ANUL X. — No. li)87
ŞDfţJ* A DOIIA
DUMINICA 25 APRILIE 189B.
-:/J ifiiy »onaaiMi:aitT 1	** iuîakKi Ititldw ')<5 H vttamţ «.tuia
mKIIHhihcITE loi...t |	.!>
; 1 - tţ't	..	4	-h'	* "	,	' .	■' i,	tii i.., '*'• ho t6ţis iuiuJ
• tiu bnihn ,i	iun.'
assumciuri»
IN ŢARĂ
Un an
Şease lunţ , )9{5 Trei luni ....
Pentru învăţători pe un an N	*
in strein Etate
Un an 4 S, iş v f1-	U‘.T-
.	i	.	.	P	.	.	40	lei tq
i	.	.	,	20	„
•	IU	_
d	.	i.	>■:	v<..	3o	j>
i Y^ofqtll ... 50 iei
Sease. luriţjfţ^Q i>î >ol *sî ..•• **• 25-„..oJ li T«j>ni .	,	«iniaiib'fl ^twţaoM
15 Kîaass
xe»*
li >1
ma m, i«n
Redacţia.
Pasagiul „Bancel 2îaţL»nalet! (Casele Karageorgcvicl)
y	• imhh’O ;Hiikiu i
i*ol Semne prevestitoare.
Dinafară! emjqim ea i
i mf> lOtsVlOBliO'J IlfliJj
mun#iii
■ , - f.
0 :li ii )i 1)
kL b ,i'-i
_____	______	, ’ 'H, ii
! ®tnioIîr,(W<tU .shfcU o sf jisiifii t a	-'trf ;jimÎTij . i .a î> f^iasui'' >>j . «j
. I1’ Pi *-1 î ' I. -) 1--I....U > . 'X .31
Pe pagina IU, 30 litere, corp 7	. .	1 leu lin;,
m	AV	„	s„ s . li .25 bani Imn
Inserţe şi reclame .,	„	........2 lei 'linia
.•lol-ns	-----
Pentru anunciuri a se adresa;
~	LA
i ..
Administraţia 2!ias*uSu£
. >	*i- d ii
Li
,3 ţj *	/	11	' ‘ f
iSet nuiţiâr ţfechiu 5© ban)
£d mîiîeştpgsţiia s
Pasagiul „Bancel Naţionale" (Casele KarageorgcvlcI)o
8 ore,
Reformele militlvrb în GeFmanty,,
si.	>«enrtarli,y
Gţsorgc lîariţiii^	*t«l;>>îkl«q 5
Ceptiunl ţc»tral«> rseb -toInTia* Războinl civil, jjfbjţâj. sb «ev*
‘>.4
no
“ia
ii îi
u( i
dar toţi candidaţii aceştia atl rămas cu nasul în ţărână. D. Polihronie candidatul Independenţei n’a avut nici un vot. D. Hagi Pandeli candidatul altul grup conservator n'a avut nici un vot. D. Costică Mânu candidatul oficial de la centru, patronat de ziarul Timpul, a avut Patru voturi, iar d. maior Maican, candidat conservator local, a întrunit 22 voturi. In faţa acestora s’a ridicat, şi a fost ales cu 77 voturi, d. Colibăşeanu, candidat oposiţionist vernescan, în favoarea căruia s’a dezistat d. G. Meitani naţional-li-beral.
Această alegere de. la Olt este foarte semnificativă pentru cine urmăreşte creşterea nemulţumirilor în ţară.
Acum duol an’, la alegerile generale, d. Munteanu, candidat conservator în locul căruia se făcea erî a-legerea, a fost ales cu 56 voturi contra 48 date d-luî Colibăşeanu, iar acuma, d. Călibăşeanu izbuteşte cu 77 voturi, în potriva celor 26 date amândoror candidaţi guvernamentali. Ceea-ce însemnează că, în a-cest colegiu, guvernamentalii au per-dut JO voturi, iar opozanţii aii cîş-tigat jo.
Evident că, de formă, presa guvernamentală va căuta să atenueze acest rezultat, dar conştiinţa miniştrilor ce va fi spuind ?
Iată de teama cărora neajunsuri nu se votează legea comunală.
Constantin C. Bacalbaşa
“din ;a f a r â
î Ministrul instrucţiei, publice a declarat că | aceasta e actualmente cu neputinţă, a

SUEDO-SOSVEGIA.
bl
_ tui ăaeiq cina eb
Seine prfiVfisUîQare
lihts'.hS n^jfiob ttb
yidfrAm arătat alaltăei4 că guvernul conservator a primit jo puternică lovitură în ultimele zile şi că legile sale impopulai’e aU provocat nemulţumiri adânci în aproape toate clasele socieţRţeli 0 dovadă era renunţarea forţată la votarea definitivă a M .legei ^comunale şi,- deci* renunţarea la alegeri generaje pentru comună.
Toată presa guvernamentală s'a sculat în picioare şi a protestat. «Guvernul nu este slabf ati strigat ziarele conservatoare ! Dacă legea comunală,* a rămâne pentru altă sesiune, pricina I că sunt alte legi; mal urgente la ordmea zilei.* '
Alte legi mal urgente?! Dar care legi ? Legea clerului ? Pentru ce, mg rog, legea, clerului este mal urgentă da cât legea comunală,, de cât legea primulul-ministru, de cât o lege organică menită—spun autorii el—să producă o mare reformă administrativă ? Dacă T aşa, unde era zorul ca legea să se voteze la Senat, ba încă să se voteze cu mare pripă, pentru ca la urmă să fie înmormântată la Cameră, ca nefiind destul de urgentă?
>,! Cuvintele confraţilor1; guvernamentali sunt slabe. Când vedem că toate legile de mâna întâib, precum legea tocmelilor agricole şi legea comunală, aşteaptă o aşteptare zadarnică, iar legile de mâna a doua ati toate onorurile dezbaterilor, sîntera în dreptul nostru să întrebăm: care ’I motivul ?
Motivul e cunoscut: legea tocme-lelor agricole se amână tot mereu, pentru a nu supăra pe d l Păucescu şi pe disidenţii d-sale.; legea comunală se amână de teama alegerilor generale pentru comună.
Dar un ziar guvernamental va întreba: „De unde ştie Lupta că legea comunală a fost amânată pentru motivul arătat de dânsa? Nu cum-va a cetit în gândul d-lul Las-car Catargiu
Sunt întrebări -atât de flSîve cărora np te poţi opri de a nu le res-punde. De unde ştim că legea- va fi amânată? De,... apoi e foarte simplu, fiind că legea aceasta nici nu se discutăt nici nu se pune Ia ordinea zilei măcar. De unde cunoaştem motivul amînăril ? L’am aflat şi im aflai din sorginte aşa de autentică în cât desfidem pe confraţii ştie la Paria despre oare-carl ntrevorbirl guvernamentali să ne poată des- ce s’ar 5 început între d. Herbette şi gu-minţi. Dacă, totuşi, guvernamentali vernul german pentru a face să treacă în rămân increduli, ati la îndemâna un sfpra	a ”,flnpnHI frflnrP7fl maT
argumente puternic cu care ne pot zdrobi şi da de minciună : âă pună la ordinea zilei legea comunală, s’o voteze, s’o promulge şi^să facă apoi alegeri comunale îu toată ţara. Şi dacă d-nil miniştrii vor face aceasta, vom declara, cu toată umilinţa, că am fost nişte impostori şi nişte gă-găuţi.
Ar fi făcut guvernul şi una ca asta dacă prefecţii n’ar fi intervenit în dezbateri, arătând starea spirite lor în ţară, dispoziţiile păturel elec
i	rC/irisUania^ 4 Aprilie. —Slorthmg.— D.
5 Stan, preşedintele Consiliului, a citit decla-| raţiunea ministerială, zicând între altele că I .cabinetul va idenţinc în îifară egalitatea ( drepturilor Norvegiei în unire, j D Horst a presintat un ordin de zi de i neîncredere în contra ministerului. Acest 1 ordin de zi va fi discutat mâine. 10 dş-1 putaţî aă propus să se voteze o recompensă I naţională îl-lui Stcân, fost preşedinte al | Consiliulul.-ss.
ITALIA
U" '• 1
IjRoma, 5 Maiu. — D. Brin a declarat că în virtutea regulamentului Camerii, nu va răspunde la întrebările d-lor Barzilai şi Gio-j vagnoli relative la atitudenea autorităţilor din Triesta în faţa demonstraţiilor de simpatie ale populaţiunii cu ocasiunea nunţii de argini a. suveranilor italieni. D. Barzilai a insistat ca să vorbească. Preşedintele a zis că d. Brin nu s’a adresat către d-saşiprin urmare n’are dreptul să răspunzi.
r e. 'a
•airf
Fit \NTA 1	>d 1
Paris 4 Maiu. — Camera a adoptat proectul de suprimaţi a deciselor. Pro-ectul acordă, comunelor facultatea de a înlocui' taxele de accis cu alte taxe.*
*
^ *
D. de Mahy va întreba Luni pe guvern în privinţa sîtuaţiunil Madagascarului şi asupra afacerilor Egiptului.
w* * * b-dtu; *
Paris 4 Maia, — Consiliul de min'şrrn s’a opupat cu prepararea bugetului din 1894 care va fi aproape identic cu cel din 1893. EI va conţine reforma beuturilor şi impozitul asupra uşilor şi ferestrelor.
Miniştrii de1 resbel şi de marină ar fost rugaţi să facă cele mal mari economii posibile.
Paris, 5 Maifli—„Le Matin“ anunţă că Siamoezil, cari părăsiseră malul stâng al Mekongulul, au făcut o întoarcere ofensivă şi au trimes 3000 -de damenl pe frontiera Anamului.
Legaţiunea dm Siam la Paris desminte în mod formal această ştirş şi adaugă că crede a se stabili în curând regulamente amicale a,chestiune! frontierele^ înţre Siam şi posesiunile franceze.
Guvernul francez n’a priujit confirmarea ştirii date de Matin.
Paris, 5 Maiu.—3e abgură că succesorul d-iuî VaddiDgton va fi numit mal târziii.
Pdris, 5 Maiu.—Contrariu ştirel telsgra-fiate din Berlin ziarului „L’Eclair", nu se
sfera de acţiune a influenţii franceze mal multe teritorii ce se învecinesc cu colonia germană din Camerun.
Paris, 5 Maiu.—D. Carnot a primit cu ceremonialul obicinuit pe d. Gheorghevici, representantul Serbiei, care i-a remis noile sale scrisori de acreditare.
D. Lanessan telegrafiază din Hue că o-peraţiunile au început în mod satisfăcător. Francezii au ocupat Tosang fără multă re-sistenţă şi merg pe Mekongul. Curtea din Hue dă concursul seu francezilor.
Ragusa, 5 Maiu. — Prinţul şi Prinţesa Bulgariei au sosit. Ei au visitat oraşul şi apoi ’şl-au continuat călătoria.
il
PRUSIA
■1)01
au ţlwiuj	| U U J. vz-i.
torale, nemulţumirile puternice şi Berlin,' 4 Aprilie.—Dieta.—Dietaares-numeroase. Iată o dovadă recentă :	Pins în a doua citire proectul pentru ame-
Alaltăerî colegiul I de Olt avea să aleagă un senator. Diferitele nuanţe
liorarea înveţămîntulul primar şi a sporirii tratamentului institutorilor primari. Conservatorii şi centrul ceruse ca guvernul să
conservatoare aU propus candidaţi,, presinte o lege generală a înveţămîntulul.
8 O R jB*»
Despre multe reforme politico sociale realizate în timpii din urmă s’a 1 spus cu mal multă sab mal puţină dreptate că ele vor constitui cea mal mare glorie a secolului ce se sfîr-jşj^şte. De sigur însă că nimeni nu va îndrăzni să conteste că bilul votat de camera comunelor din Anglia şi prin care se ÎDtroduce ziua de lucru de 8 ore în baine, este Cel mal mare triumf al politicei democratice întemeiată pe principiul intervenţiunel statului în reglementarea raporturilor d itre muncă şi capital, dintre muncitori şi patroni.
Billul votat de parlamentul englez a doua zi după grandioasele manifestaţiunî organizate îu ziua de l Maib. de către muncitorimea din toată lumea Care are înscris pe drapelul el: 8 ore de lucru, va avea, de sigur uu resuuet puternic pietu-undenl unde există o democraţie organizată şi va procura tuturor o nouă dovadă că pe cale p„ Muică, parlamentară, se pot obţine cele mal mari revendicări populare.
Nu avem încă amănuntele desba-ter or urmate în Camera comunelor cu ocazia votărel acestui bill, dar găsim în ziarele străine o relaţie a-supra u iui demers făcut în ajunul acelui vet de către marii proprietari de ,-rnine pe ..aga d. Gladstone.
Iată ce scrie în această privinţă Le 7 emps ■■
„D. Gladstone" a primit o delega-ţiune de proprietari de mine de cărbuni, reprezentând împreună un capital de şeapte -miliarde şi jumătate de franci, cari ab venit să proteste contra bilului de opt ore pentru mineri, ce se va discuta Mercur! 3 Mal în Camera comunelor. El ab expus primulul-ministru că Introducerea zilei de opt ore în mine le pare prejudiciabi! pentru toţi : mal întâia proprietarilor care vor vedea producţiunea lor zilnică scăzând, apoi consumatorilor cari vor fi siliţi să plătească cărbunii mal scump şi în fine chiar minerilor cari îşi vor ve dea «alarme m.cşorate.
„D, Gladstone a nMpuns că e mulţumit că poate asculta argumentele ambelof părţî; atât ale lucrătorilor cât şi ale patroir br. Chestiunea zilei de lucru e de sigur cea mai complexă şi nu va putea fi rezolvată de cât cu multă prudenţă. Personal bătrânul Gladstone e de părere de a supune această chestiune sindicatelor uvriere din fie care district minier, de cât să fie rezolvată prin intervenţia parlamentului. Dar el ştie că mulţi bărbaţi mal tineri ca dînsul, şi dintreacet cărora pare
că le aparţine viitorul, sunt de altă părere, şi asigură pe delegaţi că problema va fi studiată cu maturitate şi în mod conştiincios de către dîiisnl şi colegii lui".
Rezultatul acestui demers al patronilor reprezentând atâtea miliarde, a fost că a doua zi Camera comunelor a votat cu o mare majoritate billul Introducând ziua de 8 ore de lucru în mine.
Aşteptăm ca ziarele străine să ne aducă amănuntele acestor desbaterî pentru a reveni asupra chestiunel şi a o trata cu privire la ţara noastră.
j •»oî38<]R< i g» -	uim l ua
Seorge 'Bariţifi
Cu privire la mersul boalei ilustrului publicist şi luptător român, care a murit la Sibiu, ziarele de dincolo dau următoarele amănunte:
„In săptămâna trecută, Mercrirî, G. Ba-riţiu a luat încă parte la o şedinţă a Comitetului Asociaţiunel şi nu s’a simţit indispus de cât Joi seara, dar nici atunci n’a dat atenţiune simptomelor recelei de care suferia, crezând, că vor fi trecătoare. Vineri şi Sâmbătă însă a fost silit să zacă în pat, şi fiind chiemaţ! medici, aceştia au constatat o acută aprindere de plămâni. Duminecă a avut fierbinţeală mare, iar Luni şi Marţ! se spera, că bolnavul se va putea încă reculege. In noaptea următoare insă iarăşi i-a fost mal reu şi Mercur! la ora 1 d. a. a adormit de odată lin.
„Până în ultimul moment a fost în cunoştinţă deplină şi a conversat din când în când cu cel din giurul lui.
„Osemintele răposatului vor fi aşezate lîngă cele ale fericitului A. Papiu I!arianu, în cimitirul bisericel unite din Sibiiu*.
..i m*1
Sin iâef*mariia
.) -ii
b jrcâUitn
Reformele militare
In Reichstagul german discuţia con-tinuu asu ra proecteloŢ militară .Iată telegramele ce primim azî:
Berlin, 4 Maiu.
D. Richter q declarat că amicii lui şi el nu cred că pot să facă un act mai patriotic de cît să refuze proectul militar (aplause la stînga).
D. de Caprivi ştărueşte în privinţa pericolelor unui rezboiu evontual chiar pe teritoriul german şi asupra rechi-siţiunilor ce ar urma. Contrqriu de-claratiunilor sale de erî, cum că gu-„ vernul ar retrage concesiunile ce a-| cord ase, in caşul când nuoî alegeri ar deveni necesare, D. de Caprivi a zis că guvernul ai Bice alegeri pe basa propunerii Huene.
D. Bebell s’a pronunţai in contra proectuluî militar.
Urmarea discuţiei pe mâine.
Se asigură in culoarele Reichstagului că împăratul ar fi dat consimţimântul sen pentru disolvarea Camerii.
Berlin, 5 Maiu.
D- de Manteu/el a declarat că conservatorii vor vota pentru propunerea liuene^ pentru.a evita. în interesul patriei, un conflict ce s’ar; putea
ivir
D. Lieber zice-cq existenţa centru hlî e maî importantă de cât proectul militar. Reichstagul trebue să facă .politică germană.
D. de Caprivi zice că propunerile actuale ale guvernului.constitue o diagonală care uneşte trebuinciosul cu posibilul.
Adoptarea propunerii centrului ar slăbi armata. El nu ’şî ar face in mod maî conştiincios datoria de cât com-bâtând’o. El adaogă că propunerea Freysing aduce atingere drepturilor statelor. Efectivele concediate ar întârzia moPihsarea şi ar prelungi timpul in care Germania ar ii, înaintea unui războiu, lipsită dş ori-ce. apărare.
D. Benningsen declară că 'trebue ridicat Francezilor ori-ce speranţă de 'riesbimare O disolvare repetată a Reichstagului ar conduce la urma urmelor la o victorie a autorităţilor militare ; trebue evitat ori-ce conflict care ar putea vătăma atât parlamentul cât şi guvernul.
D. Konnicrowski zice că polonezii vor vota pentru propunerea Huene, din causa patriei lor, care e aproape de frontieră, întărirea armatei o,st< de o mare importanţa.
D. Decken, guelf declară că va vota in contra propunerii guvernului şi a lui Jluenc. El este pentru propunerea centrului. ■
D. IVinterer alsacian, zice că Alsacienii vor voia lie care deosebit, după cum le vot dicta conştiinţa.
M 'i'ne va Cbnfinua discuţi^.
iii : LUT —1 g—--
01i< stiunea monetară
Bruxelles, 4 Maib.—După LIn-ddpendance Belge guvernul belgian, în urma cererei cabinetului de la Washington, a adresat Statelor re-presintate la ultima conferinţa monetară o nouă învitaţiune pentru o a două întruuir,e la 30 Mal tot la Bruxelles.
Se ştie că conferinţa ţinută în capitala Belgiei acum câte-va luni n’a ajuns ia nici un rezultat.
Conferinţa din1 Noembre a fost convocată tot de Statele-Unite şi scopul ei era de a regula chestiunea argintului. Reamintim aci lămuririle ce am. dat atunci cu privire la această chestiune :'u <H illi 9UIş
De la descoperirea bogatelor mine de argint în America, în Australia şi în Africa, acest metal a devenit atât de abundent că, după legea oferitei şi a cererei, preţul lui a scăzut enorm. Uncia de argint care preţuia 60 sau 61 pence pe piaţa regulatorie a Londrei, nu mal preţueşte acolo de cât 68; pentru un kilo de aur se pot cumpără doue-zeci şi trei (în loc de 15 şijum) kilo de argint.
De o cam-data. argintul continuă de a avea curs legal, deşi a pierdut a treia parte din valoarea lui intrinsecă. De altă parte producţiunea argintului continuă de a creşte în mod enorm, iar beneficiile realisate de preprietaril minelor de argint sunt fantastice; chiar cu preţul actual, ei câştigă 50 la sută asupra preţului vînzărei. In Australia minele din Broken Hill au putut plăti de la 1887 până la 1891 acţionarilor lor suma fabuloasă de 82 milioane de dividende asupra unui capital vărsat de mai puţin de 8 milioane.
Se înţelege că detentoril unui aseminea izvor de bogăţii caută să’şl asigure debu-şeuri de scurgere impunând publicului marfa lor Şi cum în Statele-Unite el dispuneau de enorme influenţe electorale, ei au obţinut de la partidul financiarilor, numit partidul republicanilor, votarea legilor tinzend a ridica în mod artificial preţul argintului.
In virtutea Blând bill-uluî, modificat prin Silver-bill, tesaurul american e silit să cum pere pe fie-care lună 4,500,000 uncie de argint, din care de altmintrelea nu se fabrică dolari, dar sunt reprezentate prin bilete — o nouă dovadă că circulaţiunea fiduciară, în ţerile de înaltă civilisaţie, tinde a se substitui circulaţiuneî metalice.
Această măsură de protecţionism în favoarea proprietarilor de mine de argint, le-a asigurat, nişte câştiguri enorme şi a ridicat în mod artificial cursul acestui metal în 1890 ; dar. de atunci el a căzut la un curs mal jos ca ori când.
Americanii voesc să hotărască ţările cari şi-au impus mari sacrificii pentru a înlocui argintul cu aurul, să revină asupra acestei reforme şi să consimtă a se da monedei de argint o valoare fictivă universală. Se zice chiar că el ar fi dispuşi să participe la cheltuelile acestei transformări.
Acum Statele-Unite ab convocat din nob la Bruxelles o conferinţă monetară care să avizeze la această situaţie. E aproape sigur însă că ea nu va izbuti nici de astă dată.
*
* *
Berlin, 4 Maib. — Reichstag. Deputatul Ackermannn a depus o propunere a unei nuoî legi monetare pentru întregul imperib stabilind dublul etalon de aur şi argint In locul etalonului de aur. Greutăţile şi titlurile pieselor de aur şi de argint ar române aceleaş. Piesele de 5, de 2 şi de I marcă şi cele de 50 pfenigi ar fi declarate ca monede ale Imperiului.
www.dacoromanica.ro
LUPTA
Gestiuni Teatrale
Comitetul teatrului s’a adunat Jouî şi a hotă rit:
a)	înaintarea d-lui V. Hasnaş societar de clasa IlI-a, ca societar de clasa Il-a.
b)	Să nu se facă nici un societar nou de oare-ce nici unul din gagişti nu s’a a-firmat cu talent.
In privinţa primului punct, felicităm comitetul şi în special pe d. Gr. Cantacuzino, pentru actul de dreptate pe care l’a săvir-şit, deşi între d-sa şi d. Hasnaş se întîm-plase un incident destul de violent, anul trecut.
D. Hasnaş eBte un artist de talent şi merita să fie înaintat.
In privinţa celei de a doua decisiuni ne pare rău că nu putem fi în acord cu direcţiunea.
Mai întâi modul în care s’a motivat ho-tărîrea de a nu se tace nici un nou societar, este blesant pentru toţi gagiştiî. Când comitetul teatral afirmă că nici unul din gagişti n’a dat dovezi de talent, însemnează că toţi gagiştiî sunt nişte actori toleraţi azi în teatru, dar cari mâine vor fi daţi pe uşă afară, de oare-ce direcţia ’I pune pe aceeaşi treaptă cu toţi actorii din ţara românească.
Mărturisesc că nici vechimea d-lui Stân-cescu, nici autoritatea încontestată în materie de Teatru a d-lul Cantacuzino nici erudiţiunea d-lui Sterian, nu sunt în stare să ne facă să fim de părerea comitetului.
Mai întii dacă toţi Gagiştiî n’afi dat dovezi de talent, pentru-ce sunt ţinuţi de ani de zile în Teatru. Pentru-ce li să măreşte leafa pe fie-care zi ? şi întreb aceasta mai ales pentru femei, căci sunt ca numer superioare bărbaţilor. Pentru-ce să ţin de ani de zile toate aceste femei fără talent în teatru. Gri direcţia are nevoe de un harem ?
Acest adorabil comitet teatral care afirmă că nici o gagistă n’a dat dovezi de talent reangajază de mai mulţi ani aceleaşi femei, j deşi în definitiv, ar putea să le reducă numeral la jumătate, dacă le angajază ca artiste. Şi nu aşi înţelege angajarea tutulor, de cât sau în cazul când au dovedit talent, sau dacă vor fi întrebuinţate ca figurante. Dar în contractul nici uneia numai să prevede obligaţia de a eşi în figuraţie.
Atunci cum se împacă aceste două procla-maţiuni ale direcţii ? Pe de o parte : Nici
0	gagistă n’a dat dovezi de talent; Pe de altă: Nici o gagistă nu poate figura, toate sunt chemate a ţine un loc însemnat în Teatru.
Mărturisesc că ori câtă osteneală ’mi aşi da ci să desleg această enigmă ’mi ar fi imposibil să es la rezultat, dacă o voce dintre culisele direcţiei n’ar fi şoptit oare-carî lucruri.
Comitetul este asediat cu pretenţii pentru secretariat din toate părţile şi pentru-că nu voeşte să facă societară pe X sau pe ,
J.	a hotărît să nu facă pe nimeni.
iarăşi o logică strălucită. Adică pentru că nu au curajul să spue net lui X, nu eşti de societar, trebue să oprească lumea întreagă pe loc? Mie mi se pare însă că adevărul este altul. Onorabilii membru din comitet ar voi să înlăture tocmai pe cel ce au dovedit talent şi să înainteze din favo- * riţi, dar fiind că nu au curajul să săvîr- | Mască acest fapt, amână în fie-care an a- î ceastă cestiune.	j
Noi credem că sunt artiste cari ati dovedit că au talent şi cari să împun să fie făcute societare. Nu este aci locul să arătăm cari sunt acestea. Şi nu o facem pentru că ştim că atât timp cât direcţia actuală va fi la teatru nimic bun nu se va face. Când directorul general, singurul conducător al teatrului după lege, omul căruia ‘
1	s’a dat de lege cuvântul decisiv, (să abţine în ceşti uni de aşa importanţă cum vroiţi să mai ia cineva la serios pe d. director general.
Avem o direcţie lipsită de curaj, fiindcă se simte slabă ca inteligenţa şi pricepere.
Dacă omul pe care ’l are în faţă d. di-
! rector general, e bătrân, sau bolnav fiziceşte, ori care ar fi fost strălucirea talentului seu, ori câte servicii incomparabile ar fi adus teatrului, d. director general are curagiul să-l isbească afară din templul artelor.
Purtarea d-lui director general faţă de artiştii St. Iulian şi Mateescu, este cea mai vie dovadă de această.
A1 dar dacă este în faţa onorabilului director o gură de târgovişte, nişte pumni de precupeaţă, o ! atunci d. Gr. Cantacuzino nu are îndrăsncală să aplice legea teatrului.
Ei, serios vorbind, o asemenea direcţie trebue teatrului nostru care abia se împi-ciorogează ? De sigur că nu.
Prin urmare înainte de a face o epuraţie printre societari să se înceapă cu direcţia.
Tel
Românii macedoneni
Cestiunea şcoalelor române din Macedonia a fost de multe ori agitată prin presa română.
Sunt câţl-va ani de când m’am ocupat cu această chestiune. De la început am a-râtat că atât timp cât soarta şcoalelor din Macedonia va fi lăsată în mâna lui Apostol Mărgărit nu numai că românii nu vor alerga la şcoalele române, dar mai mult, şcoalele române vor fi cel mai puternic sprijin pentru propaganda greacă.
Mărgărit insă a găsit mulţi apărători. Toate guvernele cari s’aă succedat’l-au luat la serios. Acei ce erau fermecaţi de el când nu’l mai puteam susţine ca inspector şcolar, ’l proclamau Bismark al României. Sub I această nouă formă, de representant politic, un fel de consul general, s’au ministru ple- j nipotenţiar Mărgărit continuă de a’şi face trebile în Macedonia.
Am spus în tot d’a-una că omul acesta nu ’şl serveşte de cât patimile sale. Scopul pe care ’l urmărea nu era propaganda română, progresul şcoalelor române ci absolut numai puterea nemărginită. Pentru aceasta toţi profesorii cei buni, toţi cei cu dor pentru cauza română, toţi acei ce au făcut reale sacrificii pentru şcoli şi românism ah căzut sub loviturile inspectorului, toţi, dar absolut toţi au fost nevoiţi, ca după un an, duoi, cel mult trei, să părăsească Macedonia.
Acei cari au avut curagiul să resi3te tutulor persecuţiunilor, au înfundat puşcăria.
Acest om care a mers până la desfiinţarea şcoalelor pentru-ca să poată da afară pe unii din cel mal distinşi profesori, acum recurge la acte şi mai triste.
Unul din cei mai de frunte români din Macedonia, Magiaru, acel care în 1878 a protestat la Constantinopole în numele românilor contra alipire! Tesaliel la Grecia, zace în temniţă de şase luni, sub acuzarea de complot în contra statului. Alături de el este închis profesorul Ciunescu pentru-că în 1878 a felicitat pe Magiaru pentru protestul adresat porţel.
Cauza adevărată a acestor urmăriri nedemne, nu este alta, de cât că aceşti duoi români de inimă au desvăluit unele din S faptele inspectorului Mărgărit.
Ministerul trebue să se intereseze odată şi de cestia Macedoniei. Nu înţelegem de ce s’ar mai svîrli pe fereastră sute de mii J de franci, pentru a se vîrî zizania în Ma- | cedonia, iar nu pentru a se deştepta simţul I naţional la românii de peste Dunăre-.
Telescu.
Cronica judiciară
Ni se trimite spre publicare :
O fraudă
i Curtea de apel sec. I din Bucureşti, va avea să judice un important proces, intentat de către d-na Sevasti Nicuiescu, socie-tăţei israelite din Capitală, pentru reven-
dicarea locului pe care există clădirile şi Sinagoga din strada Sf. Vineri, hrăpit de către această societate, în timpul minori-tăţei d-nei Nicuiescu, prin manopere frauduloase, ce descrim .-
La anul 1865, neputând Societatea să cumpere imobilul unul minor, are cutezanţa a i’l hrăpi, învestindu-3e unul din membrii acestei societăţi, cu o procură falsă a d-lui Nicuiescu, apoi se presintă Tribunalului de notariat ca vînzător, şi ca cumpărător, declarând pe d-na Nicuiescu majoră şi văduvă, că i s’a numărat de Societate preţul vînzărel, şi că l’a primit; astfel dară, obţinu un act de venzare autentificat; şi un al douilea act cu data celui întâi, de împrumutarea societăţei de la d-na Nicuiescu cu suma de 1100 lei şi cu inscripţie ipotecară imobilul, devenit proprietatea Societăţei.
D-na Nicuiescu la anul 1869 în etate de 21 ani, căsâtorindu-se descoperă frauda, | intentă acţiune Societăţii pentru creanţa, j şi obţine de la Tribunalul Ilfov, câştig de cauză.
Reuunţă însă, cu desăvârşire la urmările acestui proces de creanţă a Societăţii, de- ( clarând formal că, refuză ori-ce sumă dcla ] această societate, ce insistă a’i da, în schim- 1 bul unui act confirmativ, de ratificare a vânzării: şi intentă la anul 1870 acţiune la acelaşi Tribunal şi secţie, pentru revendicarea imobilului său, înstreinat prin fraudă, făcânduse cuvenitele chemări in judecată.
împrejurări grave facă, ca d-na Nicuiescu să fie forţată ca să părăsească Capitală, pentru a se duce cu soţul său în Basarabia; lăsând procesul de revandicare suspandat, pentru al reîncepe când se va stabili iară în capitală.
La anul 1890 D-na Nicuiescu reîncepe acţiunea, şi parvine a se judicala 11 Noem-brie anul 1892. La Trib. Ilfov sec. II; care se pronunţă.- „Că, ar fi prescrisă a aşea „acţiune, în consciinţă fără interes şi inutil a se intra în fond.“
Răspundem dară, informaţiunil publicată prin ziarul „L’Indăpendance Roumaiue", ca să arătăm noi motivul pentru care s’a respins, fără a se judica acest proces de către Tribunal.	P. N.
Joi a avut loc la Slatina alegerea unui senator în locul repau ■ satului Munteanu.
D. Coltbăşeanu, oposant, a fost ales cu Ţ2 voturi contra d-lui maior Maican care a avut 22 şi D. C. Mânu 4.
Erl la orele 11 1ft a sosit în Capitală. d. locot. din armata bulgară Salobochief care în 72 ore a parcurs călare drumul de la Sofia la Bucureşti.
De la Giurgiu până în Bucureşti a fost acompaniat de d-nil maior Dănescu şi căpitan Dumitriu, iar la Filaret i-ati eşit înainte ofiţerii de cavalerie din Capitală în cap cu | d-nii colonel! Grădişteanu şi Yiă-doianu.
Astă-seară va avea loc la Dotei ! Continental un banchet oferit de o-fiţeril de cavalerie din Capitală în onoarea d-lul locotenent Salobochief.
Suntem informaţi că în contra farmaciştilor Chefala şi Ruganis din Constanţa este făcut raport de către medicul primar al acelui oraş asupra mai multor neregularităţl comise de numiţii.
Rugăm pe d. Director general al serviciului sanitar să ordoane o an-
chetă pentru a se constata faptul şi a pune capăt acestor abusurl.
Atragem atenţiunea d-lul primar al capitalei asupra chipului cum s’a făcut pavarea trotuarelor şi canalizarea stradelor. Strada Stupinei (suburbia Popa Soare) are trotuarele fără nici un fel de pavaj şi cu toate că toate stradele care o înconjură ati fost frumos pavate, aceasta singură s’a lăsat la o parte. Canalurile de scurgere şi de adus apă s’ad făcut tot aşa, numai pe stradele alăturate şi s’a lăsat această stradă, care n’are o lungime mal mare ca 250 sad 300 de metri. Ulucele unei case supuse retragerii din strada Traian şi din strada Stupinei s’a permis a fi reparate anul trecut.
Tot acolo în colţul stradel Plan telor cu Traian trotuarul vechili al stradel Plantelor şade alături de cel din nod făcut, prin rectificarea stradel, lângă şcoala Franco-română. La spatele acestei şcoli este un petec de stradă, fostă strada Traian, care s’a lăsat ca continuare a străzel Liniştea, în care pavagiul vechel strade s’a ridicat; iar cel nod nu s’a făcut încă; aşa ca în loc de stradă sunt şanţuri şi maidane, unde se aruncă toate necurăţenieie.
S’a pavat strade până dincolo de cazărmile din Dealu Spirei şi s’a lăsat numai acestea de care pare că nu s’a interesat cel în drept.
Regele şi principele moştenitor ad asistat erl la serviciul religios de la biserica sf. Gheorghe nod.
Fsperienţele cupolelor din forturile Chitila, Mogoşoe şi OtopenI s’ad terminat Joi.—Resultatele obţinute sunt satisfăcătoare.
Joi seara a avut loc la Ploeştl o întrunire conservatoare pentru a lămuri pe cetăţenii prahoveni asupra legel maximului.
întrunirea s’a ţinut în sala liceului.
Ati luat cuvântul d-nil N. Filipescu, Săruleanu, Mişu Seulescu, Gr. To-cilescu şi Bucur Spirescu.
Sala a fost plină de lume şi oratorii aplaudaţi.
Poimâne Luni, 26 Aprilie se va
da la Teatru Dacia, o reprezentaţi-une de operetă în beneficiul Societăţei Presei Se va juca Căhtoria în Chim*
Suntem încred-‘nţaţl că publicul se va grăbi a’şi reţine locurile.
Bulavardul Elisabeta de la rond înainte spre Zdrafcu n’are canal, din pricina acesta proprietarii caselor din partea locului neputându-şî canaliza curţile lor, ne având unde turna apa cu care se face cureţenia caselor lor, ori trebue s’o verse îu fundul curţilor, şi ast-fel nu se poate ţinea cureţenia absolut trebuitoare, mal ales vara; ori trebue s’a svârle prin me-dcanurile de pe Bulevard, din care pricină se întâmplă zilnic, conflicte intre gardişti şi servitori.
Primăria ar putea pune capăt tuturor acestor mizerii, punând să se facă bucăţica asta de canal, imediat, acum înainte de a se începe lucrarea noului tramway-electric ce se va construi pe Bulevard.
In zilele de 25, 26 şi 27 Aprilie va avea loc în sala Otelului Union, adunarea generală anuală a Societăţei farmaciştilor din România.
Ni se scrie din Galaţi:
Orizontul politic guvernamental s'ati schimbat în Galaţi, deputaţii Galaţulul d-nil Gh. Robescu, C. Ressu, Aristidi Papadopulo, Victor Macry, şi D. C. Butculescu, ad fost nevoiţi a se supune voinţei comitetului conservator din localitate şi cuvântului luat în defavorul lui C. C. Lasear Catargiu. In acest scop în curând va apare un organ de publicitate cotidian de nuaDţă conservator desident. Titlu acestui ziar va avea de Disidentul.
Apărut de sub presă interesantul roman:
Mizerie Regală
de Robert Scheffer
Se află de vânzare la principalele librării din Capitală pe preţul de 2 lei exemplarul.
OrI-cine va trimete sumă de 2 lei în mărci poştale lâ tipografia Lupta va primi broşura franco.
Corespondenţii din provincie să’şl adreseze cererile la tipografia Lupta pentru orl-ce comandă.
Apa Minerală nOorna<f
A leallno - Bicar b onatată
Aprobată de onor. consiliul medical superior prin jurnalul No. 1463/89 şi anali -sată la anul 1789 de Haquet, la 1833 de Abrahamfi, la 1856 de d-tor Stenner, la 1888 de d-tor Pribram, la 1889 de d-tor Bernath, la 1890 de d-tor Istrati şi la 1892 de prof. d-r Babeş.
Această apă este superioară apelor Ron-cegno, Levico, Bourboule, Sebrenica, Ha-malou etc. ear ca apă de masă (*/, vin */* apă) se poate lua cu mai plăcut gust reco-ritor în locul apelor Giesahubler, Vichy, Borszeck. Baross, Repatti şi altele, şi faţă oe aceste ape este aproape sterilă de microbi după cum se poate vedea din raportul Institutului de Bacteriologie publicat în Monitorul Oficial No. 93 din anul trecut; Se găsesce de vânzare la principalele ma-gasine de coloniale, Drogherie şi Farmacii din ţară. Informaţiuni la Administraţie strada Lipscani 61 Bucuresci.
Serviciul telegrafic
T Ol:	! J -— —■
Londra, 4 Maiti.—Ministrul Brasiliei la Londra a primit 0. telegramă de la d. Fierre ministru al finanţelor, declarând că va urma politica financiară a predecesorului seu şi anunţind că dificultăţile în provincia Rio grande de Sud sunt pe cale de a se termina.
Blo de Janeiro, 4 Maiu. —Congresul e deschis. Preşedintele constată în discursul săă bunele relaţiunl cu puterile străine. El anunţă lucrări mari tinzind a desvolta imi-graţiunea. El exprimă încrederea sa în privinţa menţinerii păcii
Yiena, 4 Maiu.—„Polit. Correspondenz* află din St. Petersburg că D. de Giers va relua foarte în curând direcţiunea afacerilor străine.
FOIŢA Ţ)1 ARULUI „LUPTAU
45
RESBOIUL CIVIL
DE
Jfct- DE BALEAC CAP. HI
O idee a lui Fuchâ
—	Da, ca minunea cu Maria Lambrequin, răspunse marchisul rîzînd. Aide, părinte, fără mînie 1 Ştiu că d-ta îţi pui pielea în joc şi că trageţi într’un Albastru, cum al spune un Doamne Milueşte. Nădâjduesc că, cu ajutorul lui Dumnezeii, să te fac să asişti, cu o mitră pe cap, ia încoronarea regelui.
Frasa din urmă a avut asupra abatelui o putere magică, pentru-că Maria şi sgîr-citul îl auzise sunând carabina şi glasul care striga:
—	Apa cmci-zeci de cartuşe în buzunar şi viaţa mea este a regelui
—	Şi ăsta ’ml e dator, spune sgârcitul către d-şoara de Verneuil. Nu mai vorbesc
de vr’o cinci şase sute de taleri pe care ’i am dat cu împrumut, dar de o datorie de sânge, care nădâjduesc, că are să’mi-o plătească. Nici o-datâ nu o să i se întâmple atâta reQ, cât ’î-am dorit eu, afurisitului ăsta de jesuit; el jurase moartea fratelui meu şi sculase lumea împotriva lui. De ce ? Fiind-câ bietului om îl fusese teamă de legile nuoi....
După ce mai trecu vre-o jumătate de ceas, glasul necioplitei Galope-Chopine strigă încet:
—	Nu mal e pericol, d-le d’Orgemont. Dar de astă-dată ’mi-am câştigat cel treizeci de taleri.
—	Copilă, zise sgârcitul Măriei, jură că al să închizi ochii.
Maria puse o mână pe pleope. Dar pentru mai mare secret, bătrânul suflă îu lampă, luă pe Maria de mână, o ajută să facă şapte-opt paşi printr’o trecătoare strimtă; după cîte-va minute, el îi luă mâna de la ochi; Maria era în odaea în care fusese marchisul şi care era odaea sgârcituluî.
—- Dragă copilă, îi spune bătrânul, poţi să pleci. Nu te uita aşa împrejur. Poate că n’al parale ? Ţine zece taleri; sunt tociţi unii din ei, dar au să meargă. Când vei eşi din grădină, ai să dai de o potecă, ce duce spre oraş, ori cum se zice acuma, la district. Dar Chouanii sunt la Fougeres, nu cred să poţi să te întorci aşa de grabă; aşa; poate să al trebuinţă de un asii. In drumul ce duce spre Nid-aux-Crocs pe va- ] lea lui Gibarry, ai să vezi o fermă, unde
şade Grand-Cibot, poreclit Galope-Chopine; intră acolo şi spune nevestei lui:
—	Buna-zîua Bacani'Cre! şi Barbetta are să te ascundă.
De te-o descoperi Galope-Chopine, ori are să crează că eşti stafie, de o fi noapte; ori zece taleri au să’l moae, de o fi ziuă. Umblă sănătoasă! De ai vrea, adaose el a-rătându’I ţarinele ce împresurau casa, toate astea ar fi ale dumitale.
D-şoara de Verneuil aruncă o privire de mulţumire acestei fiinţe ciudate şi reuşi să’i smulgă un suspin, ale căruia tonuri fură foarte variate.
—	Fără îndoeală că ai să’mi dai îndărăt cei zece taleri.... dobândă nu’ţî cer; să’l numeri, in socoteala mea, lui Patrat, notarul din Fougeres, care dacă ai voi, ne-ar face contractul, frumoasă comoară ce eşti.
—	Rămâi sănătos, îl zise ea eşind şi sa-lutâdu’i cu mâna.
—	De ’ţi trebue bani, îi strigă el din urmă, te împrumut cu cinci la sută 1 Da, numai cu cinci!
Şi după ce o văzu dusă, continuă:
—	Pare să fie fată bună. Cu toate acestea am să schimb secretul căminului.
Apoi luă o pâine mare şi o şuncă şi se întoarse în ascunzătoarea lui.
Maria umblă o bună bucată de vreme în întunericul nopţei, până ce dete de ferma despre care ’l vorbise sgircitul. Chouanii mişunau în toate părţile.
—	Bună ziua Becaniere! zise ea, intrând, unei femei urîtă şi îmbătrânită.
—	Ah l Ah ! Vil din partea lui d’Orgemont !
—	Unde ai să mă ascunzi? Chouanii sunt pe aci...
—	Colo, în ascunzătoarea preotului.
O duse la capătul patului şi o făcu să intre în ulicioara dintre pat şi părete. Dar amândouă rămaseră înmărmurite, căci auziră pe cineva dând fuga pe afară Barbeta abia a avut vreme să desfacă o pierdea de la pat, ca să învelească cu ea pe Maria şi se vezu faţă în faţă cu un Chouan fugar.
Bătrâna, unde aşi putea să mă ascund? sunt contele Bauvan.
D-şoara de Verneuil tresări, când auzi glasul mescanulul, jale căreia cuvinte, rămase secret pentru ea, pricinuiseră catastrofa de la Vivetiăre.
—Vai, monseniore, cum vedeţi, n’am nimic. Ce pot să fac e să es şi să stau de pază afară. De vor veni Albaştrii am să vă dau de veste; de vă vor găsi la mine, aă să dea foc casei.
Şi Barbetta eşi.
—	Am două focuri, zise contele disperat; tare nenorocit aşi fi, dacă, trecând pe aci, le-o veni să se uite subt pat.
El îşi puse încet puşca lângă stâlpul unde Maria sta în picioare învelită în pierdea şi se plecă să vadă de n’o putea să in-capă subt pat El era să vază picioarelî Măriei, Dar în momentul acesta suprem, puse mâna pe puşcă, sări în mrjlocul odăei şi ameninţă pe conte. Dar el o cuno^cu şi porni într un hohot de rîs.
—	Nu rîdeţi, conte; snnteţi prisonierul meu; de veţi face o mişcare, aveţi si ?tiţi de ce e capabilă o femee ofensată. .
In momentul acesta glasuri amestecate strigaţi afară în stânci.
Scăpaţi pe Garsl Scăpaţi pe Gars 1...,
Glasul Barbettel domină tumultul; ea strigă, ca şi cum ar vorbit fiului ei :
—	Nu vezi tu pe Albaştrii ? Vino încoa, să nu te nimerească vre un glonţ. Fugi de grabă 1
In momentul acesta un Albastru sosi.
—	Picior-Frumos ! îl strigă d-şoara de
Verneuil.	v
Picior-Frumos alergă şi îndreptă ţeava puscei spre conte.
—	Ariâtrocratule, îi zise soldatul, să nu crâcneşti, că te dărăm ca pe Bastiiia, în doui timpi.
—	D-le Picior-Frumos, continuă d-3oara de Verneuil cu glas mângâietor, respunzi de prisoniprul acesta. Să faci cum vel şti, dar să mi-1 aduci vid şi nevătămat la Fon-gbres.
—	Bine, d-nă.
—	Drumul până la Foungfere e liber a-cuma?
—	E sigur, afară nu numai de n’ar învia Chouanii.
(Va urma)
f.	“‘
- ' n imJ
6
www.dacoromanica.ro
LUPTA
Berlin, 4 Maifi. împăratul a sosit ieri seară la noul palat din Potsdam. El s’a dus imediat la Berlin unde a avut o lungă conferinţă cu cancelarul; apoi s’a întors la Potsdam.
New-York, 5 Maifi.—„New-YorkRerald“ anunţă un conflict între Brasilienil şi trupele din Uruguay comandate de generalul Garcia. Sunt 55 morţi. Se creae că se va ivi o ruptură a relaţiunilor diplomatice între Brasilia şi Uruguay.
Acelaş iar află din Panama că generalul Pasquez, a bătut totalmente pe insurgenţii din Honduras şi că a luat guvernemfintul în mod provisorifi.
Viena, 4 Aprilie. — „Polit Correspon-denz" află din Gonstantinopole că cu mari dificultăţi se va putea determina Turcia să adereze la convenţiunea din Dresda, pentru că ţine foarte mult la libertatea sa de acţiune şi la dreptul de a ordona carantina pe uscat.
Budapesta, 4 Aprilie.—împăratul a zis, primind deputaţiunea comunei că nu se îndoieşte de credinţa şi de lealitatea ce municipalitatea o va dovedi în toate împrejurările.
Londra, 5 Maifi. — Camera Comunelor. D. Gladstone a declarat că discuţia pe articole a bilulul de Home-rule va începe Luni. Guvernul doreşte ca articolele relative la chestiunele financiare să fie lăsate la urmă.
Camera a adoptat în a treia cetire bugetul veniturilor.
Siirt mărunte
ErI noapte focul s’a declarat la grajdurile d-lui Simion Dimciu din strada Săgeţi No. 7. Dându-se ajutor la timp focul a putut fi localisat, fără a se mal întâmpla alt accident.
> uî)fîonai oigf
Un cal al măcelarului Culea, speriindu-se er! la şosea, a luat vînt şi apucând pe calea Victorel n’a putut fi oprit de cât în dreptul hotelului Bulevard. Din fericire, în fuga lui, calul n’a călcat pe nimeni.
ce am putut culege, cred că pot afirma cu toată siguranţa următoarele;
Guvernul român nu se împotriveşte în principia reducţiunil cerute {în tariful vamal autonom asupra lemnelor rotunde (4 franci de metru cubic). Voeşte însă să procedeze în chip autonom la rezolvarea acestei chestiuni, în care nu e vorba de reducţia taxelor asupra unul articol de industrie care nu s’ar produce în ţară, ci tocmai de reducţia taxelor de import asupra unei materii prime care se produce şi în România, de aceea nu vrea ca să vază revizuirea taxelor pe lemne pusă pe aceiaşi linie cu re-ducţiunea |taxelor autoonme pe un şir de mărfuri industriale străine, cari în România nu se produc de loc safi foarte puţin, şi cari reducţiunl ar putea să fie supuse încă în decursul sesiunel actuale aprobării corpurilor legiuitoare, pentru a se face posibile convenţiile definitive, fără tarif, pe baza clauzei naţiunii celei mal favorizate, cu Germania şi Austro-Ungaria. Cu alt-cuvinte—România, după toate proaabilităe ţile, s’ar declara gata, ba poate chiar s’ar şi obliga să prezinte chestiunea unei reducţiunl a taxelor vamale autonome pe lemne chiar în decursul viitoarei sesiuni a corpurilor legiuitoare; nu s’ar învoi însă să admită reducţiunea imediată a taxelor pe lemne ca o condiţie anterioară pentru în-cheiarea unei convenţii comerciale cu Austro-Ungaria.
întrebăm guvernul întru cât sunt adeverate cele ce afirmă corespondentul bucureştian al ziarului jNeue Freie Presse, câcl chestiunea e foarte importantă. Şi pentru a preciza, cerem să se răspundă la următoarele puncte:
este adevărat că guvernul s’a declarat în principiti pentru reducerea taxeljvamale asupra lemnelor ?
este adevărat că guvernul va veni la toamnă cu un proect de modificare a tarifului autonom în acest sens?
Din străinătate
Viena, 4 Maifi.—Contele de Kalnoky a plecat aseară la Budapesta.
St. Petersburg, 4 Maifi.—După ultimele dispoziţiunl, familia imperială va sta mal mult timp la Crimeea. Ea se va duce la 27 Maifi la Moscova pentru a 10-a aniversare a încoronării.
St. Petersburg, 4 Maifi. — Un gheţar foarte mare a tăiat pe Volga aproape de Nijni-Nowgorod două steamere ale societă-ţeî Tsamolett şi a vătămat un bastiment al unei alte companii. Nu se cunoaşte încă numărul victimelor.
Berlin, 4 Maifi.—Un prânz va avea loc astă seară la cancelarul: miniştrii, secretarii de Stat şi mai mulţi deputaţi vor lua parte. Se presupune că împăratul va participa de asemenea ’ i acest prânfe.
Washington,4 Maifi.—Reserva.de sur a Tresorulul s’a redus la 98 milioane dolari, în urma exportaţiel de aur la Canada.
New-York, 4 Maifi. — Inundările continuă în Ohio.—S’afi produs mari devastări la Lewistone. Sunt vr’o 20 morţi.
St. Petersburg, 4 Maifi.—Ştirile din regiunea mării de Azow, anunţă că starea semănăturilor de acolo sunt foarte satisfăcătoare,
Cetinie, 4 Maifi. — Prinţul a conferit marele cordon al ordinului Danilo, minis-tîului Austriei, d. Milinkovicl şi d. Argy-ropulo, ministru al Rusiei.
Triesta, 4 Maifi.—Administraţia Lloydu-lui austriac a decis în înţelegere cu guvernul să întinză linia de navigaţiune Indo-Chinel până în Japonia.
Aden, 4 Maifi. — Vaporul Khiva plecat la 12 Aprilie din Bombay spre Djeddah a ars. 900 de pelerini care se duceai! la Meca au fost scăpaţi. Detalii lipsesc.
Madrid, 4 Maifi.—O telegramă a guvernatorului general din Cuba anunţă că banda principală a insugenţilor s’a supus. Res-coala e considerată ca terminată.
Aden, 5 Maifi. — Toţi pelerinii cari se găseau pe bordul vaporului „Khiva* afifost scăpaţi.
Stutgard, 5 Maifi.—Oficialul publică numirea baronului Varnhucher, ministrul Wiir-temburgulul la St. Petersburg în acoaş calitate la Viena, înlocui d-lul laucter care se retrage.
St. Petersburg, 5 Maifi.—In urma Spargerii gheţarilor, Volga s’a urcat la Iarosiaw la 3 metri de asupra înălţimel sale normale.
EDIŢIA
ULTIME INFORMAŢII
Convenţia cu Austria
Din Bucureşti se eci e z: arului vienez Neue Freie Presse cu data de 24 Aprilie:
Delegatul României pentru negocierile în vederea încheiere! convenţiei comerciale cu monarhia habsburgică, se află de câteva zile aci şi va pleca în curând iar la Viena ca să prezinte delegaţilor Austro-Ungari O propunere a guvernului român relativă la rezolvarea ccestiel taxelor vamale pe lemne. De şi forma în care e făcută această propunere ce are scopul de a înlătura singura dificultate ce mal există în negocieri, e considerată ca un secret oficial, din motive lesne de înţeles,—totuşi, după informaţiile
Relevând dintr’un articol al Ade-vSrttluî, care se plângea cu drept cuvânt de eclipsarea ideilor şi a propagandei democratice, părerea că numai „în ziua în care vom reuşi a „ruina regalitatea şi pe regele Carol „se va putea păşi la o largă des-„centralisarc, la o lărg re mare a „sistemului electoral şi la garanţiile „necesare pentru o conştiincioasă a-„plicare a legilor"—am observat că noi nu aprobăm această amânare a propagandei noastre.
Confraţii de la Adevărul ne rSs-pund azi că noi am interpretat greşit articolul lor, şi adaogă :
Concluzia trebue să fie, nu a amâna propaganda de idei până după răsturnarea Regelui şi a regalităţel, ci de a duce propaganda lemocratică în chiar acest timp în care durează încă regalitatea, cum facem şi noi ceştia de la Adeverul. De cât un lucru, propaganda noastră este redusă, este întru cât-va stînjinită din cauza instituţiei regalităţel care are prerogative foarte mari şi cari prerogative ne pun în imposibilitate de a face o asiduă propagandă democratică.
Luăm act de graba ce aii pus confraţii noştril de a da această lămurire. De altmintrelea Adevărul promite că într’un viitor articol va lămuri încă şi .mal bine această chestiune.
După cum am mal anunţat pro-ectul de lege pentru învăţământul primar, care s'a votat de Cameră, va remânea înfundat în cartoanele senatului de o cam dată. Nu se ştie dacă la sesiunea din Noeqţbre va avea o soartă mal bună.
tn curând se va da la Atheneh o representaţie în folosul şcoalel Albaneze din Bucureşti.
Nu ne îndoim că publicul va*veni în ajutorul acestei şcoale, care e menită să strîngă şi mal mult legăturile de prietenie dintre românii macedoneni şi albanezi.
Ministerul instrucţiune! publice a acordat câte 800 fr. artiştilor I. Ni-culescu şi V. Leonescu cum şi artistei d-ra A. Ciupagea, pentru a se duce la Paris să asiste la represen-taţiile de la comedia franceză.
Biurouiile comandamentului Pieţei, din ziua de 22 Aprilie a. c., se află instalate In etajul de jos al caselor cu No. 91 din strada Fântânei.
Alaltă seară, Joi, s’a ti comunicat d-lul Honigman, redactor la Evenimentul din Iaşi, ordinul e ex-plusare.
D. Honigman va părăsi astă-seară
laş-" prin BurdujenI, ducandu-se la Viena.
Expulsatul a făcut opoziţie la tribunalul Iaşi în contra ordinului de expulsare şi, precum ne spune Evenimentul, fruntaşii baroului ieşan vor susţine această opoziţiune, pe cuvântul că prin străini legea din 1881 n’a înţeles pe cel născuţi în ţară, dar neîmpământeniţi, ci numai pe cel supuşi unul stat străin.
*
* *
D. Honigman ne-a telegrafiat mul-ţumiudu-ne că am protestat contra expulsărel sale, dar oficiul central a refuzat transmiterea acelei telegrame.
D. G. Panu a plecat Joi seara la Iaşi, de unde se va întoarce Luni dimineaţă.
Astă-seară trupa dă o a doua representaţie. Se va cânta Lucia.
Citim în Le lemps
D. Stoian Borkovicî, ministrul Serbiei la Bucureşti, a remis reginei Natbalia o scrisoare autografă a regelui Alexandru, învi-tând’o să se întoarcă în Serbia. Regina ă primit, dar nu va rămâne mult în Belgrad, Ea va petrece sesonul la Biaritz.
D-ra Marinescu Bragadiru, distinsa elevă a facultăţii de litere din Bucureşti, va susţine în curând teza sa de licenţă. D-sa şi a ales ca subiect statuete.le de la 1 ana gr a pe care le posedă d. C. Esarcu şi pe care i le-a pus la dispoziţie ca să le studieze şi să le reproducă în text.
Poeziile. d-lul G. Coşbuc vor apare dejjsub tipar zilele {acestea. Ele vor fi intitulate: Balade şi Idile.
Joi secţiunile Camerei s’ab ocupat cu proectul de lege relativ la jude-toriele de ocoale.
Toate secţiunile aii ales delegaţi.
Săptămâna aceasta se va împărţi raportul şi probabil că până la 1 Maiii Camera va lua în discuţie a-cest proect de lege, de oare-ce d. Al. Marghiloman ţine ca el să fie votat în această sesiune.
D Curtopassi, reprezentantul Italiei, a fost dus erl la Palat cu trăsura regală, pentru a remite prinţului Ferdinand ordinul Anunciada, care ’l-a fest acordat de regele I-taliel.
i<’d ob ln.’jiq >
D. Al. Catargiu, ministrul ţereî la Petersburg, a plecat pentru câte-va zile la Paris.
Ministerul şcoalelor a cumpărat de la Expoziţia din palatul Ateneului următoarele tablouri:
Ovreiul, de C. Pascali; Piaţa Teatrului, de Titus Alexandrescu ; Portrete, de Serafim ; Peisage de Ver-mont.
li «Oî
D. dr. Istrati, inspector general a învăţământului secundar, a prezentat ministrului un Memoriu asupra internatelor şcoalelor Statului. Memoriul e deja tipărit şi prezintă mult
interes.
f :*“■«* s u
*> i
f>ti O Hi Ai
D. Settelin profesor de gimnastică din Craiova a prezentat d-lul inspector general Ştef. C. Michăilescu un memoriu asupra gimnastice! în şcoa-lele normale de fete, ce se vor înfiinţa prin noua Jege a învăţământului primar.
Locul de şef de cabinet la Ministerul Cultelor în timpul congediulul d-lul N. Negri, va fi ţinui de d. Frâ-dâric Damă.
Monitorul oficial de azi conţine decretele prin care se disolvă consiliile comunale ale următoarelor canoane rurale: Rădăuţi (Dorohoiti), Gogoşarl (Vlaşca), CăcărezenI (Argeş), Casa-Vechie (Olt) şi ParacChia (Teleorman).
D. N. S. Cezianu a fost numit în postul de inspector domenial cl. I-a, care a fost creat prin noul, buget.
D-ra Clara May a fost numită pro -fesoară suplinitoare de gimnastică la şcoala centrală de fete.
;«=s»S
Liberalil-vernesciştl vor scoate în curând un ziar în locul încetate! fol
România.
Mâine la 2 ore p. m. are loc pe bypodromul de la Băneasa prima alergare de cal.
Vor fi patru curse.
Relativ la alergări găsim următoarele ştiri în- Constituţionalul'.
Din causa doliului de familie, caii d-lui Alexandru Marghiloman vor alerga sub denumirea Herghelia Albatros, cum se numeşte stabilimentul d-sale de creştere de cal de la Buzău; iar caii d-lul Mihal Marghiloman vor alerga sub numele antrenorului d-sale din Paris, R. Carter.
*
* *
Caii d-lul Marescu afi sosit Mercur! şi afi fost debarcaţi la grajdurile cele nuoi ale hipodromului.
*
* *
Coode a sosit Joi la 4 ore cu caii d-lul Al. Marghiloman şi cu mânzul englez al d-lul Iliescu.
*
* *
D. general de cavalerie francez Bonie a amînat plecarea sa, pentru a putea asista Duminică la curse.
*
* *
Premiul Damelor, care va disputa Duminecă 2 Mai, consistă într’un foarte frumos şi complect ^necesar de voiaj din atelierele eassel Keller din Paris. Obiectul este expus în saloanele Jockey- Clubului.
*
* *
Locaţiunea lojelor este aproape complectă pe câte patru zilele întrunirii de primăvară. Mal sunt disponibile numai 4 care vor fi repede luate, de oare-ce se dau' şi cu ziua.
X. Y. Z.
IP E T IR E O ERI
Teatrul Naţional.—AstS-searS se va cânta opera Lucia cu d-ra Feiicianu în Lucia.
Mercur! 28.—In beneficiul d-nel Am. Vollner şi a d-lul V. Hasnaş, ou concursul Companiei lirice se va da opereta Olteanca-
Teatrul Dacia— Astă-seară beneficiul simpaticei artiste d-na Maria D’Asty se va juca Juanita-
Mâine Duminică se va da Voiagiul în China în beneficiul simpaticului tenor I. Băjenaru.
Luni 28.—Râpresentaţie în beneficiul „Socie-tăţeî presei" cu „Voiagiul In China".
Teatrul Maican. — Duminecă 25 Aprilie 1893 representaţiune1 extra-ordinară, pentru beneficiul d-lul M. Millo se va juca pentru prima oară piesa„C. C-na Chiri ţa“ la „Carantina" in vagoanele de la Yerciorova.
Coloseul Oppler. — Reprezentaţii date de trupa de varietăţi.
Cafeneaua Naţională.— In fiecare seară concert.
Eforia Spitalelor Civile
Joul seara trupa de operă a dat prima representaţie în Teatrul Na-ţienal, cântând opera Rigoletio.
D-na Feliciani, prima donă, nu are calităţile necesare pentru a fi steaua unei trupe de operă.
D. Melassi este un bun bariton. Posedă o voce frumoasă şi maie, are multă şcoală dramatică şi e şi bun cântăreţ. D sa a sa!vat întreaga trupă la prima representaţie.
Lumea l’a aplaudat foarte mult. Noi ll feheităm pentru frumosul succes ce a obţinut.
D. Percoppo, tenor leger, are o voce frumuşică şi e bun cântăreţ. D-sa a ţinut bine rolul şi a cântat cu multă dulceaţă cunoscuta arie : „La dona e mobile".
A fost des aplaudat.
Basul Jorio pare a fi bun.
Femeile în general slabe.
Corurile sunt în mare parte compuse din corişti români. Au mers bine.
PUBLICAŢIE
La 11 MaiU 1893 orele 11 a. m. se va ţine licitaţie la Eforie pentru furnisarea vinului necesar spitalelor în cursul anului financiar 1893—94. Qaantitatea aproximativă 30,000 h-tri. Garanţia provisorie 1000 lei. Condiţiile se pot vedea la Eforie. No. 4872 1893 Aprilie
Dacă la începutul unei receli sunteţi o-bosit dacă tremuraţi, saă aveţi un început de frgiurl, dacă n’aveil poftă de mâncare trebuie să recurgeţi la capsulele lui Pelletier celebrul inventator al Chininei. O mică capsulă de mărimea unei mazere e de ajuns pentru a readuce puterile şi a face să dis-pără toate aceste accidente.
Advocat
— Iaşi, Strada Zlatanst, No. 17 —
I Aduce la cunoştinţă că retregându-se din | magistratură pune la dispoziţiunea Onor. I Public serviciile sale de advocat.
Dr. Minovici
Strada Câmpineanu io. 25
Consultaţii 12—2 şi 6—8.
n-rui ksrTăc
Loc-ţiitor al d-lui prof. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilitice în toate zilele de la ora 5—6 p.m. Strada Primăverel No. 38
D- THOMESCU
s'a mutatj
Strada Italiană II
Consultaţii la 6 ore seara
Ciiarmilles ceascrnce de
GENEVA
Adevăratul ceasornic, fin de sifecle, este fără contradicţie, Charmille de Geneva : Precesiune, Soliditate, Eleganţă.
Acest ceasornic, abia de erî, care este deja atât de apreciat şi de răspândit în toat? Europa, este ultimul cuvânt al artei mecanice; el este inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitabil; fie-care piesă devenită defectuoasă, poate fi înlocuită de ori cine nefiind chiar ceasornicar.
Minutarele se pun singure la oră printr’o simplă presiune. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, Italia, Rusia si Statele-Unite nu cer de cât: la Charmille de Geneve.
Cu mare greutate şi mari sacreficil, am obţinut a avea singura concesiune pentru România întreagă. Pun aceste ceasuri in vânzare chiar de azi, garantate pe 2 ani, pe preţul derisoriu, de 20 lei bucata, cu o mică augmentaţiune pentru acele bogat decorate, şi cu cutii de oţel 25 lei sau de argint cu 35 lei.
Acord un rabat de 5 la sută pentru ceasornicarii şi revânsătoril cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi.
1,000 asemenea ceasuri sunt in continuu dispo-binile, în renumitul magasin.
Th. Radi von, 32, Calea Victoriei
De închiriat
Pe trei sau pe mal mulţi aul un apartament cu 8 încăperi curate nuoi construite numai de 3 ani, cu pivniţă boltită şi curte separată, având în prejur grădini cu pomi şi livezi, în bariera Victorie şoseaua Jianu No. 10, lâugă pensionatu Bolintineanu, aer curat, posiţiunea cea mal frumoasă.
D-nu amatori care voesc a lua cu chirie acest apartament aă înlesnirea prin procurare I de Tramvay, Tramcar, statie de birji şi piaţă.
Se pot construi în curte şi grajduri pentru cal şi trăsuri.
Doritorii se vor adresa la proprietar I. Niculescu, Fotograf şoseaua Jianu No. 10 în bariera Victoriei.
De venzarel%~.':
i maî veche din Piteşti precum şi casele cu I etagil în care se află Farmacia, ale dece-| datului Eduard Iekel pe strada principală, arendate d-lul Wilhelm Welnhold se vinde separat prin licitaţie publică la Tribunalul Argeş, însă Farmacia în ziua de 29 şi casele la 30 Aprilie anul curent.
Cură de’ Primă-vară
Cele d’înteiu săptămâni de primă-vară sunt do obicei timpul în care avem trebuinţă de un corectiv al funcţiunilor corporale adese-orl alterate prin viaţa de iarnă. Pentru acest scop
aprobată de Academia superioară de medicină din Paris este recomandată în special din partea medicilor.
Pentru cură de casă şi anume şi curd anterioară a băilor: Karlsbad, Mărienbad, Franzensbad şi alte locuri de cură. Heinrich, Mattonni, Karlsbad şi V iena
Cel mal bun Borvis este:
Recomandabil pentru a fi bSut pur, oati amestecat cu
vin sirop sad cognac
De vânzare în toată ţara, la magasinele de coloniale* drogiştl şi în restaurante.
Pentru en gros a se adresa la d-nu A. O. GĂRI SY—Bucureşti

De închiriat JSS.5SSS
ţionale No. 4 în colţ, d’asupra cafe Hugo la ai doilea etaj.
Una cameră ţSK?S
închiriat. Str. Smârdan 23. A se adresa în Magasin de Pânzărie.
««ano 0 maşină tipogra-ww wVS. v flcă m care să se poată imprima No. 10. Adresa la d. Ioan S. Rădulescu, Strada Stirbei-Vodă 33,
t
www.dacoromamca.ro
LUPTA
[ r
6 ii-1	311
riifldi:.'* OîE'Ui.XO) l**H. .«idisB -’ u; iioui m
d
uiibfişfi *oJiI ,8 ksoI LaM-wo asfdjj» ho «sin h j «4 wt t ^ 3UiO «q îţi
-■:■ h ■"[ a* «o
3SS5WMW*. nf

MAâASIN
ol' Ijiîuri;ixfd tniaoo ai
wfA 8BIKJ» SXt (^r 9‘iC]
a A l ..a tx-d lG. tor 9<j ,9trfjL;v.ip> «»".C’r
D E
)A ni nulii
’iofl * ‘s* >*3 <T
“
ISO !)<î 31808
«fai ţi;- ia o Lu/.t
TUDORACHE
tiicM fii-CI sosi a «vyb 8UR itv .itr . (i .Aju-ioil 'oVi ^’VărJiGţ ■fi J8bv8t>q al
ni . i^uaiugig «tcol
C O N F I £ N T A ua
„ v . iîij -mima Uari.jnbai fliqiofliiq mo ^ ‘)f Butoi tofsamG tnqofta inono un Uf» ' -<mj ?.8 fttaî aiyjoV’ ..(«idu.'> intsitr oh bnffîl ! iotso’iB isiiniovn «I iikmioJi!» quia nt isoboJ > uijmbsi eb «<hov o au ai«a oi .lunii rl iu.»-jiitsut-Bi ai) I#l' • .iu m;t
■ ( j lt) i .. ■	">■
Uiir fi «l *‘ni.'0*7,i ilot'iQ'j iij C an ,î fflfilia .'i I
fitbliî <i . 'Mo l r I nhii tiiftio:) no k wm,.
./yinj iun ţ
RADI VO
..io.
L 03 Uii SI] 8 :ljq SOUIot
«1 snq fi-al &H iş asuib
Fost CAKAPATI
BUCUREŞTI. — Calea Victoriei, Mo. 32.
-ţii
Furnisorul Curţilor Regald şi Mitropolitane
______
; îu'i’iSra
ni, ceasornicărie si specialii, ne argintărie
oI,;t:	„.U :53i. U8iui.9b ii
ioiniţq sinjiavaoo 9lid
l	•	gy|jţ|
Vinde eftin oft Tinde mult! !
Tinde mult cft vinde eftin ! I
Cel mal eftin. cel mal bine asortat, cel mai in curentul modei, cel mai elegant gust şi cel mai bun şi sigur, primeşte zilnic noutăţi în bijouterie şi argintărie, mare deposit de ceasornice în aur de dame de bărbaţi şi copil, în aur, argint, oţel, şi nikel.
Singurul depot de ceaiuri fine Popoff Freres din Moscova, Original şi fără odoare de coloniale. Tacâmuri de messe, linguriţe d’argint şi argint de china, tave, tăviţe, sfeşnice, candelabre, pahare de ceai, de liqueur, etagere, coşiuleţe, oteţare, ceşcl de metal etc.
Lucruri bisericeşti, Evanghelii, Potire, Cruci de preoţi, de episcop!, icoane gata şi sc îmbracă cu argint orî-ce mărime, se efectuează orice comande în argint şi aur.
Mare alegere în tabachcrl d’argint, pentru tutun ţigări şi tabac de prizat,
Bijouteril sosesc zilnic, noutăţi şi se lucrează în atelierul meii Coliere riviere de brilant diamante fulil de cap, ace, brăţări, Inele, butonl etc.	. jt;ir ■ '< i: ....
Se găsesc mare alegere şi gata calitate hună şi preţuri moderate.
Invită cu stimă TH. RABLV0M fost asociat al cassei Carapati
•îi i li
•*h w o m
■t h
MARE MAGAZIN DE HAINE GATA
PENTRU
sgia!» io ;
toi) «riiiso 1 i 'f iniiu
;c tr
v$.
BARBAT1, BAETI 51 COPII
acruxt
i\ 891

— No. 44, Strada Caol I, No. 44. -
M-1'Z-ui rum £00 !._________ ■ y I - ha ‘«asinM înl-h la
Oncare a anunţa Clientelei sale şi Onor# Public că- pentru sesonul de
a*»-..;;__________^
s ilara
a confecţionat
Un ma re şi boga b asortiment do
Haine gata bărbăteşti, băeţl şi copil
Tot-de-odată a prîmut un mare şi bogat asorti O
ment de Stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei p pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore.	p
Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şi eftinătatea w hainelor gats şi comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. P
Cu toată stima: „La Concurenţa.**’ X
No. 44, Strada Carol I, No. 44.	1
i .	>	J.pii <nn tw
Către toţi cititorii
Sunt însărcinat de către o casă yieneză a vinde următoarele 10 obiecte preţioase pe un preţ de nimic (pentru a strânge bani).—Pe cât va ajunge provizionarea vind cu preţul de numai
«I 19161
■, • 1 l ,	: e r	i ••ţroijirtî luvlv-
Veckea Casă da încredere
A. B
D. SCHWARZMANA S-seur
r a u n s
i
ima&h ’ iu a li O enzmo ai a*
;«(J Iiritfinl
m
P B fi
•	■■	tnhfl-.,
E'-cureşti Strada Carol No. 62 (Podul de Piatră)
Anunţă onorabilei clientele şi onor. public că a primit pentru sesonul de vară un frumos asortiment de haine gata bărbăteşti şi pentru copii.
Costume de fantazie Lawn-tennis, nouveautes de pantaloni şi pardesiuri etc. Rog onor. public şi onor. clientelă a vizita magazinul meă pentru a se. convinge de eleganţa croelei şi a preţurilor moderate.
V	'Ch stimă
D. Schwarzmann S-seur	I
A. Sraunstein	1
Mare bazar ie Mile iin Romania
Strada Carol I, Fio. 52
Alături de cofetăria d-lul Iorgu Constantinescu v
ii, -------- I
Magazinul meii este eonplect
asortat cu odăi de culcare, soufragerii, saloane In toate stilurile.
o £681 iii* fii 9ÎK
'llcii
hO
linii?' .oV
oiInrA 86fe
Atrag atenţiunea onor. Public de a nu confunda firma ndstră cu altă firmă cari ab numai asemănare cu scop de a induce în e-roare onor. public.
Aeeastă desfacere fiind cu autorizaţiunea onor Uamerel de Comerciii din Bucureşti, preţurile sunt fixe.
Lei n. (4,75 r. .(1
Franco de porto şl ambalage « !
1 ceasornic remontuar de buzunar de Wasington nofi de tot, regulat până la j uu minut şi cu bogate ornamentaţiunî; acest ceasornic înlocueştş perfectamenjţe un ceasornic de aur.
1 lanţ foarte elegant de aur dublu american cu carabin.
1 punguliţă de bani de toată frunuseţîa şi soliditatea. mr-s. tob, ■ i briceag excelent.
1 inel de simili-brilant.
1	notes vecinie
2	butonl mari cu inchizitor patent.
1 aprinzător de buzunar permanent, yflî 1 creion elegant cu mecanic-patent
Toate aceste obiect^.numai ,
■imn fiJni Lei n.'14,75 ab a Inii
n	J r .
Franco de porto şi embalage
nucrurilece n’ar conveni se primesc înapoi în schimb, prin urmare orî-ce comandă este fără nici un risic.
A se comanda contra compt&nt safi ram-j burş prin representautul
Rabinowicz'
■ • . ^
Yiena 1 Maximilianstransse 3. L.
Florăria. Dulcamara
Fabripa ,d.e goroane- aitifioiale Pălărioare pentru dame, fantesie deplori şt ca specialitate pălării de doliu de crtp negru. Flori frumoase, coşuri mofttate M. Gătuiescn
Calea Victoriei 153. Vis-â-vis de Minist. de Finauce
i roditori
ALTOITI
de diferite specii lin cele mai renumite calităţi şi de diferite etăţi. Se află de vânzare la Grădina numită',, B R Ă S L E A “
George Joanid noi.
-1**	' '	< /	«rj I*	.
Strada Polonă, 126, sub Icoană
D-nil amatori din Capitală şi din districte, care vor doi [ a avea catalogul, sunt rugaţi, a se adresa prin e pistolă la zisa grădină şi îndată li se va trimite.
Iscăliturele rugăpi a fi. cât sefpoate de descifrabile.
Preţurile prevăzute în catalog le-am redus la jumătate.
Timpul plantatului pomilor pentru primă-vară fiind sosit, d-nil amatori sunt rugaţi a grăbi trimiterea coman-delor d-lor, de oare-ce cu cât pomii se vor planta mai bine de timpurii) cu atât este mal bine.
^ ■)?'	- . • y m ‘ i	- f 1	11	^ 1	’	^
u ^ Specific Antiblenoragie Stoenescu ^
K r*7	' «8 *>	_ J iuimalKiâur I lv, ■
om «fi âoooiq nu in{_, i f\ P S U L E ni/ isvl v. ,«saoş c\ f {g m nt looOoiiut tulainjtf a ^ . i itj sfi irjqo fl te3nq a'a IjiotoiV i
fa

_•>:ia) fliil m- ,l(iG 'ululsJcii lui.,
Copaivat de tlodă>Salol şi Santal
JJJ* 'a.. i« Icoiliii xm'iixiifi fiflâvsfoil
5? Nici unul din antibleuoragicele existente până acum nu împlineşte cele ^ două condiţiunî de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa- fef ^ ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente sciinţa are £T mai bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul nou şi spe-^2 duPă Cftre sunt preparate. Aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, K complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoa- ^5, ^ nelor chiar celor mal debile.	gri*
^ Acest nou medicament vindecă în scurt timp complect şi radical, scursorl fef
** (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Bleu or ea, boala fe? ftlbă etc	’	**i	1 ■ ■	- ■ *r	wl
^	Preţul unei cutii 4 M»e->â	,a ,L	^
53r	Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes. „Infecţia Santalină*. Sg,
^ Preţul unul flacon 2 lei 50 bani.
Depozit General; Farmacia „la Coroana de oţel“ Mihail-Stoenescu, strada Mihal Vodă No. 55, Bucureşti.
De venzare la Principalele Farmacii din ţară. In provincie unde aceste A? preparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să sc observe cu scrupqlositatş instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon.

ab liikm :
* f ^DAORAţ PIATRA
i •îăuiboi ^ETJ2Vi:^.TIS3MC3EŞ3L.B
ia ql r lissuo aii) ti'1,.	sunt vindecate prin
!,s,,*^as amun efmcehte
de LITHINA rjl1 3	-^1
®H. i-E PERPBiEL “fii
fi«l9V3fjr.S PERDRIEL Sc C'% Paris,înb*
, r	' ;(y



F
1 »iii 1
DE Ii’AbBAYE DB FECAMP (FRANCE)
KSCELINTÂ, tonică, digestivă si aperjtivă GEĂ maî bună din totb licorile
ViSlTABLK KQUSIEl BâNEDICTINE | A ee cere todouna In josulfi Liiquw cifyosees ei . nce et XI ElraDca fiecărei sticle, eticheta pă-
ii6P3tâ Pur*antlfl semnătura j'directoralui gunpraleif .0.
«9X1018
De venzare în cele mal ^suiia dase de combustiL ilv vinuri fine şi Lique-r-flpi din fiecare oraş
• ul-D fjulOt-*ff
■ / el sini i
"r

Kxno’:
Medaliată în Anglia^ Francia, Germania şi Statele Unite ale Amerlcel
------—
Articol indispensabil pentru toaletă, contra crăpaturilor mâine lor şi buzelor, degeraturilor şi roşeteî Provenita din cauza gerului.	_	’	• l f2 m
O cutie eostâ I leu 50 bani iJ‘
Depozitul general pentru România la Farmacia şi Droguerit^ BRUS, Bucureşti ^strada Nouă No. 1. — Şi ia toate farmaciele din ţară., ^ ^ -
Pentn i Vi nâtorl
De venzare o Carabină .sistem Martiny 10 Va m.m.
A se adresa d-lul Eskeuasy 1a. Agenţia Havaa.
I^TAPLASAI R!
Cel mai bun revulsiv pentru a combate numai de cât: Durerile, Congestiunile, Bronşitele, Guturaiul şi Catarnui.
A sb pretinde semnătura în roşiu a Inventatorului pe fie-care foie : se vinde In coti! de tinichea de IO poi.

*A-r*W-
IwnC
fisnwJiso, .■•XKtoyfi
Tipografia Lcfitu, A. Lefteriu, Pasagiul Băuceî Naţionale, Bucureşti.
• *. .-.ifm )ilu-	. >ntu j «ifisa-iPun isfiiiiq «v twuiţgicoH .G
.dt./ ( ■ r -'*vitom uib .Ifiijito -37 . sliiJiufîioîfai âqLb JqnlQj
■ii «j
www.dacoromanica.ro