Mi-novici. j (La ediţia Il-a vom da detalii). t * 1 * * I Cauza care a determinat pe Ştefan Hagi- ; Pândele în această teribelă hotărâre nu se { ştie. Să presupune însă că amarul vieţeî ţ conjugale ’l-ar fi dus la această disperată faptă. * * * No! regretăm moartea prematură a tânărului Ştefan Hagi-Pandele şi trimitem condoleanţele noastre familiei defunctului. Luni se judecă de Curtea cu juraţi din Capitală procesul soţilor Mari-nescu, Inculpaţi, de otrăvirea femeei Siţa Kirovici. Desbaterile promit să fie foarte interesante. Vom da amănunte la ediţia a Il-a de Luni. Azi a apărut decretul prin care se confirmă noii membrii aleşi pentru Camerei de -comerţ din Capitală. Luni se judecă de către secţia a 11-a a Gurţei de Apel din Bucureşti procesul de ultragiu. înscenat confratelui nostru de la «Aueverul», d. Ed. Dro-ghenidi. D. Dioghenidi va fi apărat de d-nii Stoicescu, Pallade şi N. Xenopolu. Apărarea va cere şi înaintea Curţei să i se admita martori, ca să dovedească neculpabilitatea d-lui Dioghenidi. Să sperăm că înaintea Curţei lucrurile se vor petrece mai omeneşte. Magyar Hirlap de la 28 Iunie publică o ştire din Bucureşti, în care cu neruşinarea proprie numai ungurilor întortochează lucrurile, şi spune că studenţii români convingăndu-se, că din punct de vedere internaţional este cu de-sevârşire ilegal că îee posiţie în favorul agitatorilor ardeleni, nu vor mai face nimic în favorul comitetului naţional, după cum s’ar fi hotărît să nu maî vină nici la conferenţa de la Sibiu. »SSrl Tribuna ne adnce ştirea că pentru ziua de 26 Iulie n. sunt citaţi la Cluj domini drd. Aurel C. Pop o viciu din Graz, Niculae Roman, comptabil în Bistriţa şi Eugen Broie, proprietar în Sihlă pentru a fi judecaţi în procesul de presă ce 11 s’a intentat pentru tipărirea şi rSspîndlrea Replice). de plăşT, ordonându-le de a păzi pe alegatorii sechestraţi. A organizat o bandă neagră de bătăuşi compusă din aurgenţl de oraş deghizaţi sub comanda indignatului poliţaiu. La intervenirea parchetului de Bârlad, pentru a pune la ordine pe poliţaiă şi pe bătăuşii sei, acesta din urmă a insultat pe procuror în mod imtam. La protestarea ridicată de mal mulţi cetăţeni fruntaşi contra primarului Brudu, căruia deputaţii şi Romaio au trimes martori, primarul, după sfatul k. k. Gheorghieş prefect, a tulit’o la Bucureşti, unde ’l urmăresc de două zile fruntaşii Bârladului şi secondanţilor. Toţi cetăţenii cu vază, deputaţii şi senatorii au cerut telegrafe suspendarea prefectului Emandi. Aseară consiliul comunal a votat bugetul pe anul 1893—94. D-luî G. Emandi, prefectul de Tu-tova, i s’a acordat un concediu. D-Pogonat directorul prefecturei, a şi fost însărcinat să ţie locul de prefect. A păţit’o d. Emandi! Care vrea să zică la balotaj lucrurile ah să stea prost de tot pentru d. Emandi. Mesura aceasta luată de K. K. Las-? car, faţă de iubitul seu Gheorghieş, dovedeşte că infamiile comise la Ber-lad au întrecut orî-ce margine. Jn Galaţii găsim următoarele amănunte'relative la in erinţele de la a-legerea din Bârlad '!1 Prefectul Emandi a pus pe primarul Brudu să ţie o întrunire (publică în care acest primar a insultat în mod (ordinar şi trivial pe miniştrii Carp, Marghiloman şi Gherma.ji, pe deputaţii Vulpe şiEpureanu, pe candidatul Ronialo şi pe integrul preşedinte al Tribunalului, d. Miţail Vidraşcu. A sechestrat toate barierele oraşului pep-tru a împiedica venirea la vot a alegătorilor independenţi din jndeţ. A închis pe la hanuri 70 de alegători ţărani, pentru a’i sustrage de la vot. 1 ^centrat în oraş ţ°tî sub-prefecţil Iată protestul meetinguluî ce l-au ţinut Cetăţeni! din Iaşi, Duminică, 13 Iunie 1893, contra asuprirelor îndreptate de Maghiari contra Rominilor din Ungaria. Cetăţenii Urbei laşi în meetingul ţinut azi în 14 Iunie 1993 luând cunoştinţă despre situaţia Rominilor de peste munţi din Austro-Ungaria: Considerând, că unul din cele mai elementare drepturi, ce le posedă nu numai cetăţenii statelor civilisate, dar şi supuşii statelor celor meu prin âtive, înapoiate şi despotice, este dreptul de a se plânge de păsurile lor. Având fu vedere, că Rominii fraţii noştri din Ungaria, în urma plân-gereî lor de nedreptăţile de care sujet', parte din eî au fost aruncaţi în temniţi şi acum întreaga inteligenţă de peste munţi este ameninţată a urma drumul fraţilor lor, răpind din mijlocul lor pe puţinii conducători luminaţi ce’î au. Considerând că Maqhiariî au despoiat pe Romîniî nu numai de dreptul de a-şî folosi limba în afacerile publice ; nu numai că au sequestrat iote veniturile statului pentru eî; nu numai că le închid şi sequestrează şcolile, societăţile şi institutele de cultura; nu numai că nu le permit să-şi rădic# şcoli secundare nici cu propriele lor pîjjlqace, dgr prin o lege au despoiat’ chiar şi fanţilia de cel mai natural şi maî sfîni drept de a-sî creşte copii, sequestrăndu-î pentru â-î maghiariza în azilele de stat ; Considerând, ca aşe^ninea gete de barbarie supt nu numai o ruşine pentru secolul înaintat în care trăjm ’şi o pată pentru Europa civil jsată, dar sunt de naturii a’ provoca cel mai crunt ţesboiu chiar la ho ţârele noastre ; Considerd,ndţ că Wjî Iţornîniţ cţp aici am comite o trădare de neam dacă am gîndi numai să rămânem indeferenţî faţă cu suferinţele fraţilor nqştfi si cvţ atât mai mult într*un caz de mare sonflagraţiune Euţq-peană: Pentru toate aceste considerente protestăm înaintea lumeî civilisate contra actelor de barbarie ce maghiarii le comit zilnic asupra românilor de peste Carpaţi în mijlocul Europei, şi facem apel la presa Euro-t ţteână ţea ap&ţ^re^ porpânjlor ar-i pasaţi, S’a aprobat noua taxă a medidă-: menteior şi noul regulament al taxe! 1 farmaceutice şi se vor pune in aplicare împreună cu noua farmacopee la Ţ Ocţombre 1893. T"r ’ - c . i La 24 Septembrie se va deschide la Roma al Xl-lea congres internaţional de medicină. D. profesor dr. Severeanu şi d. dr. FOIŢA pi ARULUI nLUPTA“ 71 RESBOIUL Ci VIL DE c jo- * ' ■ i'fvi » ,::i i jd.- DE BADZAC CAP. HI 0 Idee a lui Fucliâ Apucat de gânduri, spionul mergea a-gale pe Promenadă, chinuit de trei patimi teribile care se isbea: amorul, sgârcenia şi ambiţia. Toate ceasurile bătură opt. Luna răsărea foarte târziii. Ceaţa noaptea acope-raă cu întuneric locurile în care avea să-’şl aibă desnodământul drama începută de o-mul acesta. Agentul superior al poliţiei ştiu să’şi facă patimele să tacă, îşi încru-cişi tare braţele pe piept şi nu slăbi din ochi fereastra care se ridica ca o fantomă luminoasă d’asupra turnu.uî. Când ajungea spre văl în marginea ăpăstiilor, spiona maşinal ceaţa presărat e câte-va lumini palide, ce licăreai pe ici pe colo, în casele din oraş ori din foburguri, de desup-tul şi d’asupra întăririlor. Tăcerea adâncă ce domnea, era turburată numai de mur-, murul Nanţonuluî şi de p sul greă al sentinelelor. — E întuneric ca în gura unul lup, zise în momentul acesta Fură-Pîine. — Nu mal vorbi, răspunse Merg-pe-Pă-mânt. — Abia îndrăsnesc să răsuflu, adaose Fură-Pîme. — Dacă cel care a lăsat să se prăvălească o piatră vrea să’i fac inima teacă cuţitului meu, să mai cerce o-dată, spuse Merg-pe-Pământ cu un glas aşa de năbuşit, că se confundă cu şuşuitul apelor Nan-ţonului. — Eu am lăsat, zise Fura-Pîine. — Ei bine, vechiu sac de bani târăşte-te pe pântece ca uu şarpe, că aminteri ne rămân oasele pe aci. — Heî, Merg pe-Pământ, şopti Fură-Pâine tîrîndu-se, ds să credem pe cucoana aci e o pradă bună, vrei s’o împărţim a-mândol ? — Ascultă, Fură-Pâine 1 zise Merg-pe-Pământ oprindu-se pe pântece. Toată trupa se opri, aşa de tare erau o-bosiţi Chananii de greutăţile drumului. — N’am venit aci, continuă Merg-pe-Pământ, dupe procopseală, ci ca să scăpăm pe Gars, care e acolo sus... ridică’ţl nasul şi te uită la fereastra de d’asupra turnului. In momentul acesta ceasul bătu miezul nopţel. Luna răsări şi dete ceţei a-parenţa unu! fum alb. Fură-Pâine strânse cu violenţă braţul lui Merg-pe-Păment şi ’l arătă la zece paşi d’asupra lor, ferul triunghiular al câtor-va baionete lucitoare. — Albeştrii ne-ati luat înainte. — Răbdare, răspunse Meag-pe- Pământ, de am examinat tot bine azi de dimineaţă trebue să găsim în poalele turnului Pape-gaut, între jntărirî şi Promenadă, o piaţă mică unde tot-d'a-una se pune bâligar şi pe care poţi să te laşi să cazi cape un puf. — Dacă sf. Labre o vrea să schimbe in codru sângele ce are să curgă, continuă Fură-Pâine, Fugeresii au să găsească mâine o provizie bună. Merg-pe-Pământ astupă cu mână gura prietenului seu; apoi, un avis dat de el pe năbuşite, merse din rând în rând până la Chananul cel din urmă. In adevăr, Caren-tin avea o urechiă destul de deprinsă ca să nu fi auzit freamătul câtor-va copăcei de care se frecaseră Chananii ori sgomotul uşor al pietrelor care se prăvăliseră în fundul prăpăstiel; el era în marginea esplanadei. Merg pe Pământ, care părea că are darul să vadă în întuneric, întrevezuse pe Corentin; poate că-’l simţise, cum simte câinele dresat bine. Geaba ascultă în tăcere şi se uită la zidul natural format de schiste, că nu văzu nimic. Dacă lumina îndoioasă a ceţei îi permise să vază câţi-va ChouanI, el îl luă drept frânturi de stâncă, aşa de biue aceste corpuri omeneşti păstrară înfăţişarea unei naturi inerte. Pe- ricolul trupei ţinu puţin. Corentin fu atras de un sgomot foarte lămurit pe care’l auzi de cea-l-alt& parte a Promenadei, în punctul unde se isprăvia zidul de susţinere şi începea povârnişul repede al stâncel. O potecă făcută pe marginea schisturilor şi care comunica cu scara Reginei ajungia tocmai la acest punct de împreunare.. In momentul in care Corentin ajunse acolo, vezi; o figură ce se ridica ca prin farmec j şi câiţd tytinse mâna să prindă acea fiinţă fantastică ori reală, dete de formele rotunde şi moi ale unei femei. — Dracu să te ia î zise el bombănind. De n'aî fi avut cu mine aface, al fi pntut căpăta un glonţ în cap... Dar de uude vil şi unde te duci pe vremea asta? Eşti mută ? Cu toate acestea e femse, se gândi el. Tăcerea devenind suspectă, necunoscuta răspunse cu glas plin de spaimă: — Mă întorc de la şezătoare. — E pretinsa mamă a marchisulul, îşi zise Corentin; să vedem ce are să facă. — El bine, apucă pe colo, îi spune el cu glas tare. prefăcându-se că n’a cunoscut’o. Apucă la stânga, de nu vrei să fil> împuşcată I El rămase nemişcat; dar văzând că d-na de Gua o ia spre turnul Papegaut o urmă cu o isteţime îndrăcită. In timpul acestei nenorocite întâlniri, Chauonil cu mare îndemânare se postaseră pe grămada de băligar la care ’I dusese Merg-pe-Pământ. — Uite cucoana, îşi şopti încet Merg-pd pămînt, sculându-se îţ sus îu lungul turnuluL r- Suntcnţ acj; îi spuse el, — Biuâ I răspunse ea. Dâ Vel putea să găseşti o scară în casa a căreia grădină dă la şase picioare de desuptul băligar ului, Gars e scăpat. Vezi ochiul cela de fereastră rotund de colo de sus ? El dă în cabinetul de toaletă de lângă o odae de dormit; a-colo trebue să ajungem. Numai bucata asta de zid unde sunteţi voi nu e păzită de şpldaţi. Caii sunt gata; şi dacă tu vel fi păzit frecetoaren Nangonului, înţriun sfert de ceas îl vom pune aiarâ de orî-cO pericol, cu toată nebunia lui. Dar dacă tîrfa aceia o vrea să se ia după el, ucide-ţi-o cu pumnalul. Corentin, vezând în umbră unele din fornţele nebotărîte pe care dintru’ntâîu el le luase drept pjetre, mişcându-se ciţ înfie-mlnare. pe dată se duse la postul de la poarta Sf. Leonard, unde găsi pe comandant dormind îmbrăcat pe un pat de câmp. — Lăsaţi-1, [zise brutal Piclor-Frumos, abia s’a culcat — Chouanii sunt aci 1 strigă Corentin la urechea lui Hulot. — Nu se poate, dar cu atât mai bine 1 strigă comandantul aşa ţie adormit cum era, cel puţin o să ne batem. Când Hulot ajunse la Promenadă, Corentin îi arătă ciudata posiţie pe care o o-cupa i Chouanii. (Va urma). www.dacoromanica.ro L«UXm LUPTA , De vândare Doise garnituri maşini de trier sistem Ramsons Sims & Comp, în condiţiunî ayantagioase. A se a-dresala d. Anton Cincu.— Tecuciu. Codreanu au trimis la acel congres următoarele două importante lucrări : 1) Contribuţiunî la studiul lapara-tomiilor cu 62 observaţiuni. 2) Tumoarea regiune! parotidiene drepte—operată, tăiarea tuturor nervilor şi legai ea vaselor regiunei laterale drepte ale gâtului- — Vindecarea bolnavului, neremându-î de cât câteva senine abia apreciabile. 5»sS3®* Administraţia ziarului Lupta, convenind cu administraţia revistei Amicul Copiilor, oferă abonaţilor s i volumul I (anul întei) al acestei reviste cu lei 6 in loc de lei io preţui pentru ceî neabonaţi la ziarul nostru; asemenea abonaţii noştrii pot cumpăra voi-al II-lea (anul al 2-lea) a acestei reviste cu preţ de 5 lei in loc de Iei 10. Ambele volume abonaţii noştrii le obţin cu preţul lei 9 în loc de lei 20. Atragem atenţiunea onor. abonaţi că administraţia revistei Amicul Copiilor având la disposiţia sa un număr restrâns de volume I şi II, este neaparat necesar a profita cu urgenţă de această ocaziunc. Abonaţii cari voesc, penti u garanţia lor. ca expediarea vo lu muri lor să le se facă recomandată bine voiască a a-adăoga încă 50 bani, Serviciu! telegrafic VIENA, 30 Iunie. — Aii Djeunal Paşa, vărul Kedionulul din Egipt, elev al şcoalei militare din Weiss Kirchen (Moravia), vatins la 24 Iunie de difterie a murit la 29 la 6 seara. Se aşteaptă instrucţiuni din Constan-tinopole pentru înmormântare. Corpul va fi îmbalsamat mâine. ROMA, 30 Iunie.—Senatul a aprobat cu 94 voturi contra 93 bugeiul pensiunilor. POTSDAM, 30 Iunie.—împăratul a sosit. ST. PETŞRŞBURG, 30 Iunie.—D. Thary-koco, prin. secretar al f mbasadei ruse la Constantinopole, a fost numit Consilier ja Berlin. LONDRA, 30 Ianuarie.—Perechia regală a Danemarcei şi Ţareviciul au sosit. CONSTANTINOPOLE, 30 Iunie.—Demersurile pe lângă Sultanul în favoarea cpnr damnaţii or din Angora, n’au fost făcute personal de ambasadori; însă se confirmă că observaţiunile presinţate în această privinţa au fost nrimite cu cea mai mare bună-voinţâ. LNNDRA, 30 Iunie.’— „Agenţia Reuter" află din Malta că încrucişătorii „Edgard" şi „Faeton" aii adus azi pe cel 27 ofiţeri şi 267 oameni scăpaţi din desastrui „Vic-ţăriei". Martorii qcuiarif aţ naufragiului a-sigţiră că „Victoria11 a dispărut în 5 minute. DJEDAH, 30 Iunie.—Numerul deceselor prin cholera la Meca in cursul sep-tămânei din urma a fost de 3646. CETINIE, 30 Iunie.—Colonelul sârb Ve-lemirovici, după ce a remis decoraţiile, a plecat la Bosnia. PARTS, 30 Iunie,—Arhiducesa Elisabeta, muma regentei Graniei, a plecat la Viena. VflSNA, 3Q Iunie.—O scrisoare din Con-stantinopola adresată ziarului „Polit. Cor-respondenz11 anunţă ca Kedivul Abbas, în visită ce va face la Constantinopole va avea o întrevedere cu moşul şeii Ismail, ceea ce probează, că acesta a perdut ori ce speranţă şi pri pe pretenţie la liedivat. De âltminterlea, cercurile turceşti nii-1 consideră ca un rival al lui Abbas. LONDRA, 30 Iunie. — Casa MerraMu Haworth, una din cele mai mari fabrici de stofe de bumbac, a închis 3 roate, ţesătorii refusând să primească o micşorare a salariului de la 10 la 15 la sută. 4,000 lucră* tori sunt ast-fel fără lucru. STRASBURG, 30 Iunie, — D. Şpieşs, primatul Şchlettstadt, a fost ridicat din funcţiunile salg. Ştiri mărunte 'S’a acordat cu începere de la 11 Iunie, 1893, folosinţei pe termen de SO ani a unui teren în întindere până la 5 hectare, din propiretatea statului Vatra-Monastirei-Stre-haia, judeţul Mehedinţi, în apropiere de gara Strehaia, pentru a se instala pe dânsul o fabrică de cherestea ce d. Et. Famin voeşte a înfiinţa. In schimbul acestei folosinţe, D. Famin Va plăti Ştatului o arendă de 40 lei pe hectar anual. Când fabrica ce se va înfiinţa ar înceta să funcţioneze înaintea expirăreî termenului de 90 ani, dreptul de folosinţă asupra zisului teren va înceta de drept în acelaşi timp. Giuvaergii din calea Victoriei au hotărît închiderea prăvălielor lor, în toate Duminecile de la 12 ore în sus, pe tot timpul sesonului de vară până la 15 Septembrie a. c. D- T HO IVI EROU medic primar la spitalul dc copil Strada Italiană II Consistaţi! la 6 qre seara ş£ Să spune că actualul ministru al instruc-ţiunei publice, ar fi hotărît să reformese conservatorul şi şcoala de Bele-arte. Fără îndoială că aceste şcoli afl mare nevoe de o organisare serioasă pentru-ca să poată da resultatele de care avem nevoe. Aceste şcoli înfiinţate de peste 25 de ani nu ah fost aproape de ioc îmbunătăţite. Predusele îmbunătăţiri, cari s’au adus mai ales la conservator, au fost numai pentru căpătuirea unor favoriţi ai diferiţilor miniştri iar nici decum în folosul artei şi al învăţământului din aceste şcoli. Noi am felicita pe d. ministru dacă ar numi o comisie serioasă şi pricepută care să studieze reforma acestor două şcoli de mare importanţă pentru noi. —-----— - DE PESTE MUNŢI Măcelul de la Scărişoara De astă dată nou şi revoltător nu este numai brutalitatea, selbătecia faptului comis: nu e an, în care să nu asistăm la vărsări de sânge şi brutalităţi săvârşite de agenţii forţei publice ; pildă cele întâmplate la Feldru acum doi ani, unde au fost împuşcaţi pe la spate cinci-spre-zece Români, fără ca în contra gendarmilor să se fi pornit măcar o simplă cercetare, pildă vandalismul de la Turda, Şimlefl şi Arad. Nofl de astă-dată este neruşinarea, infamia cu care foile ungureşti relatează faptul, presentându-’i pe Românii împuşcaţi ca pe nişte asasini, pentru a scusa ast-fel mârşevia unor bandiţi, căci ce alt nume s’ar putea da celor, care în miez de noapte atacă în mijlocul pădurii pe oameni pacinici, care îşi păziau acolo vitele. Ni-s’a dat să cetim foarte des artiâoli violenţi ungureşti, rapoarte false pînă la cel mai scârbos cinism. Măcelul de la Scărişoara este însă presentat de foile şoviniste în aşa chip, că omul cel mai moderat tre-bue să renunţe a disputa cu aceşti bandiţi al condeiului. Eată ce scrie de pildă „Ellenzek11 în nr. de la 27 Iuuie: „Valahii aiţ făcut ijevoluţîa nu nu.nal pentru-ca 8ă măcelărească pe câţl-va agenţi pădurari, ci mal ales pentru-că se asasineze o grămadă de Unguri, pe care să-’I mască ’l-a înveţat în timp de pkţrq septemânl adjunctul advocatului Raţiţt, pe ‘care Turzenii ’l-au tratat cură trehue mal anul trecut", Trei intamii de odată: intervesreşte lucrurile, pe Românii victime îi face agresori, asasini; acusă, vrea să implice iq q-facere pe un om nevinoyat, pe domnul Liyiu Albini, pare ca însărşinat al d-lul Dr. Raţiu a lucrat într’uu proces al Scărişorenţlor tocmai pe acea vremi; în numita comuna; şi în fine că pp se sfieşte a aproba purtarea Ţurzenilor, reprobată de întreaga lume cultă. Eată ce scrie apoi „Magyar Hirlapu de la 27 Iunie : „Revoluţia îndrăsneaţă a Valahilor poţi de lemne din Scărişoara a provocat spaimă şi indignare ... acest popo,r de bandiţi amărit prepară nouă agresiuni ... de la un popor selbatic ca acesta, ne putem aştepta la ori-ce infamie I" Ear aceste rînduri le scriu ziarele ungureşti cu toate-că li se raportează, ca de pildă lui „Magyar Hirlapu dela 28 Iunie următoarele: La această făţişe agreşipne ’î-a împins o nouă causă: s'au vgzut in, interesele lor materiale loviţi pe faţă din partea statului. Cu ocasia împărţirei hotarului, statul le-a luat păşunea, proprietate a lor, aşa că în urmă mai mulţi valahi care trăiau din creşterea vitelor, ’şi-afi perdut pânea... Holdele unora şi ale altora au fost înconjurate de tot felul de măsuri restrictive, încâţ ei pu puteau sa treacă cu vitele la lpcru fără a călca pe locuri oprite, unde ajungând, natural că eratt pedepsiţi". E ne mai pomenit aşa ceva: ştiindu-se că Românii erau zilnic loviţi în interesele lor, prin tot felul de propreli nedrepte, ştiindu-se că Românii afi fost omorîţi, că Pe neaşteptate au fost atacaţi de agenţii pădurari înarmaţi, că dintre aceştia nici unul nq a fost omorît, şi totuşi să ai tupeul să spui, că Românii sunt asasini, că aseminea sălbateci sunt capabili de ori-ce infamie, că sunt un popor de bandiţi, apoi ori-cum am căuta să scusăm temperamp;A'ăl şi^ să alegem expres!» ^ £-&r nu putem“ să dam o numire mai potrivită acestor fel de gazetari, da cât că sunt nişte Dîrtitorî fără ruşine, canalii care insultă fără a răspunde de faptele lor, nişte adevăraţi bandiţi ai condeiului. Stăm pe gânduri, dacă cu asemenea decrepiţi morali mai putem discuta pe calea presei, dacă ei mai au simţire pentru motive cu condeiul aşternute. {Tribuna} ED1TEA A 11* ULTIME INFORMAŢII Sitiuci-erea Iud St. Hagi-Pandele Autopsia se va face mâine la dra 2 la Morga de câtre d» dr. Minovicî, asistat de alţi doctori. * * * In camera de culcare în care s’a sinucis St. Hagi-Pandele s’au mai gă-: sit următoarele arme: trei revolvere încărcate la patul seu. Un stilet, pe-I rechea celui cu care s’a sinucis la patul d-neî Hagi-Pandele. m.— .i —■ -■ . !_■ Sub perna sinucisului s a găsit, pe jumătate şită afară, teaca stiletului cu care s’a sinucis. * « « Cadavrul decedatului, a fost pus în maşina frigoriferă pentru a fi conservat pîna mâine. Aseară St. Hagi-Pandele cu soţia sa şi d. Magheru au fost la Capşa unde au mâncat ceva şi împreună s’au dus pînă acasă; de unde d. Ma- I gheru s’a întorş. Apartamentul din Calea Victoriei 152 unde locuia a fost sigilat. D-na Hagi-Pandele s’a instalat la fratele d-sale d. Hernia. Nu a luat din casă de cât leagănul copilei şi uri pat al servitoarei. Cercetările continuă pentru a se afla adevăratul mobil al acestei sinucideri. Sinucisul n’a lăsat nici un rînd scris. Din laşi D. Albert Laroche, sub directorul liceului Sf.-George s’a retras din a-cest institut pentru a se duce|la Iaşi ca sa dea concurs părintelui seu dl. Jean Laroche, care încă din *Septem-bre 1892 înfiinţase o pensiune pentru elevii şcoalelor publţce. In această pensiune elevii, pe lângă o îngrijire de familie şi hrană higienbă şi a-bundentă, snnt pregătiţi in ce priveşte lecţiunile de preparatori speciali şi au cea mai bună ocasiune de a învăţa prin conversaţiune a vorbi o frumoasă limbă frnnceză. Pentru vacanţiele care încqp d-nîi Jean şi Albert [Laroche dînd o mai mare extensiune pensiune! primesc pentru pregătire cu preparatori speciali sub direcţiunea d-sale eţeviî ca-, rigenţi ,sau elevii carp ■.£ pregătesc pentru exqmenelă de admitere din hep terii Bre, Este un mare serviciu pentru fa,-miliele care aii copii de şcoală. \ \ s Un proces original: Un comisionar comunal din Iaşi, gelos în ce priveşte procesele de contravenţii pentru necurăţenie, a dresat un proces verbal |şi a trimis în judecată pe chiar intendentvţl Primăriei Iaşi care permite în mijlocul curtei acelei primării, să existe o baltă, un isvor foarte abundent de tot felul, de ipfecţiunh La examenuîal 3a de licenţă în drept au reuşit cu deplin succes, d-niî: Q. T. Georgescu, C. Caleţeanu, T. Cin-i ea, Cerchez, Mateiescu, Iţadulescu, llosenthal şi Copstanţinescu. * Aflărp că intre profesorii, ce s’au | presentat la examenul delibera practică în învăţământul privat din Bucureşti, în conformitate cu publica-ţiunea ministerului instrucţiunii pu* blice no- 2494 din «Monitorul oficial» no. 199 diu 8 Deceiphre 1892, au fost şi d-nii iqari Ciopca şi Emanoil Şer-Lac. vechi profesori de limba română cari au trecut acest examen cu un succes splendid. MâiDe se va ţine un conâilip po miniştrii la Sinaia sub preşedinţa Rp^-gelul. Azi s’a oficiat în Biserica Kreţulescu un parastas pentru generalul Flo-rescu. Au asistat membrii familii şi alte persoane. Marţi se face la Ateneu dissribuţia premiilor la elevii şi elevele conser-vatorulpî djn Bucureşti. De câte-va zile a dispărut femea Vasilica Ion, soţia fabricantului de căciuli din str. Străbună No. 2. Pana acum, cu toate stăruinţele familiei, nu s’a putut da de urmele dispărutei. Poliţia a fost âvizat'ă, daţ- n’a luat nici un demers serios. D. V. Arion, secretarul general al Ministerului de instrucţie, a sosit azi în capitală. D-sa şi-a reluat ocupaţiile de ia minister. De la d-na Flqrica Fpurescu din Bucureşti s’a furat 5000 fi\ Poliţia şi parchetul fap cercetări. Aseară trupa franceză care joacă )a rădina Casino a dat frumoasa operă ufe de Offenbach Barbe-bleue. A fost una din operetele mai bine executate- Tenorul Plaucad, care juca pe Barbe-bleue, a fost bine. In actele finale mai ales a cântat cu multă justeţă. D-ra Uegoyon cântă bine deşi are voce mică. Ansemblul chiar n’a fost aşa rău ca la cele alte reprezentaţii; www.dacoromanica.ro Lume multă a asistat la această reprezentaţie. Consiliul comunal se va întruni şi Lriţiî .seară. Iată, după Constituţionalul. detalii asupra noului buget al Primăriei: Prin acest buget, care e întocmit în con-diţiuni cu totul deosebite de cât cele-l'alte bugete de până acum ale comunei, s’au introdus o mulţime de reforme însemnate. Aşa, administraţii comunală a fost împărţită în 9 direcţiuni şi anume : 1) Secretariatul general. 2) Direcţia administrativă. 3) Direcţia technică. 4) Direcţia sanitară. 5) Oficiul contencios. 6) Oficiul stă-rei civile. 7) Direcţia comptabilităţel. 8) Direcţia acsizelor şi 9) Casieria centrală! Faţă cu această organizare, bugetul comunei a neoesitat oare-care sporire la chel-tneli. El se presintă la cbeltueli şi venituri cu un total de 12,203,050 lei, faţă cu 10.511,014 lei cât au fost prevăzuţi pe anul precedent. Cu alte cuvinte, bugetul anului corent prezintă la venituri şi la cheltueli un spor de 1,692,625 lei bani 20. Evaluarea veniturilor a fost făcută, so~ cotindu-se fie-care venit în parte, după încasările realizate în cursul celor 5 ani din uri i şi luându-se cifra medie, ţinându-se seamă în acelaş timp şi de constatările co-misiunilor de recensemînt cum şi de sporirile acordate de [consiliul comunal în limitele nouei legi a maximului. Lupta cu arme Citim în Luptătorul din Călăraşi; Duminică, 6 curent, pe la orele 6 seara, s’a întâmplat în comuna Mărcu -leşti următorul fapt; Toma Grandsa, a jutor de şef de gar-nizonă^ a trimes pe Vetu Ioniţă ca să şţpânga miliţieni. Acesta nevoind a se supune porunceî, Toma ’l-a pălmuit şi ’l-a închis; de aci însă a fost liberat în urma intervenirei a câtor-va oameni. După co a fost liberat spuse fraţilor şi tatălui şeii cele păţite. Atunci îndârjiţi cu toţii purceseră a găsi pe Toma şi a răsbuna pe Vetu. II găsiră în cârciuma lui Miltiade Gomănescu, unde se afiâ cu fratele seu Ioniţă Grandea. Aceştia văzând mulţimee acestora se îneuiara în o cameră a carciumei de unda somară pa rudele iui Vetu, să nu intre în odae că dau cu puşes ei neţinând insă seamă de somaţiune, se pomeniră cu o pocnitură de puşcă care omorî momentan pe Vetu Ioniţă, Cu puşca se zice că a dat Ioniţă Grandea. Tot în acest timp Toma Grandea a înjunghiat cu cuţitul pe Haralambie Ioniţă, care se află greii bolnav. Vasile Isvor, unchiul Ini Vetu Ioniţă, a primit mai multe alice în faţă. A fost o învălmăşală de care cu greii îşi poate cine-va da seamă. Sunt mai mulţi răniţi şi nu se ştie cum şi în ce chip au căpătat rănile. Toţi culpabilii sunt depuşi, şi parchetul de Ialomiţa anchetează faptul. In numerul viitor vom da detalii. Apa minerală „Dorna“ Alcalino-Bicarbonată Aprobată de onor. consiliu medical superior prin jurnalul No. 1463)89 şi analizată la anul 1789 de Haquet, la 1833 de Abrahamfi, la 1856 de dr. Stenner, la 1878 de dr. Pribram, la 1889 dedr. Ber-nathy la 1890- de dr. Istrati şi la 1892 de prof. dr-, Babeş. Această apă este superioară apelor Ron-cegno, Levico, Bourboule, Srebrenică, La-malou, etc.... iar ca apă de masă (*/« vin */9 apă) se poate, lua cu mai plăcut gust răcoritor, înlocui apelor Giesshubler, Vichy, Borseck, Daross, Repatti şi altele, şi faţă de aceste ape, este aproape sterilă de microbi, după cum se poate vedea în raportul in-stitutpl de bacteriologic publicat in Monitorul oficial No. 93 din anul trecut. Se găseşte de vînzare la principatele magazine de coloniale, drogueril şi farmacii din ţara. Informaţiuni, la administraţie 61 str. Lipscani Bucureşti- FE^iRECEIR X Grădina Liedertafel (Stavri).?— Joui 24 Iunie mare reprezentaţie. Se vor juca JUîlina şi Horaţiu, comedie într’un act, Copilul găsit, comedie. Concerte Băjenaru, Galotescu, Paulian, vor cânta diferite bucăţi. Grădina Casino*—Astă-seară ,Mascotta" BIBLIOGRAFIE A apărut; Noua Lege pentru tocmeli de lucrări agricole De vânzare la toate librăriile şi la vânzătorii de ziare. Preţul 30 bani. Depozitul general la Tipografia „Lupta." „Lecţlnn! din Istoria Ro^iînilor1 este titlul unei valoroase cărţi didactice, întocmită de d. institutor C. Gallin pentru usul claselor primare, şi apărută de curând, în a treia ediţie, din tipografia Goldschleger. Acest manual, aprobat de minister, poate fi considerat ca una din cele maijbune cărţi didactice, aflătoare în usul şcolilor noastre primare. Ea conţine numai necesarul pentru copii [şcolari, înlăturându-se datele cronologice prea numeroase şi citarea Domnilor şi-a faptelor de puţină însemnătate, fără a rupe însă firul trebuitor pentru continuitatea istoriei. Stilul şi espunerea sunt apoi cu totul la nivelul inteligenţei copiilor şi faptele sunt narate cu căldură, aşa ca să poată deştepta şi înflăcăra patriotismul mi-melor tinere. In fine, manualul d-lui Gallin nu uită a face o dreaptă menţiune, pe lângă Domni şi viteji, şi despre-acei mar! bărbaţi, cari şi-au servit ţara pe terenul cultural, ca un Lazar, Veniamin, Eliade, Asachi şi alţii. Recomandăm dar, cu tot dinadinsul, tutulor d-lor institutori şi institutoare, învăţători şi învăţătoare, această merituoasă carte didactică, dealtmintrelea mal pretutindeni introdusă astăzi în şcolile primare ale judeţului Botoşani. Institutul nou de elevi Bucurescl, Str. popa Soare No. 12 Autorisat, cu regulament, pentru Elevt interni şi semi-inferni, primari şi secundari. Director: Mih. Berar Profeao la Şcoala Superioară de Resboitt şi la Liceul Matei Basarab. ROMÂNIA Primăria Urbei Fălticeni PUBLICAŢIUNE Preţul resultat la licitaţiunea ţinută în ziua de 8 Iunie 1893 corent pentru darea în interprindere a construirel unei pieţe publice în acest oraş, ne fiind avantagios pentru comună, — s’a fixat un nou termen de licitaţiune pentru ziua de 22 Iunie corent, când licitaţiunea se va ţinea cu oferte sigilate până la ora 4 după amează-zl; şi dacă preţurile nu vor fi satisfăcătoare, se va ţine licitaţiune imediat şi orală de la oferta cea mai redusă. Sub-semnatul invită pe concurenţii amatori ca în acea zi să se presinte la licitaţiune însoţiţi de garanţa provizorie de 5 °/0 din preţul devizului care este de lei 90.974 bani 58. Condiţiunile şi planurile se pot vedea in toate zilele de lucru în grefa Primăriei. Primar, M. Milo Secretar, Nicolau No. 1725 j8q3 Iunie 11 Dr. I. Kiriac Locţiitor al D-lui Prof• Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilistice da la ora 5—6 p. m., în toate zilele, in str. Primăverei. 38. Dr. îoan Calinciuc Vila Columbu (Marienbad) Dă consultaţii în tot timpul sesonului (1 Mai — 30 Septemare). Dr. Leon Popper Fost medie de Spital la|şî. — Strada Primăriei 15 Consultaţii: 8—10 a.m. şi 2—4 p.m. Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Ca-rol No. 14 Bucureşti. De arendat Moşiile Berezlogil din judeţul Suceava, comuna Lespezile, 80 fălci pământ deschis de lucru şi 2 parchete pădure seculară în întindere de IO1/, fălci cu copaci esenţa fag, carpen, ulmi, frasin, teiu etc. Safi de vânzare pănă la 300 fălci p&-dure seculară de aceiaşi esenţă ca mai sus. De vânzare lemne tăiete deja în pădure. A se adresa la d-1 Anghel Valy la Fălticeni. Băile Nastasachi » ^ (Din T.-Ocna) Renumite pentru eficacitatea apelor minerale ce posedă, vindecând în timp scurt, ori-ce maladii cronice şi învechite, posedă camere suficiente, restaurant, o vastă grădină şi o bună muzică; preţurile cele mai scăzute, sunt deschise de la 20 Iunie. Pentru informaţii a se adresa direct administratorului, d. Hristea Cerchez—T.-Ocna. F.IOVAK Calea Victoriei 61 şi 102 MÂNUŞI CRAVATE etc. PLANURI DIN CELE MAI RENUMITETABRIC Singurul representant la firmelor'. Steinway (New-York), Bechstein, Schied-mayer & Soim, Bâsendorfer, Schiedmayer. Rănisch etc. NOU DE TOT: PianurI automatice cu ori-ce fel de note: opere complecte etc. Pentru planuri se acordă plata şi jurate lunare LUPTA Swimnn > iiiuit'i/niuniiiwiiii^imi MltUlRlllUIUr'l/iii DESCHIDEREA NOULUI MABASIN | LA PRINCIPELE FERDINAND AL ROMÂNIEI m Colţul Palatului ,,Dacia-România{< ^ Cafea Victoriei şi© i r. Lipscani -saţ- Atragem atenţiunea Onor. Public atât din Capitali cât şi din provincie că voind a câştiga o clientelă numeroasă am asortat magazinul med cu un BOGAT ASORTIMENT S?E HAINE GATA pentru fj- Bărbaţi, Băeţ! şi Copii cu Preţurile cele mai reduse PCI Asemenea am aranjat un Atelier specii»! cui deosebită Colecţiune de Stole line ”J pentru Comenzi efectuabile cu acurateţă, având o c.’snalâ excelentă, după Ultimele jurnale. Apel către d-nil Funcţionari al C. F. R., al Tribunalelor, tutulor Minister Hor şi Studenţilor Universitari cari vor avea IO la sută rabat. Sper că atât Onor. Public din Capitală cât şi cea din Provincie mS vor încuragia visitând Magazinul med spre a se convinge de adevăr. Cu deosebită stimă LEON H. LEBOVICZ ■nunmuiiuiBWminnaMKiuMuiiinn»iiiiiiiiiiiiiiiiiimiimi.niimi«nni»nniMnni(n.ii|||irţimi|nil|.mmiii[mii“.|i*i'yilninii.Mnitf"'li FABRICI DE CURELE Unelte şi obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la cerere. L echea Casă da încredere D. SCHWARZIVIÂNN“seur A. Braunstein Bucureşti Strada Caro! No. 62 (Podul de Piatră) Anunţă onorabilei clientele şi onor. public că a primit pentru sesonul de vară un frumos asortiment de haine gata bărbăteşti şi pentru copil. Costume de fantazie Lawn-tennis, nouveautes de pantaloni şi pardesiurl etc. Rog onor. public şi onor. clientelă a vizita magazinul meă pentru a se convinge de eleganţa croelel şi a preţurilor moderate. Cu stimă D. Schwarzmann S-seur A. Braunstein ti m V 1* lil 9 a t Remediu sigur pentru înlăturarea durerilor de măsele şi de dinţi stricaţi, precum şi a boalelor de gingii, gură şi gât, vindecând chiar nesuferitul miros de gură şi guturaiul : (troahnă, răguşala, gâlcile, anghina, abubă, orbalţl, fişturl, roşeaţa, gingiile mâncate, umflături în fălci, năjit, piatra şi putrîgaiul dinţilor), SALVADENTUL se mal poate întrebuinţa cu succes şi în contra scurgerilor de urechi. Pentru salvarea denturel, vindecarea boalelor aci arătate şi desin-fectarea higienîcă a gureî, s'a găsit numai acest remediu sigur nnmit SALVADENT, aprobat de înaltele autorităţi ştiinţifice, în urma experimentărilor bine apreciate prin spitale. La-boratoril Universitare şi Cabinete ale Dentiştilor, precum şi prin numeroasa clienielă a mal multor medici cu re-putaţiune distinsă, asigurând prin certificate, buletine, scrisori de felicitări, şi mulţumiri multe pentru preţioasa descoperire a SALVADENTULUI, inventat de d-nu S. Poplni, vechiul farmacist şef a: spitalelor civne din capitală, care a isbutit să prepare a-cest medicament sub formă de pulbere antiseptică, analgesică, calmantă, topică, resolutivă. desconcestionând membrana mucoasă şi desinfectând energic gura) fără nici un pericol de otrăvire, ÎHghiţându-se chiar şi de un copil: de Ocre-ce la unele din boalele arătate SALyADENTUL se suflă în gât. Gustul şi mirosul medicamentului sunt destui plăcute. .SALVADENTUL* se găseşte în depozit la Drogueria Brus strada Nouă No . 1 Bucureşti şi la toate farmaciile sr tară. Cutia costă I leu Povaţa tipărită în mal multe limbi înveleşte medicamentul. Specific Antiblenoragic Stoenescu capsule cu Copaivat de Sodă-8alol şi Santal « * n « « Nici unul din antibleuoragicele existente până acum nu împlineşte cele g două condiţiuni de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa- fef tîunCin /M* nn AAmnim nnnpfn Ha T\Q ti 10 OC f Q fnf na ontlKlImonto a/sîirifn n*.l ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente sciinţa are mai bun şi mai încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul noă şi spe-cial după care sunt preparate. Aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, P4 complectă şi fără de a derangea stomacal; ast-fel că convine tuturor persoa-nelor chiar color maî debjle. ^ Acest nou medicament vindecă in scurt timp complect şi radicai, scurson fef (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Blenorea, boaia 2$ albă etc. !» Preţul unei cutii 4 lei. Şă Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes. „Injecţia Santalinâ*. ^ Prşţul unul flacon 2 lei 50 bani. Depozit General: Farmacia „la Coroana de oţel* Mihail Stoenescu, strada fe£ Mihal Vodă No. 55, Bucureşti. Tj De vânzare la Principalele Faimacii din ţară. In provincie unde aceste jrs preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să se vi observe cu scrupulositate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon. F> A. T F. X -A. Societate Română de asigurare şi de reasigurare din Bucureşti Capital social vărsai lei 1.000.000 (Strada Smârdan No. 15) Societatea Patria, înfiinţată cu scopul de a cultiva branşa de asigurare asupra vie-ţel şi în contra atcidentelor corpotale, are onoare a comunica, ca a început operaţiunile în ţară, şi, cu această ocasie invită pe acele persoane şi case de comerciu, cari doresc a primi o agentură, să înainteze So-cietăţei propunerile lor. Funcţionarii şi alte persoane cu ocupa-ţiune fisică, care au relaţiunî întinse, pot câştiga în modul cel mai onest şi cu puţină osteneală câte-va sute lei pe lună, prin achiziţ unî asupra vieţel şi în contra accidentelor corporale. Persoane chiar fără cunoştinţă de materia asigurărilor corporale, vor fi instruite în scurt timp. Propunerile se vor adresa către direcţiunea Societăţei Române de asigurare şi de reasigurare Patria; Bucureşti, str. Smârdan No. 15 Direcţia. Noul birou de plasare Sub direcţia D-şărelor P. şt M. Gottsche 88.—Strada Câmpineanu— 38 RECOMANDĂ . Inslitutâre, şi guvernante Correspondenţă ca străinătate. Pensiune pentru guvernante fără loc. CASA FONDATA IUST 1854= S a i s o ii ul de \ ară -3*r H«*C’ ouveaute îsi Haine confecţionate pentru f&ărbaţi, “ăeţi şi copil Possedăne deja din fabricaţiunea nos-trâ propria din ţară. De remarcat: uce Comenzi „Costume la unu şi două rânduri Che-viot, Camgarn, Piquet. »«e tîingote şi Jatjuete de Adriatj GraEn de Poudre. „Pardesiuri de Coachmen drap băute nouveaute „Pantaloni Nuanţe alese „Veste Broche şi Piquet „Sacouri Serge şi Mătasaf< eslve transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentru .—Confecţlunea elegantă.— Comande se pat efectua în 24 ore. HEINRICH LEBOVICZ S-sori 4. Colţul stradei Şelari şi Covaci, 4c BAZAR CENTRAL Calea Victoriei, Colţul Hotelului Bulevard Unicul magasin de haine gata Confecţionate în Fabrica mea Proprie din Viena Anunţ pe onor. mea clientelă din Capitală şi din provincie precum | şi pe onor. P. T. public, că mi a sosit pentru sezonul de primă-vară s vară un bogat şifrumos asortiment de haine gata pentru bărbaţi şi băeţî. i**' De emara t n Un bogat asortiment de stofe fine din cele mai renumite fabrici dm Franţa şi Erşglitera PENTRU <ţ carese vor efectua prompt şi cu preţuri escepţionale de eftin. Rog dar pe onor. clientelă d’a visita magasinul meu spre a se con-| vinge de cualitatea şi eftinătatea mărfurilor. losef M. Iscovitsch Bazar Central, sub Hotel Bulevard. ANEMIA, CLOROSA, FRIGURI, BOLE NERVOSE, CONVALESCENŢE, DIAREE, HEMORAGII, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFUL6SE, GASTRALGIE, DES GUST de ALIMENTE, DURERÎ DE STOMAC, ■ CONSOMPŢIUNE (slăbire). Vin de Bugeaud TONIO-NUTRBTIV Cu CHINA şi CACAO amestecate Intr’un vin din Spania de prima calitate. VINUL Di BUG£A UO se găseşte in principalele farmacii. Vindere ou ridicată : P, LEBEAULT & C,E, 5, Rue Bourg-l’Abbă, PARIS / JMCarea Descoperire a Veacului ELIXIKULGODjNEAU este singurul leac {fără nici o primejdie) în contra lV©pilt iii tei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, mc. ÎNTINERIREA si prelungirea vietei tdministra[ia SLIXIRULUI GODINEAU la PARIS, 7. r. Saint-Lazare. BPOŞURĂ GRATUITĂ TRIMEASĂ FRANCO DUPĂ CEREM: \ $t ftseite ELIXIRUL QODINEAU fi la BUCUREŞTI, la Ule ZAMFIRESCU, drcikiat; l< JAŞf, la DJJ. Fraţi KOXTA, farmocifti. V iEBILITATEA, ANEMIA iOLELI COPILĂRIEI sunt combătute cu isbândă prin FUeOBLYCIHA GRESSY ^ Ăcest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul de Ficat de Morund LE PERDRIEL & Ci#, Paris. HifTiIlFi Anf do RllPPPţ Inventlurie brevetată pentru !5 ani a doctorilor HU A f||K fraţi, «O «UI UB uUbbOi. medici inventori, Rue de l’Arbre-Sec, 46, la PARIS flentru ' x vindecarea radicală & îlernielor (vătâmălurelor). Până aci, banda- J ] g>ele n’au fost decĂt nişcesimple «..para te pentru a conţine hemiele; X doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a -4SP- vindeca, cu mijlocul bandaftului Electro Medicai, care contractă ■nervi, fortifică fără sgnduire nici durere şi assigură vindecarea radicală în scur* tim-'-itMPi.t; 30 vr. — Dosmj SO fh insolit de instmuiţium- Tipografia Lupfj. Â. Leftenu, Strada Câmpineanu Nc. 46 Bucureşti. www.dacoromanica.ro i