ANUL X,
No. 203tf
EOlfi* A DOUA
VINERI 18 IUNIE IS93.


ABONAMENTE i
AMUNCIURI i
	m ŢARĂ	
Un an 1	 Şease luni	 Trei luni	 Pentru învăţători pe un an . . . .		... 30 „
	in streinEtate	
Un an . . Şease luni . Trei luni .		
Numerul 15 Bani
Pe pagina HI, 30 litere, corp 7
n »»	^	»>	»	*
Inserţe şi reclame „	„
. 1 leii linia ;25 bani linia .	2 lei linia
Pentru anuneluiP a se adresa:
lA
I leniniste*ţaţia Zias*niuS
Ui număr weclfciu 50 bani
Redacţia i
Pasagiu! Român
Organ Democraţi
Administraţia a
Pasagiu! Român No. 2.

In sfârşit marele eveniment aşteptat cu o febrilă nerăbdare de către toată Europa, s’a produs. Alegerile germane s’au terminat şi d ispozi ţ i tini le poporului, cu privire la milita-sizm şi la înarmările nemăsurate, s’au manifestat.
In mare majoritate germanii s’au pronunţat în potriva actualei direcţiuni militare date de guvern şi de împărat; poporul german, sătul şi sărăcit de atâtea sarcini, şi-a spus cuvântul hotărât în alegeri.
? tidelor de guvernământ; acest mare | neajuns este constatat astă-zî cu du-rere de germanii prevăzători cari înţeleg că unei naţiuni moderne şi culte îi mai trebuie şi alte spriji-nurî în afară de armată !
Singurul partid cu putere şi cu viitor este partidul socialist, care a pus pe gânduri toate grupările politice dar care a deşteptat speranţele poporului.
Dacă burghezia nu ştie să’şi facă datoria, poporul ştie să şi-o facă.
Constantin C. Baealbsşa
DIN AFARA
De şi voturile adunate ale deputaţilor vrăjmaşi proiectului militar covârşesc cu mult voturile dobândite de către deputaţii favorabili proectului, totuşi viitorul parlament va coprinde o mică majoritate care va vota proiectul transacţional Huene. Aceasta depinde de o combinaţiune greşită a legei electorale, care fixează în chipul cel mai nedrept circumscripţiile electorale. Dar, ori-cum fie, momentan s'a înlăturat marea criză ce a-meninţa Germania şi, atât guvernul cât şi împăratul, pot avea un moment de satisfacţie.
După ce, însă, proiectul militar va fi votat, situaţiunea va rămâne tot atât de nesigură ca şi mai nainte, căci parlamentul german este frământat de o nenumărată mulţime de partide şi grupuri cmî nu pot da un guvern şi nu pot oglindi adevărata voinţă a ţărei asupra unui program întreg de guvernare şi de reforme.
Alegerile actuale au contribuit să lămurească, în parte, această situa-ţiune deplorabilă, căci un partid numeros, adică Centrul, a eşit din starea de nebulozitate în care se afla până acum, pentru a intra pe calea franc democratică. In adevăr, graţie proiectului militar, elementele aristocratice şi conservatoare ale Centrului au trecut de partea guvernului, iar cei-l’alţî centraliştî, debarasaţi de o -asemenea tovărăşie supărătoare, s’au aflat cu mâinile libere şi au putut accentua tendinţele democratice ale partidului lor. Acesta este un câştig frumos pentru democraţie.
Partidele conservatoare n’au, în
FRANŢA
Hârtiile falsificate
Paris, 28 Iunie. — Norton a revenit iarăşi asupra deciaraţiunilor sale. El a afirmat că documentele sunt falşe şi falşifica-rea a fost inspirată de d. Ducret Se vorbeşte de o scrisoare a acestui din urmă găsită la Norton şi care ar confirma faptul, f
j	Bulangist condamnat
! Paris, 28 Iunie.—Tribunr.lul corecţional | a condamnat pe deputatul bulangist Bon-| deau la 3 ani închisoare pentru abus de în-j credere şi fraudă.
ANGLlâ
Limitarea discuţiunel asupra bilulul HomeRule
{	Londra, 28 Iunie — D. Gladstone a a-
j nunţat la Camera comunelor că va propune I mâine o resoluţiune bazată pe aceea din | 1887 relativă la legea de coerciţiune con-f tra Irlandei şi care va avea de scop să ■ grăbească discuţia bilulul de home-rule. j Sir Morley â făcut cunoscut textul a-| ceste! resoluţiunl, adică; Deliberaţiunile a-| supra titlurilor 5 până la 8 vor trebui stîr-! şite până la 6 Iulie; pentru titlurile de la Ş 9 la 26 până la 13 Iulie; pentru titlurile f 27—40 la 20 Iulie şi restul până la 27 i Iulie, în mod eventual şi fără discuţie. j Camera a continuat apoi discuţia titlu-S lui 5.
î	SERBIA
j Belgrad 28 Iunie.—Skupstina a adoptat i în a doua citire cu 112 voturi contra 1, j tratatul comercial şi convenţia veterinară cu f Austro-Ungaria.
I Guvernul a presintat proecte de tarif ge-I neral de vamă şi de accis care aii fost tri-
Imise comisiunilor.
Prelungirea bugetelor din 1892 a fost a-probatâ până la finele 1893, însă cu obli-• gaţiunea pentru guvern dc a presinta b I getele speciale pentru căile ferate şi a mo-f nopolurilor sării şi tutunului.
GERMANIA
Schimb, să se felicite de actualele a~ legerî. Partidul conservator propriu zis a câştigat, ce e dreptul, vre-o câte-va locuri, totuşi toate elementele conservatoare la un loc, adică: Conservatorii, centraliştii, aristocraţii, grupul agrarilor şi partidul imperiului abia pot ajunge la numerul de 120 deputaţi din ‘397 câţi compun parlamentul. Cele-l-alte partide democratice şi liberale, însă, sunt într’o imensă majoritate, într’o majoritate de peste două treimi şi cu toate acestea guvernul şi împăratul nu stăpânesc de cât cu extrema dreaptă, adică cu partidele din minoritate.
Acest fapt contribuie ca nemulţumirile să crească neîncetat, burghezia ’şi-a pierdut cu- desăvârşire busola şi influenţa în Stat, iar faţă în fată stau ameninţători conservatorii, reprezentând puterea guvernamentală şi democraţii socialişti,, reprezentând poporul.
Precum am mai spus-o şi altădată, tendinţele autoritare şi anti-parlamentare ale conducătorilor Germaniei au zădărnicit formarea par-
Lipsca, 28 Iunie.—Tribunalul imperiului din Lipsea a condamnat pe cârciumarul Tor-her din Bisheim la 7 ani muncă silnică pentru trădare şi a ordonat nimicirea schiţei unu* fort din Neuf-Brisach, ce se afla în jurnalul seu.
Acelaşi tribunal a respins revisuirea procesului cerută de 16 societăţi de asigurare condamnate de tribunalul din Hamburg la plata de 230.000 mărci pentru corabia per-dută de Iohan Orth.
Pirmasens (Palatinatul bavarez), 28 Iunie. — Eri s’au produs desordine provocate de partisaniî centrului, al cărui candidat a că-zuţ la alegeri Pompierii au restabilit ordinea; mai multe persoane au fost rănite.
S’au făcut câte-va arestări.
Berlin, 28 Iunie.—Dieta. — D. Thielen a declarat, în privinţa propunerii de desfiinţarea tarifului progresiv asupra grănelor, produselor morăriei şi înaltului, că guvernul consideră ca folositor şi just tariful progresiv pentru grăne, insă că o discuţiune ar putea să aibă loc în ceea-ce priveşte produsele de mori şi malt. Pentru aceste doue din urmă, guvernul are intenţiunea să sporească articolele tarifului.
A se citi pe] pag> 3 Ultime Telegreme.
Cu tot succesul numeric aparent al partizanilor proectelor militare ale guvernului, presa de toate nuanţele şi chiar cea conservatoare nu-’şî poate ascunde îngrijirea faţă cu imensul succes al democraţiei şi a diferitelor grupuri anti-guvernamentale.
Aşa, Post, ziar conservator, spune că rezultatul parţial al alegerilor dovedeşte că mai bine aF fi fost o înţelegere cu opoziţia, de cât o di.solv are.
Cu Reichstagul disolvat. centrul revine întărit şi democratisat, socialismul mărit cu elemente republicane şi anarchiste.
Vechiul cartel, întărit numericeşte, a pierdut mult din valoarea sa jprin adăogirea antisemiţilor şi a agrarilor.
Ast-fel, admiţând chiar că se găseşte o slabă majoritate pentru legea militară, e de netăgăduit că majoritatea Parlamentul ui e cu totul ostilă politicei economice şi poate chiar politicei contelui de Caprivi.
Şi, adaogă Post, a treicut vremea când această politică nu era nici măcar discutată şi cancelarul va avea să se apere împotriva a numeroase critice ; situaţia nu e de loc îmbucurătoare; guvernul nu mai are nici o greşală de făptuit.
— Ziarele liberale deplîng scoaterea progresiştilor din citadela lor, Berlinul. Ele zic că va trebui ca toate parl.izile«de ordine» să se unească pentru a relua mandatele socialiştilor.
Căderea d-lui Wirchow e toarte mult comentată.
Deşi susţinătorii legei militare ţin capul sus cu o majoritate de câte-va voturi, e aproape sigur însă că guvernul va trebui să modifice în mod simţitor proectele sale pentru a le putea trece.
Iată telegrama prin care ni se a-nuntă ultimele rezultate ale alegerilor din Germania :
Berlin, 28 Iunie.
jg2 alegeri sunt cunoscute, şi anume au fost aleşi:
75 conservatori,
23	partidul imperiului,
33 naţionali liberaţi,
13 uniunea liberală,
23 partidul liberal al poporului, 11 partidul Poporului din Germania de Sud,
Q2 centru,
2 liga agricolă,
7 guelfl, iq polonezi,
1 danez,
10 alsacianl,
17 anti-semiţî,
44 socialişti.
Pentru d. dr. Felix
Un ziar guvernamental confirmă in numerul seu de aseară că holera e 0-ficialminte constatată la Hotin, adică la graniţele ţereî noastre. Cu toate acestea nu tredue să ne speriem, căci şl anul trecut teribila epidemie a bântuit în Basarabia fără ca un singur caz ho-leric să se fi ivit la noi, — şi aceasta mulţumită unei energii uimitoare desfăşurată de d. dr. Felix, şeful serviciului sanitar, care a ştiut să obţină şi de la guvern concursul necesar.
Trebue să recunoaştem in adevăr că încrederea pe care publicul şî-a pus’o anul trecut în d. dr. Felix n a fost un moment desminţită şi a contribuit nu puţin la ridicarea moralului şi la acea încurajare de care lumea are absolută nevoe in timp de epidemii.
Ne aducem aminte că prima grije a d-luî dr. Felix, când a luat direcţia serviciului sanitar, a fost starea mizerabilă a satelor noastre. Cunoscând din propriile-i inspecţii şi cercetări neajunsurile hygieneî noastre rurale, dânau-şî pe deplin şi cu convmger.e seamă de
imensele nenorociri ce ele pot, atrage după sine în caşul când holera s’ar ivi la noi; pe de altă parte văzând că un mare număr de plăşi sunt absolut fără nici un medjc şi că doctorii noştrii, fie din cauza relelor legei sanitare, fie şi din alte pricini nu se deplasează prin sate, s’a Oprit la o măsură excelentă : d-sa s’a adresat doctoranzilor şi aceştia s’au grăbit a răspunde bucuro^ la j apelul ce li s’a făcut.	j
Ast-fel in vara anului tecut ţerăni- ! mea noastră s’a bucurat şi dinsa de bine facerile asistenţei publice — fie cât de slabă. Studenţii noştrii in medicină, geloşi de a se arata demni de de înalta încredere şi misiune cu care 1-a onorat şeful serviciului sanitar, eonscienţi de greaua lor răspundere şi ambiţionind de a fi la înălţimea aşteptărilor tuturor, s’au devotat cu desăvirşire serviciului.
Cunoaştem sate unde nu nuuţai ţărănimea, dar chiar şi locuitorii mult mai cuprinşi, arendaşi şi chiar proprietari bine cuvintează pe studentul-medic de anul trecut şi regretă mult j plecarea lui.
Anul acesta aflăm însă cu părere de rău că se fac greutăti doctoranzilor care-şî oferă serviciile pentru tot timpul verei. Lucrul ecu atît mai regretabil cu cât, pre cât ni se afirmă, chiar unii medici primari ar fi j intervenit împotriva numirei studen- j ţilor prin pălşi,—şi sub ce cuvînt? -
Iată. După lege, actele med ioo-lega-le nu pot fi dresate de cât de medicii titraţi şi cum une-orî medicii primari de judeţe aii fost deplasaţi anul trecut prin plăşi pentru a dresa asemine acte, in lipsa unui medic titrat, ei se opun acum de a li se trimite studenţi ca medici de plăşi.	j
Credem că d. Dr. Felix care e în \ măsură de a aprecia mai bine de cât j ori cine imensul serviciu pe care l’a i adus anul trecut satelor studenţimea j noastră medicală, va solicita şi în a- | cest an concursul ei şi’va primi bu- j curos pe acei ce s’ar oferi să se ducă pe timpul verei prin nenorocitele plăşi j uitate de dumnedeu şi de oameni.
Cine nu ştie că sunt şi astăzi jm j deţe întregi, chiar din cele muntoase, j unde sute şi sute de copii aiţârănimeî i noastre mor de angină difterică şi j alte boli molipsitoare, fără ca unme- | dic, să se arate macar pe acolo. E des- } tul să amintim caşul din plasa Mun- ■ tele judeţul Suceava, unde toţi copii, j absolut toţi copii ţerănimeî de acolo j au murit în timp de vr’o doi ani de i angina difterică, din princina lipsei j ajutorului medical.
Dar nu voim să ne oprim la exemple, d. Dr. Felix cunoaşte de sigur mai multe şi mai grave, deci credem că se va ocupa de această chestiune.
Un protest al Ligel
Biuroul Comitetului central exe- [ cutiv al Ligei a trimes congresului j Felibrilor din Montpellier, următoa- j
rea telegrama:
D-lui Roque Ferrier, preşedintele Feli-brigiului Latin Montpellier
Liga culturală a celor 12 milioane, având în sinul seu cu inimile pe cei mai marcanţi bărbaţi ai României, fără deosebire de partide politice, are durerea a denunţa odată ! mai mult lumei civiiisate şi în special fraţilor din sudul Frrnţei, Romanilor frumoasei Provence, repre-sentaţi de Felibrigul latin, situaţia intolerabilă pe care guvernul unguresc continuă a face, agravâud’o încă celor 4 milioane de Români ai Transilvaniei şi Ungariei.
Toţi aceia cari revendică pentru poporul român dreptul sacru recunoscut de legile existente de a vorbi limba lor, de a se servi de ea in şcoală şi biserică, înaintea justiţiei,
sunt aruncaţi în închisori destinate asasinilor, ca în tristele timpuri ale inchiziţiei.
Astă-zi zeci de Români sunt daţi în judecată, ceea ce va să zică destinaţi a fi încarceraţi, condamnaţi sub inculpaţiunea de înaltă trădare, fiind că au. îndrăsnit a presenta anul din urmă o petiţie împăratului la Viena, cerend umil justiţie egală pentru Români ca şi pentru toate cele-l’aite naţionalităţi ale imperiului.
In numele umanităţei, al sângelui generos şi nobil, care circulă în vinele voastre ca în ale noastre, u-niţi vocea voastră cu cea a unei naţiuni de fraţi pentru a condamna conduita unui guvern care vrea să facă prin forţă brutală şi tortură, Unguri, din cele 4 milioane de români din Transilvania. Să facă Europa civilisaţă să-i se auză desapro-barea. să-î zică guvernului din Pesta, că el nu poate ne-pedepsit să facă ca să moară prin foame în prinso-rile sale d-rul Lucaci şi cei care ca el n’au altă crimă de cât a fi cerut dreptul de a rămânea români.
Liga din Bucureşti mult acusată ele irredentism, nu cere de cât dreptate pentru fraţii sei pe care soarta i-a pus sub stăpânire străină. Suh-tem în drept de a denunţa pe aceia care vor să suprime naţiunea română dorim, ca reveniţi la sentimente maf bune, guvernul unguresc să înţeleagă că viitorul Ungariei ca şi cel al României atârnă de la pacea şi de la aTrhonia, pe care le vor şti restabili între unguri şi români, două naţiuni insule eteroethniee în mijlocul oceanului slavogerman, care nu pot trăi de cât dacă ele îşi dau mâna. Preşedinte: V. A. Urechia Secretar : 1. Lupulescu
DIN VIAŢA
REG ELUI GARD .
Primele alegeri şi prima Camera
1868
Prinţul Carol scrie tatălui său o scrisoare care s’a încrucişat cu cea de mal sus:
„Cea mal mare primejdie pentru România ar fi o alianţă între Franţa şi Rusia; cea d’ântâiâ pune înacest moment totul în lucrare pentru a o realiza. Franţa e silită azi a-şl preface duşmanii în amici, căci nimeni nu e cu dânsa. întreg oriental e în contra Franciel.. Italia va avea nevoie de Prusia, şi Prusia de Italia căci amândouă ah să se aştepte numai la răii din partea Franciel... “
„Franţa a pierdut aci mult teren, şi dacă Românii nu şi-ar aduce a-minte că ea a făcut şi mult bine pentru România, s’ar întoarce cu desăvârşire de la dânsa. Cât de mult a pierdut însă Franţa aci, tot atât de mult a câştigat Prusia, la ceea ce a contribuit contele Keyserling prin purtarea sa plină de tact şi nepărtinitoare. La primirea oficială a ţinut o cuvântare foarte frumoasă, care a făcut impresie în toată ţara, toate gazetele şi-aii împodobit coloanele cu dânsr,; ed am răspuns în-tr’un chip foarte cordial. Din ziua sosirel sale aci Keyserling a ştiut să-şi câştige încrederea mea şi sim-
www.dacoromanica.ro
LUPTA
patiile ţârei, în deosebi ale miniştrilor mei...u
„Peste câte-va zile voi trimite la Petersburg o misiune care era deja de foarte mult plănuită, pentru re-gularea diferitelor chestiuni. De două zile s’a întors iarna cu mare asprime, a nins mult şi bate un vânt de ghiaţă care a grămădit în unele locuri zăpada până la înălţimea caselor. Aceasta îngreunâză iarăşi f6rte mult corespondenţa. Poşta din Transilvania n’a venit de două zile. A-ugsburger Allgemeine Zeitung vorbeşte despre o râsvrătire studenţească care s’ar ii întâmplat aci ; prin acest ziar am aflat şi eti această ştire, care în Bucureşti era cu totul necunoscută! După ciim să pare iar să fabrică nuoi ştiri falşe în presa germană de sud...“
„Navigaţia se începe la 15 Mărtie. In Msitl al putea, poate, să vil, şi
atunci, în anotimpul cel frumos nici
FOIŢA pi ARULUI ,LUPTA“
70
| şi autonomiei lor comune vre-o pagubă sad prejndicitt.
Ârt. 2.— A. S. S. Prinţul României şi A. S. S. Prinţul Serbiei declară că, contractând această unire, singura lor intenţiune este să favorizeze prosperitatea şi progresul ţârei lor, conform drepturilor lor legitime şi autonome.
Art. 3.—In consecinţa acestui i Jta-tat de alianţă, părţile contractante se angajază, după schimbul ratifi-caţiunilor, a căuta şi uşura saă încuraja relaţiunile comerciale dintre locuitorii ţârei lor.
Art. 4. — Tratatul de alianţă de faţă va fi ratificat de către A. S. S. Prinţul României şi de către Prinţul Serbiei în termen de o lună, şi mal curând dacă se poate, etc.
Făcut în Bucureşti, 20 Ianuarie, 1868.
pentru mama scumpă n’ar fi călâtoria prea grea. S’ar aranja minunata Bistriţa în munţi, unde am putea să petrecem împreună în cea mal mare linişte. Spre mângâerea mea, mă ocup acum necontenit cu aceste gânduri minunate, mă măgulesc cu această speranţă frumoasă; acum stă în puterea ta ră-ml realizezi această cea mal mare dorinţă a inimel mele.
„Joia viitoare voiţi da iar un bal mare şi pe urmă iar un al treilea, pentru încheiarea carnavalului. Apoi încep marile prânzuri parlamentare ; de n’aşl fi nevoit să fac onorurile etl singur!...“
Cu privire la chestia căilor ferate, care e la ordinea zilei, Prinţul scrie:
......Numai printr’o linie ferată între Bucureşti şi Iaşi se va 1 pi în realitate Moldova de Muntenia şi va dispărea ori ce tendinţă separatistă. Dar deja azi separatiştii nu mal găsesc ascultare; în Cameră sunt numai unioniştl, pe când Senatul mal coprinde câte-va exemplare de separatişti..."
/j> (25) Ianuarie. — Prinţul chiamă pe baronul Offenberg, consulul general rusesc, ca să-l comunice că are de gând să trimeaţă la Petersburg o misiune extraordinara compusă din Melchisedec, episcopul de Ismail şi fostul ministru de justiţie I. Cantacuzino; îl întreabă dacă Rusia ar permite, în caz eventual, transitul de arme (calea prin Austria, precum şi cea prin Turcia e închisă).
Consulul şerb MagasinovicI e primit de prinţul, pentru a vorbi despre un Iraiii d'amitîi adus de representantul român din Belgrad, R. Ionescu, şi care cuprinde următoarele patru articole (în franţuzeşte):
Art. 1.—Ya fi între A. S. S. Prinţul României şi A. S. S. Prinţul Sâr biţi o perfectă şi sinceră înţelegere şi prietenie. In consecinţa acestei u-nirl intime, părţile contractante nu vor nimic mal mult de cât apărarea intereselor reciproce ale ţârilor lor şi I depărtarea de la unul ca şi de la cel-l’alt, a tot ce ar putea altera a-ceastă unire sad pricinui ţârei lor
Din cele de sus urmează dar că în anul acesta nu vom avea întrunire de Conferinţă interparlamentară, ci numai de membrii ai Biuroului.
Vestindu-vg acestea ve rog a me sci al D-voastră devotat coleg.
Y. A. Urecliiă
A apărut:
Cestiunl politiee, de D. G. Panu,
Sufragiul universal, ces* tiunea evreilor; Ediţie de lux.—Preţul 2 3ei.r
Chestia evree, Ediţie populară.—Preţul I leu.
Sufragiul universal, Edi ţie populară.—Preţul 60 bani.
Se află de vînzare la toate librărieiie din Capitală şi în provincie la toţi vânzătorii de ziare. Depozitul general la Administraţia ziarului „Lupta(( Pasagiul Român 2.
Ar trebui să se ia mesuri, accidentele pe liniile ferate au devenit dese de tot.
Pricina am spus’o de mai multe ori stă in faptul că personalul inferior este insuficient şi ast-fel sunt nevoiţi bieţii frînari, acari, maşiniştî să lucreze mai mult de cât poate un om.
Conferinţa pentru pace
Domnul Ureche a adresat membrilor secţiune! române următoarea comunicare a d-lul Gobat relativa la amânarea congresului de anul acesta.
Cu data din 21 Iunie 1893, îmi scrie d-nul Gobat, administratorul delegat al Biuroului interparlamentar din Berna, cele ce urmează:
„Resultatul consultaţiunei la care s’a procedat, după scrisoarea mea circulară din 5 ale curentei, la cestiuuea locului viitoarei Conferinţe interparlamentare, este următorul:
Doui membri ai Biuroului s’au pronunţat reserva pentru Lisabona.
Doui votează contra Lisabonei, şi socot că .Conferinţa nu poate avea loc în acest au.
Patru ridică obiecţiuni cu privire la Lisabona, şi doresc ca să se facă demersuri pel ângă alte'grupe din asociaţiunea noastră.
Unul n’a răspuns.
Demersul ce am încercat, ca Haga să ne dea ospitatitatea, a rămas infructuos.
Colegul noastru D-l Rahusen, îmi scrie că acest oraş nu poate primi Conferinţa în acest an, cea-ce el de altmintrelea a declarat la Berna.
Stokholm este imposibil din causa conflictului scandinav.; Copenhaga nu-i preparată ; nu poate fi vorba încă de Berlin sau de Viena; Belgia nu posedă de fel grup; Spania observă o tăcere complectă.
In aceste împrejurări eu consider părerea celor patru membrii cari au făcut reserve în privinţa Lisabonei că sprijinind părerea D-lor mai ales pe faptul că Conferinţa nu poate avea loc într’un mod util în acest an. Chiar dacă grupulpjortuges s’ar declara dispus ca să ne primească, cea-ce încă n’a făcut’o, nu ar mai avea timpul să organi-seze adunarea noastră generală, doar numai ca să o amânăm la o dată prea tânjie, care ar cincida cu reluarea lucrărilor a diferite parlamente.
Cred deci că răspund sentimentului majorităţii Biuroului, publicând în jurnalul noastru avisul oficial că a V Conferinţă e amânată.
Astă decisiune e regretabilă, fără indoi-alâ. Totuşi, Biuroul interparlamentar şi revista noastră lunară, vor fi de ajuns, sper, a menţine asociaţiunea noastră.
Insă este urgent ca Biuroul să ţină o şedinţă în acest an; mai mulţi dintre colegii noştri au exprimat dorinţa pentru aceasta.
Biue-voiţi a-mi spune dacă D-voastră sunteţi de acord pentrufaceasta şi a-ml face propuneri cu privire la data şi locul reuniune i.
Efl propun Berna saă Bruxel, şi după 15 Septembrie. Dacă oraşul Bruxel va fi acceptat, vom profita de ocasiuue pentru a constitui în fine grupul belgie*
Alegerea din Bârlad
Erî s’a făcut la Bârlad alegerea u-nuî deputat de colegiul l-iii.
Au tost in luptă numai cei doi candidaţi conservatori.
Eată rezultatul votului:
Votanţi 235 Anulate 14 voturi D. T. Emandi 115	«
» Romalo	106	«
Prin urmare nici unul din candidaţi neîntrunind majoritatea voturi-rilor s’a declarat balotagiu, care se va face conform legei electorale Duminică.
*
* *
Sechestrarea consulatului român din Odessa
Evenimentul din Iaşi care a dat cel d’intâiu ştirea despre sechestrarea consulatului român din Odessa pentru plata unei chirii, răspunde ast-fel la desminţirea ce i-a dat Timpul:
Intru cât priveşte afirmaţiunea că cei 1225 lei ar fi o datorie lăsată de dl, Voi-nescu, fost consul al României la Odessa, pe timpul liberalilor, suntem autorisaţi a da cea mai formală dezminţire din partea d-luî Eugeniu Voinescu. D-sa când a părăsit Odessa n’a lăsat nicî-o datorie atât personală cât şi a guvernului ce repre-senta. Nici-o-dată d-sa, fie ca persoană, fie ca consul u’a ocupat casa Kirvassi. Afară de aseasta, d-sa a părăsit consulatul la 1887. Această dată singură ne arată cât este de ridicuiă acuzaţiunea datoriei de chirie ce’I svârle Timpul în spinare; Bine-voiaseă dar acest ziar a recunoaşte că dl. Kirvassi n’ar fi aşteptat 6 ani pentru a reclama o datorie de chirie.
Noi menţinem informaţiunea noastră în totul. De altmintrelea corespondenţa amicului nostru este confirmată şi de ziarele ruse din Odessa, cari ne-au sosit astă-zi.
Precum ca să o ştie.
Holera
Nu avem nici o ştire de la Bârlad în privinţa modului cum s’au făcut alegerele. Găsim în «Galaţii» urrnă-torea informaţie:
In momentul de a pune ziarul sub presă, aflăm că d. Bastake, locţiitor al procurorului general, este de la orele 3 jum. până în momentul de faţă încă la aparatul telegrafic, vorbind cu procurorul de Bârlad.
A transpirat ştirea că C. C. Gheorghieş Emandi, de tristă memorie, şi-a făcut ds cap, pentru a alege contra voinţei cetăţenilor,pe fiul seu al 2-lea deputat de Tutova.
D. G. Emandi. prefectul de Tutova, a sosit în Bucureşti.
Situaţia e foarte încurcată la Bârlad. Nu mai merge cu vechiturile K. K. Lascare!
Ciocnire
Trenul de Moldovă, care trebuia să so sească în Bucureşti erl seara la ora g şi 55 a sosit tocmai la ora unu noaptea.
Cauza acestei în târzierl de trei ore este următoarea:
Când trenul de persoane a intrat in gara Albeşti s'a ciocnit cu un tren de marfă. Nu se ştie pînă acum cum şi din ce pricină a avut loc ciocnirea, ceea-ce putem spune este .că ciocnirea a fost foarte violentă,
Maşinele s'au, încălicat, amândouă sunt stricate.
Pe lângă pagubele materiale cari sunt destul de însemnate, au fost ş* mal mulţi răniţi
Cel mal greu rănit este Ştefan Boldea, conductorul trenului de persoane, care să spune că. are o rană gravă la un sold.
Sunt mai uşor rănite următoarele per-şoane.
Adolf Solomon din str. Bravilor No. g (Bucureşti), N. G. Năuc eseu, impiegat la C. F., Andreanovicl, impiegat la Gara de Nord şi C. Marculescu, calea Plevnei No. 133.
*
* *
Paris, 28 Iunie.
Erî au fost două caşuri mortale de holeră la Tulon şi 3 la Montpellier.
Budapesta, 28 Ianie.
Relativ la pretinsele caşuri de cho-leră, ce s’ar fi produs în Budapesta în zilele din urmă, s’a constatat oficial că totul se reduce la un singur caz de catar intestinal.
ocupa în prima sa şedinţă cu studierea propunerei ce-’î s’a făcut ded. dr. Dimitropolu, inteligentul şi neobositul medic al Băilor Elorieî, Je a’I se ceda un loc in grădina Cişmigiu, pentru instalarea unui stabiliment de hidro-therapie, după modul stabilimentelor similare din Europa şi conform ultimelor cerinţe ale ştiinţei.
Absoluta nevoe ce se simte în Capitala noastră de un asemenea institut, precum şi competinţa netăgăduită a d-lui dr. Dimitropolu, va face, suntem siguri, pe consiliul nostru comunal, să adopte, cât maî în grabă, această salutare propunere, când mai cu seamă jertfele pe cari comuna trebue să le facă sunt atât de minime.
Am atras şi altă dată atenţia direcţii tramvaiului vechili se ia mesuri ca conductorii să se uite în toate părţile când opresc tramwaiul,orî-când cjung la încrucişerî de strade. Astăzi de dimineaţa conductorul de la tramwaiul No. 7 s’a făcut că nu vede pe un pasager care ’i făcea semn pentru că era ceva mal departe. Contra negligenţii şi aroganţii acestor conductori am primit adesea reclame.
Preşedintele Ligii de la Paris d. G. Moroianu, ne dă următoarea telegramă.
Textul telegramei primită de biuroul Ligei de la Paris aseară:
Paris, 25 Iunie.
In revista politică de azi „Independ&nce Belge* se ocupă de procesul studenţilor români din Transilvania. Guvernul unguresc, zice marele ziar, devine odios în faţa Europei civilisate pentru această nouă mou-struositate şi comite nu numai o greşală politică, dar şi o crimă de Ies-unitate, persecutând şi aruncând în fiară oameni, cari nu au alt păcat de cât că sunt credincioşi tradiţiunilor neamului lor.
Direcţia serviciului nostru sanitar a luat măsuri ca să fie continuu în curent cu starea sanitară din Basarabia şi cu mersul holerei, care s’a constatat că există la Hotin.
Aseară fP. K. Lascar a confirmai alegerile ambelor colegii comunale de la Botoşani. Azi membrii consiliului aii să fie convocaţi pentru-ca să depue jurământul.
Cu trenul de aseară de la ora 5 şi 50 d. Iancovescu, inspector administrativ, a plecat la Slatina pentru a face o nouă inspecţie administraţiei judeţene.
Sa ştie că d. Pencovici a făcut un rapoit, zilele acestea, asupra administraţii din Olt. Acest raport zugrăvea cu culori negre administraţia d-lui Mânciulescu; prefectul a Invocat maî multe pretexte pentru a slăbi raportul inspectorului. K. K. Lascar, hotă-rît să înlocuiască pe partizanul d-luî general Mânu, a cedat stăruinţelor, şi a trimes pe d, Iancovescu ca să cerceteze, până la ce punt sunt exacte spusele din raportul d-luî Pencovici,
Primăria de Iaşi este pe punctul de a cumpăra otelul «Traiam» pentru os-pelul comunal. Cumpărarea se face pe preţul de 600.0Q0 lei, din cari 540 mii se cuvine creditului urban *din localitate. Proprietarului seu, d-l Sc. Pastia.. nu!i rămâne prin urmare de cât 60,000 lei.
Evenimentul spune că d. Sturdza Scheianu, directorul creditului urban din Iaşi, pentru a’şi rezbuna contra d-luî Sc. Pastia, care critică administraţia creditului, ’l-a deposedat de i-mobilele sale.
Confratele nostru se întreabă, cu drept cuvânt, dacă creditul va găsi un custode mai apt, maî activ şi mai onest ca d. Pastia ?
Serviciul telegrafic
Sunt rugaţi toţi d-nii studenţi cari fac parte din Corul studenţilor universitari, a se întruni de urgenţă Sâmbătă la orele 8 seară în localul Societăţii (Gimnastul Şine ai), spre a li se face în parte mal multe comunicări de urgenţă.
Gonsiliuj comunal al Capitalei, se va
Londra, 28 Iunie. —Gazeta de Colonia confirmă că negocierile comerciale ruso-germane continuă şi că pentru moment sunt încă şanse de succes.
Viena. 28 Iunie. — Doue asociaţiunl rutene de studenţi, » Bukovina* şt „Sycz» aii fost disolvate pentru că aii participat la demoostraţiă în contra archiepiscopului Sembratovici.
PARIS, 28 Iunie. — Se zice că guvernul francez a refusat participarea ga oficială la exposiţia din Anvers.
MONTPELLIER, 28 Iunie. — O ciocnire g’a produs între doue trenuri, lângă Bezieres -sunt 22 răniţi, între cari mai mulţi de moarte.
POL A. 28 Iunie. —Azi (s’a făcut lansarea corvetei ,Danube“ în presenta personalului amiralităţii.
PARIR, 28 Iunie. — Locotenentul Segon-zac a fost arestat la castelul Bombin şi transportat la închisoarea militară din Orleans su'j bănuială că a asasinat în Africa pe lo-
RESBOIUL CIVIL
DE
jtiLDE BALTAC
cap. ni
O idee a Ini Fuehâ
Ea se sculă ascunzând sub o figură oribil de liniştită şi rătăcirea care o coprinse şi o nepotolită sete de resbunare. Apucăturile el domoale şi măsurate anunţau ceva nerevocabil în hotărîrile ei. Pradă gînduri-lor, se duse la postul de la poarta Sf. Leo-nard, ca să întrebe unde şade comandantul. Abia a eşit ea din casă şi a intrat Corentiu.
—	Oh! d-le Corentin, strigă Francina, dacă vă interesaţi de tinerul acela, scăpa-ţi’l, că d-şoara se duce să’l vîndă. Hîrtia asta mizerabilă a stricat tot.
Corentin luă scrisoarea cu nepăsare şi întrebă :
—	Unde’I ea?
—	Nu ştifi.
—Mă duc să’l scap de disperarea lui, zise el.
Se făcu nevăzut, luând cu el scrisoarea şi întrebă pe băiatul care se juca dinaintea porţei:
—	încotro a apucat cucoana eare a eşit de aci?
Fiul lui Galope-Chopin făcu câţi-va paşi ca să arate lui Corentin strada ce ducea la poarta Sf. Leonard.
In momentul acesta patru oameni deghi-saţi intrară în casă la d-şoara de Verneuil, fără să fie văzuţi nici de băiat, ni$I de Corentin.
—	Intoarce-te la postul tefi, spuse spionul. Fă-te că joci, dar să te uiţi bine, să te uiţi în toate părţile, chiar pe coperişul caselor.
Corentin porni repede în direcţia ară tată de băiat, crezu că recunoaşte pe d-ra de Verneuil în mijlocul negurei, şi o a-junse în adevăr în momentul în care ea ajunse la postul Sf. Leonard.
—	Unde vS duceţi 1 a întrebat-o el ofe-rindu-I braţul; sunteţi palidă, ce s’a întâmplat?
—	Uude-i comandantul ? ’i-a întrebat ea.
Abia sfîrşi frasa, când d-şoara de Yer-
neuil auzi mişcarea unei recunoaşteri militare dincole de poarta Sf. Leonard şi curend distinse glasul gros al lui Hulot în mijlocul tumultului.
—	Mii de tunete:! strigă el; nici udată n’am avut aşa proastă vreme; par’că a comandat-o ticălosul acela.
•— De ce vă plângeţi, răspunse d-şoara de Verneuil strîngându-i tare braţul, ceaţa
aceasta poate să ascundă tot aşa de bine răsbunarea ca şi perfidia. Comandante, a-daose ea încet, trebue să luăm măsuri să nu scape astăzi Gars.
E la d-stră ? o înlrebat-o el *cu glasul mişcat de mirare.
—	Nu, răspunse ea, dar să ’mi daţi un om sigur, pe care să ’I trimet săve dea de ştire, de cum va sosi marchisul.
—	Ce aveţi de gând? zise Corentin cu grabă, un soldat la d-stră ’l-ar speria, pe când un copil nu.... găsesc eii unul....
—	Cojnandante, adaose d-şoara de Verneuil, mulţămită acestei negure pe care o blestemaţi, puteţi să ?mj( împresuraţi casa. Puneţi soldaţi peste tot. Aşezaţi un post în biserica sf. Leonard, ca să vă asiguraţi de esplanada în care dau ferestrele de la salonul meu. Aşezaţi oameni pe Promenadă, căci, cu toate eă fereastra de' la camera mea e la 20 metrii de ia pămînt, disperarea de multe ori face pe om să sară de la distanţe şi mai periculoase. Ascultaţi 1 Probabil că am să fac pe d-l acela sâ iasă pe poartă ; prin urmare să nu daţi de cât unui om curagios sarcina de a ’1 supraveghea ; păci, adaose ea oftând, nu sn poate zice că nu e viteaz şi are să se apere.
—	Gudin 1 strigă comandantul.
Tânărul Fougeres eşi diu rînduri.
—	Ascultă, bâete, ÎI zise încet Hulot, fata asta ne vinde pe Gars fără să ştiu de ce; dar asta nu ne priveşte. Să ei şase oameni cu tine şi să-i pul sa păzească în fundătura îu care e casa fetei acesteia; dar
să faci aşa să nu te vază nici pe tine nici pş oamenii bei.
—	Da, comandante, cunosc terenul.
—	Ei bine ! Picior-Frumos are să vie din partea mea să-ţi spue când să te apuci de treabă. Dă-ţi silinţa să ajungi chiar tu pe marchis; dacă vei putea să-I ucizi, ca să u’am eu să-l împuşc judecătoreşte, vei fi locotenent în doue săptămâni ; aminteri să nu mă mai cheme Hulot.
—	Iată, d-şoară, un voinic care n’are să se dea înlături, spuse el fetei arătându-I pe Gudin. Are să stea de pază în faţa casei d-stră şi de va eşi marchisul, fii sigură că n'are să.facă greş.
Gudin plecă cu zece soldaţi.
—	Ve daţi bine seama de ce faceţi ?
Zicea încet Corentin d-şoarei de Verneuil.
Ea nu-i răspunse şi cu un fel de mulţumire văzu plecarea soldaţilor, care, subt ordinele sublocotenentului, se postară pe Promenadă şi de-a lungul flancurilor intune-coaşe ale lui Sf. LeQnard.
—	Şupt case lipite cu a mea, zise ea comandantului ; împresuraţi-le şi pe acelea. Nu trebue să ajungem să ne căim că am leglijat ceva.
—	E furioasă, se gândi Hulot.
Ijfu sunt profet, îi şopti Corentin la ure-cbiă. Cât despre acele pe care ’l voiâpune la ea, e beatul cu piciorul mueat îq sânge : astfel...
HI nu sfîrşi. D-şoara de Verneuil, cu 9 mişcare neaşteptată, se repezi spre casă ; el se luă după ea, fluerând ca uu om fe-
ricit; când o ajunse, ea deja trecea pragul porţei, unde găsi pe fiul lui Galope Chopine.
—	D-şoară, îi zise el, luaţi cu d-vostră pe băeatul acesta, — nu puteţi„avea iscoadă mai nevinovată şi mai activă ca el. — Când vei vedea că a intrat Gars şi când ţi s’o fi spus ceva, dă fuga la mine la corpul de gardă,... am să-ţi dau să ai să mănânci galetă toată viaţa ta.
I.a cuvintele acestea, suflate în urechea băeatului, Garentin îşi simţi mâna tare strânsă de tânărul Breton, care se duse după d-şoara de Verneuil.
—	Acuma, prietenilor explicaţi-vă când veţi voi 1 strigă Carentin când se închise poarta.
Dar Carentin, care nu putu să se hotărască să părăsească să piarză din ochi, a-ceastă casă fatală, se duse pe Promenadă, unde găsi pe comandant dând ordine. Trecură doue ceasuri fără ca sentinelele, puse din distanţă în distanţă, să fi vezut ceva care să le dea de bânueală, că marchisul ar fi străbătut prin întreitul cerc de oameni atentiyi, care împresurau cele trei laturi pe i^nde se pptea veni la turnul Papegaut. De dpuă-zeci’ de ori Cprenţin se diisese pe Promenadă şi de jouă-zecl de ori şe întorsese, fără ca băiatul să yie să ’I dea yre-o veste.
(Va urmaJ.

www.dacoromanica.ro
LUPTA
f^De vândare
Două garnituri maşini de
trier sistem Ramsom Sims & Com-p, în condiţiuni avantagioase. A se a-dresa la d. Anton Cincu,— 7ecuciu.
cotenent Quinerez. Raportul judecătorului de instrucţie este foarte covârşitor pentru Se-gonzac.
LONDRA., 28 Iunie. — Azi a avut loc nunta de aur a perechiel mare ducale de Mecklemburg Shelitz. Regina a fost cea d’ântâiu care a trimes felicitări.
Madrid, 28 Iunie. — Ministerul de externe a conferit cu ambasadorul Germaniei şi al Austriei în\ privin ţatra-tatelor comerciale,-preungirea modului vivendi cu Germania e probabilă.
-----==3*liS5--
Societatea Presei
CONVOCARE In urma cererel a 10 d-nl membri activi, conform art. 29 din statulele societă-ţel, convocam o adunare generală extraordinară pentru ziua de Joi 24 Iunie c., orele 8 şi jumătate seara.
La ordinea zilei :
1)	Admiterea de noul membri; Comunicări importante.
Membrii comitetului: D. A. Laurian, C. C Bacalbaşa, St. Ciocârlan, dr, C. Chabudeanu, C. Miile.
ttHere.fi Arie
*
Joi In 10 Iunie a avut loc Ia Ateneu examenul de piano dat de elevele din clasa a VI-a a conservatorului din Bucureşti.
Sala era|plină de lume, ceea ce probează că şi la noi a început a progresa gustul muzical, şi aceasta încuragiază pe viitoarele pianiste şi ie dă speranţă că munca lor are să fie mal preţuită în viitoriu.
Muzica este desigur cea mal dorită şi iubită dintre toate artele, şi este aceea care se cultivă în toate clasele societăţilor o-meneşti, ea este necesară educaţiunel, prin acea că desvoltă şi inobilează simţirea.
Insă prin muzică, nu trebue să se înţeleagă numai arta tecnică ci şi arta expunere!, vorbire! a poesiel şi a philosophiei,
Un muzicant fără aceste calităţi nu produce nici o impresiune asupra auditorilor.
Elevele, care s’au produs în această zi sunt avansate, şi chiar cu talent, însă le lipseşte mult din ceea ce priveşte interpretarea, şi asta este vina profesorilor [cari sunt egoişti, şi nu dau nimica de la dânşii elevilor.
Dar este de remarcat şi chiar impar-donabil pentru un consersator ca elevele să execute concerte de Moschels Men-delsohn, Veber, Beethoven, care sunt scrise cu acompagniment de orchestră, Bau de nu al doilea piano, şi se execute aceste concerte singure, adică numai partea prima, şi să ne tortureze a le auzi incomplecte. A-ceasta denota sau că profesoara nu are destul gust musical, sau că nu este capabilă de a acompagna, o datărie a profesorilor, mal cu seamă că erau mal multe piane pe scenă sau că elevele nu sunt în stare să cânte în tact îndată ce aud al doilea instrument. Noi auditorii rugăm să ne facă plăcerea să ascultăm piesele complecte aşa după cum le-a scris autorii, sau să se aleagă piese scrise numai pentru un singur pian.
Cn asistent
DIVERSE
O mireasă desperată. — La 15 Iunie, între orele 8 şi 9 dimineaţă, şi-a curmat zilele, prin voluntară înecare o tîneră şi frumoasă d-şoară Roşa Abeles, în etate de 18 ani, a cărei părinţi domiciliază în strada Muzicel desp. III din Galaţi.
Din cercetările făcute de către autorităţile competinte, motivul ce a imdina pe nenorocită fată a face acest greş fatal ar fi că părinţii, el voind a-I asigura fericirea, cum este obiceiul, aă voit s’o forţeze de a se cununa chiar a doua zi, cu un mire a* Ies de dinţii, dar pe care fata nu-1 iubea şi nu 1 vroia cu nici un preţ.
Fata desperată, în dimineaţa zilei de 15 când era să se celebreze căsătoria, a părăsit, în nescirea tuturor, casa părinteasca Şi s’a dus la stabilimentul de băl de pe malul Dunărei, unde a cerut o cabină separată.
Băiaşul văzând că trece mal bine de 2 ore şi cabina tot nu se deşartă, începe a bate la uşe în repeţite intervale, fără însă de a primi vre-un respuns, Atunci bănuind că s’ar fi putut întâmpla vre-o nenorocire, forţează uşa de lemn a cabinei de baie şi un spectacol îngrozitor se înfăţişază înaintea ochilor săi şi a curioşilor ce din întîm-plare se aflau în cele-l’alte cabine şi cari au fost atraşi la faţa locului de alarma dată: Fragedul corp al nenorocitei .mireasă fără voia el“ plutea pe suprafaţa a-pei, iar desperata-moatţă se ţinea încă cu paânele crispate de treapta de jos a scărej de scoborîre ale basinulul ce nu are ca a-dîncime de cât 1 metru şi un sfert şi o lărgime circumferenţială de numai 9 — 10 m., ast-fel că nenorocita copilă pentru a ajunge a'şl îndeplini trista hotârîre, a dat 0 dovadă n ejnai pomenită de voinţă.
Nefericita martiră,— căcf de sigur a iubit pe un altul—pentru a fi putut şe îneca într’o apă atât de mică? a trebuit să se laşe voluntar a fi sufocată sub apă din causa lipsei de aer necesar respiraţiuneî.
Ce zic susţinătorii forţei instinctului de
conservare faţă cu acest act de desperată voinţă, care cam sdruncină teoriele lor ? Ce vor zice acel mult-cugetătorl ce pretind a cunoaşţe femeia şi voesc a studii contrastele sexului poreclit pe nedrept de slab, pentru studiul cărora, comit azi indiscreţiunea de a detalia ultima toaletă ale nefericitei martire a credinţei şi iubirel — care încă relevă un contrast de curiositate?
Frumoasa nefericită,—căci Roşa Abeles, era zulipsită de toate prietinile el, pentru fermecătorii sel ochi căpriî şi mari şi pentru bogăţia perului ei negru, - de-o statură plastică fără seamân, sermana nefericită — chiar moartă a voit să fie frumoasă şi cochetă.
Şi a despletit perul el de zină, şi a spânzurat în cuier şi în cea mai bună ordine hainele în cari crede» ea, că va fi iarăşi îmbrăcată. Urmând unul sentiment de pudoare sad de curioasă cochetărie, şi-a păstrat însă „corsetul, fustele, ciorapii de mătasă şi botinele de chevreau44 ...,
Parchetul şi medicul quartalulul dresând cuvenitele acte, au constatat că înecarea a fost voluntară, şi au ordonat transportarea cadavrului la spitalul „Elisabeta Doamna.14
Cadavrul a fost apoi dat în primirea familiei, spre a fi înmormântat.
Familia defunctei a declarat autorităţilor că, după cât ştie, causa sinuciderel fiicei lor ar fi că croitorul nu i-a gătit la timp, rochia de mireasă, ceea ce ar fi motivat nunta să se amâne.
şi-a pus candidatura într’un judeţ, unde tatăl seu este perfect. Mica diferenţă de voturi pe care a obţinut-o d-nia sa asupra d-luî Romalo, cu toate avantagiele speciale de care a dispus, arată jcâ şi mulţi din alegătorii din Tuto va împărtăşesc părerea noastră*. De alminterl ni se comunică cum că succesul d-lul Romalo pare asigu-ras ia scrutinul de balotaj.
In telegrama care ne relatează acestea ni se mai spune, că primarul Bârladului d. deputd Budu, a desfăşurat un zel prea mare în favoarea d-lul Emandi, ţi că ă atacai personal ţi cu violenţă chiar pe unii miniştri.
Ge zic cele alte ziare conservatoare? Ce zice Timpul şi Independenţa ?
Mare armonie in tabăra guvernamentală, nu este aşa ?
înscrierile pentru împrumutul statului român, de 25,000.000, s’au închis de alaltă-erî seară.
La Banca Naţională din Bucureşti şi la sucursalele ei din ţară s’a sub-scris vre-o 4,000,000 lei.
Rezultatul din străinătate n’a sosit încă.
D. V. Arion, secretarul general al ministerului cultelor şi instrucţiuneî publice, se întoarce Sâmbătă în Capitală.
* *
Othelo a murit. — Gb. Bucatariu, despre care-am spus în nume i ul de ieri că ’şi-a tăiat gâtul c’un briciu, a murit pe drum, pe când era transportat la spitalul Sf. Spi-ridon.
Ştiri marmite
Comitetul central executiv al Ligei comunică publicului cititor românesc obiceiul ce s’a vezut în timpul din urmă de a se scoate de autori cunoscuţi şi necucunoscuţl, ziare, broşuri, piese muzicale şi alte se desfac sub pretext de a face propagandă în folosul Ligei, safi că se vând în folosul Ligei, de câtră nişte oameni, care caută să exploateze în folosul lor personal curentul naţional din ţară.
Pentru supraveghere mal bună, comitetul central a dat o circulară tuturor secţiunilor Ligei din ţară în acest sens.
Publicul român este rugat a nu se lăsa a fi exploatat de oameni, care au acest soiu de meserie păgubitoare intereselor noastre naţionale.
Următorii studenţi au reuşit la examenul 3-lea de drept:
S. Bonea, C. Pantelimon, A. Ursescu, O Turnuleţ, Ispasiu, Penciulescu, Luca, Biătăşanu, Druzescu şi Costinescu.
DE PESTE MUNŢI
Vărsarea de sânee de la Scărişoara. Din Turda se telegrafiază, că o companie de ostaşi a fost trimisă din Abrud la Scărişoara şi Câmpeni, ca „să apere4 pe vi-gilii erarial de pădure în contra „furiei Va-lachilor44. Mal înainte se trimisese încă o trupă de jandarmi, aşa că astăzi bieţii Români din Scărişoara sunt ca şi în stare de asediu. însuşi vice-pre-şpanul s’a dus la faţa locului, pentru a face cercetările. Mulţime de Români au fost daţi pe mâna jandarmilor, spre a i duce în închisoare.
Din Sătmar primeşte ţacuma „Trib.44 o corespondenţă subscrisă de preotul Costin, în care spune, că a visitat pe dr. Lucaciu, împreună cu alţi trei inşi şi a aflat, că ’l s’a îmbunătăţit starea în închisoare. El scrie j între altele :
j %La 10 ore am putut să’I facem visită 4 j inşi, pe lângă observarea promptă a regalelor, ba ni s’a conces să’î ducem şi câte ceva din ale viptuluî. Ne-a enarat greutăţile primei săptemînl, cum trei zile n’a I mâncat, chiar nimica, apoi cum şl-a împăr-I ţit viptul cu dînsul soţul din prinsoare, şi ! că la propunerea medicului dela tribunal, | deja primeăte viptul îndatinat, care se dă celor morboşi şi adecă: dimineaţa zamă de chim, la prînz supă cu puţină carne, iar seara 3.5 del lapte. Cu acest vipt o mal duce, însă ni s’a plâns că chilia îl este boala, că n’are lumină destulă, şi fiind către miază-noapte situatăv n’are nici căldura care ar putea curaţi mirosul greu dintr’însa. De alt-cum s’a curăţit şi ventilat, încât a fost posibil... Zice că totuşi starea i s'a mal • îmbunătăţit, relative destul de mult, cum era la început, me concrede că aceasta o ; pot notifica şi publica.
(Gazeta Transilvaniei)
EDIŢIA A II
ULTIME INFORM A] II
In privijiţa celop doue candidaturi | cqnservatpare de la Bârlad lucrurile încep sâ se lămurească. E iarăşi veci-■ nica luptă dintre conservatori şi ju-; nimişti. D. Romalo este favoritul junimiştilor.
Pentru-ca citiţorii noştri să’şi facă ei singiţrî o icţ.ee exactă despre acest j lucru, dăm aci nodurile, cu cari j Constituţionalul Însoţeşte rezultatul a-i legerei de la Bârlad,
Iată pe zice ziarul jupinţist;
Rezultatul dat de votarea de erl a dat dreptate părere! publicate de noi cum că d. T. Emandi n’a fost bine inspirat, când
Se spune că d. G. Emandi, prefectul de Tutova, a sosit în Capitală pentru a da explicaţii asupra unor incidente ivite cu ocazia alegerilor de erî. Funcţionarii înalţi din administraţia locală ar fi compromişi din pricina prea marelui lor zel pentru candidatura fiului prefectului.
Ar fi bine să-’şi frângă odată gâtul aceşti prefecţi cari cred că judeţele le sunt date în arendă pentru a le exploata în favoarea neamului lor.
W3«
Azi a apărut în Monitor decretul prin care d. Teodor Tuto v se confirmă în funcţia de primar al Huşilor şi d. Ion Gheorghiu, în acea de ajutor de primar.
D. Motea Ilicea s’a confirmat ajutor a primarului T.-Măgurele in locul d-lui I. Bădescu, demisionat.
S’a disolvat consiliile următoarelor comune rurale: Gă^ăiău, din Teleorman; Negreni, din Vlaşca, Cerna-de-sus, din Vâlcea şi Fileştî, din Co-vurluiu.
încă de acum o lună am dat ştirea că în vara aceasta vor sosi în ţară prinţul şi prinţesa de Edimburg.
Azi «Adevărul» dă această ştire însoţind’© cu acea, că se fac deja pregătiri la castelul Peleş, pentru primirea oaspeţilor de mai sus.
încă nu ştim data la care vor sosi prinţul şi prinţesa de Edimburg.
In privinţa holerei din Basarabia până la ora 3 nici o ştire nouă n’a sosit la direcţia serviciului sanitar.
Depinde de proporţiile pe cari le va lua holera în Basarabia, înfiinţarea, sau nu a carantinelor de pe linia Prutului.
Peste două, trei zile, când direcţia serviciului sanitar, va avea ştiri sigure se va decide în mod hotărît măsurile ce va trebui să se ia.
Ultime Telegrame
SOFIA, 28 Iuaie.—Ziarul „Svoboda44 zice că consiliul de miniştrii a decis a face municipalităţii din Sofia un avans de 3 milioane de franci pentru a începe imediat lucrările de canalisare a oraşului până la încheerea unul nofi împrumut comunal.
SOFIA, 29 Iunie.—O mare recepţiune a avut loc erl seară la 9 ore la palat. Invitaţii ereafi un număr de aproape 600. EI afi' defilat în ordinea rangului şi a posiţiunil dinaintea perechel princiare ce era aşezată pe tron. J
R 0 M Â N j A	~~
Primăria Urbe! Fălticeni
PUBLICAŢIUNE
Preţul resultat la licitaţiunea ţinută în ziua de 8 Iunie 1893, curent pentru darea în interprindere a construire! unei pieţe publice în acest oraş. ne fiind avantagios pentru consună, — s’a fixat un nofi. termen de iieitaţiune pentru ziua de 22 Iunie co-rent, când licitaţiunea se va ţinea cu oferte sigilate până la ora 4 după ameaz.ă-z!; şi dacă preţurile nu vor fi satisfăcătoare, se va ţine Iieitaţiune imediat şl orală de la oferta cea mai redusă.
Suh-semnatul invită pe concurenţii amatori ca în acea zi să se presinte la licita-ţiune insoţiţi de garanţa provizorie de 5% din preţul devizului care este de lei 90.974 bani 58.
Condiţiuniie şi planurile se pot vedea în toate zilele de lucru în grefa Primăriei.
Primar, M. Milo
Secretar, Nicolau
No. 1725 i8gj Iunie ii
www.dacoromanica.ro
B I B L I O G R A F I E
A apărut:
loua Lege
pentru tocmeB de lucrări
agricole
De vânzare la toate librăriile şi la vânzătorii de ziare.
Preţul go bani.
Depozitul general la Tipografia „Lupta.44
Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Ca-rol No. 14 Bucureşti.
Cărţi pentru premii
Librăria universală Leon Alcalay este asortată cu toate cărţile didactice şi literare pentru premii.
D-p THOME8CU
medic primar la spitalul dc copil
strada Italiană II
Consultaţii la 6 ore seara
Doctorul Mendonide
Strada Sfinţii, No. 8.
—	intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare
seara.
Us°. HH novici
Strada Câmpineanu Mo» 25
Consultaţii 12—2 şi 6—8.
BOALELE SECRETE
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA
vindecă după cele mal nonT metode radical fără durere şi impedicare, după experienţă de 22 ani Specialist în boale lumeşti
DR- ŢHOR
—	No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — intratea numai prin Strada Sfinţii Voevozi Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
D-r. Enric Lempart
Medic Dentist
Fost coasistent la Institutul Dentar al Universitate! din Berlin, s’a stabilit Bulevardul Elisabetha 121
Lângă oficiul fratelui seu dr. Lempart
Doctor C. Ioanid
Strada Armenească. 7, Qânsă biserică).
Consult, de ia orele 3—5 p m. Pentru săraci şi studenţi gratis.
Dr. 1. Kîriao
Locţiitor al D-lui Prof. Assaky
Dă consultaţi! de boalele chirurgicale şi sifilistice da la ora 5—6 p. m., în toate zilele, în str. Primâverei. §8.
Ştefan Gr. Teodor
Advocat
Iaşi Str. Buzdugan No. 1
lltl Qllirlpn ^ facultatea de li-Ull uLUUulI tere caută a da lec-ţiunî la copii în familie, sau meditaţiuni la vr’un pensionat. Adresa la ziarul Lupta.
De venţgare sau de închiriat farmacia la „Salvator ((
uin Piteşti. Arendată azi d-lul Weinholdt. Pentru detaliurl a se adresa la Doamna Jekel prin d-nu S. Schmettau farmacist din Ploestl.
Doctorul
Saabner Tuciuri
S'a mutat
No. 31, STRADA CLOPOTAR No. 31.
Cousultaţiunl la 6 ore p. m.
CO^SOLAŢIUNI
Săbiciunea bărbătească (Impotenţa) se vindecă fără medicamente sigur şi durabil, a orl-ce vîrstă şi de orl-ce grad ar fi, în timp scurt şi fără întreruperea ocupaţiilor. înlăturare imediată a neputinţei in mod mecanic ş: împuternicirea treptată prin P'acaeectro-metaUcă, patentată în Austro-Ungaria şi în streinătate, privileg. prin patent. Im-per. şi Regal Austro-TJngar. Premiată cu medalii de aur la Exposiţiunea de la Paris în 1889 şi la Nizza 1890. Diplomată de Sociâtâ de Mâdicine de France şi de alte societăţi ştiinţifice.
Placa electro-metalică a d-ruhn în medicină Borsodi pentru vindecarea neputinţei bărbăteşti înviază nervii slăbiţi şi dă puteri noul şi sensaţil de tinereţe fără întrebuinţare de medicamente. Numai purtarea pe corp neobservată a aparatului este de ajuns pentru că ea produce efectul dorit şi nervii orl-cât de slăbiţi se vindecă deja în scurtă vreme.
nstrucţiunl foarte amănunţite însoţesc fie-care aparat. Discreţiunea garantată.
Doctor în medicină F. Borsodi,
Deposit pentru Bomânia, Serbia şi Bulgariei numai la d. Th. Badivon bijutier, calea Victoriei Nr. 32, Bucureşti.
Broşuri explicative se trimet după cerere gratis şi franco.
Corespondenţă română, franceză şi germană.
Nota. Numita casă Radivon primeşte zilnic noutăţi în Bijouterie şi Argintărie în tot felul. — Preţuri moderate.
Th. Radivon
32. Calea Victoriei, fost Carapati
Prima Casa de schimbă la „Bursa“ ISA.O JVC LEVY No. 10 Strada Lipscani No. 10 Colţul uoulu! Palat Dacia-România No. 1 vis-â-vis de Banca Naţională BUCUREŞTI
Avis important către onor. Clientelă din Capitală ţi din Provincie
Cumper şi vând orl-ce efecte publice după cursul zilei, sau în caz când cursul ar fi nefavorabil i clientelei mele, primesc ordinele d’a realiza operaţiunea cu preţuric dorite şi cu un comision foarte moderat.
Onor. Clientele din provincie ofer în special a-vantaginl, d’a o servi prin corespondenţa chiar după cursul pieţei noastre, plus cheltueăla de transportul valorilor, care va fi cel mult de 25 bani la sută de Lfd în toată ţara; pe când astă-zl o costă în unele provincii chiar 1 Leu la sută de Lei maî scump de cât cursul zilei.
Cupoanele exigibile, precum şi efectele eşite la sorţi, le primesc drept bani şi fără scăzământ la orl-ce cumpărătoare de efecte.
Dau cu plăcere orl-ce informaţiuuf privitoare la toate aceste operaţiuni atât verbal, cât şi prin co respondenţă, şi aceste într’un mod conştiincios.
Cu stimă Isac M. Levy.
Băile SlUnic (Moldova)
Reputaţiunea acestor bă! este ma! presus de orl-ce reclamă ; stagiunea băilor deja începută de la 1 Iunie, comunicaţia între Tergu-Ocna—Slă-nic restabilită, musică militară, medici curanzi: Doctorii Russ şi Pastia.
Administraţia.
Case de vSnzare
Sunt de vânzare casele, prăvăliile şi locul din strada Lucaciu No. 24 întinderea lor, este din colţul stradeî Mircea-Yodă, până la casele doamnei Ecaterina Dâmbo-viceanu.
Doritorii de a le cumpăra se vor adresa la Doctorul Hepites strada Lumineî No. 27.
8MPORTAMT
Pentru d-nil Agricultori şl comercianţi IV! ■-« t y"i ct 1 o de pauză empermiată curată de cânepă soliditatea garantată, pentru invelit. producte şi ori ce marfă, contra umezelel şi ploael, în orl-ce mărimi La cerere probe şi preţul. Se vînd cu preţurile fabrice! foarte eftia la M. Lîttman
10 Strada Lipscani 10
1000 vedre Ţuică
veche de trei ani, este în depozitu d-nel Coralia Bol dur str. Frumoasă 49, cu preţu foartea vantagio».
Băile Nastasachi
(Din T.-Ocna)
Renumite pentru eficacitatea apelor minerale ce posedă, vindecând în timp scurt, ori-ce maladii cronice şi învechite, posedă camere suficiente, restaurant, o vastă grădină şi o bună muzică; preţurile cele mal scăzute, sunt deschise de la 20 Iunie.
Pentru informaţii a se adresa direct administratorului, d. Hristea Cerchez—T.-Ocna.
’ h7 mKnc
Bucureşti.—32 Str. Colţei 32.—Bucureşti Se însărcineazS cu instala
ţiunl de gazfapă,
OCASIUNE RARA!!
Toate mărfurile renumitului magasin de Feră'ie, Marchetănie, Porţelanuri şl obiecte de menagifi al d-lui
IO AN T. DANCOVICI
22. — Calea Victoriei 22, — vis-a-vis de Hotel de France
s’au pus in vânzare cu preţuri foarte reduse Este de interesul onor. clientelă şi in special d-nii Architecţi şi Antreprenori de construc-ţiuni, cari au trebuinţă de articole de ferărie pentru Binale, a nu cumpăra din altă parte înainte de a visita acest magasin.
Asemenea ae avizează onor clientelă a Magasi-nnlui de Nouveautes.
„Au Caprice de Dames“
că toate mărfurile acestui magasin s’au mutat tot iu acelaşi inagaşin al d-lul Ioan I Dancovici ş i se
vând cu Preţuri Excepţionale.
wa t er-clo-sete lavore şi băi.
Mare deposit de Lămpi
şi Globuri de Gaz Aero-forna în Metal, Bronz şi Cristal.
Rog pe onor. public a ţisita magasiuul meii şi se vor convinge că toate articole sunt de o quali-tate superioară, iar con-diţiune ori şi cărei instalaţiunl in această branşă ş unt din cele malavantagioase.
De arendat
Moşiile Berezlogil din judeţul Suceava, comuna Lespezile, 80 fălci Dământ deschis de lucru şi 2 parchete pădure seculară în întindere de 10’/s fălci cu copaci esenţa fag, carpen, ulmi, frasin, teiu etc.
Safi de vânzare pănă la 300 fălci pădure seculară de aceiaşi esenţă ca mai sus.
De vânzare lemne tăiete deja în pădure.
A se adresa la d-1 Anghel Valy la Fălticeni.
1

LUPTA
***■
FABRICI DE VAR HIDRAUL1
N PRAF
■n
rtaau sa,
Cele mal importante şi cele mai complecte din România
Ernest Manoel, Proprietar
/74eesf var a fost recunosout ca superior tutui ir c^eior-S’aite varuH ale fa* br cilor dm PRUHOWA* precum resultă disi experienţele comparative făcute in laborator iul direcţlun îi lucrărilor ele fortificaţie.
arul sb wîndie cu preţul cel mai redus putând ţine piept ori-cârei con* curenţe.
Pentru comenzi a se adresa la D. Ernest Parioel, Gara Comarnic.
Deposit general la D. E. Doneaud^ Calea Griviţei 150.—Bucuresci.
uf

FONDATA I3ST ie54
Saiso'nul de Vară
TP*^
ouveaute în Haine confecţionate pentru Bărbaţi, ^ăeţi şi copii Possedăm deja din fabricaţiunea nâs-tră propria din ţară.
De remarcat:
„Ctfstume la unu şi două rânduri Che-viot, Caitigarn, Piquet.
„Redingâte şi Jaquete de Adriat, Graln de Poudre.
„Pardesiuri de Coachmen drap haute nouveaute
„Pantaloni Nuanţe aiese „Veste Brochâ şi Piquet „Sacouri Serge şi Nlătasa"
Succesive transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentrn Comenzi.—Confecţiunea elegantă.— Comande se pat efectua în 24 ore.
HEINRICH LEBOVJCZ S-sori 4c Cqlţul strâdei Şelari şi Covaci, 4.
P
exploatarea manuală safe de vapor în sîs-temuri încercate ţi construcţiunl solide pentru fabricaţiunea eftină de
cărămidă dc zidărie faconate, cărămizi de pietre în foc, tnbnrl de drenaj, plăci de trotoir şi de antreuri, de cărămizi de acoperişl, de pietre de var şi de ciment etc. Cataloage şi certificate asupra clădiri executate, tj gratuit şi franco
Louis Jâger
Fabrica de maşini
Coln-Th r e n f e I d
Cea mai bună
Apa de cologne
Este marca cunoscută în mod universal
nO. 4711
(Etichetă ilbastră-aur) de
FERI). MULHENS
Cologne
Mijlocul Cel mai efi -cace pentru a împrospăta şi a purifica aerul din camere
Se poate procura aproape în toate casele bune de Parfumerie, Drogueril şi Farmacii.
Apa minerala purgativa
8	DIN ŢARĂ
R1WZU lângă [ASI
Autorizată de Consiliu] sanitar superior Un escelent purgativ uşor şi plăcut. Di pă certificatele a unul mare număr de medici
! distinşi şi numeroase espenenţe, sJau obţi-| aut asemenea un mare succes pentru a
j combates congestiunile hemoroidile, dete-| riorarea grăsimilor inimel, bolile urinare j formarea petrii, etc.
1 Ss află. ie vânzare a toate far-maciie din Ţară. j	Deposite	generale:
Farmacia FRAŢI KONYA, Iaşi.
CITI TI!
antalul de Midy suprimă
Copahuul, Cubebul şi injec-_ tiunile. Vindecă scurgerile în 24 de’ore.
Foarte priincios în boalele băşice! udului, santalul limpedeşte urmele | cele mal turbure.
t
S
Deposit la PARIS, 8, rue Vivienne 1
şi la Iote farmaciile.
VIS
Proprietar, Leon M. Einhorn
Bucureşti, — 28, Calea Victoriei, 28, — Bucureşti.
■A-VIS DE PREFECTURA POLIŢIEI, GALLERIA VILLaCROS
Vechea Casă de încredere
D. SCHWARZMANN-,eup A. Braunstein
Bucureşti Strada Carol No. 62 (Podul de Piatră)
Anunţă onorabilei clientele şi onor. public că a primit pentru sesouul de vară un frumos asortiment de haine gata bărbăteşti şi pentru copil.
Costume de fantazie Lawn-tennis, nouveautes de pantaloni şi pardesiuri etc. Rog onor. public şi onor. clientelă a vizita magazinul meu pentru a se convinge de eleganţa croelei şi a preţurilor moderate.
Cu stimă
D. Schwarzmann S seur A. Braunstein
Dragees de Fer Rabuteau
Laureatul Institutului de Franţa. — Premia de Therapeutiea.
întrebuinţarea In medicina al Ferul Rabuteau este bazat pe sciinţa. Adveratele Dragees de Fer Rabuteau sunt recomandate în caşurile de Chlorosă, Anemie, Culori palide, Perderi de Sânge, Debilitate, Slăbiciune, Convalescenţă, Slăbiciunea copiilor, Lipsa şi Alteraţiunea sângelui, In urma ostenelilor şi nedormirilor,şi excesurilor de tote feluri. A lua4-6 drageur i pe di. Nici Constipaţiune, nici Diarrhee, Assimilare complectă.
Elixir de Fer Rabuteau este recomandat persdnelor cari nu polii înghiţi drageuri. Un păhăruţ Ia fie-care masă.
Sirop de Fer Rabuteau, tn special destinat copiilor.
Modul intrebuinţarei detaliat însoţeşte fie-care Flacon.
A se cere : Le Văritable Fer Rabuteau CLIN & Gie, de PARIS, care se Hi9	pdte găsi la toţi Droghistii şi Farmaciştii.
*52 Ă fjî /ţa (tapppa Invenţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor fsK	fraţi,
o?. B.ll UE L>Ul»Uof edici inventări, Rue de l’Arbre-Sec, 46, la PARIS, pentru vindecarea radicală aHemielor (vătămăturelor). Până aci, banda-| gieien’aa fost decât nişce simple «aparate pentru a conţine herniele; -J 2°cton MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a i—^ vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire nici durere şiassigurâ vindecarea radicală în scur* tir”-Stvpnu CA O ?R. — Dubi.u SOra Insolit de instrucţiune
Tipografia Lupta, A. Lefteriu, Strada Câmpine*nu No, 46 Bucureşti.
www.dacoromanica.ro