ANUL X. — No. 2003
EOlŢift & DOUA
SÂMBĂTĂ 1B MAIU 1893.
A&m&MEMTZ*
ANUNCIURI i
IN ŢARĂ
Pn an • ■ • -	... 40 lei
Sease luni .	.	.	... 20 „
Trei luni . .	.	... 10 B
Pentru învăţători pa un ân .	... 30 „
IN STREINfiTATE
Un an ... .	. . 50 lei
Şease luni ...	. 25 „
Trei lnnl ...	15 ,
\
Pe pagina HI, 30 litere, corp 7	... 1 leu linia
lV	„	„	25 bani linia
...	2 lei linia
» » 1 - » » Injerţe şi reclame „	„
Pentru axiunciurl a se adresa:
LA
Atiemimiistraţia 2 laruliafî
Un număr vechiu 50 bani

Administraţia i
Pasagiul Român No. 2
0 lege necesârâ.
Din. afar&.
Fizionomia Camerei.,' Constituţia tfăloată.. Afacerea gSLrel centrale. Furtuna, (nuvelă). Războiul civil, (foiţă):
O lege necesară
şi de simpatiile guvernamentalilor, opozanţilor şi independenţilor, trebue să fie privite cu mal multă solicitudine.
Dacă mal e timp, legea ar trebui votată.
\
Ziarele ati pomenit în ultimele zile că proectul de lege pentru în fiinţarea Muntelui de pietate va fi luat în dezbateri de către Senat. Iată în adevăr, un proect de ege de mare utilitate căruia i s’ar fi cuvenit mal multă precădere şi pe care guvernul nu ar fi trebuit să ’l negi ige şi să ’l părăsească la capriciile unul sfârşit de sesiune.
O lege de împrumutare pe emanet saii o lege pentru înfiinţarea Munţilor de pietate erea cerută de mult, foarte de mult; căci graţie unei a-semenea legi oamenii nevoiaşi vor putea găsi sume mici la trebuinţă, fără a fi forţaţi să plătească dobânzi enorme şi să piardă obiectele depuse, în cele mai multe cazuri.
Legea numită „legea lui Grădiş-teanu“ a pus un frâh cămă-arlâcu lui în ceea-ce privea exploatarea funcţionarilor şi pensionarilor ; o lege pentru înfrânarea cămătarilor în materie de emanet este tot atât de folositoare.
Starea funcţionarilor şi a pensionarilor înainte de legea d-lul Petre Grădişteanu, este cunoscută. Mal ales pensionarii ereatt vânduţi pentru tot restul vieţel, iar funcţionarii, cel mai mulţi, prinşi în cele mal infame mreje, astfel că legea a venit ca o adevărată binefacere; câţi-va cămă-torl ati fost ruinaţi, dar o clasă întreagă a scăpat de mizeria cea mal înfricoşată.
g^Iată ce fel de lege ne trebue pentru împrumuturile pe emanet. Neapărat că nu cerem o lege cu efect retroactiv, nici prohibiţiunea absolută pentru particulari de a împrumuta cu gagiu, cerem, însă, ca Statul să oprească o speculaţiune odioasă care loveşte, mal ales, în sărăcime.
Noi nu sperăm că legea aceasta va putea veni în dezbateri cbiar în actuala sesiune, pentru că guvernul se interesează puţin du soarta el; ceva mal mult principiul legel susţinută de ministru nu ne satisface pe deplin, căci dorinţa noastră, rezemată pe programul ce avem, este ca instituţia Muntelui de pietate să fie o instituţie de Stat. Proiectul guvernului are cu totul altă bază. Statul face legea prin care se vor putea înfiinţa Munţii de pietate, legea aceasta va hotărî chipul de funcţionare, dobânda etc. iar apoi se vor ia concesiuni la persoane particulare pentru diferitele oraşe din ţară.
Evident că, din momentul ce legea fixează dobânda, exploatarea dispare şi particularul concesionar va fi cu mâinile legate, totuşi noi menţinem punctul nostru de vedere de oare-ce Statul prezintă cu totul alte garanţii, plus că câştigul va reveni acestuia, iar nu unei asociaţiunl care, în cele mal multe cazuri, va fi o a-sociaţiune de străini.
Ori cum, noi dorim ca legea să fie votată şi aşa. Proectul guvernu Iul însemnează un mare progres, dar tot ce ne mâhneşte şi ne nemulţumeşte este că d. mintstru de finance pune foarte puţin interes pentru ca el să fie votat.
Asemenea legi de interes general, cari sunt sigure de sufragiile tutulor,
DIN A F A R
BULGARIA
Tir nov a, 24 Maifi. — Perechia prinţiară a asistat azi dimineaţă la serviciul divin celebrat cu ocasiunea serbării patronilor naţionali. Apoi ofiţerii regimentului 2-lea de cavalerie aii fost presintaţi prinţesei care este şeful acestui corp. A. 8. R. purta un costum care amintea uniforma regimentului şi a asistat la defilare.
La 12, banchet de 140 cuverturi oferit de oraş suveranilor. Miniştri şi birourile Cameriî afi luat parte. Prinţul a ridicat un toast la care a respuns d. Stambuloff.
Lucrările Sobraniei continuă regulat, însă nu ştie data închiderii. La ordinea zilei este discutarea adresei ca respuns la mesa-giul tronului.
Sofia, 24 Maifi — Cercurile bine informate cred că închiderea Sobraniei se va face Marţi viitor. Prinţul îşi va serba ziua sa 18 (30) la Tîrnova şi nu va pleca de cât a doua zi.
Toate modificările propuse în Constituţiei sau reunit într’un singur proiect, care fusese trimes unei comisiuni de 40 deputaţi şi care azi a fost presintat Sobraniei. Camera l’admis în principii!.
Tîrnova, 25 Maifi. — Iată pasagiul principal al adresei ca respuns la discursul tronului : „Căsătoria prinţului a fost primită cu entusiasm. Ea umple de bucurie pe toţi cetăţenii bulgari inspirându-le credinţa şi speranţa într’un viitor strălucit şi glorios al patriei. Acest mare act de Stat, înte-meiarea dinastiei pe baze solide garantează patria contra eventualităţilor periculoase şi pune o barieră încercărilor contra autonomiei şi independenţii Bulgariei.
AUSTRO-UNGARIA
Viena, 25 Maifi.— Bugetul comun pentru 1894, supus delegaţiunii, presintă, după deducerea excedentului vămilor, adică 44,370,180 fi. o sumă totală de 100.873,322 fi. la cheltueli cu un spor de 4,104,106.
Cheltuelile ordinare ale armatei afi sporit cu 5,226,800 fi.; cheltuelile extraordinare afi scăznt cu 1,274,800. Mărirea chel-tuelilor militare este dar de 4,002,000 fi.
Viena, 25 Maifi.—Cheltuelile pentru armată figurează în budgetul din 1894 pentru suma de 127.003,828 fi. cheltuelile marinei pentru 12,477,680 fi. Cheltuelile ex-tra-ordlnare pentru trupele din provinciile ocupate reprezintă 3.610,000 fi. cu o micşorare de 2000 fi. în raport cu 1893 Re-sultatul definitiv al vămilor pentru 1892 a dat 7.127,934 fi. mai mult de cât prevederile bugetare.
Viena, 25 Maifi. — Ministrul de rezboifi zice în expunerea de motive a bugetului că toate statele afi făcut sforţări şi afi realisat progrese în privinţa sporirel armatei, Aus-tro-Ungaria trebuie să le imiteze exemplul pentru a-şi menţine nivelul, de aceea el este nevoit să ceară In acest an şi în cei următori sporiri de credite.—Cu toate că trebuinţele sunt urgente, e silit să le repar-tiseze în mal mulţi ani, pentru a nu turbura echilibrul financiar. Noile credite tre-buesc să satisfacă trebuinţele următoare : sporirea numărului ofiţerilor (479.573 fl.); sporirea numărului cailor (1.244,302 fl.)
Corpurile create acum sunt 14 baterii montate, doue cadre de baterii mobile de fortăreţă. Toţi căpitanii de infanterie şi de vânători trebue să fie montaţi în mod succesiv. In creditele extraordinare cerute sunt 1.400,000 fl. pentru achisiţiunea de puşti cu repetiţie, 2 milioane fl. pentru praful de puşcă fără fum, 840,000 pentru sporirea efectivului a 50 companii şi 1 mii.
450,000	fl. pentru lucrări de fortificaţie.
ITALIA
Roma, 25 Maiu.— D. Giolitti a anunţat la Cameră soluţiunea crisei astfel cum fusese prevăzută. Ei a zis că programul guvernului remâne acelaşi. E indispensabil ca toate bugetele să fie votate în această sesiune, şi ca institutele de credit să fie re-organisate. Cabinetul a consimţit să se prezinte din nofi dinaintea Camerei. Insă pen-tru-ca să ’şi poată face datoria, trebue să ştie dacă are încrederea majorităţii. O. Giolitti a terminat cerând o declaraţie francă şi explicită.
D. Fortis a prezintat un ordin de zi luând act de declaraţia guvernului adecă o moţiune de încredere. Discuţia a fost fic-sată pe mâine.
Constituţia călcată
Cu ocazia întrunire! pe care liberali ah ţinut’o în ziua de 9 Mal la Ploeştl, d-nil I. Brădeanu şi C. Po-pescu, ziarişti, aii distribuit. un jurnal imprimat ad-hoc pe hârtie roşie şi intitulat io Mal l8gj?, Evenimentul zilei, coprinzend articole şi fragmente de articole violente de prin alte ziare. Pentru aob«£u fapt parchetul de Prahova a lansat un mandat de depunere în contra nu miţiier domni, iar poliţia capitalei s’a grăbit a 1 esecuta arestând pe d-nil Brădeanu şi Popescu şi trimi-ţându-I la Ploeştl.
Nouft nu ne-a căzut în mână nici un exemplar din ziarul în chestiune aşa că nu cunoaştem bine cuprinsul lui, dar n ci nu vroim să ne ocupăm de acel cuprins. Faptul grav este arestarea a doul ziarişti, a doi români cari ah scris, imprimat şi făcut să se distribue un ziar, ori care ar fi cuprinsul lui.
Această arestare constitue o flagrantă călcare a Constituţiei care stabileşte că arestul preventiv în materie de -presa nu există, deci reprobăm faptul şi protestăm contra lui,
Dar se ergoteazâ asupra calităţel d-lor Brădeanu şi Popescu, zicându-se că el nu sunt ziarişti şi că în tot casai nu în calitate de ziarişti ci în aceia de colportori şi distribuitori a unor manifeste aţâţătoare ah fost a-restaţl. Se invoacă chiar şi articolele din codul penal privitoare în caşuri de asemenea natura.
In ce priveşte primul punet, acela că se distinge ziaristul, adică autorul unul articol, de distribuitorul, de colportorul ziarului, subtilitatea e prea cusută cu aţă albă şi prea absurdă pentru a rezista la cea mal mică argumentare.
Se ştie ca Constituţia stabilind o jurisdicţie specială în materie de presă, n’a mărginit'o numai pentru autorii proprii zişi, ci a întins'o mal departe, zicând: autorul e responsabil de- ceea ce scrie; în lipsa autorului răspunde girantul, în lipsa acestuia editorul, tipograful. Evident deci că jurisdicţia specială în materie de?presă se. întinde asupra tuturor elementelor şi factorilor cari contribue la apariţia unul ziar, adică asupra autorului, editorului, distribuitorului, etc.
In adever, la ce s’ar reduce libertatea presei, ce ar mal însemna garanţiile luate de constituţie pentru a asigura acea libertate, când un ziar ar putea fi scris şi imprimat în deplină libertate, dar când ar fi vorba de. distribuire, de vîuzare, de răs-pîndire a acelui ziar, parchetul ar interveni imediat arestând pe colportori, sub cuvînt că răspîndesc manifeste aţîţătoare!....
Aceasta ar stabili un fel de cen-sură a colportorilor asupra directorilor de ziare, asupra articolelor din gazetă, căci când li se vor da jurnalul spre vînzare sati distribuire, el îl vor citi mal întâi, asigu-rându-se de cuprinsul inofensiv, cerând suprimarea unor pasagil ce li s’ar părea prea violente satL provocatoare.
Constituţia trimiţând toate procesele de presă înaintea juraţilor şi suprimând arestul preventiv In tot ce priveşte materia de presă, a stabilit că nimeni nu poate fi împiedicat, în nici un chip, la răspîndirea părerilor sale de cât numai prin o hotărîre a juraţilor, — iar până a-tunci deplină libertate, nici un a-rest preventiv pentru nimeni, nici
pentru autor, nici pentru colportor!
Cum am zis mal sus, unii invoacă în caşul special articolele din codul penal. Lasă că dacă ne am lua după dispoziţiile draconice din codul penal, apoi libertatea presei n’ar mal exista de mult, nici o manifestare a gândirel, nici o exprimare a unei păreri n’ar putea să fie scutită de rigorile codului. Aşa, un articol inofensiv tratând despre condiţiunile rele în care guvernul a angajat tratativele pentru o convenţie comercială, ar putea fi considerat de parchet, drepr o discreditare a Statului şi colportorii ziarului arestaţi. Un alt articol îndemnând pe alegători să nu mal îngădue un moment şederea la cârmă a guvernului, poate fi interpretat ca o aţîţare a cetăţenilor unora conţra altora, şi aşa mal departe.
Din fericire constituţia revisuită la 84 a abrogat de fapt toate articolele din cod care sunt anterioare revi-suirel. Deci greşecc acel ce invoacă codul penal.
Inchieind, zicem: dacă guvernul voeşte să pedepseasă pe autorii ziarului de ocazie respîndit la Ploeştl, n’are de cât tsă’l dea în judecata cur ţel cu juri, dar arestările preventive constitue un atentat contra libertăţel presei, o călcare vădită a constituţiunel şi noi protestăm contra el.

Fisionomia Camerei
Şedinţa se începe printr'o luptă teribilă între miniştrii şi deputaţi.
—	Vacanţă 1 să luăm vacanţă d-lor I strigă mal mulţi deputaţi.
—	E Joia moşilor 1 strigă alţii.
—	Amu trebue s’o sfârşim odată, nu merge tot cu vacanţă, ne apucă Cuptor aci, răspunde K.K. Lascar.
—	N’al de sat s’o sfârşeşti, pleacă la G0‘ lăşel de unde al venit, T strigă o voce.
Generalul Mânu sună clopoţelul.
Camera este înfierbântată. Foarte dispusă să facă scandal.
—	Bine că nu are Carp azi nici un proect de lege că l’ar mânca turbaţii, spune d. 1. Miclescu.
—	Curat l’ar înghiţi, ori câte chestii mi' nisteriale ar pune K.K. Lascar, adaugă d. C. Miclescu.
—	Interpelez pe d. ministru de externe asupra taxelor ce 3e pune în portul Con stanţa, spune d. Poenaru-Bordea.
—	Bravo! bravo! strigă mal mulţi deputaţi.
—	Vor şedinţă în Joia moşilor, să le dăm noi şedinţă.
—	Cer dosarul în afacerea Goetz! strigă d. N. Fleva.
—	Şi mal bine, bravo 1 strigă deputaţii.
—	Nu vorbeşte cine-va şi în afacerea Bedmar? întreabă alţii.
Banca ministerială este roşie. D. Al. La-hovari are o poftă grozavă să-I bată pe toţi. K K. Lascar stă ghemuit şi-şî spune cu a-mârăciune: „Iacă amu pi cine am pus prefecţii mei să aleagă0.
D. Triandafil este la tribună. D-sa citeşte raportul şi proectul de lege prin care se acordă o pensie de 1000 lei lunar, Mitropolitului Primat.
—	Asta trebuia s’o aduceţi Sâmbătă 1 strigă X.
—	Da, că este Sâmbăta moşilor 1 adaugă J,
—	Atunci să face pomană, răspund alte două zeci de voci.
D. Tache Ionescu este foarte îngrijit. Toată nădejdea ’l e la o chestie ministerială bine simţită şi bine pusă de K. K. Lascar.
D. Fleva combate iproectul în aplausele adunărel.
•— Nu înţeleg să dad pensie de cât oamenilor de caracter.
Şi pentru-ca să atragă simpatia Camerei, d. Fleva profită cu abilitate, de lupta încinsă pentru sărbătorile tradiţionale.
—	Eu d-lor am cult pentru acel înalţi prelaţi, cari cu viaţa lor chiar au făcut şi apărat zilele mari, zilele de sărbătoare ale poporului român.
Ce apiause, ce ovaţii, ce manifestaţii se fac d-luî Fleva Tribunul la un moment
dat să crede stăpân pe situaţie, i se pare că este în acel moment când eşind din poarta Văcări i or erea adus pe mâine de trei zeci
de mii de oameni, şi pentra a doua oară crezându-se stăpânul situaţiei, întoaece arma şi începe să ’I dea la cap guvernului. Sărbătorile naţionale sunt uitate. Deputaţii numai ved de cât pericolul care ameninţa guvernul şi întocmai cu câinii credincioşi să reped Ia Fleva.
Situaţia este perdută.
Cele două tabere opozantă şi guvernamentală se regăsesc faţă în faţă. Chestia religioasă în Cameră n’a daţ naştere unul rezboifi de 30 de ani nici unuia de 7 ani, a fost o simplă încăerare.
Acum e rândul d-lul Take Ionescu. D-sa este abil, ştie să linguşească amorul-propriu al deputaţilor. De aceia îl dă merefi zor cu... „Bazat pe încrederea cu care d-voastră m’aţî onorat tot-d’aun«i“
„Fiind aigur că această onorată cameră va da totdeauna cu aceiaşi largeţă...*
„Măgi t de deplina încredere ce pururea ’ml aţi arătat.** „Hotărât să urmez merefi calea pe care d-voastn ’mi-o indicaţi cu atâta bună-voinţă“ etc., ete
Şi deputaţii aplaud cu frenesih—
Din când în când junele ministru, îşi permite să trântească pe d-nu Fleva, ba chiar şi pe întreaga opoziţie pe o iapă cu aripi sburătoare şi ast-fel .majoritatea ’l găseşte nu numai capabil dar şi om de spirit.
JIp.
BUCURESOI
Concursul internaţional pentru Întocmirea proectelor
In Septembre anul trecut, Direcţiunea căilor ferate Române, a publicat un concurs internaţional pentru facerea proectulul gărei centrale de călători şi localului administraţiei centrale al C. F. R.
Proectele sunt in număr de 38 şi afi fost depuse de a 1 Maifi, iar—juriul de examinare întocmit ad-hoc, a şi distribuit premiele—în mod aproape secret, iar acum, după ce afacerea e încheiată şi concursul judecat, s’afi expus desenele în vestibulul Ateneului, pentru ca publicul şi presa să ia act de ceea ce s’a făcut fără nici un control şi după bunul plac al prea inteligentei direcţiuni a căilor noastre ferate.
Ţinem să spunem de Ia început că ar-chitecţil români n’afi luat parte la acest concurs, de oare-ce ştiafi în mod positiv ci concursul era de formă, direcţia c. f. avînd fixate dinainte preferinţele sale.
Cine cunoaşte felul legăturilor dintre d architeet Blanc (norocosul cu premiul I) şi d. Duca, directorul C. F. R., şi cine t avut ocazie să studieze modul cum a fost pregătit concursul, du este de Ioc surprini de resultatul ce I’a dat, adică de a pro cura 38 proecte detestabile în majoritate şi pintre cari, al d-lor Blanc et Marcel si resorteze.
Să ne explicăm:
Acuma trei ani, Direcţiunea C. F. a în tocmit o comisiune de ingineri şefi de ser-vicifi, care având sarcina de a stabili con diţiunile în care trebue făcută gara cen trală, a mers în străinătate şi afi visita mal toate gările centrale remarcabile dil Europa, culegând toate datele şi documentele necesare.
In acelaşi timp se ţine la Paris concursul pentru Grand Prix de Rome şi prin tr’un fericit hasard, subiectul era „ O gart centrală pentru o capitală din Europa“ Comisiunea luă cunoştinţă de acest concurn precum şi proectele ce afi fost premiate. Acest concurs s’a ţinut ca de obiceifi—sul patronagiul Academiei de Bele-Arte dii Paris, şi premiul I l’a avut d. architec Eustache, care a fost trimes la ^Rorna, îi urma acestui strălucit succes.
Cu documentele culese din afară şi cu e-lementele luate din organisaţia şi trebuin ţele noastre, se schiţă în mod intim ui proect de gară centrală, pe baza căruia s’i şi cerut creditul de 23 milioane, ţin car intră şi aceBte clădiri.
Şi studiul fusese împins cbiar foarte de parte, de oare-ce din expunerea de motivx a proectulul de credit se ved date detaii de întinderea clădirilor şi valoarea lucrărilor, aproape exactă.
Pe cât se ştie, vorbă de concurs nu era ci numai să se angajeze un architeet (pe plac), care împreună cu comisiunea şi cu aprobarea Onor. Direcţii, să realizeze lucrările.
Favoritul era consultat adesea ori în astă afacerea — în mod amical, natural — dar şi cu scop de a ’l pune în curent cu toate, pentru orl-ce eventualitate. — Se yede că se temeau pe la direcţie că nu o să le meargă neted pînă la urmă, c credeaţi.
www.dacoromamca.ro
lupta
.g<?8! >nm ai
A'i AH>
Efectiv, Ministerul Lucrărilor publice, su-puind caşul consiliuM de Miniştrii, se decise ca să se facă un concurs internaţional.
Prea bine a răspuns onor. direcţie, fie şi concurs, cu atât mai bine că vom putea a-rangea lucrurile cu o formă mal bună, şi concursul fu publicat.
Ca un concurs—şi încă internaţional — să fie serios, trebue ca prin programe şi condiţii să se garanteze concurenţilor o dreaptă judecată şi avantagiul moral ce aparţine învingătorului, de a şi executa singur opera.
O dreaptă judecată nu se poate garanta de cât printr’un juriu compeiinte a judeca proecte de architectură, precum şi priu resr pectarea condiţiunilor concursului.
Ce face Onor. Direcţiune ? Prin condiţiu-nile concursului ridică garanţia unei judecăţi competinţl, fixând d’înainte un juriu care să să se compue din şefii de servicii şi o delegaţie a consiliului de admîuis-traţie. Ori, nici în consiliu de administraţie, nici printre şefii de serviciu, nu e nici un architect, deci ce curagiu putea avea ar-chitecţil chemaţi la concurs, când li se spunea d’inainte că vor fi judecaţi de comisii compuse din nearchitecţi fi subalterni ai onor. direcţiuni.
Printr’o altă condiţie a concursului se ridică învingătorului şi dreptul d@ a avea direcţia lucrăriloi, reservindu-1 seama direcţii C. F. R.
Ce e mai penibil de cât să ’ţi vezi proiectul masacrat de un nearchitect, căci în direcţia C. F. R. nu e nici un architect?
De asemenea s’a suprimat din program cestia exposiţii proectelor.
Din causa acestor trei condiţiunl: compunerea juriului, expoziţia, executarea lucrărilor, toţi architecţiî serioşi s’aii abţinut de a lua parte la concurs iar românii în special, de oare-ce ei ştiaă pentru ce motive s’a întocmit ast-fel condiţiunile concursului.
De aceia n’aă luat parte de cât naivii şi cei s!gurţ de succes
Ceea ce a făcut pe architecţiî serioşi să se retragă e şi faptul foarte bătător la ochi, că prin programul concursului, s’a detaliat aşa de mult compunerea clădirilor în cât aproape s’a spus câte uşi şi ferestre să aibă fie-care cameră, cu ce altă cameră să comunice, etc., ceia ce denotă prea evident că înşirarea camenlor s’a făcut după un plan ce era deja conceput.
Suntem positiv informaţi că nh luat cunoştinţă de programe şi condiţiele concursului peste patru sute architecţi din ţara şi străinătate, şi la urma urmi de abia 38 au avut curagiul safi mai bine zis naivitatea a trimete proiecte, din care numai 12 au putut fi alese cu chiu cu vai spre clasare.
Şi pentru ce oare direcţia C. F. R. a pus cele trei curioase clause în condiţiile concursului ?
Răspunsul e lesne de dat: spre a putea
Un singur control serios rămăsese: expoziţia publică. A nu o face de loc nu mai era necesar, după ce a văzut cum stă cu proăcte, deci s’a hotărît să facă şi expoziţie, ca să nu se zică că s’au ascuns lucrurile, numai s’a ferit a face o expoziţie înainte de judecare, căci ştiau bine ce’i aşteaptă, favoritul venind cu un proect plagiat, proectul d-lui Eustache, pe scare direcţia căilor ferate ’1 avea în cartoane şi pe care juriul de examinare îl cunoştea.
Dacă expoziţia se făcea înainte de judecată, se constata în mod public: 1) Că nici uu proect nu merita preimul 7; a-dică nu se putea lua de basă nici unul pentru facerea gărel noastre.
2)	că proectul d-lor Blanc şi Marcel, fiind o plagiaturi!, proastă chiar a pro -ectului d-lui architect Eustache, trebuia scos din concurs, ca o lucrare care merită să fie blamată, iar nu recompensată.
Ce curagiîi şi ce lipsă de scrupul din partea d-lor Blanc, Marcel şi direcţia căilor feratei
Spre a ajunge însă la scopul plănuit, au trecut peste tot, au judecat cu uşele închise, trimiţând la exposiţie resultatul faptulut împlinit, contra căruia cred că nu mai este nimic de făcut.
D-nii Blanc şi Marcel vor lua una sută zece mii (110.000) lei spre a plagia şi schilodi un proect de o concepţie frumoasă şi vor avea fi rezervata direcţie a lucrărilor, de oare-ce rezerva a fost făcută ca fi cele-l'alte restricţii — numai pentru caşul când prin vre-o împrejurare prea extra-ordinară, n’ar fi fost posibil să dea lucrarea favoritului Onor. direcţii. Şi ce favorit trebue să fie, dacă după atâtea măsuri de protecţie, venind cu un proect plagiat, tot i-a dat premiul I, şi dreptul de a mai lua 100 000 lei.
Asta miroase cât de colo a tovărăşie.
Afacerea clădirilor şcolare (faimoasa a-genţie Duca-Blanc) a rămas nimic pe lângă chiverniseala cu gara centrală.
Vom continua, arătând cine e d. Blanc şi prin ce peripeţii a trecut legăturile sale cu d. Duca.
Căpitanul s’a făcut galben ca ceara.
Plouă într’una; spre răsărit, spre apus, spre mează-noapte, spre mează-zi, de jur împrejur, e numai marea şi iar marea....nu se vede pânză în zare.... toate corăbiile s’au întors în port.
Numai Amalia se luptă cu valurile ce urlă.
De o-dată se umflă tare vântul; catargul întâiu se îndoeşte ca o trestie, apoi scârţie, se rupe şi cade sgomotos.,.. sfărâmând o bună parte din îngrădeala punţei.
— Ei copil 1 mâna pe topor 1... aşa, ori suntem pierduţi.
MateloţiI ascultă de porunci.
Ei sunt deprinşi să citească pe cer şi toţi au priceput că a venit ceasul solemn. Fiind-că valurile în fie-ce minut spală podul Amaliei, musul a fost trimes în pivniţă.
Vântul se întăreşte, undele se fac imense şi ori de câte ori trece câte una peste corabie, mateloţii se ţin bine de îngrădeală,
meră s’a depus la Senat proectul de Iepe pentru acordarea unei pensiuni de 1000 lei pe lună Mitropolitului Iosif Georgian.
Cousiliul central de administraţie al Societăţei Funcţionarilor publici în şedinţa sa de la 12 Maia 1893 a hotărât ca în corpore să represinte Societatea la înmormântarea decedatului general Ion Bm. Florescu, membru de onoare al Societăţei.
Liga culturele din Piatra au j delegat spre o lua parte la congresul j general al Ligei, ce se va ţine în Bucureşti, pe d-nil Grigorie Isăcescu deputat şi pe dr. Ion Niţulescu.
ALEXIS BOUVIER
F
UNA
Stai la gura sobei şi’ţi citeşti jurnalul. Indiferent treci ca ochii peste această frază: „O furtună îngrozitoare domneşte pe mare; sunt temeri de nenorociri în largul ei.*
Ştii ce ascunde această frasă?
O istorie, luată din mii; citeşte-o.
să descurageze pe architecţiî serioşi, să
aibă mâna liberă în hotărînle ce va lua fi spre a putea da lucrările cui hotărîse dinainte.
Şi faptul s’a adeverit în modul următor,; Dacă la concurs venia proiecte mai bune ca ale favoritului, atunci juriul se compunea după condiţii, din d-nu director cu şefii săi de serviciu, adică cu subalternii set, fără expoziţie de proecte, deci o judecată cu uşile închise; cu atât mai rău pentru cel ce au primit să ia parte la concurs în aceste condiţii, o singură teamă le era— de architecţi români care ar fi strigat contra acestui procedeu; pe ei însă i’a consiliat să nu’şi mai bată capul, căci ori care ar fi resultatul concursului direcţia va face tot ce ştie, — adică ce avea hotărât.—
Cum a văzut că tactica de descurajare şi timidare le-a reuşit, căci au venit numai 38 proecte, imediat afi început să se arate mârinimoşi adăogând doul architecţi la juriu—pe lângă cei opt membrii near-ehitecţi, cu care se zice că judecă competent, de şi premiurile le da prin vot secret, deci cei doui architecţi putea fi contra, că resultatul era să fie tot cel ce era
hotărît
Iu răvărsatul zorilor, corabia Amalia ese din basinul cel mare de la Dieppe; are un eebipagiu de cinci oameni şi un mus.
De cum a intrat în mare, a jucat pe valuri ca uu dop de plută: vântul suflă tare; atuucî au întins toate pânzele şi au dat goană în mijlocul mărei Curând corabia nu se mai văzu de cât ca un punct negru în zare.
O undă vine plină de spume, vuind.
—	Vine la noii strigă căpitanul.
Unda trece, se aude un răcnet.
Pe pod numai sunt decât patru oameni.
Unul mai puţini
—	Căpitane, e Iacob să ’l scăpăm 1
—	Tăcere 1
—	Are nevastă şi copii....
—	Tăcere I
Tac şi fie care şopteşte ;
—	Sfântă Fecioară d’Arc, de ’ml-oi mal veda pUTeana, îţi aprinz două făclii de cate cinci chilo.
—	Doamne Isuse, am s’o îmbrac din nofi pe maica ta de la Sfântu Iacob.
—	Maica Domnului şi tu sfinte Iacobe.-...
Unda bubue, valul trece...
Unul mai puţin!..
Cei trei nenorociţi sunt spăimântaţi.
Unul zice :
—	Să ’l scăpăm!
—	Tăcere! strigă căpitanul.
—	Tac. Numai corabia se plânge, gemând sub isbiturile valurilor.
Mateloţii stau pe vine ţiindu-se cât pot de îngrădeala podului.
Numai căpitanul stă îu picioare, cu mâna încleştată pe bara cârmei...
încet încet se înoptează; au luptat o zi întreagă.
Furtuna a trecut... au să se întoarcă în port.
Numai atunci se uită unul la altul. Nu ’şi-afi spus o vorbă, dar s’au înţeles :
—	Lipsesc doui 1
Ce au să spue mamelor şi copiilor, care toată ziua aă alergat malurile mărci agitate?
—	Ei n’au zis nimic; căpitanul a strigat:
El, râioşilor!... o să spunem... o să
spunem... că sufla vântul tare 1
Se spune că, în afîrşit d. L. Ch-targiu a cedat d-lui N. Filipescu şi că zilele acestea d. Radu Roseti, va fi înlocuit la prefectura de Brăila cu d. Rahtivan, actual procuror pe lângă tribunalul din Bucureşti.
D. Tache Ionescu a depus eri pe biuroul Senatului proectul de lege votat alaită-eri de Cămerâ, relativ la modificarea art. 2 din legea pentru alegerea Mitropoliţilor şi episco-pilor.
Probabil că până mâine să va vota această lege împreună cu acea prin care se acordă o pensie de 1000 lei lunar Mitropolitului demisionat-
Consiliul comunal n’a ţinut aseară şedinţă. Convocarea a fost amânată pentru azi.
Duminecă 16, Luni 17 şi Marţi 18 să ţine în Palatul Atheneului congresul Ligel.
•A i
D. general Algiu, care a fost mult timp aghiotant al generalului Florescu, a fost delegat de guvern, ca să asiste la serviciul funebru ce se va face pentru generalul Florescu la Paris
Nu ’i aşa că, atunci când citiai după masă, în jurnal:
„... sânt temeri de nenorociri..."
Nu te gândiai la una ca aceasta ?
La început mateloţii cântau descurcând plasele. Dar, de cum a început să sufle vîn-tul, căpitanul Jean-Marie a strigat:
•— Oh! copii, lăsaţi plasele 1 Şi plasele fură lăsate în apă; numai că-păţineîe mari de plută se vedeau plutind d’asugra.
— Căpitane, strigă un matelot; să dansăm !
Şi a început să plouă, o ploae măruntă şi deasă ce v* 'ngheaţă oasr’".... şi furiile vântului aii năpustit valurile in potriva corăbiei...
—	Trageţi plasele! a strigat căpitanul.
Plasele aii fost trase şi svârlite în fundul pivniţei.
—	Mus, închide tot.
—	Căpitane 1 undele, căpitane 1
—	Ţineţi-ve bine, că ne mătură!
In adevăr, o undă mare şi puternică, cu coama plină de spume, vine şi isbeşte corabia. Incbeeturile corăbiei gem sub lovitura undei.
In consiliu de miniştri s’a decis ca corpurile legiuitoare să fie convocate pentru ziua de ig Maiu pentru alegerea Mitropolitului primat si unui episcop.
Episcopul Ghenadie al Argeşului, va fi ales Mitropolit iar arhiereul limuş episcop.
O nouă nenprocire a isbit grajdul â lui Mareacu. Reine- Gabrielle, iapa, care a căzut la cursa de Duminică, a căzut din noti alaltă-erl la hypodron pe când Jocheul o antrena pentru curaa de Duminica viitoare. De astă dată însă lovitura a fost teribilă.
Căzând la acelaşi gard la care a căzut Duminică, eapa s’a lovit răii i de un par. Doctorii chemaţi ah declarat că şira spinărei este ruptă. D. Mareacu a fost nevoit s’o împuşte,
Reine- Gabrielle era unul din cele mai bune luptătoare îi cursele de la noi.
D. senator Ioan Plesnilă a fost eri victima unui furt foarte îndrăzneţ, un necunoscut a pătruns în camera d-sale pe când dormea şi ’i-a furat suma de 300 lei şi un ceasornic de aur cu lanţ tot de aur.
Eri imediat ce a fost votai de Ca-
Trupra italiană de opereta, dă o
serie de reprezentaţii, cât va ţine
vremea urîtă, la liugo. Aseară a dat . Rouă Vrăjitoare, Era lume. Trupa j a fost foarte mult aplaudată,
Această trupă merită să fie văzută, i Are lucruri originale şi plăcute.
Serbările So6i9tăţeî Presei Societatea Presei hotâia.nd să dea mari serbări populare în Cişmigiu în zilele de 21, 22 şi 23 Mai curent, comitetul face cunoscut tutulor persoanelor care ar dori să închin» eze locuri în grădină pentru instalarea de jocuri, restauranturi, bereriî, chioşcuri, eîc. etc. să se prezinte, cu începere de Sâmbătă 15 curent, la localul Societăţei, strada Academiei, casa Steiner, ÎDtre orele 4—7 după amiază, unde vor afla condiţiunile de închiriere şi de plată.
barele stabiliment Hugo
Duminică x6 Mată 1893. Conferinţa d-lul Const. Miile, sub patronagiul Clubului Muncitorilor din Bucureşti.
Subiectul: Arta şi Socializmul. Preţul intrării: 50 de bani. Locurile rezervate în loji şi stal 1 leii, începutul la orele 2 p. m.
Serviciul telegrafic
Viena, 25 Maiil. — Împăratul, arhiducii şi miniştii afl asistat la servicitd funebru al d-lui de Schemeriing. S’ah pronunţat discursuri pe mormânt. D. de Schoemburg, vice-preşedintele Camerei Seniorilor, a vorbit în numele acestei Camere şi d. Olener în numele stângei germane.
VIrna, 25 Maiă.—D. Paulus Mayar, 0-vreiu botezat venit din Germania şi care a zis într’o scrisoare către un preot din Viena, că a fost martor la un omor ritual, în Rusia, comis de evreii, a fost arestat după cererea tribunalului din Lipsea, pentru ofensă şi defăimare prin calea presei.
Târnova, 25 Maifi. — Adresa Sobraniei este o parafrasă a începutului discursului tronului. Ea exprimă Prinţului sentimentele Bale de lealitate a naţiunii şi recunoştinţa sa către Printu şi guvernul pentru înţelepciunea cu care guvernează ţara, pentru a-pararea exemplară a intereselor naţiunii. A-dresa termină asigurând eă aleşii naţiunii recunoscând importanţa modificaţiunilor constituţionale dictate de dorinţa de a vedea ţara consolidându-se şi mărindu-şi mijloacele sale de acţiune în favoarea viitorului seu, a prosperităţii şi a autonomiei sale, îşi vor da toată atenţiunea acestor modificări cari ah în vedere binele, interesul şi viitorul tronului şi ţări.
Atena. 25 Mai. — Regele şi regina ah visitat escadra franceză şi au prînzît pe bordul"iui "„Formidable*-. S’aQ pronunţat toaste de o mare cordialitate.
VIena, 25 Mai.—Prinţul de Muntenegru a făcut o lungă visită contelui de Kalnoki.
Innsbruek, 25 Mai.— Azi au reînceput cursurile universităţei,
Atena, 25 Mai.—După ultimele ştiri din Teba, mai multe case s’au surpat; altele s’au scufundat. O persoană e omorîtă şi două rănite.
Moscova, 25 Mai.—Familia imperială a sosit eri seară. Populaţiunea i-a făcut o primire entusiastă. Toţi membrii familiei imperiale, afară de doui. cari sunt în străinătate, au asistat la recepţiune.
Petersburg, 24 Maiu.—-După Grajdanin, Consiliul imperiului a aprobat măsurile propuse de ministrul de finanţe în contra speculaţiunii de bursă asupra biletelor de credit, măsurile privitoare la mersul regulat al afacerilor Bursei şi autorisaţia pentru ministru de finanţe de a verifica în ori ce timp registree bancherilor şi ale agenţilor de schimb.
Petersburg, 24 Maiil. — Familia imperială a petrecut eri la Charkov, azi va veni la Moscva. Marele duce George Alexan-drovici s’a întors din Crimeea în Caucasia.

FOIŢA pi ARULUI „LU.PTAU
-wmo'j «ml al ca	ipfl ii
-nil i	A	«v • \ j
O. ao inî'iaidu i .
. <•	lVv
54
RESBOIUL CIVIL
DE
fli” îA®J 4
-h iiffi
jri DK BALTAC
CAP. IIT
-aiiic i
O idee a lui Fuchă
asauni-j s	*	-
—	Dar ştiu eh de nu împingeţi răsti unar ea până să puneţi stăpânire pe viaţa mea, ca să o murdăriţi, în loc să’mi voiţi moartea....
—	Ah ! nu mă iubiţi, vă gândiţi la d-stră şi nu la mine, zise ea furioasă vărsând câteva lăcrimi.
Cocheta cunoştea bine puterea ochilor ei, cînd erau uzi de plîns.
—	Ei bine, strigă el, ia-mi viaţa, dar şterge-ţi ochii 1
—	Oh! iubitule, strigă ea cu glas năbuşit, iată cuvintele, accentul şi privirea ce aşteptam, ca să prefer fericirea ta în locul fericire! mele. N’aşi pierde nici măcar un pahar de apă în casa în care lo-cueşte o femee, care de două ori a cercat
să mă ucidă, care poate că încă plănueşte vre-o trădare contra noastră, şi care în momentul acesta ne ascultă, adaose ea ară-tînd cu degetul marchisuluî cutele volanului de la rochia d-nel de Gua. Apoi îşi şterse lacrimile şi şopti la urechea marchisuluî, care tresări, '.and se simţi mîn-găiat de suflarea ei:
—	Pregăteşte tot pentru plecarea noastră, să mă duci la Fougeres şi numai acolo ai să ştii bine de te iubesc 1 Pentru a doua oară, me încred în d-ta. Dar d-ta te-ai mal încrede a doua oară in mine ?
—	Oh 1 Mario, m’a! adus în stare să nu mai ştiu ce fac 1 Sunt beat de cuvintele şi privirile d-tale, sunt gata sâ’ţi fac pe plac.
—	Ei bine, fă-mă fericită un moment 1 Fă să me bucur de singurul triumf pe care ’l-am dorit. Voiu să respir în plin aer, în viaţa pe care am visat-o, şi să mă răsfăţ în ilusiile mele, înainte de a le pierde. Aide, vino şi dansează cu mine.
Se întoarseră împreună in sala de bal şi cu toate că d-şoara de Verneuil a putut să fie deplin măgulită în inimă şi în vanitatea eî ca ori-ce femeie, nepătrunsa dulceaţă a ochilor, zâmbetul buzelor, repeziciunea mişcărilor unui dans însufleţit, păstrară secretai gândurilor kel, cum marea păstrează secretul criminalului care’I încredinţează un cadavru greu. Cu toate acestea adunarea lasă să’i scape un murmur de admiraţie, când Maria se vîrî pe după braţul iubitului el, ca să valseze.
—	Conte, zise d-na de Gua d-lul de
Beau van, duceţive-ţi şi vedeţi de e în lagăr Fură-Pîîne, aduceţi-mi-1 aci; şi fiţi siguri că ve-ţi obţine de la mine, pentru acest serviciu mic, or-ce veţi voi, chiar mâna mea.— Răsbunarea mea are să me ţie scump, zise ea când îl văzu că se depărtează; dar de astă-dată n’are să’mi mai scape.
După câte-va momente în urma acestei scene, d-şoara de Verneuil şi cu marchisul erau în fundul unei berline, la care erau înhămaţi patru cai viguroşi. Surprinsă când văzu pe cei doi pretinşi duşmani în aşa bună pace, Francina rămase mută, fără să se întrebe, dacă din partea stăpânei sale era prefăcătorie ori amor. Graţie tăcerei şi întunericului nopţii, marchisul nu putu să ia seama că d-soara de Verneuil era cu a-tât maî agitată, cu cât se apropia de Fou-geres. începu Să se albească de ziuă, când zăriră de departe clopotniţa ie la Saint-Leonard. In momentul xcesta Maria îşi zise: — O să mor 1
La cel dintâiu munte, acelaşi gând le veni în mintea amândorora; coborâră din trăsură şi pe jos urcară dealul, in aducerea aminte a primei lor întâlniri. Când Maria luă braţul marchisuluî şi făcu câţiva paşi, cu un zâmbet îi mulţumi că i-a respectat tăcerea, apoi, ajungănd pe culmea platoului de unde se vedea Fougăres, ea kîi zise:
— Nu merge mai departe ; puterea mea nu te-ar scăpa din mâinile Albaştrilor astă-zi,
Montauran se arătă cam surprins; ea T
zîmbi trist, îi arătă o stană de peatră par’că
; să şează şi ea rămase în picioare într’o a-titudine de melancolie. Sfâşietoarele emo-ţiunî ale sufletului eî nu ’I mai permiteau să întrebuinţeze prefăcătorii. In momentul acesta, ar fi fost în stare să îngenuchiă pe cărbuni aprinşi şi să nu ’i simţă, cum nu simţise marchisul, când luase tăciunele a-prins în mână.
După ce ’şi-a privit iubitul cu o durere adâncă, ea ’i spuse aceste cuvinte grozave :
—	Tot ce ai bănuit despre mine, este adevărat!
Marchisul lasă să-’x scape un gest.
—	Ah 1 ascultă-mă, fără să me întrerup!, continuă ea cu glasul mişcat. E adevărat că sunt fata ducelui de Verneuil, dar fata lui naturală. Mama, o d-şoară de Casteran, care s’a călugărit, ca să scape de chinurile ce i se pregâtiah în familia ei, îşi răsplăti greşala cu cinci-spre-zece ani de lacrămi şi muri la Seez. Numai la moarte, a implorat ea pe cel ce o părăsise, pentru că mă ştia fără pri teni, fără avere, fără viitor... Omul acesta ce venia tot-d’a-una la mama Francinei, îşi uitase copilul. Cu toate acestea ducele m’a primit cu plăcere şi mă recunoscu, pentru că eram frumoasă şi pentru că poate că se revedea tînăr în mine. Nu voiu adăoga nimic; el a fost tatăl meă. Cu toate acestea, lasă-mă să-’ţi explic cum şederea mea la Paris a trebuit să ’mi strice sufletul. Societatea ducelui de Verneuil şi aceia în care mă introduse, erafx | pline de filosofia batjocoritoare de care se ,
entusiasma Franţa, pentru că pretutindeni era profesată cu spirit...
Tatăl meii, continuă ea după o pausă oftând, muri după ce m’a recunoscut şi după ce m’a avantajat printr’un testament care micşora considerabil averea fratelui meu, fiul lui legitim. Intr’o zi rămăsei fără asii şi fără protector. Fratele mefl ataca testamentul ce mă îmbogăţia. Trei ani petrecuţi într’o familie opulentă îmi desvol-taseră vanitatea. Satisfăcându-ml toate fantasiile, tata ’mi crease trebuinţe de lux, deprinderi ale cărora pericole şi tiranie nu era în stare să-’şî-o explice sufletul meu tinăr şi naiv. Un prieten al tatălui mer, mareşalul duce de Lenoncourt, în vârstă de şapte-zeci de ani, se oferi să-’mi servească de tutor. Primii. După câte-va zile de la începerea acelui proces odios, mă regăsii într’o casă strălucită, în care mă bucuram de toate avantagiile pe care cruzimea fratelui meii mi le refusa lângă cosciugul tatălui nostru. In toate serile, bătrânul mareşal venia să petreacă Jângâ mine câte-va ceasuri, în care nu-mi spunea de cât cuvinte dulci şi mângăetoare. Se purta cu mine aşa, că ajunsesem să mă cred copila lui.
.Uiitiii sb f ii
n
(Va urma).

)
.ii 1 j ' i 1 * ~b
om-»
www.dacoromanica.ro

LUPTA
Sti t*I mărunt©
Asociaţlnnea gen. a stud. universitari pentru congres
Secţiunea Bucureşti Se aduce la cunoştinţa d-lor studenţi şi d-şoarelor studente, cari doresc a ţine conferinţe la congresul studenţilor universitari, ce are loc în luna Septembrie la Buzău, că termenul fixat de comitet pentru cercetarea acelor conferinţe, este de la \ 15 August până la 1 Septembrie a.c.
Nici o conferinţă nu se va primi mai târziu de 16 August, 6 ore seara.
Secretar general, G. I. Stefănescu-Goangă
Ni se comunică din Câmpulung un stră- j lucit succes obţinut prin intervenţia ştiin- j ţel medicale înt’run caz de moarte sigură. Iată cazul:
O fetiţă a d-lul Conrad Keru, berar din Câmpulung, se îmbolnăveşte de anghina crupald; fetiţa, în vârstă numai de 3 ani era în agonie, ameninţată de a tspira prin sufocaţia ce din moment în moment se agrava.
Se chiamă imediat d. dr. Vasile Popescu medicul primar al judeţului Muscel. D-s&, în faţa acestui pericol eminent, se decide a face iracheotomîa, operaţiune gravă şi periculoasă.
Cu toate acestea, d. dr. Popescu, asistat de medicul oraşului d. dr. Fridman, pro-cede la facerea operaţiune! care, graţie abi-lităţel sale, a reuşit complect.
Fetiţa bolnavă este astă-ză redată familiei complect vindecată, şi ea va continua a face bucuria părinţilor săi, cărora le este unica fică, şi aceasta graţie numai inter-venţiuneî energice şi competinte a d-lul d-r Popescu.
D. Ioa-t Constantinescu învăţător din comuna Saraiu jud. Constanţa ne trimete 8 lei pentru inuudaţi, banii sunt adunaţi de la următoarele persoane :
Lei b.
î. Constantinescu Zanfir Ionescu Neagu Florea Stan Şerban Neculaî Pară Neculal Buzeianu Şerban Stan Radu Braşoveanu Dan Oprea loniţă Dumitracbe Neculal Oncea
1	20
1	—
1	—
1	—
t 4 .‘1 '	80
	50
	50
’j K’it ’	50
	50
.	50
	50
pensie, care va permite şi de aci înainte prelatului să aibă mâna largă la bine-faceri.
Proectul de lege se votează.
Se votează şi proectul de lege prin care se. rectifică bugetul Eforiei pe 1893—1894, după o discuţie urmată Intre d-nil Gr. 0-lănescu, F. Corlătescu şi M. Ghermani, relativ la reînfiinţarea serviciului casieriei la Eforie.
Votul este nul asupra proectulul de lege relativ la constatarea si perceperea contribuţiilor directe care a fost amendat de Senat.
Şedinţa se ridică la ora 5 şi jum.
Şedinţa de la 14 Maiu i8gj
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 45 min. sub prezidenţia d-luî general Mânu.
PresenţI 92 deputaţi.
Se votează recunoaşterea d-lul Lupuşor şi Moldovanu şi indigenatul d-lul Iosef Te-saru.
D. Poenaru-Bordea cere dosarul relativ la gara centrală.
D. I. Grădişleanu cere să se pue la vot Marţi proectele de legi pentru acordarea de pensii, cari aşteaptă de mult.
D. L. Catargiu propune ca pensiile să voteze în fie-eare zi la începutul şedinţei în locul indigenatelor.
Această propunere se admite.
D. C. C. Dobrescu cere să-’şî desvolte interpelarea d-sale mai înainte de a se vota proectele de legi, cari s’au pus la ordinea zilei.
Camera nu primeşte.
D. N. Fleva întreabă dacă Constituţia mal este în vigoare î D-sa a citit în ziarele guvernamentale, că doi cetăţeni, Bră-deanu şi Popescu au fost trimişi cu mandat de depunere la Ploeştî, pentru că ar fi publicat şi împărţit un pamflet prin care se atacă persoana regelui. După Constituţie nu există arest preventiv în materie de presă.
D. L. Catargiu răspunde că prefectul poliţiei ’I a comunicat că a primit mandat de aducere de la Ploeştî în contra a doi cetăţeni şi ’i a trimes. Cauza nu o cunoaşte. Când va veni d. ministru de justiţie va da esplicaţiî.
D. N. Fleva declară că aşteaptă pe ministrul justiţiei.
Să votează proectul de lege relativ la contigentul anului 1894.
Să votează proectul de lege prin care se autoriză Eforia Spit. Civ. să contracteze un împrumut de 1,500,000 lei.
La ora 3 să ia în discuţie legea sanitară
Ui TIME	INFO
Serbările socîet. Presei
Serbările ce se vor da de către societatea Presei în gr >dina Cis migmluî în zilele de 21, 22 şi 23 curent, având a fi în adevăr strălucite, d Teodor Văcărescu, vicepreşedintele comitetului de fi a trona giu, a fost însărcinat să inter-vie pe lângă d. ministru de lucrări fiublice şi pe lângă d. director general al căilor ferate, ca să facă trenuri de plăcere pentru acele zile.
Vom anunţa la timfi programul serbărilor, pentru ca toată lumea din districte să aibă cunoştinţă de ele.
D-ra Vilain depusă pentru ultra giu adus unul sub-comisar a fost liberată aseară pe cauţiune.
Senatul a lucrat azi până la orele 4 în secţiuni unde ah admis I proectele de legi pentru modificarea art. 2 din legea pentru alegerea mi-tropoliţilor şi episcopilor.
II.	Proectul de lege pentru acordarea unei recompense naţionale de 1000 lei pe lună Mitropolitului Io-sif Georgian.
III.	Proectul de lege pentru acordarea unul credit de 600,000 lei ministerului de culte necesar pentru construire de şcoale şi proectul de lege pentru acordarea unul credit de
7.000,000 necesar ministerului de lucrări publice pentru reparare de drumuri şi poduri.
lor CamereiArt. ntiic.— Art. 123, 124 şi 125 din codul penal se modifică ast-fel :
Art. 123. Se va pedepsi cu închisoarea de la 3—5 ani, cu interdicţiuue pe timp mărginit şi cu amendă de la 50 lei în sus orl-ce funcţionar sad oficer public care, în exerciţiul funcţiune! sale, va fi comis o plăsmuire, fie prin semnături falşe, fie prin alteraţiune de acte, de scriituri, sau de semnături, fie prin arătare de alte persoane de cât cele adevărate, fie prin scriituri făcute sau intercalate pe registre safi alte acte publice după confecţiunea şi încheiarea lor.
*
* *
Art. unic.— Se acordă d-nel Olga Ciulea o pensiune viageră de lei una sută pe lună, plătibilă din casa Statului.
In vităm pe d-nu G. M. Danaricu, librar din T.-Jiu de aşi plăti datoria sa de fr. 162.05 la administraţia ziarului „Universul* pentru ziarele ce i s’au trimis spre vânzare pe timpul când era corespondentul nostru.
La din contră vom continua această publicare penă ce dl. Danaricu va plăti sus arătata sumăca publicul să ştie câtă con-fienţă merită firma sa.
Administraţia
Toţal 8
Societatea studenţilor în Medicină veterinară va ţine şedinţă publică Sâmbătă 15 curent orele 7 p. m.
D. Achil Constantinescu va ţine conferinţa sa despre: .Studiu asupra Epilepsiei la animalele domestice şi tratamentul seu.*
!■
PROGRAMUL CONGRESULUI
Ligei Culturale"
De Ia 16, 17 şi 18 Maiu
Ziua I-iu—Duminică 16 Mal — I) 0-rele 2 şi jum. p. m.— Intîlnirea şi consfătuirea intimă a delegaţilor tuturor secţiunilor Li gel în localurile Ligei din strada Nouă, No. 2.
U) Orele 8 şi jum. seara. — Adunarea membrilor Ligei în sala mare a noului A-teneu.
a)	Deschiderea congresului.
b)	Raportul despre mişcarea Ligei în a-nul expirat.
Ziua Il-a—Luni 17 Mal—Orele 9dim. In Palatul noului Ateneu: Raportul censo-rilor despre situaţiunea financiară a Ligei.
II. Alegerea comitetului central, executiv şi a censorilor.
Toată ziua şi seara în această zi, serbări populare pentru Ligă în grădina Cis-migiu. Intrarea un leă seara, iar ziua 50 bani. Copii plătesc pe jumătate.
Ziua Il-a—Marţi 18 MM — Orele 3 p.m. In palatul noului Ateneă: Discuţiunea asupra propunerilor ce se vor face însougres. H|II. închiderea Congresului.
m Orele 8 şi jum. seara banchet dat de membrii Ligei.
ED8ŢjflinFr^
Corpurile Legiuitoare
C H R E R A
Şedinţa de la 13 Maiu i8gg
Şedinţa se deschide la ora 1 jum. sub pre-şidenţia d-lul General Mânu.
Prezenţi 93 d-nil deputaţi.
D. Poenaru-Bordea interpelează asupra taxelor ce s’au pus unul bastiment străin în portul Constanţa.
D. N. Fleva cere din nou dosarul afacere! Goetz.
D. Tnandafil dă citire proectulul de lege prin care se acordă o pensie de 1000 lei lunar Mitropolitului Primat Josif Gheorghian.
D. N. Fleva combate proectul, spunând că are aerul de a fi plata ce ’I-o dă ministru pentru atitudinea avută faţă de legea clerului.
D. I. Docăn protestă contra cuvintelor d-luî Fleva şi apără pe Mitropolit.
D. Tache Ionescu spune că încă de pe când era generalul Florescu, prim-ministru. Mitropolitul ’şl dăduse demisia. Cu multe rugăciuni a fost ţinut până acum. D-sa a-rată meritele şi cinstea prelatului şi spune că este o recompensă bine-meritată această
SEiHÎliL
Şedinţa de la 13 Maiu i8gg
Şedinţa se deschide la orele 2 sub pre-şidenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino.
PresenţI 70 d-nl senatori.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Ministru de Resbel depune mal multe me&agiî.
Senatul votează recunoşterea de cetăţean Român lui Petre Vlad român din Transilvania şi Vasile Spaialov asemenea se recunoaşte calitatea de cetăţean român lui Vladislav Laczinpchy.
La oroinea zilei proiectul de lege prin care să se recunoască personalitate juridică institutului Nicolae Sofian din Botoşani.
D. Raportor dă citirea proectulul de lege.
Această lege e susţinută de d-nu Goilav şi General Lahovari şi combătută de d-luî Buicliu şi d. C. Popescu.
D. L. Paciurea propune amânarea votări acestui proect de lege piuă ce d. Sofian ar arangea lucrurile ast-fel ca această lege să aibă fiinţă.
D. General Lahovari combate anunarea.
Se pune la vot cu bile.
Votanţi	66
Bile albe	21	pentru
„ negre	45	contra.
Amânarea a fost respinsă de Senat.
Se pune la vot legea în total cu bile.
Votanţi 59.
Bile 46 albe pentru Bile 13 negre contra
Legea a fost votată. La ordinea zilei legea pentru reangajarea şi regularea pensiunilor gradelor inferioare în armată.
D. Raportor dă citire proiectului de lege.
Proectul so ia în consideraţie şi se votează pe articole fără nici o discuţie se pune la vot legea în total.
Votanţi 46
Bile albe 45 pentru „ negre 1 contra
Legea a fost primită.
La ordinea zilei proectul de lege pentru acordarea de terenuri dupe moşiile statului pentru facerea de casărml.
D. Raportor dă citire proectulul de lege.
Legea se ia în consideraţie şi se votează fără discuţie.
La orele 5 şedinţa se ridică
! Anunţăm cu adâncă mâhnire încetarea din viaţă a doamnei Cos-movicî, soţia d-luî inginer Cosmovicî şi sora confratelui nostru C. Roma-nescu de la „Timpul“.
Doamna Cosmovicî însoţită de soţul şi fratele el a fost dusă la Viena ; pentru a i se face o operaţiune care a şi reuşit. Complicaţiunt ulterioare ah adus însă un desnodământ fatal.
Trimitem condoleanţele noastre mult încercatei familii.
BIBLIOGRAFIE
Librăria H. Steinberg Bucureşti, No. 18, strada Şelari No. 18.
A apărut a doua ediţiuue din
Codicele Ci.ril
Annotat sub fie care articol cu jurispru-denţa română şi cu trimiteri la articolele corespunzătoare, de
Adolf Stern
DOCTOR IN DREPT. AVOCAT Preciul unui esemplar 5 lei. De vânzare la toate librăriile din ţară.
Xfc. Şfelaxx Olo&ovski
s’a mutat
CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice dela orele 6—7 seara.
Ij-rul KJRlâC
Loc-ţiitor al d-lui prof. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi j sifilitice în toate zilele de la ora 5—6 p.m.
Strada Primăverel No. 38
Dr. MinovicI
Strada Câmpineanu No. 25
Consultaţii 12—2 şi 6—8.
Procesul d-lul Eduard Dioghenide, redactor al Adevărului inculpat, că ar fi ultragiat un comisar în ziua de 5 Aprilie, se judecă mâine 15 Maiti de secţia a Il-a a tribunalului Ilfov.
Astă-seară trupa italiană de operetă joacă la Hugo cunoscuta trupă Mascotta.
D. N. Fleva a întrebat azi la Ca-f meră pe ministrul de interne asupra j anticonstituţionalei arestări a ziariş-j tilor Brădeanu şi Popescu.
D. L. Catargiu a respuns că nu cunoaşte cauza pentru care aceşti cetăţeni ah fost arestaţi.
Şedinţa de la 14 Maiu 1833
Şedinţa se deschide - la orele 2 sub prezidenţia d-lui Gr. G. Cantacuzino.
PresenţI 70 d-nl senatori.
Se fac formalităţile obicinuite.
D. Preşedinte roagă Senatul să treacă în secţiuni pentru a se studia mal multe proecte de legi foarte urgente.
Senatul trece în secţii.
Insciinţar e
Se vinde casa din str. Buzeşti'or No. 71 ; vechiu (103 noii) aproape mult de Sosea. , Condiţiuul favorabile, amatori se vor adresa ; la subsemnatul.	Ath. Costinescu
1	Tipografia Gr Luis Str. Academiei 24.
Azi s’aii împărţit deputaţilor rapoartele la următoarele proecte de legi:
Art. I. Consiliul judeţului Dâmboviţa este autorisat să contracteze de la casa de depuneri, consemnaţiunl şi economie un împrumut de 120.000 lei, plătibil prin anuităţi în termen de zece ani, cu procentele cu cari împrumută acea casă, spre a servi la construirea casarmelor armatei teritoriale.
Art. II. Anuităţile acestui împrumut se vor înscrie regulat în budgetul judeţian piuă la achitare, ca cheltuială obligatorie.
Art. unic. — Se acordă d lui C. Stancio-vicl, pe lângă pensiunea ce deja o primeşte de lei 180, încă un adaus de lei 100 pe lună, ca rentă viageră* plătibilă din casa Statului.
Art. unic. — Eforia spitalelor civile din Bucureşti este autorisată a închiria, pe termen de 30 ani, un teren, situat la Sinaia între strada Cantacuzino, Bulevardul Ghica şi proprietatea Elefterescu şi Angelescu, pentru a servi la construeţiunea unei casino cu dependinţe şi parc.
*
* *
Cum a fost presentată de guvern şi votata de Senat: Art. unic.— Articolele 123, 124 şi 125 din codul penal se modifică ast-fel :
Art. 123. Se va pedepsi cu închisoarea de la 3—5 ani şi cu interdicţiune pe timp mărginit orl-ce funcţionar safi oficer public care, în exerciţiul funcţiunel sale, va fi comis o plăsmuire, fie prin semnături falşe, fie prin alteraţiunl de acte, de scriituri sau de semnături, fie prin arătare de alte persoane de cât cele adevărate, fie prin scriituri făcute sau intercalate pe registre sau alte acte publice după confecţiunea safi încheiarea lor.
Cum s’d modificat de comitetul delegaţii-
Doctor. Const. D. iiclescii
OCULIST
— 10 Strada Căpitan Păun, 10 — Orele de consultaţiunî de la 2—4 p. m.
IAŞI.
Doctor C. ioanid
Strada Armenească. 7, (lângă biserică).
Consult, de la orele 3—5 p m. Pentru săraci şi studenţi gratis. *
BOALELE SECRETE
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţă de 22 ani Specialist in boale lumeşti
DR- THOR
—	No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — intratea numai prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Filip 1. Gesticone
AVOCAT
Bulevardul Elisabeta, 65 Orele de consultaţie : 8—10 -dimineaţa şi de la 5—7 după amiazi.
M-me Olympe
Din Strada Regală No. 4 Are onoare de a face cunoscut numeroasei sale clientele că s’a întors diu Paris, şi a organizat o exposiţie unde se poate găsi cele mai elegante şi frumoase creaţiuni de pălării pentru dame şi unicul depou de vin-zare al veritabilei ape şi Parfumerii de Ni-non, un asortiment complect de coroane artificiale, specialităţi în perle, flori, corbeille de mariage şi pentru theatru.
D- THOMESCU
s’a mutat
Strada Italiană II
Consultaţii la 6 ore seara
Cm m■ ■ jj. A doui buni Iu-LdUlil crători la lega-toria S. Weisberg, Pasagiul Băncei Naţionale.
iT a lffÂn’manA 0 ma^na tt-U«# V6II£aI w pograficăMer
cantil No. 3. Adresa : Ioan S. Râdulescu tipografia „Luptei* str. Cămpineanu 46.
î) -r. N. Cherenbach
Specialist pentru boale de copil
—	s’a mutat: str. Clopotori vechi 17 —
Prima Casa de schimbă la „Bursa“ ISA. O 1VT LEVY
No. 10 Strada Lipscani No. 10 Colţul noului Palat Dacia-România No. 1 vis-â-vis de Banca Naţională BUCUREŞTI
Avis important către onor. Clientelă din Capitală şi din Provincie Cumpăr şi vând orl-ce efecte publice după cursul zilei, sau în caz când cursul ar fi nefavorabil clientelei mele, primesc ordinele d’a realiza operaţiunea cu preţurile dorite şi cu un comision foarte moderat.
Onor. Clientele din provincie ofer în special a-vantagiul, d*a o servi prin corespondenţa chiar după cursul pieţei noastre, plus cheltuedla de transportul valorilor, care va fi cel mult de 25 bani la sută de Lei în toată ţara; pe când astă-zi o costă în unele provincii chiar 1 Leă la sută de Lei mai scump de cât cursul zilei.
Cupoanele exigibile, precum şi efectele eşite la sorţi, le primesc drept bani şi fără scăzământ la orl-ce cumpărătoare de efecte.
Dau cu plăcere orî-ce informaţiuul privitoare la toate aceste operaţiuni atât verbal, cât şi prin co respondenţă, şi aceste într’un mod conştiinscio.
Cu stimă Isac M. Levy.
1 îmi rulaţii
Vezi ce lucru s’a ’ntâmplat Mal zilele trecute Ce de lume sa înecat Aşa pe neştiute.
Umbla ’n apă pana in piept Cu lucruri în spinare Srigând toţi în gura mare.
Cerând ajutoare
Primăria—Prefectură Cu toţi în picioare Au luptat cu o bravură Dându-le ajutoare
Tot aşa la rândul meu La nenorociţi Le vînd marfă eftin, zeu Fără beneficiu
Tave, Sfeşnic!, linguriţe Orî-ce le trebuesc BroşI, Brăţări şi Cruciuliţe Chiar şi ceai rusesc
Iară pentru ăl fericiţi A sosit ce ? Ia Ghiciţi ?
Mărfuri noi frumos lucrate Şi cu preţuri moderate 1
Th. Radivon 32 Calea Victdriel 32
lulius Loeffler
t INGINER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, Strada Pensionatu 25. in dosul Ministerului de Resbel Reprezentantul general al fabricel de maşini Ganz et G-nse din Buda-Pesta.
Biurofi technic pentru orî-ce fel de instalaţiunl industriale. Diferite maşini,turbine, Val-ţuri orig. Ganz.
Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. j Mătăsuri originale Dafour et C-nie
(Thal).
j Instalaţiunl de lumină electrică.
Preţuri şi condiţiuni foarte avantagioase.
A LA VILLE DE BUCAREST
Calea Victoriei 78 (fost No. 50)
Casa I. R. RA^RER
Doamnă,
Am onoare a vă informa de reîntoarcerea mea din voiajul pentru cumpărări ce am făcut la Paris. Cu onoare vă aduc la cunoştinţă că am adus cele mal alese Mare exposiţie de noutăţi, cele mai noul stofe pentru rochie de oraş şi de nunţi.
ULTIMELE CREAŢIUNI
UMBRELE BOGATE
şi un
mare asortiment de garnituri de tot nou.
Iu speranţă că voiu fi încurajată de visita D-v., vă rog, Doamnă, a primi înalta stimă ce ve păstrez.
M-me Louise Maurer
H. MARCUŞ
Bucureşti.—32 Str. Colţei 32.—Bucureşti Se însărcinează cu instala
ţiunl de gaz, apă, water-clo-s	sete lawăre
şi băi.
Mare deposit de Lămpi şi Globuri de Gaz Aero-torn a în Metal, Bronz şi ygoir - irtEfVMB Cristal.
| Rog pe onor. public a visita magasinul meu şi TwSţ	se vor convinge că toate
articole sunt de o quali-tate superioară, iar con-djţiune ori şi cărei instalaţiunl în această branşă sunt din cele mal avautagioase.
Advocat
— Iaşi, Strada Zlataust, No. 17 — Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat.
www.dacoromanica.ro
LUPTA

Apa Minerală BAROSS
Aprobată prin înaltul Decret Ministerial io. 38.783 din 8/12 1891
Sursa ErdBridăk—Baross, este de numărat între cele mal curate ape minerale alcaline, feruginoase şi acidocarbonice. Graţie aceste! composiţiuuî chimice şi a gustului său plăcut, această apă amestecată cu rin, este o băutură plăcută şl rccoritoare la masă şl în timp de epidemii, o escelentă băutură higienică menită a înlocui apă de băut.
Apa minerală „Erdovidâk—Baross“ este recunoscută ca una ce măresce poftă de mâncare, activează digestiunea, este de o eficacitate iucompara-bllă în afecţiunile stomacului şi rinichilor şi influenţează în mod satisfăcător asupra regulatei funcţionari a organelor urinare.— Persoanele anemice şi în stare de slăbiciune găsesce în această apă un fortifiant excelent din causa ferului ce conţine — In afecţiunile căilor respiratoare reumatism mnsenlar şi în diferite stări d slăbiciune a nervilor, întrebuinţarea ci este însoţită de resultate eclatante. — Amestecată cu suc de lâmâie safi sirop de smeură, ea este recomandabilă ca o escelentă Limonadă gustoasă, răcoritoare: şi higienică. — APA BAROSS UNICA PERLA ERDOVIDEK din Transilvania se găseşte în capitală şi în provincie la toate magazinele de coloniale şl la depositul general,
Lfifn»d	I alaiul Dacia.-Bucur jsc .
• kJ l«UH IUUVUI	Incze Syula, Bai'oth.

Admînistraf iunea
Explotărel Pădurilor şi fabricaţiunel
Lemieloi8 k Ccsnstruetie1
>
din Plăineşti (Gara Gugeştî)
recomandă toate dimensiunile de lemne, cherestea de stejar, precum scânduri şi parchete brute.
Preţurile cele mal cnvenabile
(A se adresa direct la Administraţiune).
De Ylnzare

MARE MAGAZIN DE HAINE GATA
iWaşme ue abţin* stabile
PENTRU
împreună cn azane
4—14 — 15 — 16 — 36 CAI PUTERE I Locomohilă de 12 cai
4 FERE S 7 RAE PER 7 IC A LE (Getter) Pompă de abur mare
Informaţiunî la Iosef Wratislaw, Plăineşti ( Gara Gugeştî).
BARBUT!, BAETI SI COPII
— No. 44, Strada Caol I, No. 44. —
Are Onoare a anunţa Clientelei sale şi Onor. Public că pentru sesonul de
ALBERT BAUER
BIUROU TECHNIC. - STRADA COLŢI 59.
Priiîiă-vară şi Vară
a confecţionat
„^is cîl.cs |ar I § Unmare şi bogat asortimen t do
UVC O IR, X
FABRICI DE SPIRT
|T straie JftţeC'B&tee ESPOSIŢIUNE PERMANENT A
fu’:
liSASIHELOR AGRICOLE
„ihi. f- eckert”
HIecfmâ şl Tya&smlsira&ea Forţei
PRII ELECTRICITATE
FABRICI DE CURELE
Unelte şi obiecte de Exploatare
pentru industrie şi agricultură
Onorate Domn,
Haine gata bărbăteşti băeţi şi copii
Incuragiaţi de concursul binevoitor al Onor. Public, şi susţinuţi de preferinţa graţioasă a distinsei şi numeroasei noastre clientele, am reînoit într’un mod splendid renumitul nostru
MAGAZIN DE
Haine confecţionate
pentru
Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asortiment de Stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore.
Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl eftinătatea hainelor gata şi comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare.
Cu toată stima: „La Concurenţa.**
No. 44, Strada Garol I, No. 41.
A R B A Ţ I
sub firma
Bazarul Regal
CASĂ DE ÎNCREDERE Un elegant Asortiment de PardesinrI de Cocimln, Şeveot
A
VECHEA FABRICA DE CÂRĂHIDĂ
XIMILIANTONOLLA
Şoseaua Ştefan-Cel-Mare, Bariera Nouă (Mândrit)
PardesinrI croială ă la Derby Makferland ultima modă
Gostnme Veston la 1 rând şl îl rânduri
Cataloage speciale la cerere.
Redingote de Veneţian Cam-garn, Grain de Poudre
Jaqnete de camgarn, Şeveot, Veneţian, cn Gllete croite la 11 rânduri şi cn transparent de mătase
o
Mare colecţiunc de Pantaloni, desemnurile cele mal moderne
co
*8
0
O
cs
Al
©
Ah
OS
PQ
©
*3

o
0
ce
<5
©

68
0
68
©
O
OD
Vechea Casă da încredere
Gilftte do fantesie de mătase şi Hroscke Englezesc
iţer ATRAGEM
D. SCHWZARMANM-seMr
A. Braynstei
n
Bucureşti Strada Cărei io. 62 (Podul de Piatră)
Anunţă onorabilei clientele şi onor. public că a primit pentru sesonul de vară un frumos asortiment de haine gata bărbăteşti şi pentru copil.
Costume de fantazie Lawn-tennis, nouveautes de pantaloni şi pardesiurî etc. Rog onor. public şi onor. clientelă a vizita mezinul mefi pentru a se convinge de eleganţa croelei şi a preţurilor mode ’ate
Cu stimă
D. Schwarzmann S seur A. Braunsfein
m~ I
. ,	.. •;;• - •;	av v- ..';.
atenţiunea onor. cititori asupra colosalului nostru asortiment de stofe din cele mal marcante fabrici din Europa, din care se primeşte comande cu preţuri surprinzător de eftin.
Pentru a bine-merita concursul şi preferinţa ce onor. noastre clientele ne- a acordat în timp de 3 ani de la fondarea acestui magazin, pentru care nu putem mulţumi în destul, vom usa şi pe viitor de toate mijloacele avantagioase de care dispunem spre a vă satisface în cumpărătoarele ce veţi bine-voi a face, atât întru ceea-ce priveşte calitatea mărfurilor cât şi cu preţurile cele mal reduse posibil.
Această fabrică trecând în posesiunea subsemnatului am onoare a aduco la cunoştinţa onor. public şi veche! noastre clientele că se găseşte în tot-d’a-una în deposit: Cărămizi obicinuite, (drepte), cele mal perfecţionate. Arse numai în cuptoarele circulare sistematice (Ringofen).
Cărămizi speciale, cioplite la cap şi lăture.
Rotunde pentru stâlpi, de diametru 25 cm., 30 cm. şi 40 cu Rotunde pentru puţ, pentru diametru mal mare şi mal mic Lungă pentru ciuruc!, de două feluri, 35 cm. şi 50 cm-Subţire pentru pardoseală.
Alte cărămizi speciale, pentru coşuri de la 10 — 50 metri se esecuta
in cel mai scurt timp.
Afară de aceasta se găseşte deposit de: Nisip şl petriş pentru Beton şi mosalc.
MaximUian Yonolla
GIATZSCHLESINGE
BueurescI, 88, — Calea Moşilor, — 88, Bucuresel.
Representant al Fabrice!
A. Lehnigk-Vetşchau n.|L. (Germania)
Deposit permanent de
I

«"’Tr,

64, Strada Ştirbei-lfodă, 64.
Bneureştl.
BAZARUL REGAL
Casă de încredere
In faţa Prefecturei Poliţiei Capitalei
Locomobile şi Treerătorl
IN FABRICA
SISTEMUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT ^Renumite pluguri universale şi Brăzdare^r
Patent. D. R. P. 61369.
PAUL IHILKER
Se găseşte tot-d’a-una un Mare Asortiment de
£ rticel© d© Voi agiţi
SACI CU NECESARE de la 40 fr. PĂNA la 250 fr. Necesare de toaletă foarte frumoase pentru D-şoare cu 45 fr. ARTICOLE *3 E P F U Ş |
gata şi după comandă, precum şi
Oglindi cu flori, Albume, etc., etc.
- Bucuieştl, No. 64, STRADA ŞTIBBEI-VODĂ, No. 64, Bucureşti. -
80UOUET LYMPIA
NOUVELLE CREATION
Esenţa oriza concentrată de flori din Nice
Parfumeria Oriza L. Legrarad
li. Place de la Madeleine, Paris (Ci-devant, 207, rue SaintHonoră)
Pentru VI netorl
De vânzare o Carabină sistem Martiny 10 l/8 m.m.
A se adresa d-lui Eskenasy J Agenţia Ha vas.
Vânturătore supranumite „Incomparabile** No. 5.
Marca depuşi la Tribunal
Bătoze de porumb, aşine de tocat pae Semănători în lat şi în rânduri Grape flexibile, Maşine de secerat şl orl-ce Maşine agricole Maşine de secerat trestie şi buruieni de pe heleştee Muşamale de ori-ce mărimi
— Preţuri şi condiţiunl cât se poate de avantagioase. —
.
Tipografia Lupta, A. Lefteriu, Strada f
>.46 Bucureşti.
www.dacoromanica.ro