Răzbunarea partidelor. Sin afară. Fizonomia Camerei. Justiţie militară. Oh! Copilaşii! (nuvelă). Războiul civil, (foiţă). Rezbunarea parilor Dacă în chestiile de organizare a Statului, de legiferare, conservatorii vor fi având oare-care idei şi oarecare sistemă proprie, în schimb, însă, în felul de administrare, în politica practică de toate zilele, sunt tot atât de râs ca şi guvernele cele mal rele. Ceva mal mult, partidul conservator, dacă a făcut un războiţi furios regimului lui Ioan Brătianu, nu l’a făcut nici pentru-că asupra toc-melelor agricole liberalii aveaft o soluţiune inacceptabilă, nici pentru-că înţelegea să organiseze în cutare sau cutare fel învăţământul, într n cuvânt nu deosebirea profundă de idei a dat naştere războiului teribil care s’a sfîrşit la 14; şi 15 Martie 1888. De altfel un asemenea războiţi nici nu se putea face de vreme ce oamenii cu idei, aceia cari ah dat conservatorilor un program de reforme, ah fost în tot timpul regimului loan Brăteanu, nişte opozanţi foarte domoli şi foarte docili ;1 ceea ce dovedeşte că opoziţiunile, aşa zise, de idei, sunt în tot d’auna caracterizate printr’o foarte mare modera-ţiune. Liberalil-conservatorî, pe de altă parte, n’ah avut nici o dată un program de reforme. Programul acestui partid, publicat în ajunul alegerilor generale din 1888, era un program foarte anodin, fără părţi originale, fără făgăduell precise, era o reeditare a tutulor documentelor vagi care se potr 'esc de minune pentru un prrtid ca şi pentru cel l’alt. De aceea, lupta de idei nu putea fi lupta înverşunată dintre liberalil-na-ţionall şi liberalil-conservatorli Cum se întâmplă, însă, că tocmai în domeniul faptelor criticate cu atîta asprime în, ajun conservatorii nu vor să facă nici o Îmbunătăţire; ceva mal mult, grija de căpetenie a acestora este să imite cu uzură faptele imputate adversarilor. In, adevăr, nu este act încriminat pe care conservatorii să nu '1 fi reprodus, tot ce s’a criticat la liberali se reeditează, toate crimele ce figurah în marele rechizitorih al opoziţiunel-unite ah devenit astăzi acte indispensabile pentru propăşirea şi conducerea Statului. Răzbunarea cea mal preţioasă a d-lor guvernanţi actuali este să puie pe liberali în contradicţiune. Conservatorii exploatează grozav acest gen de succes, iar adversarii din parlament sunt atât de puţin dibaci în cât îl^lasă să se bucure de nişte izbânzi atât de îndoelnice. gj^Dar nu înţeleg conservatorii că, dacă liberalii cad în contradicţiune, contradicţiunea guvernamentalilor este şi mai mare! Să luăm un exemplu. D. Fleva a interpelat guvernul şi a criticat dispoziţia palatului de a nu primi delegaţiunile liberalilor din ţr ră. El bine, care a fost răspunsul guvernului? Răspunsul a fost că tot aşa ah procedat şi liberalii că, o a-semenea procedare a susţinut’o însuşi d. Fleva când era guvernamental. Majoritatea conservatoare a făcut haz vezînd contradicţia d-lul Fleva, dar această majoritate n’a înţeles că, dacă deputatul liberal nu era consecinţe, inconsecinţa miniştrilor era şi mal mare! Ce fel, conservatorii ah criticat amarnic pe liberali pentru toate actele lor şi, după ce vin la cârmă, şi după ce comit o faptă rea, n’ah de cât un singur cuvânt de apărare: aşa ah făcut şi liberalii. Apoi, dacă aşa cum ah făcut liberalii este bine şi demn de urmat, pentru ce ’l-aţî combătut pe liberali, d-lor conservatori ? Dacă actele liberalilor trebuiah să slujască de model tuturor guvernelor viitoare, pentru ce aţi ridicat ţara în contra lor şi pentru ce declaraţi şi astă-zl încă cum că regim mal detestabil n’a domnit peste această ţară ? A declara într’una că liberalii ah fost nişte mizerabili şi a face într'una precum tăceah liberalii, aceasta e o-pera unor cinici sah a unor nebuni. „Domnilor liberali, aţi fost nişte criminali şi noi nu lucrăm ast-fel de cum aţi lucrat“, iată limbagiul miniştrilor conservatori* Admirabil! Constantin C. Bacalbaşa DIN AFARA ALIANŢA ANGLO-AUSTRIAC Viena, 13 Maiu. — Ambasadorul Angliei, Lordul Paget, care va părăsi în curând postul săfi, a primit o deputăţie de supuşi englezi din Austria, venită pentru a-l remite o adresă. El a pronunţat o alocuţiune zicând că Austro-Ungaria este aliata naturală a Angliei din causa lipsei a ori-cărei divergenţe de interese, a inţelegerii în scopurile politice, a comunităţii de dorinţa de e se meniine pacea şi statuquo în Europa şi de a protege libera desvoltare a Statelor balcanice. Lordul Paget a exprimat apoi speranţa că d. de Kalnoky va conduce încă mult timp politică Austro-Ungară. DIN FRANŢA Paris, 13 Maifi. — Un consiliu de miniştrii ţinut la Elysâe s’a ocupat cu bugetul 1894. Bugetul presintă 3,414 milioane la venituri ca şi la cheltueli. Aceştia afi fost sporite cu 12 milioane pentru marin ăşi 2 milioane pentru resbel în raport cu 1893. Echilibrul a fost obţinut prin reducerea chel-tueliler celor-l-alte ministere. Bugetul va fi depus Marţi la Camera. Paris, 13 Maiu. — D. Delcasse a anunţat la consiliul de miniştri că - ompania de Tiraliori anamiţl, instalată de curând fără lesistbuţâ la Hue, se găseşte blocată din causâ că Samoczii au oprit furgoanele destinate a-I reaprovisionă. S’a trimes imediat un batalion pentru a ’I libera. CESTIUNEA ARMEANĂ Londra, 13 Maifi/ — Un prânz a avut loc la Asociaţiunea anglo-armeniană în onoarea ministrului Bryce. Ministrul a zis ca răspuns la un toast, că a fost înştiinţat de încercările de revoluţie,, Anglia are tot-d’a-una intenţiunea să-şi îndeplinească datoriile. ce îi sunt impuse de tratatul din Berlin Trebuie atras atenţiunea Turciei a-supra pericolelor ce pot resulta din amânarea reformelor promise. ROMÂNII IN BUCOVINA Cernăuţi, 13 Maiu.— Dieta. D. Zotta a interpelat guvernul în privinţa violării dreptului legal de a întrebuinţa limba română dinaintea tribunalelor. Motivul interpelărel este refusul tribunalului arondismentulul Cernăuţi de a înregistrai deposiţia în limba română a studenţilor români implicaţi în neorânduelile din 1892. CRIZA IN GRECIA Atena, 13 Maifi.—Crisa ministerială nu e încă sfârşită. D-nil Carapanos şi Constan-topolus refusă ori-ce propunere. Intrevorbi-rile între Regele şi d. Sotiropulo continuă. ÎMPRUMUTUL ŞERB Viena, 13 Maifi.—„Polit. Correspoudenz" afiă din Belgrad că ministrul de finanţe negociază cu uu sindicat străin pentru în-chierea unul împrumut de 40 milioane dinari cu 5 la sută. Se speră că negocierile vor reuşi înainte de deschiderea scupcinei. DESCHIDEREA SOBRANIEI Târnova 14 Mai.— Un serviciu divin solemn a fost celebrat azi dimineaţă la 10 în presenţa pereche! prinţiare, a miniştrilor şi a numeroşilor invitaţi. După serviciu, perechea princiară a visitat localul | Sobraniei. Prinţul şi princesa a fost aclamaţi pretutindeni, prinţul a poftit pe miniştrii la masă. Seara a avut Ioc o retra-• gere cu facle. Afluenţa streinilor continuă. Oraşul este literalmente plin. Se crede că sesiunea marei Sobranii va I ţine 15 zile. J O întrunire de deputaţi a desemnat candidaţii marei Sobranii. Biuroul va fi ace-laş ca al ultimei Camere, adică d. Petkoff preşedinte şi d. Andonoff prim vice-preşe-dinte. NOUL MINISTER GREC Atena 14 Mai.— Cabinetul ce d. Sotiropulo a primit misiunea să, formeze, după ce regele a luat cunoştinţă de programul seu, va fi un minister mixt ast-fel compus: D-nii SotiropUlos, preşedinte şi finanţe;— Rally interne ;— Konţostavlos, externe ;— Colonel KorpâS, resbelKriezix marină;— Eftaxias, i astrucţie publică Athanasia-dis, justiţie. D. Sotircpuios a fpst de mal multe ori ministru al financelor de la 1864. Actualmente nu face parte diu nici un partid şi nu e nici chiar deputat. Programul seu este: observarea angajamentelor luate faţă cu străinătatea ; plata cuponului care scade în curend, largi economii în buget şi stabilirea monopolului tutunului. Cea mai mare parte din membrii cabinetului aparţin la al treilea partid, al cărui şef este Ralli, Fisionomia Camerei i ' ■ ■ ii ' - i ,lu< După discursul de Vineri al d-lui Al. Lahovari conservatorii noştri ţin capetele în sus. Ei privesc de sus pe liberalii. Un suveran dispreţ, să degajază din tabăra guvernamentală. Liberalii sunt cam îngrijiţi. Toţi se uit la d. Fleva cu oare-care neîncredere. La unu şi jumătate şedinţa să deschide. D. Fleva înconjurat de dosare, Monitoare şi volume, însfirşit cu un arsenal de documente, aşteaptă cu nerăbdare să i se dea cuvântul in chestiune personală. — Ei, ce-’i răspunzi lui Lahovari ? ’l întreabă d. Stolojan cu o căutătură furişată. — A falsificat documentele ! răspunde d. Fleva. — Da, da^ a falsificat istoria^ adaugă d. C. C. Dobrescu. Insfîrşit d. Comăneanu termină cu ches-tiele de reclamă electorală. Vorbeşte şi de linia de joncţiune a căilor forate cu cele austriace, şi de inundaţii şi de şcoalăy toate din Piteşti. D. Fleva credea că poate vorbi, când de odată se ridică d. Paolică Brătăşanu. Repede d. Bobeica se aşază iîngă d-sa. Deputatul din Caracal e foarte agitat, faţa ’i e palidă, buzele învineţite, din o-chl şi nări ’i ese foc ca la armăsarii de rasă. D. Robeica văzând acest spectacol spune mereu, cu mare nedomerit: — Curios ! curios 1 Iu mâna dreaptă crispată cu nervozitate d Brătăşanu ţine un ziar. — Ce este ? Ce s’a întâmplat ? întreabă ma mulţi deputaţi întrând în incintă. — Ce să fie, spune K. R. Lascar. Ear avem să judecăm pe Săvoiu. — D-le prim-ministru, se aude vocea d-lul Brătăşanu, dacă ain consimţit să amân interpelarea mea, aceasta am făcut-’o numai pentru-că mai rugat să aştept rezultatul anchetei. Azi mă văd insultat, efi guvernamentalul, de un ziar guvernamental. — Măi dar ce fel de declaraţii faci ? ’l întreabă d. Bobeica mirat. — Ce a mai rămas dacă suntem ast-fel insultaţi noi guvernamentalii? — Şezi binişor Pavlică, safi dă-mi drumu să plec, spune din nou d. Bobeica. — Scribul de la acest pamflet care să chiamă Timpul, nu merită să vorbesc cu el. — Bravo! bravo Pavlică 1 esclamă d-nu Bobeica. — Dar cer să se pue de urgenţă la ordinea zilei interpelarea mea, ca să dovedesc proasta administraţie a lui Săvoiu. — Aici mărturisesc că ai fost bine, îl zice d. Bobeică, strîngându’i mâna. Mie lot ce se spune în defavoarea guvernului îmi place. — Lasă că te cam lauzi 1 spune d. Gogu Robescu. D. Fleva are cuvîntul. Figurile eroice ale Fiambaşilor şi Temeliilor, convoiul Iul Popa Tache şi toate scenele sângeroase de la 1875 încep să defileze. Văcăreşti sosesc în incintă şi într’un colţ umed, pe paele mucede ale Inchisorel, şade d. Fleva cu vioara în mână şi cu un dejun de la Capşa dinainte, Uf I spectacolul e înfiorător. — Ce sunteţi azi? strigă d Flevp. Sunteţi tot conservatorii de la 1875. — Ar fi fost strigă d. Bobeică, dacă nu s’ar fi aliat cu junimiştii! D. Carp, cu lacrimile curgendu’î şiroaie se ridică, cu căutătura galeşe, face un pas spre Bobeică, care la rîndul seu, cu aceiaşi căutătură, cu mustăţile căzute în jos din cauza greutăţei lacrimilor, se repede spre Carp. Un moment de’mare emoţiune. Junimiştii sunt şi ei înduioşaţi până la lacrimi. D. lack Negruzzi, distinsul orator al partidului, vrea să ţie un discurs dar un nod i s’a pus în gît. Poetul liric A. C. Cuza ar vroi să cânte această scenă duioaso-patetico-a-moroso dar inspiraţia’I e mută. Rafaelul-Pogor scoate penelul, dar scena ’l mai presus de delicateţa penelului celebru. D. Carp să strânge în braţe cu Bobeica o căldură teribilă umple întreaga adunare. Camera pare un focar nestins. „Liberalii încep să intoneze ca preoţii din Aida: Traditor! traditor! Iar d. Stolojan adăoga; Bobeica discolpati l Prietenii simpaticului deputat de Botoşani să încearcă să ’l apere, dar d-niî Gri-gorescu şi Stanian se ridieă: — Cum nu-i trădare, ce aţi zis când ne am pupat noi în faţa statuel libertăţei? Jip. ------------------- Justiţia militară Procesul ex-generalului Maica n Am arătat în unul din No. trecute că un singur organ, un organ milităresc, s’a găsit ca, în urma sdrobitoarel apărări a generalului Maican, să mal continue a susţine că acest proces a fost bine şi drept judecat. Şi pe ce se întemeiază acest ziar milităresc să susţină aceasta ? Fostul general Maican, în apărarea sa, dărâmă una câte una, toate capetele de acuzaţiune ce ’l s’ah adus de general Berendeih, nu prin simple afirmări, dar întemeiat numai şi numai pe acte oficiale, pe însăşi1 actele ce at. servit la acuzarea sa, Ce opun la aceste acte onorabilii apăărtorl al generalului Berendeih? Nimic, absolut nimic! El se postează în dosul „integritâţei generalului Berendih" şi cred că această „integritate" va fi un zid de apărare destul de tare ca în dosul lui să insulte, ca la cazarmă, pe acel ce cer să se facă lumina şi numai lumină, şi apoi să susţină că aceasta „integritate a generalul Berendeih" este o probă mal mult ca suficientă cum că judecarea fostului general MaicaD, a fost dreaptă şi afară de ori-ce bănuială. Am arătat în articolul trecut cum această legendă a „integritâţei generalului Berendeih" este sfărâmată, distrusă de d. Maican în petiţiune.a pe care d-sa a dat’o M. S. Regelui. D. Maican arată prin acea petiţie mobilurile cari ah împins pe generalul Berendeih să nu se dea îndărăt de la nimic ce ar fi oprit unul om loial şi de onoare, numai şi nu • mal ca să obţină condamnarea lui. Aceste mobilurl sunt formate din ura ce generalul Berendei a fomen-tat’o pentru că, în timpul când generalul Maican era secretarul general al ministerului de rezbel, i s’a tăiat toate sinecurile, toate lefurile şi diurnile supra-numerare ce ştiuse sâ ’şi aloceze peste leafa sa de generai şi, mal mult încă, pentru-că a fost oprit să mal continue cu strălucitele afaceri pe cari d-sa le făcea ca director al fortificaţiilor, cu comanda cimentului necesar fortificaţiilor. Aceste fapte pe cari fostul gene-ral Maican le afirmă, întemeiat pe probe irefutabile, în petiţia adresată Regelui, sunt mal mult ca suficiente pentru a convinge pe toată lumea că această „integritate a generalului Berendei" atât de mult trâmbiţată, este o legendă şi numai o legendă. Dar d. Maican nu se opreşte aci. D-sa continuă în a arăta Regelui cine este acest d. general Berendei, care a mers în a’l acuza până şi de faptele sale însăşi, numai şi numai să poată obţine condamnarea lui. Destăinuirile pe cari le face de astă dată d. Maican sunt de cea mal mare gravitate, ele trebue să atragă atenţiunea tuturor şi să facă pe toţi adevăraţii susţinători al armatei, pe toţi apărătorii prestigiului şi demni-tăţeî el, să ceară sus şi tare să se facă lumină. lată ce mal zice fostul general Maican în petiţiunea ce a adresat’o regelui: Acum voifi să amintesc un fapt de altă natură, care poate va explica şi mai mult purtarea d-lui Berendei ca magistrat. Şi aci nu voia face nici o acusare, ci mă voia mărgini la expunerea faptelor, cari, în parte, crez că sunt cunoscute chiar M.JV. Iu anul 1882 a venit în Bucureşti un representant al lui Armstrong, maiorul Gue-rey şi a propus ministerului tunuri şi bastimente. La acea epocă, d. Berendei, care deja 1880 îndeplinise însărcinarea de director al ministerului, părăsise de curând acea însărcinare, „pentru a-’şl face stagiul la trupă “ (raportul ministrului de resbel No. 7,322, I Decret No. 1451 din 15 Maiu 1882) şi era comandat al regimentului de geniu. In Angustj ministru de resbel,, ne-a însărcinat, pe d. Berendei şi pe. mine, să mergem la Sinaia, pentru a da M. V. expîi-caţiunî in privinţa propunerilor făcute de către represantantul lui Armstiong : d. Berendei în ceea-ce privea tuţţţu;Ue, iar efi, pentru bastimente. Ne-am îndeplinit însărcinarea. Puţin timp după acea însărcinare, d. Berendei, fără a-fi face stagiul de trupa, pentru care scop plecase de la minister, s’a întors iarăşi ca director al minis-terului. După întoarcerea d-lul Berendei la mini iter, Armstrcng a obţinut o comandă de tnnnrl de mal multe sate de mii lei. Incuragiat de succes J ca obţinuse cu tunurile, reprt3entantul lui Armstrong cerea să i se dea şi comanda de bastimente. Am fost din nuu însărcinat de ministru de resbel să examinez propunerile făcute de Guerey. Văzând că preţurile «rute de Armstrong ei au foarte mari, în raport cu le ale altor constructori, şi .făcând observaţie lui Guerey, el ’mi-a răspuns ast-fel : „In adevăr, Armstrong cere preţuri mai „mari ca alţii, însă suntem siliţi să facem „ac asta din cauza cheltuelilor ce facem „pentru obţinerea comandelor. Ceea-ce am „făcut pentru obţinerea comandei tunurilor vom face fi pentru aceea a bastimentelor'. Atunci am congediat pe representantul lui Armstrong, am comunicat ministrului faptul, rugându-1 a uu mă mai pune în relaţiune cu representantal Iul Armstrong. Comanda de bastimente nu s’a dat lui Armstrongi Nu afirm că ceea ce ’mi-a spus repre-seutantul lui Armstrong in privinţa chipului prin care obţinuse comanda tunurilor, era adevărat, nici că d. Berendei era cel care înlesnise, ajutase obţinerea acelei comande, de oare-ce azi nu mal am toate actele pentru a dovedi aceasta. De altă parte,.este probabil că Armstrong, în schimbul acţiunei d-lui Berendei, în schimbul puternicului concurs ce d-sa i-a dat „pentru a mă pedepsi fiind-că din causa mea nu putuse înşela Statul, nu putuse obţine acele comenzi" va fi dat ordine re-presentanţilor sei, Guerey fi Broadwell, să dea d-lul Berendei un brevet de cinste un certificat de moralitate. Dar de as putea cita si alte fapte, diu care ar resulta câ comunicaţiuni ca cele ce ml făcuse mie, Guerey le-a mal făcut atunci, aproape în public—// că fi d. Berendei a avut cunoştinţă de ele, dar nn a cerat pedepsirea acelui representant al Ini Armstrong pentru ca mpîndea asemenea sgomote, dar a Căutat ca el să Jig ANUL X. — No. 1994 ABONAMENTE i %IN ŢARA Cu an .......................40 lei Şiuae luni................. 20 Trei luni....................10 „ Pentru învSţătorl pe ud an ...... • 30 „ IN 8TRKINETATE Un an.......•...............50 Iei lease luni................ 26 „ ’rel lnnl................. 16 , Numărul 15 Ban! ** Redacţia i Pasagiul Român No. 2 i im EDIŢIA A DOUA L.Lgg MARŢI 4 MAIU 1893. Tt îi AHUNCIURI i \ a ■ *u'i Pe pagina EH, 30 litere, corp 7 ... 1 leu linia „ „IV ....................,26 bani linia lnaerţe ţi reclame „ „ .... 2 lei. linia ■ Pentru annnclnrl a se adresa.: LA Administraţia Zia^uluf Un număr vechiu 50 bani Administraţia a Paj agiul Român No. 2. www.dacoromanica.ro L D P T k trimes din (ară, ceea ce naşte bănuiala că d-sa se temea de lumină, — dar voiu cita un singur fapt, petrecut in 1888, pe când d. Barendei făcea instrucţia, din cart resultă şi mai mult bănuiala că d-sa dorea să ascunză mijloacele prin care Guerey spunea că obţinuse comanda tunurilor, pe când d-sa era director al ministerrlul. Pentru a’şî susţine acuzaţia, pentru care d. Berendei a cerut şi obţinut condamnarea mea, adică că „eu aş fi refuzat suma£de 15 „mii lei ce venise sâ’mî ofere represen-„tantul lui Armstrong, nu pentru că nu „voiam să iau banii, ci pentru că aş fi „voit să iau mal mult", pentru acea acuzaţie d. Berendei a invocat ca dovadă faptul că, în copierul de scrisori al lui Armstrong se găseai! două scrisori ce se pretindeau că mi s’ar fi trimes mie. în Maia şi Iulie 1887, şi în care scrisori se repeta aceeaşi acuzaţie. Am dovedit cu prisosinţă că acele scrisori nu fusese nici scrise, nici trimese, dar fabricate, pentru interesul causei, în Noembre 1887, când Broadwell s’a întovărăşit cu Dimancea, Take lonescu, etc. Dar fiind că d. Berendei crede că tot ce se găseşte scris în copierul de scrisori ai unul representant al lui Armstrong, este adeverat, pentru a sprijini afirmarea despre bănuiala că d. Berendei cunoştea chipul cum Guerey obţinuse comanda tunurilor şi că d-sa avea interes a nu se da la lumină faptul, pentru aceasta me voiu servi de o scrisoare aflată tot în acelaşi copier de scrisori, ps temeiul clruia d Berendei m’a acuzat. Dar în acelaşi copier, pe paginele 111, 112, 113, 114 şi 115, se află copiată o scrisoare, scrisă la 24 Martie 1887, după ce representantul lui Armstrong, profitând, după cum afirma el, de lipsa mea din Bucureşti, s’a dus şi a obţinut comanda crucişătorului de la generalul Anghelescu. Este evident că acea scrisoare din 24 Martie 1887, nu a putut fi scrisă cu premeditare, pentru ajjfacusa pe d. Berendei, căci, la Martie 1887, representantul lui Armstrong nu putea prevedea evenimentele din 1888. Ei bine, acea scrisoare, conţinea mal întâii! afirmări „cari dărâmau tot eşafodagiul de acusaţiunl clădit, în urmă, contra mea, de către tovarăşii Iul Broadwel. Dar mal cu seamă acea scrisoare conţinea i alte afirmări, „cari coroborau cu cele ce'iul comunicase Guerey, aespre cnipui cum reuşise să obţină comanda tunurilor, pe cînd d. Berendei ora director. EI bine, trei pagini din acea scrisoare, şi tocmai cele care conţineai! acele afirmări—„şi numai acele trei pagini din tot eopierul“—aii fost şterse. Din comparaţiunea datelor ar resulta că acele trei pagini s'aâ şters între 29 Ianuarie şi 8 Februarie 1888, şi cum intre aceste date, d. Berendei s’a esprimat, ca membru din Comîsiunea de informa-ţiuni, în favorul representătutui lui Armstrong şi apoi a stăruit, s’a rugat să fie numit Raportor centru a putea confirma ceea ce afirmase la 1 Feruarîe, ar resnlta că d-sa nu era strein de faptnl ster gerel acestor pagini*. De altă parte, faptnl că d-nul Berendei tn calitate de Raportor, de şî producea acel copier ca dovadă in sprijinul acusaţiunei sale, n’a căutat să afle ce conţinea acele pagini şterse, dar chiar s'a ferit de a întreba măcar pe \representan-tul lui Armstrong, de ce acele trei pagini, şi numai acelea fusese şterse, întăresc bănuiala că scia ceia ce conţineau acele pagini şi că avea interes a nu se da pe faţă acele afirmări. Acum, dacă se face o apropiere între faptele petrecute în 1882, între ştergerea acelor trei pagini cari menţiona acele fapte, şi apoi între chipul cum a lucrat ca magistrat d. Berendei, independent de ura ce avea in contra mea din causa măsurilor la căre fusesem nevoit să particip, pe când îndeplineam însărcinarea de secretar general al ministerului, se va putea esplica pentru ce d-sa a pus atâta grije să copieze în actul de acusare, toate neadevărurile conţinute în denunţarea Broadwell-Colonelil, chiar când ştia că ceea că copia erau neadevăruri. Credem de prisos a mal adăoga ceva. D. .general Berendei e dator să răspundă, demnitatea înaltei sale po-siţiunl îî impure aceasta. Fostul general Maican, când i s’ati adus nu acuzaţiunl precise de atâta gravitate; ci când s ăli rSspân-dit numai nişte svonurl cari atingeai! onoarea şi demnitatea sa, a crezut de a sa datorie să ceară singur să fie Sat în judecată, să ceară singur să fie suspendat din funcţiunile sale până la terminarea jude-căţel. Nu crede oare d-nu general Berendei, nu crede oare susţinătorii sSI, că e timpul ca de astă dată să imiteze şi d-sa exemplul demn cţat de fostul general Maican. Nu se compromite oare în mod grav, foarte grav,, această instituţie a armatei, când şefii sel supremi j continuă a sta în fruntea el subt nişte acuzaţiuel atât de apăsătoare ? Simple întrebări, la care aşteptăm răspunsul celor în drept. Până atunci însă, mal vom reveni. ALEXI3 BOUVIEP. OH! COPILAŞII! Toate feimeiie erau în pragul uşei şi se uitai! la ea cu despreţ, copil c priviau ri-dicându-şl născioarele murdare.... Cîiniî se duceau deT mirosiaă fusta şi se întorceau mîrîind.... Oamenii indiferenţi ziceau: — Uite, e Jeana 1 Soarele ce apunea împurpura cerul; şi adierea vîntulul, ce desfăcuse frunzele liliecilor şi merilor înflăriţl. trecea călduţă şi parfumată. * * * Ea,—Jeana, cum îl ziceau,—era dedoue zeci de ani.... era galbenă la faţă, părul el, pieptănat reu, îî cădea greă pe umeri, mi-seria ’I scobise obrajii şi ruşinea, în ziua aceia, o făcea să lase capul în jos. Un îngeraş cu ochii strălucitori, cu obrajii ca trandafirul, cu părul sburlit, i se ţinea de fustă şi mergea uitându-se îndărăt, zimbia copiilor ce 1 se strâmbau. Era trist să ’I vezi pe amândouî, singuri în mijlocul satului plin de yiaţă şi a na-turel vesele. Ea se opri înaintea celei din urmă uşi din sat... Copilul, când o văzu că bate în uşă, eşi înaintea copiilor ce se ţinuseră după el, copil la început se deteră înapoi, dar fiind-că el se tot apropia zâmbind, aşteptară, intrară în vorbă, se împrieteniră şi se apucară să se joace împreună. * * * Jeana a bătut în uşă; un bătrân a deschis ; dar când a văzut-o, s’a dat îndărăt zicând: — Ce cauţi aci ? Jeana se sprijinise de prag să nu cadă: — Aide, aide, continuă bătrânul, pleacă de aci cerşetoare-o! — Tată! s’a rugat Jeana. — Du-te 1... du-te !... Dar biata femee s’a dus înainte până lângă masă, şi, su corpul îndoit, cu capul plecat, cu o mână ascunzându-şl ochii plini de lacrăml, hotărâtă să se lase mal bine [ să fie gonită de cât să se dea îndărăt. * 1 * * — Tată 1 Eu îţi sunt tată ?,.... O cerşe- toare ca tine e fata meaV.... Fata mea! Am avut o fată pe care biata răposata o adora.... Era o fată bună şi frumoasă pentru care voiam să ne aam viaţa. înainte de revărsatul zorilor, pe vînt, pe ploae ori pe ninsoare, ne duceam de munceam pămîntul, îl siliarr să ne dea cu ce să facem din ea o cucoană.,.. Tot făcend economii, am putut să o dăm în pension.. Vream să fie fru- moasă şi ca să fie, nimic nu ne-a costat nici sănătate... După ce am crescut-o, cinstită ca tatăl el, curată ce mama el.... am continuat să ne lipsim de multe, noi care aveam trebuinţă de toate, ca să ’I strîngem o zestre, care să T dea bărbatul pe care ’1 voiam.. Tocmai era să ne ajungem scopul ... şi când ne întorceam seara sa mâncăm,... ne mîn-gîiam uitându-ne la fata frumoasă şi vrednică de noi... Dar ea, ticoloasă, a fugit în-tr’o zi cu un ticălos ca şi ea.... a făcut să rîză lumea de nişte oameni ce se uciseseră pentru ea! Se făcu o tăcere turburată numai de plînsul Jeaneî şi de strigătele vesele ale copiilor, care se jucau afară. *■ * * — Tot plîngând şi trecîndu-şi vremea în mijlocul drumului să vadă de nu i s’o întoarce fata, bătrâna a început să tuşască... apoi s’a culcat... şi a cerut să îl pue în mână boneţelul brodat pe care T făcuse pentru prima cumunicătură a fetei sale. — Tată !.. tată!.. ertare 1 — In vremea asta... ea, ruşinea lumel !.. Ce viaţă !.. Parisienil care veniau pe la noi, îmi ziceaC: „Ţi-am văzut fata La pă- dure. — N’am fată! — Dar, tată Cautand... Jeana d-tale... acuma-i zice Jeana Pescăreasa... — Cui ’ml-o vorbi de ea, îl dau cu toporul în cap... Atunci n’am mal îndrăznit să es de aci... Mi se pare că lumea ’ml rîde în nas... N’am mai îndrăznit să me duc la Paris, de frică să nu me întâlnesc cu ea în colţul vre-unel uliţî... Fata mea 1.. Ori nu, nu n’am fată... Eşi de aci, cerşetoare-o 1 — Tată, ertare, tată 1 — Te duci odată?.. Şi bătrânul o apucă de braţ, ca să o dea afară; dar ea se apucă cu mâinile de mobile... — Al milă, tată 1 aibl milă! — Te duci odată ? Şi lupta continue. * *= * Roşu, asudat, cu perul pe ochi, copilul intră în odae, când auzi strigătele mamei lui... Cu mânuţele îşi dete la o parte pârul ie pe ochi şi spuse bătrânului cu glas de om mare. — De ce faci pe mama să plângă ? nind-că zice lumea că tu eşti tata mare ? Bătrânul Coutaud lăsă pe îJaua şi cu ochii mari, mut şi nemişcat se uită la copil, neştind să-şi dea seama de sentimentele noi ce’l năpădeau... apoi voi să vorbească, dar bâlbâi... lacrimi îi umplură ochii,., şi ca să le ascunză luă în braţe şi pe copil şi pe mamă 1 IUFORMATIUHi Inmormînfarea repausa* tuiul Pake Protopopescu Erî Duminică la orele 2 p. m. a avut loc înmormîntarea regretatului Pake Protopopescu. încă de pe la orele 12 circulaţia pe strada Colţe a fost întreruptă din causa mulţimii imense de oameni cari venise să depună omagiul lor fostului primar al Capitalei. Serviciul religios a fost oficiat de Episcopul de Roman înconjurat de o mulţime de preoţi. îndată după celebrarea serviciului, d-nu avocat Daniîleanu a pronunţat un discurs foarte simţitor din care făcea să reieasă calităţile defunctului. In dreptul Primării Capitalei d-1 N. Fflipescu, primarul capitalei, a pro-nnnţat un discurs arătând progresele şi îmbunătăţirea aduse în Capitală sub administraţia repausatulul Pake. In dreptul Academiei un elev al şcoalei libere de ştiinţe politice şi administrative a arătat serviciile a-duse de repausat acestei şcoale. In Lipscani a vorbit d-nu Gr. Alec-sandrescu în numele comercianţilor Capitalei. In dreptul şcoalel de comerţ a vorbit d-nu Hodoş, profesor la acea şcoală. La cimitir ati mal vorbit d-nu G. Dan Theodoreşcu, Preotul Cesarescu etc. Aproape întreaga Capitală a asistat la înmormîntare, stradele pe unde trecea cortegiul eraţi literalmente înţesate de lume Următoarele coroane aii fost depuse pe sicriul defunctului. Din partea Regelui, a comerţului Capitalei, elevii şcolei de comerţ, profesorii şcolel de comerţ!, soc |Dacia România, soc. Naţională, soc. de Petroleu, soc. centrală agricolă, oraşul Bucureşti, funcţionarii primării, soc. învăţătura poporul român, soc. Providenţa, spitalul israelit ţCaritaş, comitetul şcoalel Franceze, orfelinatul protopopu Tndor şi Maria Turnescu, clubul tinerime!, orfelinatul Maria Turnescu, clerul Român ajutorul, ştiinţele politice şcoala, oraşul Urlaţi, soc. Ioan Cucuzeu, Enoriaşi Calist, Pelesul şi vârful cu dor, comunitatea armeană, soţii, copiilor, G. M. Hagi Tudu-rache, Prati Hagi, Tudorache, familia colonel Carcaleţeanut familia Costicâ Mirones-cu, familia Racoviceanu D., familia Dettman, familiile Jurescu Teodoride şi Elena Dettman, familiile G. Vernescu, familiile Poenam Bor-dea, fam. Ar. H. Eliad, fam. Petrini Paul, fam. Turnescu, fam. d-rulul Turnescu, fam. Maria Turnescu, fam. Prati Stoinescu, fam. Hagianof, fam. Porfiriadi, Alexandru Gr. Io-nescu, flori naturale, Panait Gr. lonescu, Ştefan Pascal, familia Albahary, fam. N. Propopescu, fam. SecolicI, Luca I. Niculescu, Petre lonescu, familia Cococean, fam. Ruse Rusescu, fam. I. A. Brâtescu, fam. Nieo-lae Mateescu, fam. Teodoriadis* A. A. Po-povicl, AristiţaRomanescu, Sofia Luter, Paul, Ciuculescu, Elena O. Vasilescu, Margareta E. E. Zachi, familia Răceanu, Nicolae Busuioc, familiile Colibăşeanu. Alergările de erî Erî a fost a doua alergare pe hypodro-mul de ,1a Băneasa. Lume multă în tribune şi loji. Pe pistă puţină lume. Regele, prinţul Ferdinand şi prinţesa Mărie aă asistat. Gel mai fericit a fost d. Marghiloman îu aceste alergări. Caii d-sale au câştigat în trei curse. Iată rezultatul alergărilor: Premiul Canotier.— Distanţa 3500 m. Premiul I-iu 2500 lei Premiul II 200 lei. Att alergat Softmng, al d-lul A. Marghiloman, Katiane a d-luî M. Marghiloman, Ruperi al d-luî Marescu şi Estella a d-lul Paianu. Au eşit Softwing ânteiu şi Rupert al 2-lea. S’a plătit la pariuri 8 p. 5 şi 31 p. 20. Premiul socletăţel de încurajare Der-by-Român.—Distantă 2200 m. Premiul I-iu 4000 lei Premiul H-lea 500 lei. A alergat numai Partisan al d-lul Al. Marghiloman. Era singur înscris la această cursă nefiind admişi de cât caii născuţi şi crescuţi în ţară şi acel introduşi în anul naşterel. 1 • 01 a ,%0 jîwsoJ aii al «;i!K|8m ta , Partisan deşi aleargă prea frumos la o distanţă ae 300 metri n'a mai voit să meargă înainte şi s’a întors înapoi. Ast-fel premiul a fost anulat. Primiul de Mal, distanţa 2,200 m. Premiul I-iu 4000 lei. „ IMea 400 „ Au alergat: Bamboche a d-lul Aî. Marghiloman, Farceur şi Gallia ai d-lul M. Marescu. Hugues-Capet al d-lul M. Marghiloman. Favorit era Bamboche. Cursa a fost din cele mai frumoase. Hugues-Capet până la ultima întorsătură a fose din urmă. Aci a luat’o înainte şi a câştigat premiul I-ifi. In urmă a venit Bamboche şi apoi Farceur. * * * Premiul Damelor Handicap, distanţă 1.200 m. Premiul I-iu un object d6 artă şi jumătate din îutrârl J Premiul al H-lea jumătate din intrări. Ai! alergat: Estelle a d-lul locot. Paianu, Vulcan al d-lul Bădescu, Faiiniţa a d-lul maior Poenaru, Lelkelm a d-lul locct. Calm şi Etrille a d-lul M. Marghiloman. Etrille a eşit cea dintâiu. Seikelm al d-lui Calm a eşit şi de astă dată al 2-lea Doi călăreţi d-niî Hagi Pândele şi Paciu-rea au căzut de pe cal. Premiul Fulger. Distanţi1 ,2500 metri şi cinci garduri. Premiul I-itt 1500 fr. „ n-le 300 fr. „ Hl-le 200 fr. Aii alergat Gizela a maiorului Poenaru. P. M. al căpitanului Arhip. Erin al d-lul căpit. Paian" Szelvesz III al d-lul căp. R. Eliake. P. M. s’a derobobat la prima săritură totuşi a ajuns pe cel l’alţi şi a eşit al 2-lea. Probabil că dacă sărea regulat prima săritură ar fi fost victorios, Au câştigat. Szelvesz III, premiul I-iu, Env al 2-lea şi Gizela al 3-lea * * ^Pemiul Eitila.—Distanţa 3000 metri şi garduri. Premiul I-iu 2000 lei. „ Il-lea 300 lei. A3 alergat: Heirloom al d-lul M. Marghiloman, Eliza al d-lul A. Marghiloman şi Le Baraloro al d-lul loc. Paianu. Eliza ar fi câştigat de sigur premiul I-iu dacă la ultima întorsătură cînd apucase înainte nu se lovea drept în piept de un par. Cood care o călărea a căzut. Numai astfel Heirloom a putut câştiga premiul I-u Baraloro rămăsese de mult în napol, chiar se oprise. Elizea s’a lovit în frunte şi la un picior. Loviturile sunt uşoare şi e de sperat că Duminică îşi va lua revanşa. Cood e lovit la piciorul drept şi la o mână rănit. Nu se ştie dacă va putea încăleca Duminică. ;un4 Azi la Senat începe discuţia asupra proiectului de lege pentru învăţământul primar şi normal. Cel d’întâl care va lua cuvântul este d. Poni. Apoi vor vorbi d-niî D. Aug. Laurian, D. Sturza, Gr. Tocilescu, G. Panu şi Tache Io-nescu. - 'fiSf iil. w ^ j. La Cameră să începe azi discuţia asupra lege! tocmelelor agricole. Discuţia promite să fie interesantă. Si audienţa cerută regelui de d. Demetrian, delegatul întrunirel liberale din RomanaţI, a fost refuzată. Asta-seară, luni, la 8 jumătate este o mare adunare la Societatea Presei. In această reuniune se va alege un mare comilet de fiatro- ‘ •' ■ 'V «P.-3 ev > r FOIŢA Ţ)1 ARULUI „LUPTA' iVA li Ti 50 *vv -V < -»• '.*3- . «V'iVT s ii , Sî ţi v j urtiîaln'teoig'vi aq JaiFv jc-j am 'G .. Udiflijlftim ■..'Hi no asii -nA Iţi s aî annq Ism r,m 11 ff 1 . '.ru^u f. wj < i RESBOIUL CIVIL »f?n î m DE jBC. DE BALEAC taie.-'» i . ■ 1 • i.t ,c. (.) J CAP. HI O idee a lui Fuchâ — Dar ascultaţi, marchise, zise încet contele de Beauvan, zâfi, Rifoel a spus lucruri foarte bune. D-stră sunteţi sigur că tot-d’a-una aveţi să fiţi ascultaţi de rege ; dar noi ceştî-1-alţî nu ne vom duce să vedem pe stăpân de cât din când; în când şi ve mărturisesc că de nu ’ml veţi da cuvîntul d-stră de gentilom că me veţi face să obţin, când va veni timpul, sarcina de mare maestru îpeste apele şi pădurile Franţei, să fiu al dracului de-’ml voii! expune gîtul. Nu e lucru uşor să cucerim Ncrmandia pentru regele; de aceia sper că voiu avea ordinul. Dar, adaose el roşindu-se, avem vreme să ne gîndim le asta. Să me ferească Dumnezeii să imitez pe ticăloşii aceştia şi să nu ve dau pace. Veţi vorbi despre mine regelui şi asta va fi tot. Fie-care şef găsi mijlocul să spue mar-chisulu! preţul exagerat la care se aştepta pentru serviciile sale. Unul cerea cu modestie guvernământul Bretagnel, altul o ba-ronie, unul un grad, altul un comandament; toţi voiafi pensii. — EI bine, baroane, zise marchiaul d-lul de Guânic, d-stră nu voiţi nimic? — Zeu, marchise, d-nil aceştia nu ’ml lasă decât coroana Franţei, dar am să ştiti să me mulţumesc şi cu asta... — El, d»lor, zise abatele G .din cu glas tunător, gândiţi-ve, că de veţi fi aşa de grăbiţi, veţi pierde totul în ziua de victorie. Regele nu v’a fi silit să facă concesii revoluţionarilor ? — Iacobinilor I strigă contrabandistul. Ah I de m’ar lăsa regele, aşi pune o mie de oameni să-î spânzure şi suntem scăpaţi. — D-le de Cottereau, spuse marchisul, ved câte-va persoane invitate să vie aci. Trebue să ne întrecem în zel şi îngrijiri ca să-i decidem să coopereze la sfânta noastră întreprindere şi pricepeţi că nu e timpul să ne ocupăm de reclamele noastre, chiar drepte de ar fi. Cum vorbia astfel, marchisul se ducea spre uşă, ca şi cum ar fi eşit înaintea u-nor nobili din părţile vecine pe care i-ar fi zărit; dar îndrăzneţul contrabandist îi tăia drumul cu aer supus şi respectuos. — Nu, nu, d-lemarchis, scuzaţi-me; is- căliţi peticul ăsta de hârtie şi mâine ve a-duc o mie circi sute de voinici; aminteri intru ia tocmeală cu Primul Consul. După ce s’a uitat mândră împrejur, marchisul vezu că îndrăzneala bătrânului şefi partizan şi aerul lui hotărât plăcea tuturor celor de faţă. Un singur om, care şedea într’un colţ, părea că nu ea parte la cele ce se petreceau, şi se îndeletnicea să umple cu tutun o lulea de păment alb. Dispreţul pe care’l arată pentru oratori, atitudinea lui modestă, şi privirea compătimitoare pe care T-o întâlni marchisul, T făcu să examineze pe acest servilor generos, în car 3 recunoscu pe majorul Brigant; şeful se duse drept spre ei. — Dar tu, îl zise el, ce ceri tu? — Ohl d-le marchis, de va reveni re gele eu voiu fi mulţumit. — Dar tu? — Oh! eu.... Monseniorul vrea să rida. Marchisul strânse mâna bătătorită a Bretonului şi zise d-nel de Gua de care se a-propiase: — D-nă, eu pot să pier în întreprinderea mea, înainte de ce să fi avut timpul să fac să ajungă până la rege un raporţ credincios asupra armatelor catolice din Bretagne. De veţi vedea restauraţiunea, să nu uitaţi nici pe acest voinic nici pe baronul de Guenic In el e mal mult devotament ca în toţi oamenii aceştia. Şi arătă pe şefii care aşteptară cu nerăbdare ca tânărul marchis să satisfacă pre-tenţiunile lor. Toţi ţineai! în mână hârtii desfăcute, în care serviciile lor fuseseră, constatate de generali regalişti din resboaele precedente şi toţi începeai! să murmure. In mijlocul lor, abatele Gudin, contele Beauvan, baronul de Guenic se sfătuiafi cum se ajute pe marchis să respingă nişte preten-ţiunl aşa de exagerate, pentru că găsiafi posiţia tânărului şef foarte delicată. De o-dată marchisul îşi roti ochii albăş-tril, strălucind de ironie, asupra acestei admirări, şi zise cu glasul limpede: D-lor, nu ştii! dacă puterile pe care regele a binevoit să mi le încredinţeze sunt aşa de întinse, ca să vă pot satisface cererile. Poate că n’a prevăzut nici atâta zel nici atâta devotament. Singuri aveţi să judecaţi care sunt datoriile mele şi poate că voii! şti să le îndeplinesc. Dispăru şi se întoarse repede ţiind în mână o scrisoare desfăcută cu pecetea şi cu iscălitura regească. Iată scrisoarea în puterea căreia trebue să ascultaţi de mine, zise bl. Ea mă autorisă să guvernez în numele regelui provinciile Bretagne, Normandie, Mâine şi Anjou, şi să recunosc serviciile ofiţerilor care se vor fi distins în armatele sale. O mişcare de mulţumire isbucni în adunare. Chouani! înaintară spre marchis descriind împrejurul lui un cerc respectuos. Toţi ochii erau ţintiţi la iscălitura regelui. Marchisul, care sta în picioare în faţa căminului, svârli hârtia în foc, care o mistui într’o clipă, — Nu mal voifi să comand, strigă el, decât acelora care vor vedea un rege, în rege, iar nu o pradă de jefuit SânteţI liberi, d-lor, să mă părăsiţi.... D-na de Gua, abatele Gudin, majorul Brigant, cavalerul de Vissard, baronul de Grerie, contele de Beauvan entusiasmaţl strigară. — Trăească regele! Pe dată lucrurile luară altă faţă. Entu-siasmui se comunică şi toţi resvrătiţil de până acuma, rugară pe marchis să uite tot ce s’a petrecut şi ’l asigurară că tot şeful lor va fi chiar fără scrisoarea de împuternicire a regelui. - La aunţ, strigă contele de Beauvan, şi fie ce o fi 1 Să ne batem înteiu şi om vedea noi <’e o mal fi pe urmă. Adunarea se împrăştie prin saloane, tinde deja se adunaseră câte-va d-ne. Zadarnic cercă marchisul să îndepărteze aerul întunecat ce ’I schimba faţa ; şefi! băgară de seamă uşor impresiile defavorabile pe care o produsese această scenă asupra unul om, al căruia devotament încă era întovărăşit de frumoase ilusrî ale tinereţe!, şi li se făcu ruşine. 0 -sui} _ ’ll IitD;7iHpb ■>»î, imita *• fahjez, mi smas www.dacoromanica.ro 4 LUPTA nagiM şi un comitet de organizare > pentru serbările ce se vor da in Cişmegiu în folosul inundaţilor. Toţi domnii membrii al Socie-tăţel şi toţi donitţil ziarişti sunt invitaţi ca să asiste. Trăgându-se loteria pentru încurajarea industriei naţionale organizata de u-na Ecaterina Lucescu din Piteşti, ati câştigat următoarele numere : 1993, 3244, 1332, 4219,4219, 2777, 1579, 600 şi 312. Obiectele câştigate sunt depuse la Primăria Capitalei. interpelat ieri la Storthing în chestiunea consulară. Discuţa a fost amânată. Rema, 13 Maifi.—Contraria ştirilor publicate de un ziar din Paris, condiţiunile sanitare a Rome! şi ale Întregului regat sunt excelente. Madrid, 13 Maiu.—Camera a adoptat o moţiune autorisând guvernul a amâna până la votarea definiţiei a proectulul, alegerile municipale care trebuia să aibă loc mâine. EOITIJi A li- Aseară Comparia Lyrică a dat ultima representaţie. S’a jucat Gasparone. Lume puţină, totuşi representaţia a mers bine. Marţi 4 Mal se va representa pe scena Teatrului Naţional piesa Popa Iatu 21 $i localizată după IIŞ Rue Pigale. ii5 Rue Pigalle a avut un mare succes la Paris, pe scena Pa-lais Eoyal. Nu ne îndoim că şi Popa Tatu 215, fiind dată valoarea artiştilor cari o interpretează, v a avea un succes desăvîrşit. Direcţiunea căilor ferate aduce la cunoştinţa publicului că cu începere de Luni 3 (15) Mal. a. c. se va putea pleca în următoarele direcţiuni din Bucureşti: La ora 7 dimineaţa, tren de persoane: Spre Ploeştl-Predeal-Slănic-Doftana-Buzeu- R.-Sărat - Focşanî-Mărăşeştl-Tecuciu-Adjud-Bacău-Piatra-N. -Roman Paşcanî-Burdujenl-IaşI, cu legătură pentru Braşov-Buda-Pesta-Yiena. La ora 7, 30 seara, tren accelerat: Spire Ploeştl-Buzeu-Brâila-Galaţl- R.-Sărat-Focşa-ni-Mărăşeştl-Tecuciu-Bârlad-YasluI-Iaşi-Ad-j ud- Bacău-Roman -Paşcanî-Burduj enl -Huşi. La ora 11, 45 a. m. tren de persoane : Spre Ploeştl Buzeu-Brăila-Galaţl - R.-Sărat-Focşanl-Mărăşeştl-Tecuciu. La ora 4. 40 p. m. tren accelerat: Spre Ploeştl-Slănic-Pivdeal-BuzSfi-Focşanî. Trenul de mar sus vor avea transbordare între Periş-Crivina la podul Ialomiţel. La ora 8. 10 dimineaţa tren de persoane: SpreTitu-Târgovişte-Lăculeţi-Câmpu-Lung-Piteştl - Turnu-Mâgurele,- Slatina - Craiova-Tumu-Severiu-Vârciorova - Corabia- R.-Vâl-cea - Târgu-Jju. La ora 4 p. m. tren accelerat: Spre Titu Târgovişte-Piteştl-Slatina-Craiova-Tur-nu-Severin şi Vârciorova, cu legătură pentru Buda-Pesta-Viena etc. Trenurile dd la 8. 10 dimineaţa şi 4 p. m vor circula prin transbordare î-itre Titu-Mătăşaru,. La orele precedente, din publicaţiunile lersnlur trenurilor: Spre CălăraşI-FeteştI ărâ transbordare. Intre sţaţiunele BucureştI-Vidra-Grădiştia şi Giurgiu va circula câte un tren de călători în fie care direcţiune cu plecarea la 8 la. m. din Bucureşti Nord, 6. 14 p. m. din Vidra 8. 30 a. m. diu Giurgiu, şi 5 p in din Grădiştia. Pentru ă se putea face transbordările, publicul este rugat a nu lua decât bagaje de mâaă şi Colete uşoare şi care să nu fie voluminoase. |Serviciul telegrafic g. St. Petersburg, 13 Maiu. — Se asigură că guvernatorul din Moscova d. Szipyragiu, e desemnat ca adjunct al ministerului Domeniilor. Copenhaga, 13 Maiu.—Regele va pleca Luni la Wiesbaden unde va urma an tratament medical. Berlin, 14 Maiu. — Trimisul extra-or-dinar şerb, D. Pantelicî a fost primit er! în audienţă solemna decătre împăratul şi a remis Majestăţir Sale o scrisoare de notificare a urcării pe tron a regelui Alexandra. D. Pantelicî a prânzit azi la împăratul la noul palat. Lisabona 14 Maiu. — Guvernul va depune mâine bugetul care presintă un deficit de 1002 contos de reis, El va propune să se echilibreze bugetul prin mijlocul taxelor asupra alcoolului şi timbrului. El va cere trimiterea proectulul Dias Prervera asupra plăţii celor 33 % în aur unei co-misiuni, care să-l modifice în sensul de a se da satisfacţie purtătorilor. Budapesta, 13 Maifi.—Circonscripţia e-lectorală din Szania. Bessenyol a reales în unanimitate deputat pe secretarul de stat Edmond Mikloş. Paris, 13 Maiu. — Senatul a discutat o propunere tinzând a reorganiza administraţia coloniilor şi a o ataşa de ministerul marinei. D-nu Dupuy, Delcasse şi Terrier au combătut propunerea şi afi cerut amânarea pen-tru-că ministerul va depune în curînd o cerere de credit pentru a ridica această administraţie Ia rangul de minister. Amânarea e fost adoptată cu 130 voturi contra 109. Şedinţa a fost apoi ridicate.^ Paris 14 Mal.— Generalul Dodds a fost primit de d. Carnot în timpul dimineţii. El a prânzit la ministrul marinei. Crlstlania 14 jMal,— Guvernul a fost Corpurile Legiuitoare CA fiERA (Urmarea şedinţei de la I M fi iSgjJ. La redeschidere, după cererea d-lul P. P. Carp să hotărăşte ca Luni să se pue la ordinea zilei legea tocmelelor agricole. D. Nicolaescu şi des voltă interpelarea relativă la profesorii de la Giurgiu cari au fost transferaţi din motive politice. D-sa critică această mesură pe care o găseşte arbitrară. D. Tache Ionescu răspunde că ’I a transferat pentru că s’afi dus cu elevii la gară când a sosit d. Sturza la Giurgiu pentru o întrunire politică. La ora 6 şi jumătate şedinţa să ridică. Şedinţa de la 3 Maiu iSgj Şedinţa se deschide la ora V/s sub pre-şidenţia d-lul General Mânu. Prezenţi 95 d-nil deputaţi. Preşedintele anunţă încetarea din viaţă a d-lul Ştefan Sturza, deputat al colegiului I-iu de Tutova. D-sa declară vacant acest colegiu: D. C. PopovicI arată că sau pus sub regimul silvic nişte pături ale locuitorilor din plasa Muntele judeţul Suceava din a-ceastă cauză locuitorii sunt opriţi a mai duce vitele în livezi la păşunat. D-sa cere să se ridice aceste păduri de sub regimul silvic. Să votează recunoaşterile d-lor Farcaş şi Sterie Pop. Să votează indigenatul d-lui Kratochvil. Legea tocmelelor agricole. Se. Vârnav dă citire raportului: şi pro-ectul Guvernului. D. Gr. Păucescu ia cel dântâî cuvântul d-sa spune că starea actuală de lucruri este rea, e dezastroasă. Din puntul de vedere economic sărăceşte populaţia rurală, din puntul de vedere social, veră vrajba între ţărani şi proprietari. Proectul guvernului dacă aduco oare-carl îmbunătăţiri în chestii de detalia, el crea-ză însă o stare şi mal rea ca cea de azi. După ce va dovedi aceasta va cere să se respingă proectul guvernului şi să se admite proectul, celor 30 de membrii al ma-jorităţel. D. Peucescu, spune că mal înainte de a intra în discuţia legeî, e nevoit să lămurească situaţia propunătorilor contra proectulul. Contra proectul rezumă părerile d-sale de mal înainte de a veni la putere partidul eonaervator. După rescoala ţăranilor s’a dus la Teleorman şi după două zile de discuţie cu proprietari s’a convins că părerile d-sale sunt drepte. Când d. Ştirbei a venit cu proectul d-sale care e întocmai a-cesta pe care T prezintă d. Carp azi conservatorii, de atunci au propus acest con-tra-proect acţiunile au luat ambele proecte : în consideraţie. Printre delogaţi au fost aleşi d-oiî Catargiu, Kogălniceanu este cu însărciuarea de a concilia eele două proecte azi, subscriitoril. contra proectulul nu face alt-ceva de cât să susţie părerile conservatorilor. (Aplauze). D. Carp mi-a adus o învinuire, mi-a spus de ce, când a depus d-sa proectul de lege eu nu m’am dus să me înţeleg cu d. Catargiu. D. Carp.—Când ţi-am spus aceasta ? D. Păucescu.— Nu te mai ajută memoria. In întrunirea de la Eforie (apl.) D. Carp.—Nici n’am luat cuvîntul. D. Păucescu.— AI uitat. Toată Camera e martoră (apl.) D. Carp.— Am spus că nu primesc un proect care modifică în fond contractul. D. Păucescu. — Ai spus şi aceasta tot fără atâta dreptate. D-Ior, noi trebue să ne susţinem ideile noastre conservatoare (apl) iar nu pe acelea pe cari ni le pune guvernul (apl.) D. Peucescu arată relele imense cari is-vorau din clacă. înveţămîntulul primar şi normal primar. D. Laurian, raportor, dă citire raportului şi proectulul de lege. UL TIME INFORMA Jll Senatul a lucrat azi îu secţiuni până la ora, când şedinţa fiind redeschisă se dă citire raportului şi proectulul de lege asupra învăţământului primar. 1.750.000 — 11.745.976 43 Se afirmă că ar fi motive de casare a concursului pentru catedra de economie politică de la Facultatea de drept din Iaşi, pentru care juriul a recomandat pe d. avocat Ba-silescu. '-■» -1401 dl ’fi • 3 l r( Alegerile comunale diu Botoşani vor avea loc în zilele de 25 şi 27 Maih curent. D. N. Filipescu, primarul Capitalei, a fost primit erl îu audienţă la Palat. D. Filipescu a cerut această audienţă pentru ţt propune regelui ca sărbările de zece MaiU să fie transformate în sărbărl de L ne-facere in folosul inundaţilor. La Cişmegiti vor fi chioşcuri unde doamnele din societate vor vinde flori, ziare, etc- D-sa Eufrosina Pake-Protopopescu a scris primarului Capitalei că oferă în folosul inundaţilor toate coroa nele depuse erl pe mormîntul regretatului el soţ. D-nâ Protopopescu nu va păstra ca amintire dc cât pangb, ele de la coroanele depuse. Din bilete ipotecare pînă la concurenţa e-misiuneî autorisate prin legea rsspectivă, lei Egal lei Art. 2. Cheltuelile statului pe eserciţiul a-nulul 1878, în cari intră deficitul bănesc rc-sultat la înebeerea e-xerciţiulul 1877 şi sumele răspunse concesionarului căilor ferate Ploeştl-Predeal pentru lucrări efectuate în 1878, se fixează la suma de 1. 168.690.820 44 Iar plăţile efectuate, 1. 166.102.006 66 Rest rămas de plată la închiderea exerc. 1. 2.588.813. 78 Art. 3. Resultatul definitiv al operaţiunilor săvîrşite pe seama exerciţiului 1878 este: a) Drepturi constatate La venituri lei 153,980,179 94 La cheltuell lei 168,692^820 44 -Deficit bugetar lei 14,710,640 50 b) Operaţiuni efectuate P încasări lei 142,234,203 51 Cheltuell lei 166,102.006 68 Deficit bănesc lei 23,867,803 15 Raportor, Ioan M. K. Epureanu. La concursul pentru catedra de limba franceză de la esternatul secundar de fete din Galaţi s'atl pre-sentat candidate care toate ati reuşit în ordinea, următoare: Galescu 9, I amandi şi Hrisoscoleu 8,50, Căruţaş 8,25, Filibilih 7,50. Juîj îl le-a recomandat pe toate pentru câte o catedră în ordinea de marii. Sntem rugaţi a anunţa că redacţia şi administraţia revistei Săptămâna Ilustrată s’a mutat în strada Legislatorului No. 2 (casa proprie). SENATUL Şedinţa de la 3 Maiu 1833 Şedinţa se deschide la orele 21ji sub preşi-denţia d-luî Gr. Cantacuzino. PresenţI 68 d-nî senatori. Se fac formalităţile obişnuite. D. Ministru de Vinance depune ma! multe proecte de legi. Roagă după aceia Senatul să ia în discuţie proectul de lege pentru acordarea unul credit de 1.000,000 aşezămîntuluî bisericel Sf. Spiridon* nou pentru a plăti o datorie la care e condamnat prin sentinţă definitivă. D. Theodosiade, raportor, 4ă citire proectulul de lege. Ne luând nimenea cuvîntul, legea se ia în consideraţie. Se dă citire art. 1 şi se primeşte. Legea în total se votează cu 41 de voturi contra 6. La orele 3 Senatul trece în secţii. Şedinţa se redeschide la orele 4. La ordinea zilei proectul de lege asupra Azi s’a împărţit deputaţilor rapoartele împreună cu următoarele proecte de legi; Art. unic. — Se acordă înalt Prea Sân-ţitulul Archiepiscop şi Mitropolit alUngro-Vlachiel, Primat al României, D. D. Iosif Gheorghian, o recompensă naţională de lei 1.000 pe lună. Acest proect n’a fost încă trecut prin secţii. Art. unic — La art. 30 din legea din 4 Iulie 1881 asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi de mărfuri, sş adaupă următorul aliniat:. Disposîţiunile acestui articol şi a art. „2 07 din codul penal, ca şi cele următoare, privitoare la usurparea titlului de mij-„tocitor de schimb, se aplica de o potrivă „la orl-ce specie de mijlocitori, fie el de „schimb, fie el de mărfurP. Art. unic. — Comuna urbană Iaşi este autorisată a vinde ministerului de agricultură, industrie comerciii şi domenii, din imaşul comunei, locul numit „folosul drum al Botoşanilor", şi care se învecineşte. cn partea de la funda terenului cumpărat de Stat pentru noul local al şcoalel de arte şi meserii, pe întinderea din dosul terenului d-lul Ivaşcu şi pînă la marginea despre Popea a locului Statului sus zis. Peeţui vînzăreî acelui loc se fixează la suma de 10.138 lei. Acest proect n’a fost încă discutat în secţii. Art. 1. — Se acordă d-iul Ştefan Silion, fost consilier la înalta curte de casaţie şi justiţie, peste dreptul seu la pensiune, suma de lei 400 lunar, cu titlu de recompensă naţională. Proectul primitiv prevedea 600 de lei. Se acordă suma de 150 lei pe lună, ca pensie viageră, d-nel Helena Dobias, reversibilă asupra minorilor seî copii pînă la majoritate. Acest proect de lege este din iniţiativă parlamentară. Azi s’a împărţit deputaţilor proectul de lege pentru regularea definitivă a socotelilor statului pe eserciţiul 1878. Iată acest proect de lege : Art. 1. Contribuţiu-nile şi veniturile Statului de exerciţiul anului 1878 se fixează la suma de lei 153.980.179 94 Iar încasările în, sumă de lei 142.234.203 51 Rest de împlinit lei 11.745.976 43 Şl anume-: Dia rămăşiţele dă venituri lei 9,995(976 43 De Luni 3 Uiaiu, Redacţia şi administraţia ziarului „Lupta** s’a mutat în Pa-sagiul Român Ro. 2. 3? E CEBI Palatul Ateneului.—Sâmbătă 8 Maifi reprezentaţie data de d-na Al AlexandreBcu cu concursul mal multor artişti. rtAsta -seară ,Lunî, representaţie extra-ordinară in beneficiui Ligeî Culturale. Intre alţii vor da con-cuasul d-ra Sâni, d.. Mureşianu, Kneisel, Za-manu, etc. Mizerie Regală de Robert Scheffer se afla de o cam dată depuse numai la următoarele librării-. Leon Alcalay, calea Victoriei, librăria la Biserica albă, calea Victoriei 55, Steinberg Şelari 18, Sfetea strada Lipscani, precum şi la tipografia Lupta unde se află şi depositul general. Această traducere fidelă şi complectă într’un volum (de 280 pagini) nu trebue să se confunde cu o alta, parte ciuntită parte falş tradusă şi care se vinde în două aşa zise volume. ' & 11- bibliografie Librăria H. Steinberg Bucureşti, No. 18, Strada Şelari No. 18. A apărut a doua ediţiune din Codicele Civil Annotat sub fie care articol cujurispru-denţa română şi cu trimiteri la articolele corespunzătoare, de Adolf Stern DOCTOR IN DREPT. AVOCAT Preciul unui esemplar 5 lei. De vânzare la toate librăriile din ţară. Insecticidul N. H. Stinglie Acesta este numele unui nou insecticid, cu miros plăcut şi higienic, de conifere. El este cel mal puternic şi la moment distrugător al moliilor, păduchilor de lemn (ploşniţelor) ouelor şi larvelor lor, gândacilor şi al tuturor insectelor păgubitoare şi supărătoare. Este cel mal activ şi mal durabil mijloc pentru păstrarea hainelor de lână, de mătase, ae pâslă, al blănilor, etc. fără să altereze stofele sau culorile ori să le păteze. Distruge omizile şi alţi părăsiţi al plantelor fără să le aducă vre-o vătămare. E microbicid şi prin urmare bun desin-i fectant. Şi cu toate aceste calităţi se vinde numai cu 80 bani flaconul de 100 grame; aşa că e cel mal eftin din toate insecticidele cunoscute pină acuma ; aşa că pot să şi ’l procure oamenii cu mijloacele cele mal modeste, fără să simtă sacrificiul ce fac pentru curăţenia, sanatatea şi avutul lor. Insecticidul N. H. Stiughe se găseşte în deposit general la farmacia Esculap dia strada Clemenţei No. 27 Al. Bozoceanu, la farmacia I. Munteanu din calea Moşilor No. 68 şi la domiciliul subsemnatului în Bulevardul CarolI No. 49. Inapoez înzecit preţul flaconului celui care ’ml va proba că n’a obţinut resultate cu insecticidul meii. Dr. chimist, N. H. Stinghe. Ion N. Cezarescu ju 1 ..bit AVOCAT mulat Strada Scaunelor No. 21 (colţul Bulevardului Carol) s’a Eforia spitalelor civile PUBLICAŢIE j im In ziua de 10 Iunfe 1893, orele 4 p. m., se va ţine licitaţiune publică orală la Eforia spitalelor civile pentru arendarea următoarelor moşii cu începere de la 23 Aprilie 1894. 1) Cbirnogil Clăteşti din judeţul Ilfov. 2) . Cocoşul din (judeţul Dâmboviţa. Condiţiunile pentru ţarendarea a- cestel moşii sunt publicate în »Monitorul Oficial» No. 246 din 7 Fe-brnarie 1893^ avându se în vedere art. 40 58 din legea comptabilităţil generale a stâtulul. No. 5171 1893 Aprilie D- THOMESCU s’a mutat .iul tu Strada Italiană II Consultaţii la 6 ore seara 1 ■; D-puI KIRIAC Loc-ţiitor al d-lul prof. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilitice în toate zilele de la ora 5-6 p.m, Strada Primăverel No. 38 Dr, Şfeim OEekowsM s’a mutat CALEA CĂLĂRAŞILOR 16 Dă consultaţii pentru boale Interne şi sifilitice dela orele 6—7 seara. Domnul inginer Ioan Lupu-lescu s’a mutat strada Isvo» r«a No> 6â« Filip 1. Gesticone AVOCAT Bulevardul Elisabeta 63 Orele de consultaţie l 8—10 dimineaţa şi de la 4—6 după amiazl. A LA VILLE DE BUCAREST Calea Yictoriei 78 (fost No. 00) Casa I. R. MA^RER Doamnă, Am onoare a ve informa de reîntoarcerea mea din voiajul pentru cumpărări ce am făcut la Paris. Cu onoare ve aduc la cunoştinţă că am adus cele mal alese Al are exposiţie de noutăţi, cele mal noul stofe pentru rochie de oraş şi de nunţi. ULTIMELE CREAŢIUNI UMBRELE BOGATE şi un mare asortiment de garnituri de tot nou. In speranţă că voiu fi încurajată de visita D-v., ve rog, Doamnă, a primi înalta stimă ce ve păstrez. Al-me Louise Mauret ■ |M IAmmm ^ administrator ”n tenar la un ziar 4 ani de zile, cunoscând şi comptabilitatea, caută ori ce ocupaţie de la ora 2 până la ora 7 seara. « A se adresa la d-nu I. S. Rădulescu Tipografia Lupta. O maşină tipografică în care să se poată imprima No. 10. Adresa la d. Ioan S. Rădulescu, Strada Stirbel-Vodă 33. AVIS H . . I., z C r* L Im 4 An An cunoscând limbele SwllSlI Română, Germană, Englesâ şi puţin franceză doresce a găsi un post convnnanil la o casă de Bancă sau casă de comision de preferenţă ca administrator de moşie saQ desemuator la vr’un architect Referenţe din cele mal bune, pre-tenţiunl modeste. Pentru informaţiunl a se adresa la Agenţia de publicitate David Â-dania Strada Sf. Ioan Nou 38. Charmilles ceasornce de GENEVA Adeveratul ceasornic, fin de siâcle, este fără contradicţie, Charmille de Geneva : Precesiune, Soliditate, Eleganţă. Acest ceasornic, abia de erl, care eBte deja atât âe apreciat şi de răspândit în toats Europa, este ultimul cuvânt al artei mecanice; el este inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitabil; fie-care piesă devenită defectuoasă, poate fi înlocuită de ori-cine nefiind chiar ceasornicar. Minutarele se pun singure la oră printr’o simplă presiune. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, Italia, Eusia şi Stateie-Unite nu cer de cât: la Charmille de Geneve. Cu mare gieutate şi mari sacreficiî, am obţinut a avea singura concesiune pentru România întreagă. Pun aceste ceaBurî în vânzare chiar de azi, garantate pe 3 ani, pe preţul derisoriu, de 20 In "bucata, cu o mică augmentaţiune pentru acele bogat decorate, şi cu cutii de oţel 25 lei sau de argint cu 35 lei. Acord un rabat de 5 la sută pentru ceasornicarii şi revâuzătoril cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi. 1,000 asemenea ceasuri sunt în continuu dispo-binile, în renumitul magasin. Th. Eadivon, 32, Calea Victoriei Doctor. Const. 0. Miclescu OCULIST -*■ to Strada Căpitan Păun, io — Orele de consaltaţiuhi dc la 2—*4 p. m uşi, www.dacoromanica.ro LUPTA BCH IJJfli Apa Minerală „BAROSS U< kiii riiifn un «im nim mini | ÎBARQS-rOeRASf hiijuniiimîittfflHiiiiiraiit Aprobată prin Inattul Decret Ministerial No. 88^78& din 6/12 1891 ^ h ^ U* J(* i | n| i j* i I J .£ n . ^ j - Sursa Erdlîvldăk—Baross, este de numărat între cele mal curase ape minerale alcaline, feruginoase şi acidocarbonice. Graţie acestei composiţiuni chimice şi a gustului său plăcut, această apă amestecată cu vin, este o băutură plăcută şi recoritoare la masă şi în timp do epidemii, o escelentă băutură higienică menită a înlocui apă de băut. nichilor din causa ...__________T__ ________,_____ __________m_____,______________________ . _ ... tante —Amestecată cu suc de lâmâid saă sirop de şmeură, ea este recomandabilă ca o escelentă Limonadă gustoasă, răcoritoare, şi higienică. — APA BAROSS UNICA PERLA ERDOVIDEK din Transilv&nta se găseşte în capitală şi în provincie la toate magazinele de coloniale şi la depositul general, LSit.w-U.M*'4 Palatul Dacia.-Bucures ci. . incze Gyula, Baroth. Gyula, Prima Casă de încredere Inî d ujlyno‘ KiatuvaT Joi i î Ăil1* IkjQtţiilrr o Unt^v Irc' .jnuttniyid M r i uîe -ano Ui iov -fi& .ieeienji MARE MAGAZIN DE HAINI? GATA PENTRU v . Va1 s .viUAVw™ v»\ tai BĂRBAŢI, BAETl SI COPII X*. OdwnaiB^ m MV JlZiuIlO Uv/ Xiţm oi 33 ’cubn »'■— No. 44, Strada Caol I, No/ 44. — mi, ____.__________Ulii • fl. &lî Ape Onoare d ariunţa Clientele! dale şi Onor. Public că pentru sesonul de '• * -!.,i, -fim oîvfltt AtâujU'- * I rima-vară şi Vara a confecţionat Un mare şi bogat asortiment de 1 ^ J sbV Haine gata bărbăteşti; băeţi şt copii ___ __g ne «noii a utitom A Ţftţrde*odatâ a primit un mare şi bogat asorta ment de Stdfe fin» din fabricele cele mal renumite ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore. .1 } I 1* 9* '*103 st+WE* mm mmM B r*r-iO ” : -i jBHOl I Calea Victoriei, Colţul Hotelului r.o â*»ih10 £ evarri Unicul magasin de haine gata Confecţionate în Fabrica mea Proprie din Ylena ioil ÎD Anunţ pe onor. mealclientelă din Capitală şi din provincie precum şi pe onor. P. T. public, că mi a sosit pentru sezonul de primă-vară un bagat şi frumos asortiment de haine gata pentru bărbaţi şi băeţl. olt* xn w. OJ*l« XIX De Remarcat •»» Un bogaţ asortiment de stofe fine > din cele mal renumite fabrici din Franţa şi Englîtera ab ah .o.-ioaceo lifte’ievei). 1> »( MruuIG .eiioibuşi PENTRU I I t; V *C’d' T i - A care se vor efectua prompt şx cu preţuri escepţlonale de eftln. Rog dar pe onur. clientelă d’a visita magas;nul meu spre a se convinge de cualitatea şi eftinătatea mărfurilor. Bosef N!. Iscovitsch * Bazar Central, sub Hotel Bulevard. »*> sittunoAO _ c mo iii u Americană Medaliată în Anglia, Francia, Germania şi Statele TJnite ale Americsi OÎ:>i / - fUOfiiiii. xii t e Articol indispensabil pentru toaletă, contra crăpaturilor mâi-ne lor şi buzelor, degerăturilor şi roşeţel provenită din cauza gerului. O cutie costă I leu 50 bani Depozitul general pentru România la Farmacia şi Drouueria BRUS, Bucureşti, strada Nouă No, 1. — Şi la toate farmaciele diu ţară. Medalia de Aur Viena 1883 MEDALIA DE ARGINT Bucureşti 1890 Medalie da Bronz, Paris 1889 Autorizată de Consiliul de igienă şr salubritate publică. DENTAL1NA esenţă pentru gură şi PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Doctorului S. KONfA chimist o Sunt două dentrifice recunoscute in ţară şi în slreinătate ca cel mal bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higieneî gu-rel dându-Ltotodată un miros foarte plăcută. Preţul un flacon Dentalină. fr. 3. Pulbere de dinţi, fr. 2. Depozite: la Iaşi la Farmacia Fraţii Konya; la Bucureşti la Farmaciile F. W Eumer şi F. Bruss : la Drogueria I. O-vessa şi la Parfumeria %Stella ni < » i i-JV - BIUROU TECHNIC. STRADA COLŢI 59. — li i ;n ■ M Q R I FABBICI DE SPIRT ; sivm® i'O# ESPOSIŢIUNE PERMANENTA iioi Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şi eftinătatea hainelor gata şi comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. ^ . Jl „ ' Yil A Cu toată stima; „La .Concurenţas*1 No. 44, Strada Carol I, No. 44. . ' v ■i m - s $ MARINELOR agricole „K, F- ECKERT” Avis circular LtîS&i&ă SSIsofsioâ şl Forţei PRIN ELECTRICITATE Onorate Domn, 'Incuragiaţî de concursul binevoitor al Onor. Public, şi susţinuţi de preferinţa graţioasă a distinsdî şi numeroasei noastre clientele, am reînoit într’un mod splendid renumitul nostru FABRICI DE CURELE i o Unelte şi obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la cerere. MAGAZIN DE Haiive confecţionate pentru ÎJ k<"s * ti . R B A Ţ I h‘> io hi sub firma fiu* £ ÎS * Bazarul Regal CASĂ DE ÎNCREDERE Un elegant Asortiment de bardlBsiuri deCocimln, Şeveot PardesiuTl croială â la Perby Fikferland ultima modă PIATRA sunt vindecâte prin lARIffiL; ÎSMOÎ ATE IFERTESCEiTE de L1THINA fii Crt. LI, PERiRiEL Paris T E PERDRIEL Costume Veston 11 rânduri la 1 rând Redingote de Veneţian Cam-garn, Grain de Poudre Jaquete de camgarn, Şeveot, Veneţian, cu Gilete croite la ANEMIA, CLOROSA, JRIGURÎ BdLE NERVOSE, CGNVALESCENŢÎJ, DIAREE, HFMORAGII, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFUL0SE, GASTRALGIF, DESGUST de ALIMENTE, DURERÎ Dfi STOMAC, 1 CONSOMPŢIUNE (slăbire). H rânduri şi cu transparent de mătase II H Marc colecţiune de Pantaloni, desemnurlle cele mal moderne r: Gilete de fantesie de mătase şi Brosche Englezesc ATRAGEM -589 atenţiqnea onor. cititori a supta co? losalujui nostru asortiment de stofe din cele mal marcante fabrici din Europa, din care se primeşte comande cu preţuri shrprinzetor de eftin. Pşntru a bine-merita concursul şi preferinţa gce onor. noastre clientele ne- a acordat în timp de 3 ani de la fondarea acestui magazin, pentru care nu putem mulţumi în | destul, vom ,usa şi pe viitor de toate mijloacele avantagioase de care dispunem spre a ve satisface în cumpărătoarele ce veţi bine-voi a face, atât întru ceea-ce priveşte calitatea mărfurilor cât şi cu preţurile cele maî reduse posibil. TONIC-NUTFtlTBV Gu CHINA şi CACAO amestecate intr’un vin din Spania de prima calitate,) VINUL Di SUGEA UD se găseşte în principalele farmacii. Vindere cu ridicată : & C % 5, Rue Bourg-l’Abbâ, PARIS ei it •* alJ £k>a {OII l> a i&J BAZARUL REG ĂL Casă de încredere In faţ Prefectureî Poliţiei Capitale Florăria Dulcamara Fabrica de coroane artificiale ’ Cumpărătorii unuî pachet CHOCOLAT ALESSANDRIU având eticheta de mal sus poate găsi în-trînsul un BON CÂŞTIGĂTOR DE 10 LEI, fiind aranjeat ast-fel ca la fie-care 50 pachete unul e câş- Pălărioare pentru dame, fantesie de flori şi ca specialitate pălării de doliu de crep negru. Flori frnmoase, coşuri montate M. Cătulescu Calea Victoriei 153. Vis-â-vis de Minist. de Finance tigător. Domnii comercianţi sunt rugaţi a face comandele d-lor de 50, 100, 150 pachete ca Bă aibă esact la fie-care 50 pachete un număr câştigător. Plata honului câştigător se face imediat la presentare, iar diu provincie trimiţând bonul recomandat, f se va remite prin mandat poştal de la Fabrica Alessandriu Bucureşti Strada Luminei No. 17—19. Cereţi Chocolata Jockey-Club Alessandriu şi Feriţl*v6 de Contrafacarl. Fie-care pachet e închis printr’un sigiliu în plumb. Tipografia . Lupta, A. Lefteriu, Strada Câmpineanu No. 46 Bucuraşi!. www.dacoromanica.ro