ANUL X. — No. 2016 EDIŢIA A DOUA MERCURI 2 IUNIE 1893. ABONAMENTE i IN ŢARI On an ;..........................40 lei Şease luni ......................20 , Trei luni .......................10 „ Pentru învăţători pe un an.......30 „ IN STREINfiTATE Un an.........•.................50 lei B luni lnnl . ................... Numărul 15 Bani Şeatse luni Trei li 25 15 ANUNCIURI i Pe pagina m, 30 litere, corp 7 ... 1 leii linia „ „ IV „ „ . . . J26 bani linia Inaerţe ţi reclame „ „ ... 2 lei linia Pentru anuncluri a se adresa: LA Administraţia Ziarului Un număr vechiu 50 bani oo Redacţia i Pasagiul Român No. 2. Administraţia i Pasagiul Român No. 2. fi' Iii 1 (1 l* ll a Li l c fin. r, ir ,rfţr a , 'ti Gis * .1. if; I ,,.00 lu .q» Jqmwl. m 1 . iu tis -,r ; c f/lICET V Vv îj i :• ■; 1 i4; * f ţ j., - i41 •: ...I IV K f' 0 / • * i 0 i Memoriele Regelui (' 1*1 «■■ .>«'» vr sunteţi într’o excelentă companie pentru că sunteţi de aceeaşi părere cu Ioan Brătianu. Spuneţi, când aţi susţinut adevărul, când aţi ştiut ce spuneţi, când aţi fost de bună credinţă? Legi represive în potriva presei ?! De loc. Aceea ce trebue presei pentru ca să fie demnă şi respectată, este dispariţia gazetarilor fără convingeri, fără ideal şi fără cinste profesională. Onoarea presei stă strâns legată de dispariţia negustorilor condeiului, de nimicirea acelor scrii* ori nemernici cart ah de apărat în tot d’auna un stăpân şi nici o dată o idee.'' Constantin C. Bacalbaşa DIN AFARA i > FRANŢA Afacerea Slavicki Paris, 11 Iunie.—Un meeting s’a ţinut ieri seară de către studenţii socialişti şi re-vuluţionari pentru a protesta în conţra judecăţii, care a autorisat pe consulul Rusiei să confisce scrisorile studentului polonez Slavicki, decedat. S’afi pronunţat mal multe discursuri violente. Adunarea a votat un ordin do zi prin care se condamnă procedeele poliţiei ruse şi prin care muncitorii francezi se declară solidari cu muncitorii ruşi. Doul studenţi cari afi încercat s& sustragă hârtiile In chestiune, puse sub sigilii in otelul în care locuise Slavicki, au fost arestaţi. DISCURSUL D-LUI DUPUY Albi, 11 Iunie.—D. Dupuy, preşedintele consiliului, a sosit azi dimineaţă cu oca-ziunea concursului regional. £1 a fost primit în mod călduros; însă câte-va grupuri de mineri din Carmaux au strigat „Trăiască Baudin". S’afi operat trei arestări, dintre cari numai una a fost menţinută. La banchetul dat în onoarea sa, d. Dupuy a pronunţat un discurs prin care a făcut elogiul Republicii, care a ştiut să restaureze Franţa, care a dobândit consideraţiunea şi respectul popoarelor monarchice şi prietenia unul mare Stat, pe care o veche simpatie restatornicită şi precisată de interesele comune îl face amicul Frânţii confuudându-şl interesele cu ale Frânţii spre marele avan-tagifi al păcii europene şi al siguranţa internaţionale. Sfârşind discursul săfi, d. Dupuy apără opera legislaţiunil actnale şi constată puterea Republicii care atrage pe foştii el adversari. Republica trebuie să se inspire de un spirit de progres şi să meargă în continuu pe calea reformelor. Paris, 12 Iunie. Cea mal mare parte a ziarelor judecă în mod nefavorabil discursul din urmă al d-lul Dupuy, care, după ele, a căutat să distrugă reul efect al dis- * cursului din Tuluza, fără ca să zică altceva de cât frase deşarte. GREVE ! Kladno, 11 Iunie. — Greva a isbucnit in alte doue puţuri ale companiei Staats Bahn. Numărul nouilor grevişti e de 970. Se aşteaptă ca greva să isbucnească şi în cele-1-alte mine ale districtului Kladno. Ordinea e complectă. Negocieriile făcute astăzi ah fost fără resultat; ele vor continua mâine. Minerii ah intenţiunea să se adreseze direct l direcţiunii generale din Viena. j Kladno, 12 Iunie. — Lucrătorii din alte j două puţuri ale companiei Staats Bahn s’au j pus in grevă, precum şi cel al unul puţ al căii ferate din Buschtehrad. Azi vor veni două batalioane de infanterie, diu causa exceselor greviştilor. Jandarmeria a fost sporită. Autorităţile au ordouat măsuri severe. Fuenfkîrchen, 12 Iunie. — 165 mineri afi reluat lucrul în mina din Fuenfkrichen. Lucrătorii celor-l-alte puţuri sunt încă în grevă. GRECIA împrumutul de ioo milioane Atena, 12 Iunie. — Ziarul oficial publică decret,u' de emisiune al împrumutului de 100 milioane, destinat la plata cupoanelor împrumuturilor din 1881-84-89 şi 90, care scad de la 15 Iunie 1893 până la 1 Iulie 1895, la plata împrumutului din 1892 şi a unei părţi din datoria flotantă. împrumutul e făcut cu o dobândă de 5 % şi este garantat de impositele pereepute în aur. Dis-posiţiunile privitoare la plata cupoanelor şi Ia amortisarea obligaţiunilor anterioare re-mân a fi supuse aprobării Camerei. In cas de respingere, obligaţiunile emise în această privinţă vor fi retrase şi emisiunea va fi făcută de casa Hatnbro fia. ANGLIA Home - Rule Londra, 12 Iunie.—Camera comunelor a respins cu 282 voturi contra 234 un a-mendament, care tindea la incompetenţa legislaţiunil irlandeze în chestiunile de bancă, şi cu 259 voturi contra 223 un alt amendament, care excludea legislaţiunil irlandeze dreptul de a legifera în privinţa afacerilor de asigurări asupra vieţii, în contra focului şi a accidentelor de mare. EXPLOZII Anvers, 12 Iunie.—Un aparat explosiv a fost pus astă-noapte pe o fereastră a casei procurorului; toate geamurile au fost sparte, însă nimeni n’a fost rănit. Atentatul e atribuit socialiştilor. Cdlteniseta, 12 Iunie. — O explosie s’a produs azi dimineaţă în mina din Juncio. Sunt 13 răniţi. Accidentul pare datorit la duol lucrători, cari s’afi servit de o lampă cu flacăra liberă. HOLERA Montpellier, 11 Iunie.—Două decese ho-leriforme s’au produs erî; sunt multe caşuri de tifos în oraş. Montpellier, 12 Iunie.—Două decese ho-leriforme s’att produs astă-zl. La Alais s’au înregistrat erî 9 decese. DIN VIAŢA REGELUI GAROL Primele alegeri şi prima Camera j 10/22 Iunie.—Plecare cu trăsurile, însoţiţi de numeroşi călăreţi. La 12/24, seara prinţul soseşte la Iaşi; primire mare cu conduct de torţe. Prinţul va sta aci câte-va aăp-tămînl, pentru a linişti spiritele a-plecate spre separatism. 18/30 Iunie.—Ştirea despre esecu-tarea împăratului Maximilian al Mec-şicului provoacă o îngrozire generală Prinţul Carol se gândeşte fără voe la cuvintele pe cari le rostise cu o-cazia alegerel lui şi când părea a sta încă la îndoială,— contele Goltz la Paris: ,,Nu ori-cine are curagiul Iul Maximilian!“—Curagiul singur nu e de ajuns pentru un succes, ci numai pentru o moarte eroică, aşa cum a suferit-o împăratul Max. »/,0 Iunie. — Prinţul primeşte la Iaşi, următoarea scrisoare din partea împăratului Rusiei: „Je remercie V. A. pour Ies sen-timents qu’Elle m’exprime dans la lettre du 29 Mal (10 Juin) ă l’oc-casion d’un ăvăniment oh la Divine Providence a daignă manifesteu si visiblement sa protection. Vous avez raison de ne pas douter de l’intărât affectueux que je Vous ai vouă, et de la chaleureuse sollicitude que je n'ai cessă de consacrer au bien-etre de mes cordlig1 maires dans Ies Prin-cipautes Unies. Les expărances que j’entretiens â cet ăgard./ se fondent surtout sur le fait qu’un esprit d’or-dre et d’autorită y prăvaudra sur les passions qui ne les ont que trop agitâes ces dern. jrs temps. II ap-partient ă V. A. d’assurer durable-ment ces principes sans lesquels au-cune sociătă ne saurait prospârer, et j’aime â croire qu’Elle dăploiera dans cette direction autant de fermetă qu’Elle a montră de sagesse lors de Son installation au Pouvoir. „Je pie V. A. de recevoir l’assu-rance de mes sentimente sincăres et de ma haute considăration. Varfovte, le 8/20 Juin 1867. Alexandre 31 Iunie — 3 Iulie.—Prinţul face o escursiune prin BotbşanI şi Fălticeni la monastirile Ăgapia şi Ntamţu, face drumul călare peste Munţi la Hangu şi întreprinde de aci, la 28 Iuniu (10 Iulie) o călătorie pe plute pe Bistriţa cea repede In jos la Piatra. — Primitiva plută e împodobită cu ramuri de brad şi cu covoare pestriţe româneşti; ca o săgeată pleacă la vale şi în tot momentul ameninţă a se ciocni de bolovanii din rîh. Ţinutul e admirabil; pe ambele ţărmuri stîncl înalte, încununate cu copaci, şi prin cari se deschid panorame minunate asupra singurătăţilor pâduroase ale văilor carpatine. 2Q Iunie (11 Iulie). — Prinţul se întoarce la Iaşi pentru a asista iar la exerciţiul trupelor, a face inspecţii şi a acorda audienţe. Primeşte din partea împăratului Napoleon o scrisoare datată de la 20 Iunih. „Mon cher Prime, «Je răponds ă la fois aux deux lettresque Votre Altesse a bien voulu m’ăcrire. J’ai vu avec plaisir dans la premiăre que vos sentiments pour la France n’ătaient pas changâs, et j’ai ătă trăs touchâ des expresions sympathiques que renferme la secon-de ăpropos de ( accident du 6 juin. Je vous remercie aussi de la part que vous prenez ă la sântă du Prince Impărial, heureusement il est corn-plătement rătabli. „Je rends justice ătous les efforts cţe V. A- pour le bien de son paya et j’ai vu avec plaisir ă l’expositions les produits des provinces-unies et aprăcie votre concours pour ariver I Unită monătaire. „L’affaire des israălites a vivement impresiona le public, parce qu ’il a vu dans cette persecution, digne d’un autre fge, le dăsir de flatter les mau-vais instinct» de la foule. «Je vous renouvelle l’assurancedu ■ > î l n t sentiment de haute estime et d’ami-tiă avec lesqueles je suis de votre Altesse le bon cousin Napoleon. Paria le 20 Juin 1867. Despre împărăteasa se comunică prinţului că nu-şl ascunde de loc lipsa-I de simpatie pentru România; cu ocazia unei vizite ce a făcut la expoziţie, nici n’a intrat în sălile în cari sunt expuse productele României. Ştirea că Omer Paşa, în sfârşit, (la 9 1. c.) a repurtat o victorie decisivă asupra Candioţilor este, fireşte, şi din punct de vedere românesc de cel mal mare interes; de alt-fel prinţul e informat în tot-d’a-una, în chipul cel mal amănunţit, despre toate fazele lucrurilor cari se petrec la Con-stantinopol şi în imperiui turcesc. Deja din Aprilie marile puteri interveniseră pentru cedarea Cretei Greciei, de oare-ce ziceaţi că răscoala abia mal putea să fie de-acum potolită şi că sentimentul naţional grecesc era atât de escitat, în cât fără de măsura propusă isbucnirea unul războit!, care ar aprinde în flăcări tot Orientul, ar fi fost sigură.—Franţa mal ceruse pentru Grecia chiar şi Tesalia şi Epirul, dar Austria şi Rusia s’ati împotrivit cu tot dinadinsul,—căci, de şi e interesul Rusiei ca Turcia să fie slăbită, totuşi acest scop ar fi a se ajunge fără o prea mare întărire a Greciei.—Pe la mijlocul lunel Maiti apoi, puterile cerură chiar încetarea ostilităţilor, într’un timp când chiar Omer Paşa spunea că situaţia devenise critică (şi a cerut ajutoare cari nu i s’ati trimis). In ast fel de cazuri politica oamenilor de stat turci constă mal ales în arta de a da răspunsuri e-vazive, şi acum Aii şi Fuad Paşa puseră în practică această artă, e-vitând cu mare dibăcie d’a răspunde la reprezentaţiile puterilor. Aii se învoise, la părere, cu cea mal mare bună-voinţă şi la toate propunei le de reformă şi se arătase gata a face totul pentru a permite străinilor, prin legi noul, a dobândi proprietăţi în imperiul turcesc. Şi administraţia imperiului întreg avea să fie schimbată şi organizată după modelul vilaetu-lul Dunărei, în fruntea fie-cărul vi-laet un guvernator şi alături de dîn-sul un consilii! general compus atât din creştini cât şi din mahometanl. Conferinţa din Drezda Suprimarea baiierilor iluzorii, a ca-rantinelor şi e proibiţiunllor de tot felul Presa s’a ocupat foarte puţin de importanta convenţiune sanitară încheeată de conferinţa internaţional ce s’a ţinut acum de curând în Drezda, şi unde România a fost reprezentată prin d. dr. Felix, directorul serviciului sanitar. Convenţiunea s’a semnat la 15 Aprilie trecut şi ea va putea fi aplicată imediat de statele ce au aderat la dânsa. Prin această convenţiune internaţională s’a adus modificări profunde în măsurile ce s’afi luat de diferite state cu ocaziunea e-pidemiel din anul trecut. Credem că e necesar de a comunica cititorilor noştri! măsurile sanitare ce afi fost adoptate, de; conferinţa din Drezda contra cholerel. Aceste măsuri se pot rezuma ast-fel: A se suprima pedicele ce se pun in mod zadarnic comerţulnl, navigaţiunel şi rela-ţiunilor internaţionale şi a limita măsuriel www.dacoromanica.ro LUPTA ce trebuesc a fi menţinute la ceea ce comportă interesul bine înţeles al sănătăţei publice. Aceste rezoluţiuni ale conferinţei din Dresda pe lângă că vor fi pentru comerţul internaţional o operă de uşurare şi de libertate, ele vor contribui în acelaşi timp foarte puternic la progresul igienei publice. In adevăr, acolo unde cholera trebue mal cu seamă combătută este în focarele ei succesive mal mult, de cât la frontierile ţărilor ; măsurile interioare de însănătoşire, luate contra acestui flagel, servă în acelaşi timp a preveni şi “desvoltarea celor l’alte maladii contagioase. Pe aceste consideraţiunl conferinţa din Dresda şi-a luat drept deviză: „însănătoşirea ţărilor în interior cât mal mult posibil şi restiicţiuni cât mal puţine.* Acesta este spiritul în care delegaţii diferitelor ţări ce au participat la conferinţă avi elaborat convenţiunea pe care ne vom încerca a o rectifica aci, în liniamente mari: Notificarea focarelor cholerlce Guvernul ţărel contaminate trebue a notifica diferitelor guverne legate prin con-venţiune existenţa orl-cărul focar choleric. Convenţiunea atrage atenţiunea statelor contractante asupra importanţei de a organiza cât mai complect posibil serviciul lor de informaţiunl interioare. Ea le recomandă de a stabili declaraţiu-nea obligatorie în cazurile de eholeră, din partea medicilor. Notificarea existenţei unul focar choleric trebue' să fie urmată de comunicări, prin cari Statele interesate să fie ţinute în curent despre mersul epidemiei. Guvernul fiecărui Stat e obligat de a publica măsurile pe cari el crede ale prescri contra pro-veninţeior unei ţări safi unei circum-scripţiunl contaminate. El e obligat de a-şemenea de a înştiinţa despre retragerea acestor măsuri safi despre modificările ce li se vor aduce. Relativ la modul de determinare a con-diţiunilor în cari o circumscripţie teritorială (o provincie, un guvernământ, un district, un departament, un canton, o insulă, o comună, un oraş, un sat, un port etc.) trebue a fi considerată ca infectată de holeră saă sănătoasă, conferinţa a luat următoarele importante hotărâri: Este considerată ca contaminată ori-ce circumscripţie unde . s’a constatat oficial existenţa unul focar de choleră. Nu va mal fi considerat ca contaminată nici o circumscripţie în care un focar a existat, dar unde, după constatarea oficială, numai există nici decesurl, nici cazuri nuol de choleră în timp de 5 zile, cu condiţiune ca măsurile de desinfectare necesare să fie executate. Nu va fi considerat ca dând loc la aplicarea măsurilor preventive ordonate pentru teritoriile contaminate, faptul că câte-va cazuri izolate, ne formând un focar, s’afi manifestat într’o circumscripţie teritorială. Măsurile destinate a împedica propagarea epidemiei, nu vor fi aplicate de guverne de cât proveninţelor circumscripţiilor contaminate. Nici o măsură restrictivă nu vor fi luate contra proveninţelor acestor circumscripţiunl dacă ele aii fost r-pediate cu 5 zile cel puţin înainte de începutul epidemiei. tki) Mărfurile proibite Singurile obiecte sad mărfuri susceptibile de a propaga cholera, cari pot fi oprite la intrare sunt: 1) Rufăria, aşternuturile, vestmintele— purtate. Când aceste obiecte sunt transportate ca bagagifi sau în urma unei schimbări de domiciliu, atunci ele sunt supuse unul regim special. 2) Cârpele, peticile etc. Nu sunt interzise: peticele comprimate prin forţa hidraulică, cari sunt transportate ca mărfuri en gros, prin baloturi legate cu cercuri de fier şi purtând declaraţiunea de origină acceptată de autoritatea ţărel pen- tru cari sunt destinate. De asemenea nu sunt interzise peticele nuol provenite direct din ateliere, lâneturile artificiale şi macla-turile de hârtie nouă. Transitul mărfurilor sau obiectelor susceptibile, ambalate în ast-fel de mod în cât să nu poata fi manipulate pe drum, nu trebue să fie interzis. De asemenea când mărfurile sad obiectele su ceptibile sunt transportate în ast-fel de mot că în timpul drumului nu ad putut fi î i contact cu obiecte murdare, transitul io. printr’o circumscripţie teritorială contaminată nu trebue să fie o pedică la intrarea lor în ţara de destinaţie. Nu este admisibil ca mărfurile să poată fi reţinute în carantină, la frontierile ţărel. Proibirea pur şi simplu saă desinfectarea sunt singurele măsuri cari pot să fie luate. In ceea ce priveşte în particular pe voiajori : desinfectarea va fi obligatorie pentru rufăria murdară, vestminte sad obiecte cari fac parte din bagaje sad din mobilier provenind dintr’o circumscripţie teritorială contaminată. Desinfectarea va trebui să fie făcută în mod de a deteriora cât mal puţin posibil obiectele. Aparţine fie cărui Stat, zice convenţiunea, de a regula cestiunea relativă la plata eventuală a despăgubirilor pagubelor ce vor rezulta din desinfectare. Scrisorile şi corespondenţele, imprimatele, cărţile, ziarele, hârtiele de afaceri etc. (afară de coletele poştale) nu vor fi supuse la nici o restricţie sad desinfectare. Măsurile faţă de voiajori Una din reformele cele mal caracteristice ale noueî convenţiunl consistă în suprimarea carantinelor terestre. Măsurile de luatt la frontierile de uscat se reduc la următoarele instrucţiuni: Numai bolnavii choleric! şi persoanele a-tinse de accidente choleriforme pot fi oprite de a intra în ţară. Călătorii vor fi supuşi la o supraveghere din partea personalului drumurilor de fer. Vizita medicală va fi combinată, cât posibil, cu vizita vamală, ast-fel ca călătorii să fie reţinuţi cât mal puţin posibil. E de cea mal mare utilitate, zice convenţiunea, ca călătorii ce vin dintr’un loc contaminat se fie supuşi, la sosirea lor la destinaţie, unei supra-vegherî de 5 zile, începând de la data plecărel lor. Guvernele ’şl-afi rezervat dreptul de a lua măsuri particulare faţă de ţigani, vagabonzi, femigranţî sad de persoanele ce călătoresc sad trec frontiera în grupe de mai multe persoane. Convenţiunea lasă Statelor grija de a regula regimul sanitar special al zonelor frontierelor precum şi acel al căilor fluviale. In porturi Măsurile de luat în porturi ad făcut o-biectul unor cercetări aprofundate. Iată importantele deliberări sancţionate în această privinţă de convenţiune: Este considerat ca infectat vaporul care a avut vre-un choleric pe bord sad care a prezentat cazuri nuol de choleră după şapte zile. Este considerat ca suspect vaporul pe bordul căruia a fost cazuri de choleră în timpul plecărel sad în timpul călătoriei, dar care nu a avut nici un caz nod după 7 zile. Este considerat ca îndemn, vaporul care de şi venind dintr’un port contaminat, n’a avut nici deces, nici vre-un caz de choleră pe bord, fie înainte de plecare, fie în timpul călătoriei, fie în momeutul sosire!. Vapoarele infectate sunt supuse regimului următor: 1) Bolnayil supt imediat debarcaţi şi i- zolaţl. | 2) Cele ilte persoane trebue să fie ase- i menea debarcate, cât posibil, şi supuse unei ! obsarvaţiunî, a cărei durată va varia după ! starea sanitară a vaporului şi după data ’ ultimului caz, fără a putea trece peste 5 * zile. 3) Rufăria murdară, efectele întrebuin- ţ ţaţe şi obiectele echipagiuluî şi ale pasagerilor, cari, după părerea autorităţei sanitare a portului, provin dintr’un loc suspect, vor fi desinfectate, precum şi vaporul sad partea vaporului care a fost contaminată. Vapoarele suspecte sunt supuse la următoarele măsuri: 1) Vizita medicală; 2) desinfectarea; 3) aprovizionarea cu o bună apă potabilă. Se recomandă de a supune la o supraveghere sanitară atât echipagiul cât şi pasagerii în timp de 5 zile de la data sosire! vaporului şi de a împedica debarcarea echi-pagiului, afară de cazurile de servicid. Vapoarele indemne vor fi admise la libera practică imediată, ori care ar fi natura patentei lor. Singurul regim care poate să-l prescrie în privinţa lor autoritatea portului de sosire, consistă în măsurile aplicabile vapoarelor suspecte. Măsuri speciale pot fi prescrise vaselor încărcate prea mult; mai cu seamă acelora cu emigranţi sau ori cărei altuia ce prezintă rele condiţiuni de igienă. Mărfurile importate pe mare nu pot fi tratate altfel de cât mărfurile transportate pe uscat. Batelele de cabotagifi vor face obiectul unui regim special, care se va stabili de comun acord între ţările interesate. Cu toate îmbunătăţirele considerabile a-duse vechiului regim, dorim ca prima aplicaţie a acestui nod regulament să se facă cât mai târziu posibil. U * I V u şi ierea D-l Hăjdăb. începe un articol, din Revista nouă cu următoarele cuvinte : „Avem de ’naintea noastră o carte intitulată: Literatură şi Ştiinţă". Aceste rîndurl prevesteai! o dare de seamă despre volumul, apărut sub direcţia d-lul Gherea şi de aceia începui a ceti cu mare curiositate, pentru că aprecierile unul savant ca d. Hăjdeă sunt în tot-d'a una instructive. D-sa începe discuţiune^ cu „funcţiunea de director", mă uit la tabla de materie e volumului în chestiune, să văd de cine este acest articol (funcţiunea de director) de Delavran-cea? de Vlahuţă? de Nădejde?... dar nici un articol din volum nu purta un asemenea titlu. Ştiind însă că d. Hăjdgft începe în tot-d’a una lucrurile pe departe, cetii articolul din Revista nouă până la urmă. Credeţi că vorbeşte de „ Mişcarea Admit până la un punct gimnastica d-luî Hăjdbîi pe cuvântul „Director;" salturile mortale, moriştele, figurile acrobatice ce d sa execută pe un simplu cuvânt, sunt hazlii, dar, după ce dumnealui ’şl a făcut cheful, n’ar fi fost bine să ne vor-hească puţin şi de cuprinsul cărţel?... Ar fi fost mult mal instructiv. In schimb însă, d-sa vorbeşte despre o mulţime de alte lucruri, care n’ab nimic a face cu volumul de faţă. Aşa d. ex, d. Haşdeh se plînge, că Gherea încuibă la noi pe nesimţite cultul literatureî ruseşti. Dar care sunt semnele ce-1 fac a vedea începutul acestui cult la noi? A afirma un lucru nu e de ajuns, trebue a aduce oare care fapte, care să poată pune fenomenul în evidenţă. Gherea ne-a făcut cunoscuţi, ce e drept, pe Tolstoi, pe Dostoievski, pe Turnglîeneff, prin aceasta Insă el a lărgit orizontul cunoştinţelor literare a marelui public, asupra literaturilor streine, de unde nu urmează nu mal de cât, că de acum înainte vom fi captivaţi cu totul de literatura rusă. De Voguâ face cunoscut Franţei literatura rusească, vorbind despre dânsa cu multă aprindere şi entusiasm, şi nimenea nu vede o primejdie în.această propagandă. Gherea vorbeşte despre Tolstoi şi Dostoievski, dar mal vorbeşte despre Eminescu, Vlahuţl, Garagiali; şi, dacă el a ajutat întru cât-va la Înjghebarea unul cult, apoi a ajutat la cultul lui Eminescu, Vlahuţl, Ca-ragiall, Delavrancea. Aceasta se poate dovedi cu fapte, nu cu vorbe. Nu ştih câte volume din Sonate â Kreutzer s’ar fi vîndut în ţară, dar ştih atât că, prima ediţîe din Goana Vieţei şi Părăsiţii, s'a mîntuit în câte-va luni şi Vlahuţl şi Delavrancea nu sunt ruşi. Sunt foarte puţini romînl ,itolstoibili“, sunt numai acei cari nu citesc nimic româneşte, cari ha bar n’aft de ceea ce să scrie în limbă maternă, cari n’ah cetit criticele lui Gherea, pe cari* prin urmare, Gherea n a avut cum să-I convertească la cultul rusesc. Lucru curios, d. Hăjdeti, adversar înverşunat al pesimismului, singur literară şi ştiinţifică"?... aşi! De poe- j numai în stare să înţeleegă ce în ma lui Vlahuţl ?... da de unde! Des-' pre formarea marel proprietăţi, de Nădejde?... n'aţl ghicit! Poate despre poesiile tîngrulut poet Proca ?... nici atât! Dumnealui vorbeşte nu despre ceea-ce-I scris în carte, ci despre ceea-ce-I scjris pe coperta cărţel !... seamnă o „genială secătură", — aşa caracterizează d-sa pe Schopenhauer — foarte generos şi încrezător în lumea supra-sensibilă, nu acordă nimic lume! în care trăim: Eminescu nu-I aşa poet grozav; Maiorescu, o parodie a lui Napoleon; Gherea, un rus ignorant, .Qdobescu, qq paeudo- Apoi în aceasta consistă origina- > pedagog etc., etc. litatea d-lul HăjdăU, d-sa surprinde I Oare toate aceste negaţiunl, să fie lumea prin chipul neaşteptat în care | o afirmare a superiorităţel „Directo-este impresionat de lucruri. Guven- \ #ulul" de la Rerista nouă tul de „Director", pus lîngă numele d-lul Gherea, ’l-a sugerat mal multe reflexiuni de cât tot cuprinsul întregului volum. Dumnealui vede în tot- r-p a r-p a a -nţ ■p.p) t—*ţ d’a-una lucruri mari acolo, unde noi I I~\. 1 IN J_J Lv.Ej1 Moştorul Manole ALEXIS BOU VIER ceştl-l'alţl, simplii muritori, nu vedem nimic, aceasta se vede, unde Intr’o seară, tata Âudrel îşi deslegă de ■ v • • x v y î la mal luntrea de pescuit; fifi-seuera cu el. nu avem cunert omni-scmtort, cart .ş, ^ ceek tabu* să ne pue iu comunicaţie cu lumea pentru pescuit; marea era cam agitată. metafizică I0i In feara aceia păsările măre! ţipau de’ţi spărgeau urechile, vîntul sufla tare şi îndoia girueta farului; nori negrii şi mari alergau de se perdeafi în zarea roşiatică. — Ah ! nu era vesel de eşit pe o aşa vreme; dar tata Andrei îşi zise: -r- Nădejde, nădejde... mînioasa n’are să’şl mânînce copal, înainte de ceasurile cinci... Ne întoarcem noi înainte de a se înfuria.. Tata Andrei trebuia să aibă dreptate ; era un matelot deştept şi îndemînatec, care cunoştea vremea mal bine ca Observatorul din Paris, cum zicea singur. După socoteala lui furtuna era fie la 2 ceasuri din spre ziuă şi el era să se întoarcă la miezul nopţeî. Şi, acoperită cu pânzele brune, cu catargul adus, corăbioara fugea în goană pe mare.. Valurile şuşuiafi împrejurul el. Liniştit, tata Andrei îşi descurca plasa. — Tată, strigă de odată copilul, ia te uită la nonoet (citeşte nord-est) şi rnî-nuţa arătă în zare nişte nori mari roşii, ce se învolvoteafi pe cer. — îndrăcită vreme 1 urlă tatăl, suntem perduţl... Valurile măre! s’afi lungit, ciocul corăbiei isbeşte munţi de apă şi de spumă. A venit ceasul să înceapă lupta cea mare pe viaţă safi pe moarte 1... Şi cu toate acestea nici bâtrînul nici copilul nu s’au îngălbenit. Amihdouî munceau în linişte!... Pentru el moartea este o eunoştinţă vechie. — Băete, strînge tot... foc-ulJ) jos... tae, taie I Şi pînza cade tocată de cuţit. Catargul se îndoaie ca o trestie... — Vânt afurisit I răcneşte bătrânul ... mâna pe topor, băete... catargul în apă. .. curând, curând I Copilul s’a ridicat viteaz, trufaş, neîngri-jifidu-se de svîrliturile corăbio-'-el care a-meninţa să-’l svîrle în adâncul apel... Se echilibrează, tae şi svârlă catargul îu marea ce urlă. Cârma ’şl-a rupt ţîţînele şi pluteşte pe valuri cu cele-l’alte sfărămă-turl.. Catargul şi cârma pot să fie svârlite de valuri în capul nenorociţilor şi să le sfarme craniurile... Ce le naşă 1... El se luptă ca nişte viteji, luptă merefi 1... Cu toate acestea a venit vremea când, obosiţi, se uită cu inima strânsă la masa neagră dimprejurul lor... Şi atunci.. mâna bătătorită a bătrânului apucă pe copil de braţ şi ’1 tsage în ge-nuchl, după ce a îngenuchiat şi el... Lui tata Andrei îl este frică I * >b ! nu ’I e frică pentru el sărmanul bătrân I.. Lui puţin îl pasă de moarte... Dar când se gândeşte la baba şi la copilul lui!... — Bunule Doamne al mărel, Doamn : Dumnezeule, scapă copiluL.De ’l vel scapa, bunule Doamne, cum voifi ajunge pe pământ, jurăm că ne vom duce să punem la trunchiul care e sub picioarele fiului tefi in biserica de la Arc, doul poli de aur... Doamne Dumnezeule o să ne ducem şi desculţi... pe pietre... Oh I nu pentru mine, Doamne Dumnezeule... pentru el... pentru copil şi pentru mama lui li.. Şi sărmanii fac semnul crucii. IJndele vin imense... "Valuri, tunete şi trăsnete, totul, geme, sbacneşte, strigă, urlă împrejurul lor.,. Tatăl îşi strângo copilul în braţele, — nervoase... gura i se lipeşte de buzele lui, ca şi cum ar fi yoit să-’I avarie în piept tot aerul fin plămâni! săi. Marea svîrlă cofobipar» până în negrul aerului, tatăl vede totul pierdut!.. Dumnezeii au vrea să scape copilul... Bătrânul pescar are gura plină de blesteme, Corăbioara cade sfărîmată pe galetele de pe maluri şi nenorociţii se prăvălesc pe stîncl, striviţi, râ iţi, plini de tînge... dar scăpaţi cu viaţă. Ah! Cum se sărută... şi ce rugăciuni de mulţumire trimet lui Dumnezeii! Bătrinul e matelot şi e creştin... foarte bine !., dar nu-I mal puţin adevărat, că e Normand!.. şi apoi e şi tare obosit* bietul bătrân... el îşi, zise ^ ucr ,î-*i 1) O pînză triunghiulară ce ge pune dinaintea corăbiei. 177 i . uhjJiitu v a i Ai FOIŢA pi ARULUI „LUPTA11 63 ah ruiiiihi iq •r-'îefmviip, j : jjris «irqcno? L.'vwto^ jniisa»» mi i • '.urnii ui * i<-, rnb ţ RESBOIUL CIVIL ...r: j x. i . • DE «a « Jlumiîi vi* 41 - 4 H X>® BĂLZAC CAP. III io. ah 1 ■> iu'> O idee a lui Fuchâ « o"’ f i — Eşti tuîntâifi, îi zaseea, să mă aperi. Când auzi cuvântul acesta, sublim pentru ea, fericită se aşeză în faţa uşel, în vreme ce marchisul încărca tromblonul la spatele el. După ce a măsurat spaţiul dintre uşa colibei şi trunchiul cel ’ gros de copac, Gars se repezi înaintea celor şapte Albaştrii, împuşcă în el şi ’şl făcu loc de trecere printre eî. Cele trei trupe se luară după el, dar el deja fugea peste câmp cu o iuţeală de necrezut. — Foc 1 Foc ! nătărăilor! Fo<5 ! foc I striga Hulot ca glas tunător. In momentul în care pronunţa aceste cuvinte din susul dealului, oamenii lui şi al îrii lui Gudin făcură c descărcătură de pusei generală, care din fericire a fost îndreptată rău. Dar Gudin porni în goană după marchis şi era ci p’aci să-’l ajungă. Când văzu că adversarul e de tot aproape, marchisul se opri şi întorcându-se, svîrli tromblonul în capul lui Gudin, care fu silit să se oprească ameţit. E cu neputinţă să zugrăvesc neliniştea chinuitoare a Măriei şi interesul pe care ’l arăta la spectacolul acesta Hulot şi trupa Iul. Toţi, în tăcere şi fără să vrea, repe-tafi gesturile marcbisuluî şi ale lui Gudin, care ’l gonia. Gars şi Gudin ajunseră împreună la perdeaua albă de chiciuri formată de o pădurice; dar ofiţerul se întoarse fără de veste şi se făcu nevăzut pe după un mer. Vre o două-zecî de Cbouanî, care nu trăseseră de teamă să nu-’şî ucidă şeful, se arătară şi ciuruiră-pomul cu gloanţe. Trupa lui Hutot, porni în pas gimnastic, ca să scape pe Gudin, care, fiind fără arme, se întorcea din măr în măr, folosin-du-se, ca să fugă, de momentele în care Vânătorii regelui îşi încărcai! armele. Pericolul lui a ţinut puţin. Contra-Chouanil amestecaţi cu Albaştrii şi cu Hulot în frunte, veniră să susţie pe ofiţer în locul îu care marchisul îl aruncase tromblonul în cap. In momentul acesta, Gudin îşi zări duşmanul, sleit de puteri, şezead subt Un copac din pădurice; îşi lăsă tovarăşi să se împroaşte cu gloanţe cu Chou&nifi adăpostiţi după un gard lăturalnic, îl ocoli şi se năpusti spre marchiş cu repejunea unei fiare. Când vezură această manoperă, Choua-nil, scoaseră strigăte spăimântătoare, ca ga dea de veste şefului lor; apoi, după ce afi tras îu contra-Chouanî cu norocul pe care ’l afi braconierii, cercară să le ţie piept; dar aceştia săriră cu curaj peste gardul pe după care erafi adăpostiţi Chouaniî şi so resbunară sângeros. Atunci Chouaniî apucară pe drumul ce era dealungul ţarinei în cuprinsul căreia se petrecuse această scenă şi ocupară înălţimile pe care Hulot făcuse greşala să le părăsească. înainte de ce Albaştrii să aibă vreme să se desmeticească, Chouaniî se retranşară pe după stirbiturile pe care le formau colţurile stâncilor, de după care puteafi să tragă fără pericol în soldaţii lui Hulot, dacă aceştia s’ar cerca să vie să-’l combată. Pe când Hulot şi cu câţl-va soldaţi se duceaţi spre pădurice după Gudin, Fouge-resil râmăseră locului să despoae pe morţi şi să ucidă pe cel care erau încă în viaţă. In acest resbel spăimântător pici una din partide nu făceai prisonierî. Marchisul scăpat, şi Chouaniî şi Albaştrii recunoscură unii altora tăria posiţiunilor lor respective şi nefolosinţa luptei, aşa că fie-care nu se gândi de cât ia retragere. — De nu voifi lua pe tînărnl, strigă Hulot uitându-se la pădure cu multă băgare de seamă, nu voifi să mai fac prieteni. -a- Ah 1 ah 1 zise unul din tinerii Fon-geresi ocupat cu despuiatul morţilor, ui-te o pasere cu peuele galbene. Şi arăta compatrioţilor sjeî o pungă plină cu bani de aur, pe care o găsise în buzunarul unul om gros îmbrăcat în b&ine negre. — Dar ce are? întrebă un altul, care scosese o carte de rugăciuni din buzunarul redingotei răposatului. — E un popă 1 strigă el svârlind cartea în colo. — Hoţul a dat faliment, zise un al treilea, care găsise numai doul taleri de câte vase franci în buzunarele Chouanului pe care ’l desbrăcase. — Da, dar are pantofi tare buni, res-punse un altul, care se apucă să-’l descalţe. — O să-I el, de vor cădea în partea ta, îl respunse unul din FougeresI, smulgând pantofi din picioarele mortului şi svîrlin-du-’I peste hainele deja strînse grămadă. Un al patrulea Contra-Chouan primia bacii, ca să facă părţile, când se vor a-duna la uu loc toţi soldaţii expediţiei. Când se întoarse Hulot cu ofiţerul cel tînăr, cu (jrudin, găsi vre-o doul-spre-zece din soldaţii set şi vre-o treî-zecl de Contra-Chouani în faţa a un-şpre-zece duşmani morţi, ale căror corpuri erau aruncate înţr’’un şanţ săpat lîngă gard. — Soldaţi, strigă Hulot cu glas sever, ve opresc să ve împărţiţi trenţele astea. Faceţi rîndurile repede. — Comandante, zise un soldat arătân-du-şl pantofii, prin vîrful cărora-I ’î eşiseră degetele, bun penfru banii; dar tare pan-ăştia tare bine ’ml-ar veni, adaose el arătând cu patul puscei pantofi potcoviţi. 1 i . Vrei să porţi pantofi englezeşti! îl respunse IJulot. — Cum! zise respectuos unul din Jf'oii-gerezî, de ia îpcepgtu^ resfyoiuţl, tot-d’a-una ăm împărţit prada. — Efi vâ opresc să vfi continuaţi deprinderea, îl răspunse Hulot tăindu-î vorba cu asprime. — Nu, Gndin, o pungă cu trei ludovici; tu ’ţi-aî dat isteneală mare, şeful teu n’are să se împotrivească să o eî, zise ofiţerului unul din vechiu Iu! camarazi. Hulot se uita la Gudin pieziş şi ’l vezu îngălbenind. — E punga unchiului jnefil strigă tî-nărul. Cu toate că era prăpădit de oboseală, el făcu câţl-va paşi spre grămada de cadavre, şi cei dintâifi corp de care a dat cu ochii, a fost tocmai al unchiului şefi; dar abia ’l vezu faţa roşcovană cu fîşil albăstrui pe ea, braţele înţepenite şi rană făcută de glonţ, şl scoase un ţipăt râbuşif şi strigă: — Să mergem, comandapte. Trupa Albaştrilor porni Ia drum. IJuIbţ sprijinea pe tînerul seu prieten, dândi}-I braţul- , -■ s ■ ocid .nîr.u • ) , }*• t, 1 yi/jnn.jjM . H.,.1. jSlO ! (Va urma). -oii .A J i*o bete A £** ■iMJDrOK p «t .uri ■ î www.dacoromanica.ro LUPTA — Corăbioara sfărîmată, oasele rupte, nici un peşte L asta me ţine destul de scump 1.. Şi cu doui poli ce o să facă Dum-zefi cu ei Băete. culcă-te. Tata Andrei se culcă lângă copil şi a-doarme... Furtuna bubuc merefi, dar băeţii trenţă-roşî sunt deprinşi ei să doarmă şi în zgomot. A doua zi de dimineaţă se trezeşte bătrânul,.. Ii e frig de ’I clănţănesc dinţii. — Ei, băete 1.. scoală-te, leneşulelL EI scoală-te, pînă când ai să dormi ? Şi împinge cu piciorul copilul care, tot doarme. Se pleacă, îl apucă cu mâna de braţ şi ■’l scutură. — Ah! te-ai dat lenei ? Dar corpul era ţeapăn . Trăsnetul ucisese pe copil. -----------------^ Azî se va pronunţa tribuhaliil de arbitri asupra diferendului dintre ministerul de Domeniti şi fabrica de la Letea. iu In «Monitorul» ide azi s’a publicat şi legea clerului, care în parte se va pune în aplicare de acum. In Craiova sunt mari neînţelegeri în grupul guvernamental. JPrimarul şi prefectul nu se înţeleg de loc. Unul din doi trebue să se retragă foarte curând. Este vorba ca la Teatrul Naţional sg se reînfiinţeze trupa de operete pentru stagiunea viitoare. Aceasta ar fi o nouă dovadă că direcţia teatrului nu are habar de ce e în teatru* de modul cum trebue administrat. In fie-care an să îşi schimbe ideile, ş’apol mal are şi pretenţia ca teatrul să meargă bine. In tabăra Guvernamentală sunt multe nemulţumiri, mal ales în ce priveşte administraţia. S’a cerut K. K. Lascar înlocuirea mal multor prefecţi dar d-sa n’a vroit sg audă. A trimes, de formă anchete, cari iah procurat argumente în favoarea protejaţilor săi. E probabil că la sesiunea viitoare să vedem încă cîţl-va guvernamentali trecând în o» posiţie. W iii u&.WT'WnW ’u v ;Vu wft Faţă cu situaţia finanţelor-noastre şi a multiplelor nevoi ale Statului mal mulţi membrii Importanţi a* majorităţet s ah declarat partisanl al unei reforme serioase a impozitelor. D. Ghermani Încă apără vechiul sistem al zec 3} or. *"==*** i>' Ni să comunică că grădinarii din Cişmigih ah o purtare foarte puţin cuviincioasă cu publicul. Ni sg povesteşte chiar un fapt întâmplat erl şi care ar fi de ajuns să îndemne v)e d. primar sg ia măsuri. Nu este nevoe să mal relatăm a-cest fapt, de orl-ce el a fost des comunicat d-luî primar şi sperăm că d-sa va lua măsurile cuvenite. învăţătorii din Teleorman, retribuiţi de Stat, n’ah primit încă nână acuma salariile lor pe luna Aprilie. Se ştie suma ridicolă cu care sunt retribuţl învăţătorii. 4 face Şi acea plată neregulat, însemnează a-I supune la fncercârile lui Iov răbdătorul. 4r fi de dorit ca să li se dea şi lor leafa atunci când se dă celor l’alţî “***ae la ISII !l»iî Suntem informaţi că la finele a-cestel săptămâni, cunoscutul director de trupe de operette franceze d-nu Claudius va sosi în Capitală cu trupa sa proprie, unde va da o seriă de reprezentaţiunl în grădina Blarem-berg (Casino Austro-Ungare). Vom anunţa la timp programul şi personalul trupei. ape s’ah revărsat din noh. Mal multe . sate sunt iarăşi sub apă. Semănăturile sunt în mare pericol diu causa mucezelel. Suntem ameninţaţi anul acesta să avem o recoltă slabă, dacă umeziala va continua mult. Porumbul mal ales are absolută nevoe de căldură. Citim în Galaţii: Afacerea Urban-strat s’a terminat defi-i nitiv. ordonanţa de urmărire este deia lansată. Rechisitorul dat de procurorul Adrian Popescu, prin care declară faptul ca abus de încredere şi escrocherie, a primit ca răspuns imediata ordonanţă de urmărire dată de judecătorul de instrucţie. Procesul se va judera în cursul luneî curente. Erl a avur. loc la grădina publica ridicarea balonului uriaş a profesorului Merighi. Elevul şefi care a făcut asensiunea a fost vifi aplaudat de numerosul public ce a a-sistat la această representaţie de aerostaţifî. Atât asensiunea cât şi scoborîrea s’a pe trecut în cea mal perfectă regulă şi siguranţă. P. Coculescu,r Gh.^St. Radian, D. Stoicescu N. Bănulescu. A. Lupu-Antonescu. Se se observe că întregi clasele IV şi I din acest institut depun examen la stat. Asemenea şi cele mai multe eleve din celelalte clase. A apărut: Colecţiune dc Plante safi Herbariui aranjat de I. Moisilu, profesor la ginmasiul real din Slatina, menit pentru aşezarea plantelor uscate, adunate de elevii şcoalelor secundare speciale safi de universităţi Colecţiuuea este însoţită de 340 etichete pentru plante, tipărite in limba română şi latină precum şi de o instrucţiune, în care se explică adunarea, uscarea şi aşezarea plantelor în herbariu, etc. Se află de venzare la librăria societăţii „Incuragiarea comerciulul român" în Slatina. Preţul unul exemplar 1. 2 b. 80 „ „ „ cu coperte în co- lori Iei 4. FIETiRlEOIEIRX Serviciul telegrafic BELGRAD 12. — Se asigură că comi-siunea centrală a partidului radical n a fost de acord în prvinţa candidaturel Ia presi-denţia Skupstinei. Voturile sunt împărţite între d-nil PasicI, KaticI Tauşanovicl, şi VucovicI, In ceea-ce priveşte fracţiunea Tauşanovicl se pretinde că ea reclamă pentru D. Tauşanovicl nu numai direcţiunea partidului radical, in locul d-Iuî PasicI, ci şi misiunea reconstituirii eventuale a cabinetului. .Ziarul Videlo" confirmă, că progresiştii Pilia PetrovicI şi Paul MiliaşevicI aii fost asasinaţi pentru motive politice. El sem- i nalează două alte asasinate politice de progresişti comise în interiorul ţeriî. Societatea de navigaţie cu vapoare* sârbă îşi va inaugura serviciul la începutu Iulie. SOFIA, 12 Iunie.—Afluenţa străinilor şi animaţia afi continuat. Prinţul şi prinţesa afi fost călduros aclamaţi, pretutindeni unde afi apărut. Ieri seară noi iluminaţii. Manifestaţia de Sâmbătă seara a fost foarte imposantă. Primarul, d. Pekoff şi un student au pronunţat discursuri. Prinţesa a mulţumit iu limba bulgară. Animaţia de pe străzi a ţinut până la 1 noaptea. Dacele de Saxa coburg a fost reprezia-tat la serbări prin mareşalul curţel baronul d’Eppinghoven Ştirea despre o călătorie a prinţului la Sinaia este cu totul neîntemeiată. Palatul Ateneului Român. — Mercur! 2 funie ora 8 şi jum. seara, va avea loc CONCERTUL dat pentru sporirea fondului „Asociaţiunil de arbitragiu şi pace" secţiune! Română, cu concursul binevoitor al d-nei Bessie T. Ionescu. a d-şoa-relor M. Sâni, Eloida Caselli şi a d-Ior W. Boresky şi D. Dinisu, profesori la conservator. PROGRAMA 1. Trio op 52 Rubinstein esecutat de d-na Bessie T. Ionescu (piano), de d. W. Boreskh (violină) şi de d. D. Dinicu (violoncel). 2. Arie din Guillome Teii Rossini, Executată de d-şoara M. Sâni. 3 Danţul Silfidelor pentru arpă. Gode-froid, esecutat de d-şoara E- Caselli. 4 d) Cavatină pentru violină, Raff. b) Poloneză, Wienawsky, esecutate de d. W. Boresky. 5. Balladă în sol minor, Chopin, executată de d-na Bessie T. Ionescu. 6. Ave Maria, Gounod, esecutată de domnişoarele M. Sâni, E. Caselli şi D. Dinicu. •‘reţurile de intrare: Loja rangul I, 40 lei. — Loja rangul II, 30 lei. — Stal I, 10 lei.—Stal II, 7 lei.—Stal III, 5 lei. EDIŢIA A 1 ZDIVjEIRSiii In dimineaţa zilei de 18 Maifi a. c., băiatul Haim, în etate dă 14 ani, fiul locuitorului Mardache Ionică, din comuna Şo-cariciu, judeţul Ialomiţa, ducându-se Ia marginea comunei ca st scoată pământ dintr’o groapă, pe cînd săpa înăuntru, s’a dărîmat pământul pe el, unde a fost sdrobit şi o-morît. * - *>, * Locuitorul Ianuş Băcăoanli, din comuna Cordun, jud. Roman, în ziua de 18 Maifi a. c., a lucrat toată ziua la o moară a sa pe rîul Şiret, teritorial acelei comune, fără a suferi de nimic, seara s’a dus acasă, a mâncat, s’a primenit şi s’a culcat pe un cuptor, unde, a doua zi, s’a găsit mort. Caşul s’a comunicat d-lul procuror al trib. Roman. * * * In ziua de 19 Maifi a. c., individul Ne-delcu Ilca, supus otoman, din Macedonia, a fost trăsnit pe malul rîulul Olteţu, la comuna LeotescI, jud. RomanaţI, pe când acoperea nişte banchete de cărămidă ce fabricase cu tovarăşii sel. ULTIME INFORM A] II Mâine se va ţine un consilih de miniştri la palat sub prezidenţia re- £elui- Ca de obiceifi, la 5 Iunie încep examenele; la toate şcoalele, Cu începere de mâine vom publica programa amănunţită a examenelor de la conservatorul din Bucureşti, despre cari vom publica apoi şi o dare de seamă. ? D-nii membrii al Societăţel Presei sunt convocaţi în adunare generală ordinară pumînica 13 Iunie 1833 orele 8 seara. LA ORDINEA ZILEI: )j Admiterea de noi membrii, 2) Discuţiunea proectulul pentru modificarea regulamentului, 3) Comunicări, 4) Darea de seamă defl rezultatul serbărilor. Comitetul.- D. A. Laurian, A. Ciurcu dr Chabudeanu, C. Miile, C. C. Bacalbaşa, St. 1 Ciocârlan, Th. M. Stoinescu, C. Costa- Foru, C. G. Stefănescu. Pin eauza ultimelor ploi, multe Stil*? mărunte Programa zilelor şi orelor in care se vor ţine examenele generale ale elevilor din Institutul pedagogic de Domnişoare din str. Luterană No. 14 de sub direcţiunea d-nel Lupu-Antonescu, este următoare pentru elevele caii nu depun examen la Stat şi pentru cunoştinţele cari nu sunt comune şi Şcoalelor statului. Învăţământul liceal (orele 8—12 dimineaţă) 5 Iunie: cl. VII limba latină, 1. francesă, 1. română, filosofia şi higiena, ci. III şi II 1. francesă şi st. naturale. 7 Iunie cl. VII matematicele, st. naturale istoria universală si limba elenă ; cl. III limba latină, 1. elena, Geogaafia; cl. II geografia; 10 Iunie; cl. III şi II Matematica şi Religia ; 15 Iun ° cl. I—VII, linţb,a germană, 18 Iunie, cl. Iţi—ţţ Istoria şi limha ro? mană. diamantul primar (orele 8—12) 12 Iunie: Cunoştinţele limbel româneşti, la toate patru clasele; 15 Iunie limbele fran-cesa şi germană ; Pianul, în zilele de 19 şi 21 Iunie, iar Producţia muşicala şi expoziţia de desemn, pictură, caligrafiă şi lucru, în ziua de 23 Iunie. Profesorii acestui institut de cultură afi fost în curgerea acostul an şcolar: D-rele Elv. Samfirescu, Bazelli, Fuss şi Ecat. Stoe-nescu, Puschel şi Rossi, dd. Dr. Urechie V Bărgovan. C. Zamfitcscu. I. C. Ştefănescu, Cu începere de azi 1 Iunie, orele de lucru în biurourile. ministerului de . finanţe şi în ale direcţiunel C. F. vor fi de la 7 a. m., pînă la 1 p. m. Casieriele acestor două administraţii vor fi deschise de la S până la 12 m. n , _ ■ , *, De peste tot sosesc ştiri despre nenorocirile causate de inundaţii. O mulţime de familii ah fost sărăcite, rămânând şi fără adăpost. Ajutoare nu le ah fost distribuit încă- De altfel suma pe care o are la disposiţie ministerul e cu totul neînsemnată. Rămâne iniţiativei private să dea un puternic ajutor nenorociţilor. In „Monitorul ae azi s’a publicat şi decretele pentru ultimele numiri şi permutări făcute în magistratură- Procesul membrilor partidului naţional din Transilvania nu se va judeca de cât pe la sfîrşitul luneî Sep-tembre. Luna această proabbil se va da ordonanţa de urmărire. Am publicat deja că nici anul a-ceasta nu se va tace o reparaţie radicală absolvit necesară, Teatrului Naţional. Credem insă că direcţia se va grăbi să ia măsuri pentru facerea reparaţiunilor indispensabile. Aşa de pildă cea mal mare parte dia fotolii sunt stricate, trebue numai de cât să fie sclrinbate. a a Tltime Telegrame MONTPELLIER, ţi Iunie, — Două decese cholerilorme s’au produs ieri sunt multe caşuri de tifos în oraş. ST. PETERSBURG, 12 Iunie. — îm- păratul a primit ieri pe d. de 'Giers, care reia direcţiunea afacerilor străine. PARIS, 12 Iunie.—D. Carnot este din nou indispus. El nu va presida consiliul de miniştri de mâine. O consultaţie de 4 doctori ce se va face astă seară, va hotăra dacă preşedintele va putea să întreprinsă excursia uea proectată în Bretania safi să o a-mâue până după alegerile legislative. COPENHAGA 12 Iunie. — Regele a sosit. După o scurtă şedere a plecat la Bernatorff reşeuinţa sa de vară. HAGA 12 Iunie. — Regina şi regina regentă vor remâne la Flims până la 16 l inie. Ele se vor duce apoi la Augsburg, Nurenberg şi la Arolsen şi se vor întoarce la 24 Iunie la castelul Loo. ROMA 12 Iunie. — Papa a creat în consistorul de azi cel cinci cardinali anunţaţi şia preconisat numeroşi archierel, toţi italieni pentru diferite scaune episcopale. VIENA 12 Iunie. — Prinţesa Clemen-lina de Coburg a sosit venind din EhenthaL Ea a plecat după ameazî Ia Munich. ST. PETERSBURG 12 Iunie. — Consiliul imperiului a aprobat proectul pentru crearea monopolului vânzării rachiului în guvernamenteie din Perin, Offenburg şi Samara. Consiliul a aprobat şi proectul asupra speculaţiunilor de bursă. LYON 12 Iunie. — Un fost funcţionar de cale ferată a fost atins de o boală suspectă, contractată in centrul. BERLIN 12 Iunie. — Contele de Turin a plecat astă-seară la Roma.—El şi-a luat rămas bun în mod foarte cordial de. la împăratul, care l’a însoţit până la gară. PARIS 12 Iunie. — D. de Mohrenheim a căzut erl făcândui-se o scrântitură. Doctorii i-afi prescris o odihnă absolută în timp de opt zile. FUENFKIRCHEN 13. — Soldaţii în-sărcinţl să expulseze din satul Szabolcs pe lucrătorii străini, a trebuit să întrebuinţeze forţa în contra celor ce s’afi impotrivit. 12 afi fost uşor răniţi. Agitatorii afi fost arestaţi. BARTS 13.—Doctorii Brouardel, Plan-chon şi Potain chamaţi în consultaţie pe lângă D. Carnot, afi constatat că sănătatea Preşedintelui, cu toate că nu e grav compromisă are nevoie de mare căutări. EI afi interzis în mod formal călătoria în Britania. Societatea pentru Învăţătura Poporului Romin (Bucureşti) Pentru aprovisiouarea internatului şcoa-lel normale a acestei Societăţi cu 20 stânjinl cubici toniere pentru foc, cu pâinea şi ar-ticulele de băcănie trebuincioase în cursul anului şcolar 1893—94, se va ţine în ziua de 31 Maia curent ora 10 a. m., licita-ţiune publică în localul Societăţel din curtea bis. Sf. Ecaterina. Comitetul Asociaţiunea gen. a stud universitari pentru congres Secţiunea Bucureşti Se aduce Ia cunoştinţa d-lor studenţi şi d-şoarelor studente, cari doresc a ţine conferinţe la congresul studenţilor universitari, ce are loc în luha Septembrie la Buzăfi, că termenul fixat de comitet pentru cercetarea acelor conferinţe, este de la 15 August până la 1 Septembrie a. c. Nici o conferinţă nu se va primi mal târziu de 16 August, 6 ore, seara. Secretar general, G. I. Stefănescu-Goangă ROMÂNIA “ Primăria Urbei Fălticeni PUBL1CAŢIUNE \Ui In ziua de 8 Iunie 1893 se va ţinea Ji=-citaţiune în Camera acestei Primării pentru darea în întreprindere a construire! unei pieţe publice în acest oraş. Licitaţiunea se va ţinea cu oferte sigilate în ziua arătată până la ora 4 după a i ează-zl şi dacă preţurile nu va fi satisfăcătoare casei comunale se va ţinea lici-taţiune imediat şi orală de la oferta cea mal redusă. Sub-semnatul invită pe concurenţii amatori ca în acea zi sâ se presinte la licita-ţiune însoţiţi de garanţa provizorie de 10% din preţul devizului ca.e este d* lei 90.974 bani 58. Condiţiunile şi planurile se pot vedea în toate zilele de lucru în grefa Primăriei. Primar, M. Milo Secretar, Nicolau No. 1506 1893 Maiii 24 De vânzare LSfU- la strada Roşiorilor, No. 137 compusă din 4 camere mari atinanse grădina cu copaci roditori puţ cu apă bună, doritorii a se a-dresa la d-nul Ioa-i Vasilescu misit Brăilă, safi la d-nul Dimitri Singurov proprietarul caselor Tecuciu. IMPORT INT Pentru d iii Agricultori şi comercianţi A11*| Qft q 1., de pânză einpermiată curată de cânepă soliditatea garantată, pentru invelit producte şi ori ce marfă, contra umezelel şi ploael, in ori-ce mărimi. La cerere probe şi preţul. Se vînd cu preţurile fabricel foarte eftin [la NI- Littman 10 Strada Lipscani 10 Eforia spitalelor Civile PUBLICA Ţ/UAE La 11 Iunie 1893, orele 11 dimineaţa se va ţine licitaţie la Eforie pentru furni-sarea vinului necesar spitalelor în cursul a-nulul financiar 1891—94. Cantitatea aproximativă este de 30000 litri pe an. Garanţia ; rovizorie este de lei 1000, iar cea definitivă de 10 la sută din oferta admisă Condiţiunile se pot vedea la Eforie. Licitaţi» se ţine conform art. 40—57 din legea comptabilităţeî generale. No. 6573. Doctor C. loanid Strada Armenească, 7, 'lângă biserică). Consult, de la orele 3—5 p m. Pentru săraci şi studenţi gf&tis. D-r. Enric Lempart Medic Dentist Fost consistent la Institutul Dentar al Uni-versităţel din Berlin, s’a stabilit Bulevardul Elisabetha 121 Lângă oficiul fratelui sSu dr. Lempart Dr. Minovioi Strada Câmpineanu No. 25 Consultaţii 12—2 şi 6—8. Inundaţii Vezi ce lucru s’a ’ntâmplat Mal zilele trecute Ce de luma sa înecat Aşa pe neştiute. Umbla ’n apă până in piept Cu lucruri în spinare Srigând toţi în gura mare. Cerând ajutoare Primăria—Prefectură Cu toţi în picioare Au lupţat cu o bravură Dându-le ajutoare Tot aşa Ia rândul mefi La nenorociţi Le vînd marfă eftin, zăfi Fără beneficii! Tave, Sfeşnic!, linguriţe Orî-ce Ie trebuesc BroşI, Brăţări şi Cruciuliţe Chiar şi ceai rusesc Iară pentru ăl fericiţi A sosit ce ? Ia Ghiciţi ? Mărfuri noi frumos lucrate Şi cu preţuri moderate 1 Th. Radivoit 32 Calea Victoriei 32 Case de vănzare Sunt de vânzare casele, prăvăliile şi locul din strada Lucacifi No. 24 întinderea lor, este din colţul stradel Mircea-Vodă, până la casele doamnei Ecaterina Dâmbo-viceanu. Doritorii de a le cnmpăra se vor adresa la Doctorul Hepites strada Luminel No. 27. I! Publice şi Particulare Direcţia şi administraţia Bulevardul Caro! No. 14 Bucureşti. Institutul nou de elevi Bucuressl, Str. Popa Soare No. 12 Autorisit, cu regulament, pentru Elevi interni şi semi-internl, Primari şi secundari. Director: MIh. Berar, rofeSor la Şcoala Superioară de Resboiu şi la Licenl Matei Basarab. »fc Oel mal bun Borvis este: Recomandabil pentru a fi băut pur, sah amestecat cu vin sirop sah cognac De vânzare în toată ţara, la magasinele de coloniale, drogiştî şi în restaurante. Pentru en gros a se adresa la d-nu A. G. GARISST—Bucureşti -Je arendat Moşiile Berezlogil din judeţul Suceava, comuna Lespezile, 80 fălci Dământ deschis de lucru şi 2 parchete pădure seculară în întindere de IO1/, fălci cu copaci esenţa fag, carpen, ulmi, frasin, teii! etc. Safi de vânzare până la 300 fălci pădure seculară de aceiaşi esenţă ca mai sus. De venzare lemne tăiete deja în pădure. A se adresa la d-1 Anghel Valy la Fălticeni. www.dacoromanica.ro LUPTA Admmîuf raţiunea Explotărel Pădurilor şi fabricafmneî Lemnelor dl Construcţie din PlftineştT (Gara Gugeştl) recomandă toate dimensiunele de lemne, cherestea de stejar, precum scânduri şi parchete brute. Preţurile cele mal convenabile tpsv (A se adresa direct la Administraţiune). I», tu De Yinzare Maşine de abur stabile împreuna cu azane 4 -r- 14 — 15 — 16 — 36 CAI PUTERE I Locomobilă de 12 cai 4 FERES j RAE PER 1 IC A LE (Getter) Pompă de abur mare Informaţiunî la Iosef Wratislaw, Plaineştl Gara Gugeşti). ( COROANE f Flori Artificiale 1 - ' *• 'vţ ■' Corâne cele mal frumoase Corâne parisiene Corâne cele mal elegantă Corâne ultimele creaţiunl Cop6ki© în toate mărimele Cor6ne de porţolan Corâne de mărgele Corâne pentru toate ocasiunele. Se găsesc în mare asortiment şi cu preţuri forte reduse la magasinul de mode al D-nei O 1 y m p i a No. 8. Strada Regală, 8. tx(ii diţiuni în provincie Care hârtie de ţigare este cea mal bnnâ? r - ___________ lîi La această întrebare prea importantă pentru ori-ce fumător de ţigări s’a răspuns deja în modul cel mal neîndoios. Nn e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primul rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mai bune, ce sunt în comerţ, ca hârtiile de ţigări „Les dermeres Oartouchef aci a Kwnui-Atssî ■* ac£&ui > | *£jzru St i C0SFSRM ■ isasJtz »ffrr,Aas«i ŞI fi «sacro» «tmisan Oopasot iSJUL ,,DOROBANŢUL' dirt f.-brica BRAUHŞTEIN FISăRES ţn Paris 65 Boulevard Exelmans eSte hârtia de ţigări cea mal uşoară şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilit această deja, între alţii, de d. dr. Pohl, profesor la academia tehnică din Viena, dr. Liebermann, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, o analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyca, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatul cel mai o® afloro FratII BRAUNSTEIN singur! vAMiaurrl ------Paris--------- m t.»adg ■ ittsumn/ bse*rTcjfŞimmţiM «th O» / strălucit, că hârtia de ţigară „Les dernieres Cartouches* şi. „Dorobanţul? sunt cu 28—74 #/« maî uşoare şi că dail! fumului cu 28—77% mal puţine elemente străine, de cât cele-l’alte hârtii examinate; acelaş rezultat minunat s’a con-', statat şi în laboratoriele chimice din Paris, Petersburg, Moscovă, Charcow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti.^ ^ f Este dar în interesu ori-c ărui fumător, care ţine la sănătatea sa, să &e ferească a se servi de ori-ce hârtie în loc\ să’şi aleagă pe aceea care a font constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mai igienică. Veritabilă este numai hârtia, a cărei etichetă est e egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Freres. - Pentru vînzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru România un dapotl în laşi sub firma: 1: BRAUNSTEIN FRERES FOISTDATA IIST 18S4= Saiso 11 u 1 de V ară ouveaute în Haine confecţionate pentru Bărbaţi, "ăeţî şi copii Fossedăm deja din fabricaţiunea năşiră propria din ţară. De remarcat: „Costume la unu şi două rânduri Che-viot, Camgarn, Piquet. „Redingote şi Jaquete de Adriat, Grain de Poudre. „Fardesiuri de Coachmen drap băute nouveaute „Pantaloni Nuanţe alese „Veste Broche şi Piquet „Sacouri Serge şi Mătasa(( Succesive transporturi de Stofe fine franceze si engleze pentrn ComendI.—Confecţinnea elegantă.— Comande se ipat efectua în 24 ore. HEINRICH LEBOV1CZ S-sori 4. Colţul stradei Şelari şi Covaci, 4. ^innknkhmkhkhhi Prima Casă de încredere .nil . A. Braunstein 1 OS )t< iih fi'J'! fl Bucureşti. — Strada Smârdan Mo. f, — Bucureşti (fost Fratelli Goldemberg). Anunţă onorabilei clientele şi onor. public că a primit pentru sesonul de vară un frumos esortiment de haine gata bărbăteşti şi pentru copil. Costume de fantazie Lawn-teunis, nouveautes de pantaloni şi pardesiurl etc. Rog onor. public şi onor. clientelă a vizita magazinul meă pentru a se convinge de eleganţa crojelei şi a preţurilor moderate. Cn stimă i-i i Ui A» Braunşteiir os Li Ini,'? ii — BIUROI TECHHIC. — STRADA COLŢI 59. \MS\a hV) \m 4}'#' __ORI FABRICI DE SPIRT . j j ^ « • ESP0SIŢ1UNE PERMANENTA MASINELOR AGRICOLE „Fî. F- ECKEBT’3 u i' in ru i rr i- .1 îl .! Uf l •!'. is IU. Lrtsmiaa SSk®fo§@â şl Trasura^meaFosfe! PRIM ELECTRICITATE FABRICI DE CURELE Si 1)J 3» Unelte şi obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la cerere. ■' DEBILITATEA, ANEMIA SOLELE COPILĂRIEI sunt combătute cu isbăndă prin FUOOSLTCINA KRESST k Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul de Ficat de Morun  Lhi PERDRIEL & G'*, Paris. ■na—g i'mmpvwemw n mim Medalia de Aur Viena 1883 MEDALIA DE ARGINT Bucureşti 1890 Medalie de Bronz, Paris 1889 Autorizată de Consiliul de igienă şi salubritate publică. D E N T A LIN A » esen(ă peutru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI Doctorului S. KONYA chimist Sunt două dentrifice recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel ma! bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi’higienel gu-rel dându-î totodată un miros foarte plăcuta. Preţul un flacon Dentalină. fr. 3. Pulbere de dinţi, fr. 2. Depozite: la Iaşi la Farmacia Fraţii Eonya; la Bucureşti la Farmaciile P. W Eurrier şi F. Bruss: la Drogueria /. 0-vessa şi la Parfumeria „Stella*. Florăria Duicamară Fabrica de coroane artificiale Pălărioare pentru dame, fantesie de jlorl şi ca specialitate pălării de doliu de crep negru. Flori frumoase, coşuri montate M. C&tuiescu Calea Victoria 152. Vis-â-ns de Mimgt. de Finanee Apa bine Filtrată se poate obţine adoptându-se la conducte de ape imediat d’asupra rubinetulul „FILTRELE BUHRING" în localităţi unde există distribuţiunl de apă a-cela-şl sistem de Filtre construite cu pompe se pote adopta la putini reservoare, puţuri. A se adresa pentru cumpărări saă închirieri la I. Salter, Bucureşti, Str. Lipscani No. po. Unde se poate vedea filtrele In funcţiune Pentru Vânâtori De vânzare o Carabină sistem Martiny 10 Vs ro.m A se adresa d-lul Eskenasy la Agenţia Havas. TURNATORIE de PER şi ATELIER MECANIC jt P. Keilhauer | Bucureşti, — 65 trada Isvor, 65, — Bucureşti Execută ori-ce comandă de această branşă, după modele şi desenuri I SPECIALITATE PENTRU OBJEOTE DE ARTĂ : au -----8î t jt» f p In depoul atelierului se află: ^ Pompe .de toate sistemele, Robinete peutru apă şi aburi, Tu- % buri de fer, tucitt şi plumb, Tuburi speciale pentru Latrine, Capace pentru basuale, Coloane pentru clădiri, Stâlpi de felinare pentru gaz şi electricitate, Stâlpi pentru scări. Fântâul de perete şi aruncătoare, Figuri peutru aşezat ir. , fântâni, Bănci de grădină, Pod-Bascule, etc., etc. |j. Sacale pentru stropit pe strade cu şl fără turbine. , JAMES H 0 R N S B Y* i»qr, ) m -■«ohd Locomobile şi Treerătoare m i> ii Maşini de u}e! pentru secerat şi legat snopii cu tăişul Ia dreapta Secerăttfre simple—Maşine de cosit fin Motoare cu Petroleu Toate din Fabrica HOSSSBY; Grantham-Anglia eposi t.; Strada- Doamnei 2j, Bucureşti QTJINA LAROCHE este un Elixir Vînos conţi-nend principiele celor 3 specii de qiiinquina. De ua amaraeiune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şi Increaza ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigurilor învechite etc. ***• FERRUGiriOS bila, Quina Laroehe devine unul din reconstituanll cei mai efîicaci in contra sărăciei sângelui şi a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymphatismului, lemiei, a convalescentelor prea lungi; ej escit a ţi favoriseaza digestiunea, etc. Tipografia Lupta, A. Lefteriu, Straua Câmpineanu No. 46 Bucureşfiţ, www.dacoromanica.ro PARIS, ruo Urouut, şi la pharmacieitt.