ANUL X. — No. 19*2 ABONAMENTE, a in ţara Un an ..............................40 lei Şease luni..........................20 „ Trei luni...........................10 „ Pentru învăţători pe un an..........30 „ in strein £tate Un an..........••».,.>... 50 lei ~ease luni..........................26 „ rel Lnnt . . . 16 „ Numărul 15 Bani £I3IŢ1A m QOU& DUMINICI 18 APRILIE 1893. ANUNCIURI i Pe pagina DI, 30 litere, corp 7 ... 1 lefi linia „ ,, IV „ „ . . . L25 bani linia Inserţe şi reclame „ „ . ... 2 lei linia Pentru «nuneiuri a se adresa: LA Ad^lsslsiraţia Ziarului iim număr ^eci^iu 50 Isare# Redacţia i Pasaglul „Bandei Naţionale" (Casele Karageorgeviei) Taxele comunale. Din afară. Reforma electorală. Fizonomia Camerei. C. F. R. în camera germană. Din Epir. TAXELE COMUNALE Mal mulţi deputaţi, fie din minoritate, fie din majoritate, aii propus deosebite amendamente la legea maximului. De notat avem mal Întâii! un a-mendament al d-lul deputat Deli-marcu care propunea o taxă de 1000 lei pentru coroanele zugrăvite pe trăsuri. Acest amendament avea marele dezavantagiti de a fi foarte nepractic. In adevâr, era destul ca toată lumea să’şî şteargă coroanele de pe trăsuri pentru ca taxa să devie iluzorie. Iată marele cusur al impozitelor prea exagerate, mal ales când ele lovesc în obiectele de fantezie. Al doilea amendament care a pricinuit oare-care fierbere în Cameră a fost acela al d-lul Budu care a propus taxarea manufactureî, amendament combătut cu putere de către guvern. Asupra acestei propuneri să ne oprim. Nu înţelegem de loc deosebirea pe care guvernul o face mereti între articolele manufacturate şi cele l'alte articole de alimentaţi une., etc. De câte-orl s’atl propus taxe de acciz asupra manufacturii, miniştrii ati obiectat că lucrul este imposibil de vreme-ce chiar guvernul liberal a fost obligat să renunţe la perceperea unor asemenea taxe, în urma cerere! formale a Austriei. Aci se face o mare contuzie. Iată cum stă cestiunea: Când comuna Bucureşti a întreprins marile sale lucrări, precum: rectificarea şi lărgirea Dâmboviţel, canalisarea oraşului, etc., s’a simţit nevoia de crearea unor nuoî taxe. Aceste taxe atl fost votate, iar în tarif figura o serie întreagă de articole de manufactură. In acel moment, însă, aveam o convenţiune comerciala cu Austria, convenţiune care interzicea taxarea acestui soia de articole şi era natural ca Austria să ceară respectarea convenţiune!, iar guvernul român să nu aplice o parte a tarifului. Astăzi, însă, n’avem nici o convenţiune, nu suntem legaţi de nici un angajament, căci angajamente nu se pot numi tratativele cari urmează şi asupra cărora nu s'a statornicit nimic definitiv. Oare guvernul şi camerile n’ar trebui să profite de acest moment fa-vor&bil^ în care mâinile ţârei sunt libere, pentru a mări veniturile comunale şi a uşura pe comercianţii de coloniale şi de băuturi spirtoase, cari singuri suportă toate greutăţile taxelor de accize ? Afară de aceasta nu înţelegem pentru care motiv Austria, de exemplu, ne ar împiedica să percepem taxe de acciz de la articolele manufacturate cari ne vin de la dânsa şi pentru ce nu ne-ar opri să taxăm cele-l-alte articole, cum, de pildă, apele minerale austriace, făina, vinurile etc., etc. Dacă Austro-Ungaria voeşte să ’şl apere produsele iei, pentru ce ar mărgini apărarea numai la o parte din ele şi pentru ce nu le-ar ocroti pe toate ? Căci nu vedem întru cât Austria va fi păgubită dacă ’l vom taxa mănuşile şi ’I vom apăra făina şi întru cât va fi câştigată dacă ’I vom scuti mănuşile şi ’I vom taxa făina. Ştim că, prin convenţiunile de eo- Administraţia a Pasaglul „Bancel Naţionale4' (Casele Karageorgevlel) rirrTnTrmrnr -in • 'iTiirinniroiinai'iHiiiniiii i i 11 merciii, Statele îşi rezervă câte-va articole mal importante cărora le creează situaţiunl privilegiatei dar acesta nu:I un motiv ca să se apere de taxe toate articolele de manufactură, şi acelea pe cari le importăm din Austro- Ungaria şi chiar a-celea pe cari ni le procurăm de aiurea. Guvernul, care cunoaşte mersul tratărilor şi care ştie pe cari anume produse voeşte Austro-Ungaria să le privilegieze, n’are de cât să ceară scutirea acestor articole, dar nu înţelegem în nici un chip, pentru ce se apără de taxe toate articolele de manufactură, apărîndu-le chiar şi de taxa minimă asupra greutăţei, după cum e propunerea d-lul deputat Budu. Argumentele guvernului sunt cu totul greşite, precedentul invocat nu e la locul sătL iar sarcinele comu- & ' nale, cari cad exclusiv asupra băcanilor, cârciumarilor, măcelarilor, pescarilor, etc. etc. sunt foarte nedrept împărţite. Noi cerem Camerei să voteze a-mendamentul d-lui Budu, iar guvernul să propue scutirea acelor articole pe care Austria voeşte să le apere, fiiud-că exclusiv numai despre succesul încheerei unei convenţiunl cu Austro-Ungaria este vorba. Constantin C. Bacalbaşa dI OTTrâ” LlEBKNECHT LA ZURICH (Coreepondenţa particulară a ziarului „Luptai Zurieh, 22 Aprilie 1893 Chestiunea pusă de deputatul Richter (guvernamental) socialiştilor în Reischtagul german, anume: „Care este phisionomia viitorului Stat socialist ?“ a dat loc la o serie de discuţiunl furtunoase la cari au luat parte deputaţii socialişti şi dintre a-ceştia mai cu seamă Qebel şi Liebknecht aă aplicat o bună lecţie guvernamentalilor. Guvernamentalii Reichstagului în dorinţa de a număra tot succese şi de a sărbători un friumf închipuit ’l rădică pe Richter, care de alt-miutrelea e un orator distins, în slava cerului, îi dafi o coroană, ba unii, în orbirea lor de a nu vedea realitatea, cum este îl numesc „Salvator patriae". Deputatul socialist Liebkuecht, după ce l’a esecutat în Parlament, a ţinut, ca o datorie, să lumineze masele poporului despre cele petrecute şi de oare-ce presa guvernamentală denatura faptele, a botărît pe de o parte reproducerea discuţiunilor urmate în Parlament, după foaia oficială, într’o broşură întitulată „Der Zukunfstaat' (Statul viitor), iar pe de alta a întreprins, bătrîn cum este, însă tînăr în luptă, o călătorie de propagandă şi iată la ce ocasiune îl întâlnim pe Liebknecht vorbind în Zu-ricb în faţa a peste două mii de oameni din toate păturile societâţei. Conferinţa sa purta acelaş titlu ca şi broşura sus pomenită. Liebknecht nu posedă nici focul, nici vioiciunea, nici eloquenţa lui Bebel, vorbeşte foarte încet şi tot pe atât de convingător şi ştie să pue la locul lor pe ori -şi cine îl contrazice. Iţi face impresiunea unui om da stat, a unul diplomat experimentat. începe conferinţa sa prin răspunsul ce l’a adresat la timp lui Richter anume că: „Un prost poate să întrebe mal mult de cât pot să răpundă zece înţelepţi’'. După aceasta arată că chestiunea pusă de Richter este un nonsens şi enumeră factorii de care Statul viitor poate să depindă, spunând că nici socialiştii nu cred ţîn Statul lor numai idealuri şi statul socialist după cum şi’l închipue ori-ce om, este o consecinţă a spiritului timpului, o necesitate absolută, din cauză că actualul este putred şi a’are albă basă de cât ignoranta maselor poporului, iată cel mal de căpetenie factor de la care depinde viitorul stat, după cnm îl înţeleg socialiştii. In această chestiune Liebhnecht vede tot aşa ca şi cum te-al adresa unui om provocându-1 să’ţi spuie cert şi precis care ’i va fi viitorul ? După ce arată putreziciunea societâţei actuale, agonia el şi neputinţa de a mal continua tot aşa; după ce arată că cuvintele spăfatş cu sânge la revoluţia franceză anume egalitate, libertate, fraternitate nu sunt de cât cuvinte goale, neînţelese de nimeni, după ce arată, cu probe autentice în mână, dreptatea călcată în picioare şi cum forma predomină fondului, cum talentul în timpul de faţă este nesocotit pentru a face loc pro-tecţionismulul şi nepotismului, trece după acea la Religie şi aci arată cu muit talent ce deosebire mare este între teorie şi practică. Intre altele spune următoarele: îl auziţi, d-lor, pe preoţi de pe amvonă cântând „Pace vouă robilor lui D-zeu“ iar pe de altă parte îi vedeţi înrolaţi in armată ca preoţi militari, petrecând pe bieţii robi în răsbol şi cântând la capul răniţilor şi morţilor : „Doamne milueşte ’i." Ce contract! Le contrazicere flagranţă ? Arată fasele prin care a trecut religiunea în câte băi de sânge s’a scăldat pînâ ce a ajuns să fie ceea ce este astăzi. Vorbind de antisemitism ’l arată neinte-meiat şi constată că în Prusia mari! proprietari şi industriaşi storc cu mult mai mult poporul de cât cămătarul evreu. Arată cum fabricanţii nu ’şl plătesc lucrătorii de cât atât ca să ’şi poată ţinea sufletul, pentru ca aceştia cu familiile lor să depindă în veci de el şi în acest chip să aibă în el şi familia sa nişte robi al dorinţelor şi pasiune! sale animale. Arată frica ce o au statele monarchice actuale să introducă sistemul „Naţiune! înarmate" de teamă ca într’o bună dimineaţă, sătul de nedreptăţile şi sălbătăciile ce zilnic îndură, poporul să ’şl îndrepte armele în contra asupritorilor, şi de acea statele preferă să cheltuiască milioane pentru acest product al ignoranţei : armata. In timpul discursului nişte spioni (plăţiţi de poliţia secretă germană şi care sub numele de socialişti independenţi formează un grup de vre-o zece în Zurieh) au încercat să contrazică pe orator şi să-î impută că nu mai este acela ce a fost şi că singurul mijloc de a salva soeietatea de astăzi este Revoluţiunea şi că într’ensul nu mai ved pe bătrânul. Revoluţionar ci pe parlamentarul bughez. (Alusiune la o broşură scrisă de Liebknecht 1868). După ce Liebknecht execută cum se cade pe aceşti domni, după ce-I demască înaintea publicului, atrage atenţiunea adevăraţilor socialişti asupra acestor spioni, spunând că socialiştii trebue să se ferească de elemente care caută să ’i apropie de anarchişti şi spune că tactila socialiştilor nu este dictată de cât de împrejurări. Vre-o câţi-va dintre turburători caută să provoace scandal, însă fără efect, graţie pre-senţei de spirit a preşedintelui întrunirel. Şedinţa se rădică în liniştea cea mai mare la orele 1 l/1. n. FRANŢA Paris, 28 Aprilie. — Camera a respins în şedinţa sa de dimineaţă cu 360 voturi contra 175 propunerea comisiunii bugetare asupra reformei patentelor şi a adoptat sistemul Senatului. Ea a decis de asemenea cu 397 voturi contra 132 sooaterea din buget a reformei băuturilor, după ce d. Pey-tral pusese chestiunea de încredere. Mai mulţi oratori, între cari d-nii Salis şi Pelle-tan aii combătut disjoncţiunea. Camera a adoptat, după câte-va discuţiunl, proectul de imposit ăsupra operaţiunilor de bursă, ast-fel cum fusese a mis de Senat şi a votat apoi bugetul în întregul lui cu 417 voturi contra 48. In cursul discuţiunil imposituluT asupra bursei, d. Villebois Marenil (dreapta) a depus un proiect de resoluţie invitând guvernul să prepare un regulament, care să excludă pe cei ce frecuentează culisa, de naţionalitate străină, de la târg. Propunerea, lăsată a se discuta după votarea bugetului, a fost amăuată pentru o altă şedinţă, deputaţii ue mai fiind în număr. Astă-seară, şedinţă. D. Peytral a .depus bugetui la Senat, care s’a amânat pentru astă-seară pentru a discuta bugetul. înţelegerea e sigură. C. F. R. în Camera germană Berlin, 28 Aprilie. Comisiunea a constatat că documentele d-lul Ahlwardt n’ati nici o semnificare. Cea mal mare parte sunt nişte copil necertificate de scrisori cu numeroase ştersături. Viitoarea şedinţa va avea locmîine. După Tageblatt, scrisoarea menţionată ieri a d-lul Kalendero a fost presintată astăzi. Este numai o copie cu data necomplectă, numele destinatarului erea scos. I D. Miquel ar fi declarai că scrisoarea nu poate să se refere la corupţie de judecători, fiind-că d. Kalenderu nu erea judecător. De altmintrelea d. Kalenderu nu ştie să scrie în nemţeşte. D. Ahlwardt a declarat că îşi retrage aserţiunile sale din moment ce scrisoarea nu probează ceea-ce el spusese. D. Miquel a dat citire unei scrisori în franţuzeşte a d-lul Kalenderu, calificând aserţiunile d-lul Ahlwardt de mincinoase şi reser-vându şl de a urmări afacerea înaintea tribunalelor. S/2^SS/- Reforma electorală Dacă este vr;o chestiune care se atinge Ia noi mal rar şi mal cu sfială, este acea a regimului nostru electoral, a reformei acestui regim. Şi lucrul se explică lesne. Partizile noastre neducând o politică de idei, nesperând să vină la cârmă pe cale de alegeri, puţin le importă regimul electoral în vigoare, cu toată nedreptatea lui. Ba această nedreptate le convine chiar de minune când sunt la cârmă şi se servesc de dânsa pentru a-şl întocmi parlamente, la adăpostul cărora îşi fac interesele. Aşa fiind, vezi la noi tot felul de agitaţiuni mal mult sati mai puţin serioase, fie în jurul unor chestiuni importante cum ar fi cele economice şi financiare, sati cum sunt reformele politico-administrative, dar nu vezi nici o mişcare, nu auzi nici un cuvânt cu privire la necesitatea de a se reforma sistemul nostru electoral, de a se suprima inegalităţile, de a se lărgi dreptul de vot, etc. O tacită învoială ‘convenţională pare a domni între vechile noastre par tizi când e vorba de sistemul e-lectoral, ambele partizl istorice par perfect mulţumite cu actuala stare de lucruri. Conservatorii, speriaţi un moment de contopirea fostului colegiu I al marilor proprietari cu al doilea, prin care s’aU redus colegiile de la patru la trei, s’aU convins acum, prin propria lor experienţă, că acea reformă n’a fost serioasă. Cât despre liberali, el s’aU mărginit a înscrie în programul lor sufragiul universal ca ideal. Deci sunt contra unei reforme imediate, pe care chiar ar combate-o, alăturea cu conservatorii, căci contestă încă maturitatea poporului român pentru o aşa largă reformă electorală. Trecând, de la partidele organizate, la presă, întâlnim şi aci aceeaşi indiferenţă pentru această importantă reformă, nici un fel de discuţie pe acest tărîm. De cât, aci avem de făcut o observaţie. Dintre ziarele noastre, de toate partizile, sunt unele care găsesc inutile, rele şi condamnabile reformele democratice de ori unde, din ori ce ţară; sunt altele care justifică şi aprobă chiar asemine reforme când ele se introduc în alte ţerl, dar le combat când e vorba de ase aplica şi la noî. Un exemplu avem în cafcul la ordinea zilei a revizuire! din Belgia. L’Independance Roumaine vorbind de agitarea ce s’a făcut acolo pentru obţinerea sufragiului universal (votat deja azi de ambele Camere constituante ale Belgiei) nu găseşte destule cuvinte injurioase pentru a veşteji acea reformă: „origina tuturor corupţiuuilor". Timpul din contra vorbeşte în termeni aproape simpatici despre noul regim electoral Belgian, recunoscând că „ democraţia belgiană a lucrat cu înţelepciune şi cu patriotism"—şi adăogând că: „De acum înainte Belgia se va bucura de sigur un şir de ani în linişte de instituţiunile sale liberale, urmând a fi, ca şi până acum, o ţară laborioasă şi respectată prin modul cu care ştie a conduce destinele sale." Dar, ceea*ce e bun în Belgia, e reU la noi, ceea ce e înţelept şi patriotic acolo, e nechibzuit şi antipatriotic la noi—deşi suntem „Belgia Orientului. “ Cum însă sunt reforme care se impun împotriva voinţei partizilor şi a politicianilor, avem deplina convingere şi ferma încredere că în curând o reformă electorală se va impune la noi. Nedreptăţile actualului regim, relele ce decurg din el şi o mulţime de alte împrejurări vor contribui la o mişcare în acest sens, mişcare puternică, irezistibilă, împotriva căreia partizile nu vor putea nimic, absolut nimic. Dacă n’ar fi de cât sistemul inaugurat la noi de a se răsturna guvernele prin mişcări de stradă, sistem de care vor avea să sufere pe viitor toate partizile, încă ar fi urgentă nevoe de a se reforma regimul nostru electoral. Dar sunt con-sideraţiuni de un ordin mult mal superior. Fisionomia Camerei Discuţia lege! maximului începută cu tribunele înţesate de lume, cu discursuri violente şi răsvrătitoare, cu răscoala jandarmeria, petre şi lovituri de sabie, cu scandal şi oroare, se urmează acum în cea .mai perfectă linişte. Oratorii de vremuri tulbure s’au dat la fund. Nici vocea limpede a d-lui N. Fleva, nici vocea nazală a d-lul Lahovari, nu mai răsună în parlament. A-cum vorbeşte caracuda, caracuda pe care nimeni n’o ascultă, plevuşcă care nu produce nici o impresie. Toţi deputaţii sunt în mijlocul incintei. Nimeni nu se ocupă de ce se petrece la tribună. Toţi vorbesc, discut, fac zeflemele. Numai d-nii Butculescu, Triandafil, Mirea şi Grădişteanu învîrtesc, răsucesc tariful sub neadormita privighiere a d-lui Beloiu. D. Filipescu, primarul Capitaleţ, numai din când în când se ocupă de asemenea nimicuri, d-sa are o misiune mai mare, mai importantă, mai meritoasă. Interpe-lantul-zeflemea. Din când în când însă tot se mai aprind unii deputaţi. Unii vorbesc pentru că, zic ei, e poate unica ocazie în care ar putea vorbi, dacă ar sta 20 de ani în parlament. Alţii vorbesc la unele articole, pentru interese electorale. — Le. noi în Galaţi e fabrică de luminări de sterină, spune X. deci trebue să se scutească acest obiect fabricat în comună. — La noi spune Y, e fabrică de conserve, să se scutească. — La noi spune Z, e fabrică de... — Piei de cloşcă, ’l întrerupe N. Să se scutească. Camera rîde. In sfârşit cu asemenea caraghioslâcuri, se ajunge până la art. 44, Fân, lucerna, pae etc: Imediat Maiorul Pruncu şi căpitanul Lă-motescu sunt în picere. — Să se scutească fânul 1 Strigă amândoi cât pot. Alţi deputaţi strigă: — Paele, paele să se scutească. Un scandal infernal se produce. Din toate părţile nu se aude de cât : Fân! pae! fân I pae ! — Puneţi la vot amendamentul, d-le preşedinte, strigă d. Maior Pruncu 1 Preşedintele pune în zadar votul, e scandal, cea mai mare parte jdin deputaţi discut între ei. • — D-lor nu pot proclama votul, cum vroiţi să pun la vot ? strigă generalul Mânu. — Strigaţi şi d-v., spune maiorul Pruncu : ăl cu fân 1 ăl cu pae ! — Cum ăl cu fân, ăl cu pae? întreabă generalul zăpăcit. — Dar ce ai uitat cum se făcea mustra pe vremea noastră ? Al ca fân, ăl cu pae ! — Şi dăi pân fălci când greşea, adaugă răzînd cu chef căpitanul Lămotescu. — Ăl eu pae la vot strigă generalul, fiind cel mai depărtat, www.dacoromamca.ro LUPTA Km-, Două-zecI de mâini se ridică, printre a-cestea şi mâna căpitanului Lămotescu. De o dată maiorul Pruncu ’I dă un ghiont: — La loc mişcarea ! Miniştrii sunt veseli, d. Carp citeşte o gazetă nemţească. — De amu sunt sigur că tariful s’o vota cu linişte, spune K. K. Lascar. — Nu ’ţl am spus eu că-s nişte gogomani, replică d. Carp cu un gest dispreţuitor. Să mal votează câte-va articole. De o-dată se ridică un deputat cu figura inca-dratâ între două cotlete lungi. — Propun d-lor taxa pe obiectele de braşovenie şi pe cărţile de joc, spune d. [ Budu. D. Carp nu primeşte taxei e acestea. D-sa vrea să aibă mâna liberă în tratativele comerciale. Ministrul domeniilor face chestie ministerială. D. Voinov e furios. Cum, să face chestie ministerială pentru oalele de tuciu? — Jos interesele Austriei! strigă deputatul de Focşani. D. Budu e în picere aplaudă cu frenezie. Două tabere să formează imediat. — Guvernul vorbeşte în numele Austriei, strigă o parte. — Vroiţi să puneţi taxă pe fraţii noştri din Braşov strigă cel alţi. Preşedintele pune la vot închiderea discuţiei. D-nil Budu, Voinov etc., fac mare propagandă contra închidere! discuţiei pentru ca să poată freca pe ministru. Votul e nul. Ambele tabere au fost tari. O a doua luptă se va da azi. — Bri omule, spune K. K. Lascar lui K. K. Petrache, vezi amu, că nici o-dată nu ştii de unde sare epurele ? Jip ------“ UN ROMAN Profesor la universitatea din Geneva Geneva 17 Aprilie 1893 Domnule Director al „Luptei* Geneva, cu drept cuvânt, ţine în ştiinţă un loc însemnat cu oamenii sex de geniu ca de Saussure, de Candolle, Seret, de la Pive, Pictet, şi alţii. Astăzi încă, Universitatea el are un Vogt, un Graebe, un Schiff, coloşi cu cari se poate mândri. Iar printre cel tineri vedem pe Soret fiul, Chodat, Du-parc, Young, Gui, Jacquet dintre cari, u-nil prin descoperirele lor, alţii prin in-vestigaţiunl ştiinţifice remarcabile promit un viitoe strălucit. In acest ilustru cor, îml fac o nespusă plăcere de a vă anunţa că a intrat şi un Român, D. Mrazec, din Craiova. Astăzi 17 Aprile, la Facultatea de ştiinţl din Geneva, D. Mrazec noul titular al Republice!, a inaugurat cursul seu de Optică Cristalografiei, ramură specială şi cea mai dificilă a Mineralogiei. Pe lângă studenţii svizerianl, francejl. germani, englejî etc. studenţii români au asistat şi aplaudat pe noul titular, care stăpân pe erudiţiunea sa, într’o limbă clară, şi cu o remarcabilă dibăcie de a face înţelese cele mal complicate probleme ce decurg din theoria ethe-luluî, a ştiut să captiveze atenţiunea audi-ruluî. — Cine are cea mal mică idee de greutăţile ce prezintă această ramură a ştiinţelor fizico-chimice, îşi va da^ seamă de însemnătatea faptului că tocmai în domeniul el un fiu al României s’a înălţat la catedra unei Universităţi din Svizzera. Această veste, de sigur o să facă o vie impresiune de măgulire în ţară. Dar, pare-mi-se o să ’şi surprindă. Căci, dacă tânărul Român Mrazec e cunoscut în occidentul Europei prin lucrările sale asupru Protogi-nel de la M-t Elanc pbntru care toţi savanţii i-au trimis felicitările ior, în România puţini vor putea să se feliciteze că l’au felicitat la timp. Şi asta se esplică lesne. La noi, politica absoarbe tot. Noi, aici, de departe vedem şi mal bine cum roade şi ucide tot ce naşte fericit în valea Dunărei acest factor de nenorocire ce domneşte la noi, politica. N’a sosit oare încă timpul de a pune măcar ştiinţa la adăpostul libertăţel ? Un student DINJEPIR Laişta, 8 Aprilie 1893 Bucureşti Şcoala Română Laişta (Laca) din ţinutul Zagor, este comună eminamentâ românească cu vre-o 6—800 de familii. Locuitorii acestei comune sunt stabili şi se ocupă parte cu cultura pământului şi parte cu industria şi comerciul; cea mal mare parte dintre Românii din Laişta ocu-pându-se cu comerciul se înstreinează în părţile Rumeliel orientale. Cu părere de reu trebue să mărturisim ca şi şcoalel române de aci nu se cuvine a-I se da acest titlu pe care nu-1 merită, fiind că nu există. Şcoală în care nu fre-cuentează nici un elev cum s’o numeşti ? ! Deschiderea şcoalel Române datează încă de pe la 1881 când a funcţionat numai câte-va luni şi Institutorul conştiincios, ve-zând că are a face cu nişte grecomanl încăpăţânaţi şi îndărătnici plecase şi nu se mal reîntoarse. Acum trei ani şcoala s’a redeschis iarăşi, de atunci până acuma s’au succedat trel-patru InstitorI doară vre-unul va reuşi să placă locuitorilor, dar în deşert, căci şcoala încă până astă-zl rămâne văduvă de şcolari. Pe când tot aceeaşi LăiştenI, cu propriile lor mijloace, sacrifică şi întreţin şcoala primară şi un gimnasiu cu trei clase greceşti. Cât de trist este, când vede cine-va o comună românească copleşită de spiritul grecismului, unde Institutorul român în mijlocul românilor pare ca proscris, îşi poate imagina ori şi cine. Românul Institutor d-1 Carasu, fost acum un an Institutor grec, convertit abia de la Septembre expirat şi înrolat în tagma Institutorilor români se mulţumeşte a aştepta ca sf. duh s’ar pogorî din slava cerului şi ar inspira pe încăpăţânaţii grecomanl dm Laişta, să se lepede de simţimântele înrădăcinate greceşti şi să îmbrăţişeze cauza naţională 1 Trist de tot; dar şi mal trist este când s’ar gândi cine-va că această stare de lucruri nu pare a se ameliora. O lucrare mal activă se impune ca românismul din aceasta comună, cum şi din altele ca această, despre care în fuga condeiului le voiu pomeni, să iasă din amorţeala în care zace. Adversarii românismului se servesc de toate mijloacele încă şi de cele ilicite, spre a-I desnaţionalisă; pe când noi nu ne putem servi de un mijloc posibil ca să convingem cel puţin pe români ca sunt atarl. Nu este mult de când un călugăr grec a cutreerat toate satele şi comunele române şi a convertit prin predicele sale fulgerătoare, tot ţinutul Zagorulul; care altă dată a fost tot românesc ; astâ-zl abia zăreşti câte-va urme numai de a românesc. Numai câte-va comune aii rămas pe jumătate negrecisate. Şi azi încă grecii nu perd nici o ocasiu-ne spre a putea desnaţionalisa pe români prin numeroşii lor agenţi ca : Preoţi, medici, dascăli şi alţii. Pe când dintre românii noştri dusu-s’a vre unul (afară de Institutorul trimis, se înţelege) să vorbească sau să şoptească cel puţin la urechea românilor despre amanta-gele conservărel naţiune! strămoşeşti ? Ferească Dumnezeu ! sau de sc duce cine-va pentru ochii lumel cu o misiune oare-care (ceea-ce nu se cam întâmplă) apoi cât dă numai cu botul de comună şi se întoarce mut ca peştele, mângâiat în sine însă că îndeplineşte misiunea sacră vizitând comuna românească. Ertogrul. FOIŢA piARULUI „LURTAU 43 RESBOIUL CIVIL DE j0L- DE BALZAC CAP. IU (X idee a lui Fuchă In sfârşit, ajunse cu multă caznă, într’o grădină pustiită, cu gardurile şi cu barie-rile stricate. Fiind oprită de o sentinelă ea’I arată mînuşa. In momentul acela lu-na’I lumină figura. Chouanul, care deja o luase la ochi, scăpă carabina din mână şi scoase un răcnet de răsună câmpia. Maria zări nişte clădiri mari şi câte-va lumini a-rătară odăi locuite; ajunse lângă ziduri fără nici o piedică. Pe cea d’ântâiu fereastră, spre care se duse, văzu pe d-na de Gua cu şefii convocaţi la Vivetiere. Ameţită, ea se retrase spre o mică deschizătură apărată cu nişte zăbrele groase de fier şi distinse într’o sală lungă boltită pe marchisul, singur şi trist, la duo! paşi de ea. Reflectele focului dinaintea căruia sta pe un scaun grosolan, îl lumina faţa; nemişcată şi tremurătoare, biata fată se lipi de zăbrele sperând că are să’l audă vorbind; vezându-1 abătut, descurajat, palid, ea se măguli că e una din căuşele întristărel lui; apoi mânia î se schimbă în compătimire, compătimirea în duioşie şi îndată simţi că nu dorinţa de resbunare o adusese până a-colo. Marchisul se sculă, întoarse capul şi remase uimit, când zări ca într’un nor figura u-şoarex de Verneuil; el lăsă să’l scape un gest de nerăbdare şi de dispreţ şi strigă :—Peste tot ved pe diavoliţa asta, chiar când veghiez! Acest dispreţ adânc pentru ea o făcu să sbucnească într’un hohot de râs rătăcit, care făcu pe şef să tresară. El se duse spre fereastră, dar Maria fugi. Ea fugi, fără sâ’şx dea seama în co-tro se duce, dar urmărită de gândul că e dispreţuită de el. După ce a mers cât-va, se opri simţindu-se pătrunsă de un aer u-med. Speriată de un sgomot de paşi al mal multor inşi, se coborî pe o scară, care o duse în fundul unei pivniţî. Când ajunse la treapta din urmă,, îşi aţinti urechia, ca să deosebească direcţia paşilor celor ce o urmăreau; dar cu toate sgomotele de afară, care eraţi destul de vil, auzi gemetele lugubre ale unul glas omenesc, care o îngroziră şi mal mult. Un sul de lumină ce por-nia din susul scarel o făcu să se teamă ca nu cum-va persecutorii el să o descopere unde s’a ascuns; ca să scape, găsi puteri nuol. II fu foarte greu să se explice, după ce’şl adună gândurile, cum a putut să se INFORflUATlOSil D. M. Deşliu, secretarul general al ministerului de interne, a plecat în anchetă la Iaşi. «s»s Consiliul comunal de Brăila, după ce a ales primar pe d. Ştefan Eco-nomu, a ales ajutoare pe d-nil C. Georgescu şi Chivulescu. Toţi sunt vernescanl. Conservatorii din consiliu sunt împărţiţi în două. Unii sunt de părere să nu mal ia parte la lucrările consiliului, alţii sunt de părere să ia parte. In numărul de erî am spus că d. Dimciu, care a încetat din viaţă erea stenograf şi avocat. Adevărul e că d-sa erea agricultor. Erî a venit din noii în faţa curţel de Casaţie procesul dintre principele Gr. M. Sturdza cu principesa Gor ceacoff. D. procuror general a luat con-clusiunl în acest proces pentru respingerea recursului iar curtea şi-a amînat pentru Luni pronunţarea de-cisiunei sale. Azi dimineaţă un foc s’a declarat în podul hotelului Metropol, focul a luat naştere de la nişte preşuri ce erail lăsate în pod şi a fost imediat stins de sergentul de stradă şi personalul hotelului. O lampă cu gaz căzînd din mâna servitoarei Anica în serviciul d-lul Mercuş din strada Radu Vodă, s’a spart şi s’a aprins. Patul din camera servitoarei a luat foc. Din fericire dîndu-se ajutor la timp focul n’a putut lua proporţii mal mari şi slujnica s’a ales numai cu mici contu-siunî. Erî atx fost trimişi la închisoare două grade inferioare care aii fost găsite numai în tunică pe stradă. Până când oare atâta barbarie. Pe când ofiţerilor li se permite să umble în tunică sad manta, gradelor inferioare li se impune pe căldură mantaua. Atragem In această privinţă atenţiunea d lul ministru de resbel. Duminica viitoare (18 Aprilie) se va face o serată literară în sala A-teneulul, în beneficiul talentatului nostru compatriot d. G. Kiriac, elev al conservatorului din Paris. D-nil Delavrancea şi Dr. Urechiă vor ţinea câte o dizer-taţie. D, A. Vlahuţă va citi ver suri inedite. Intrarea: 1 led în stal şi 2 lei în lojă. Biletele sunt numerotate şi depuse spre vânzare la librăria Graeve & Comp. Tot la librăria Graeve se găsesc de vânzare mal multe din operile musicale ale compatriotului nostrn G. Kiriac. urce pe zidul pe care se ascunsese. La început nici n’a băgat de seamă jena ce’i pricinuia posiţia în care era silită să stea; dar curând după aceia această jenă ’I deveni nesuferită, căcljsemăna cu Yenerea şezând, pe care un amator ar fi aşezat-o într’o firidă prea strâmtă. Zidul acesta destul de gros şi făcut din granit, forma o despărţi-tură dintre o trecătoare a unei scări şi o boltă, dinspre care veniail gemete. Ea văzu îndată un necunoscut, îmbrăcat în piele de capră, şi care coborându-se în jos, apucă sub boltă în aşa chip, că se vedea că caută ceva de grabă; nerăbdătoare să ştie de e vre un chip de scăpare pentru ea, d-şoara de Verneuil aşteaptă cu nerăbdare ca lumina pe care o ducea necunoscutul să lumineze bolta, în care zărea pe jos o masă fără formă, dar însufleţită, care se cerca se ajungă la o parte oare-care a zidului cu mişcări violente şi repetate, care se asemănai! cu sbuciumările unul peşte pe uscat. O torţă mică de reşină îşi răspîndi îndată prin boltă lumina-I albăstrue şi nesigură. Atunci d-şoara de Verneuil văzu că e într’o bucătărie suterană părăsită de mult. Masa fără formă, la lumina torţei, deveni un om foarte gros, cu mainele şi cu picioarele legate şi lăsat acolo jos. Când văzu pe străinul care ţinea într’o mână torţa şi în cea l’altă o ţandără de lemn, bogatul scoase un oftat aşa de adînc, că d-ra de Verneuil uită de frica el şi de jena în care era, ea cercă să stea nemişcată. Chouanul svîrli, ţandura în vatră şi aprinse focul cu torţa. Atunci d-ra de Verneuil recunoscu cuspai- Apa minerală „Dorna** Alcalixxo-Bicarbonatată Aprobată de onor. consiliul medical superior prin jurnalul No. 1463 din 1889 şi anatisată la anul 1789 de Haquet, la 1833 de Abrahamfi, la 1856 de dr. Stenner, la 1878 de dr. Fribram, la 1889 de dr. Ber-nath la 1890 de dr. Istrati şi la 1892 de prof. dr. Babeş. Această apă este superioară apelor Rog-cegno-Levico, Bourboule, Srebrenica, La-malou, etc., iar ca apă de masă (J/s vin */3 apă) se poate lua în locul apelor Gies-shiibler, Vichy, Borszeck, Repatti şi altele, se găseşte de vânzare la principalele magazine de coloniale, Drogherii şi Farmacii din ţară. Informaţii la administraţie strada Lipscani 61 Bucureşti. ---—fcssssS---- Serviciul telegrafic Sofia, 28 Aprilie. — După disposiţiunile actuale, Marea sobranie va fi convocată la 14 Mal la Târnova. Strasburg, 28 Aprilie.— Regina Angliei a sosit erî la 9 ore seara 40 m. de Ho-henlohe s’a dus să o salute în vagonul el Regina a plecat la Ostendadupă un repaos de un ceas. Nerv-York, 28 Aprilie.—Revista flotei a început erî după ameazi. Un mare număr de corăbii de resbel străine erau aşezate în două fronturi. Locul de onoare era ocupat de caravelele spaniole. D. Cleveland, pe bordul avisulul „Delfin* a fost salutat de e-chipagiile şi ofiţerii comandanţi ax corăbiilor aă venit să-l salute pe bord. Vasele de resbel aii salutat din nou pe Preşedintele când debarcă. Paris, 28 Aprilie. — (Havas) Contrariu ştirilor din Madrid, în privinţa incidentului din Tanger între d. Sonhart, însărcinat de afaceri al Frânţii şi agentul spaniol al Companiei transatlantice, ancheta a arătat că a-gentul a lovit în mod brutal şi a trântit pe;d. Sonhart, fără nici o provocare din parte aceetuia. Imediat s’a depus o plângere la ministrul Spaniei şi d. Dambigny a cerut o repara-ţiune grabnică. Tanger, 28 Apxilie. —- Sonhart a primit, în presenţa consiliului Spaniei şi a personalului legaţiunii Frânţii, scusele agentului Spaniol al Companiei transatlantice. Satis-facţiunea deplină a fost ast-fel acordată însărcinatului Frânţii. Constantinopote, 28 Aprilie.— Se asigură din sorginte adevărată că prinţul Fer-dinand al Bulgariei a renunţat la proiectul său de a se duce la Constantinopole El se va întoarce direct în Bulgaria, această după rugămintea Sultanului, care, pentru diferite motive consideră că ar fi acum inoportun de a primi pe prinţul. Roma, 28 Aprilie. — Contele de Turin a fost invitat de împăratul Wilhelm să a-siste la manevrele cavaleriei germane. El va pleca la Berlin la 25 Mai. Neapole, 28 Aprilie. — Suveranii italieni şi germani şi prinţul de Neapole au făcut azi o escursiune pe mare pe cuira-satul „Lepante*. Ei s’au dus la insula Ka-pri. Escursiunea a ţinut 10 ore. Roma, 28 Aprilie.—Papa a primit astă -zi pe prinţii George al Greciei şi Danilo al Muntenegrulul. EETEEOEEI Teatrul Naţional. — Turneul Agata Băr- sescu. 17 Faust. 19 Heimath. 20 Emilie (ralotti. Teatrul Naţional. — Duminică 18 Aprilie se va da o reprezentaţie în beneficiul d-lut C. I. Nottara. Se va juca „Avocatul iscutit, comedie în 4 acte de Juies Sandeau. Celebra artistă română d-şoara Agatta Bărsescu, înainte de a plec din Bucureşti va da o represen-taţiune în beneficiul Ligeî culturale. Teatrul Dacia—Astă-seară Sâmbătă se joacă pentru prima oară opereta JUANILA. Palatul Ateneului.—Mprcurl XIJ Aprilie repreBentaţie dată de d. P. Liciu cu concursul mal multor artişti. Se va juca Crimele 1 uf Piper-man, O noapte de Octombre, Versuri zise de d-nil C. Nottara şi Liciu. Concert, harpă, pian şi vioară, executat de d-ra E. Caseli, d. I. Jouescu şi d. Koenig. Teatrul Hugo — Duminică, Luni şi Marţi ultimele 3 representaţil ale Caroly. Se va juca Batalionul de Dame. Coloseul Oppler— Reprezentaţii date de trupa de varietăţi. Cafeneaua Naţională.— iu fie care sfeară concert. Ştiri mărunte Anuarul pentru Israeliţx sub redacţia d-lui M. Schwarzfeld, anul al XV, a apărut de curând şi conţine următoarea materie interesantă • N. Frănkef. „Elenism şi judaism" studiu; I II Fior: „Emanciparea Evreilor în Anglia" schiţă istorică; Catulle Mendes: „Patria", poesie tradusă de G. D. Pencioiu; Aureliu Turcu\ „Schiţe juridice.- I, In chestiunea „Heimathlos-atu-luî“ şi a dublei naţionalităţi, II. Streinii şi obligativitatea serviciului militar, III. Dreptul străinilor d’a dobândi imobile rurale prin succesiune; Henri Heine: „Belzaţar“, baladă tradusă de N. Scheletti; Wilhelm Schwarzfeld: „Cercetări pe terenul gramatice ebraice: Introducere", I. Formele femenine iu limba ebraică, II. Substantivele şi adjectivele femeuine în limba ebraică şi arameă; Dr. 31. Gaster : „Literatura populară evreo-spaniolă", studiu ; B. Giordano; „Epigrame" ; Ludwig August Fiankl: „Evrei şi Ţigani", poezie traduşi de G. D. Pencioiu j Zadok Kahn, marele rabin al Franţei: „Isidore Loeb", născut )a 1 Noembre 1839—mort la 2 Iunie 1891, biografie, eu o Introducere de Dr. E. Scwarzfeld; M. Schwarzfeld „Basmul cu pantoful" la Evrei, la Români şi la alte popoare, studiu folkloristic; Ion Cătină: „Scrisoare unul evreu ', poezie ; Karl Emil Franzos „Copilul ispăşire!", nuvelă tradusă de Dr. Ado'.f Last; Henri Heine ; ca reflex al spiritului judaic; Adolf Wahrman : „Samuel Moses Fuhr", schiţă biografică, Wilhelm Schwarzfeld: „Streinii după constituţiunea lui Moise", schiţă; Vasile Alecsandri evreu ; Notiţe diverse ; Necrologie Costul 3 lei, ediţia de lux 5 lei. A se adresa la Redacţia ziarului Egalitatea, Bucureşti Popa-Fierea No. 7. EOIYSH A li* Corpurile Legiuitoare iS C A ffl E R A (Urmarea şedinţei de la 16 Aprilie i8gf). Alt. 135—139, relative la vite înhămate la car, căruţă, şi ori ce vechicul, carele etc., cari vor intra pe barieră încărcate sau nu, la vinderea unei vite mari, unei vite mici, porc, se admit fără nici o modificare. Se citeşte. Art. 140. Pentru fie-care trăsură pe arcuri închisă (coupe) sau deschisă 30 fr. pe lună. Această taxă nu se va percepe de cât în comunile urbane. D. C. I. Stoicescu propune un amendament prin care să se perceapă o taxă, de 200 fr. pentru armuriile şi coroanele de pe trăsuri. Acest amendament se primeşte, (ap!.) Art. 141. Pentru o căruţă, cotigă, şi ori ce vehicul de speculă fără cercuri 5 fr. pe lună. (Camioanele vor putea fi supuse la o taxă îndoită. Această taxă nu. se va pu-percepe în comunele rurale;. Se admite cu modificarea că taxa în Ioc de 5 fr. pe lună se scade la 12 fr. pe an. Art. 142. Omnibuse 60 fr. pe lună. Se primeşte adăogându-se şi: tram-care şi tram-wayurl. Art. 143. Se modifică ast-fel: Pentru un cal de la particulari, cari nu servă la speculă 40 fr. pe an. Cal de sacagiu 10 fr. pe an. Caii de serviciu al ofiţerilor se scutesc de taxă. &Art 144. Relativ la taxa asupra clădirii de case se primeşte. Art. 145. Se modifică ast-fel: Pentru reparaţiunea radicală a clădirilor cu un etaj 25 fr. Pentru cele cu mal multe etaje sa va putea lua 25 fr. de fie-care etaj. D. N. Filipcscu propune un al duoilea art. acesta în privinţa reparaţiunilor parţiale, prin care să spune: Pentru repara-ţiunl parţiale se va putea lua 5 fr. de fiecare etaj. mă că Chouanul nu era altul de cît Fură-Pâne, pe mâna căruia o dase rivala ei. Oftatul prisonierulul făcu pe Chouan să rîză. — Vezi, îl zise el, că noi creştinii ne ţinem de vorbă. Focul ăsta are să’ţl des-gheţe picioarele, limba şi mâinile. Dar unde-1 grătarul? Pe ce dracu am să-ţl frig picerile ? Sunt aşa de grase, că mă tem că untura ce-o curge din ele are să stingă focul. Victima scoase un răcnet ascuţit, ca şi cum ar fi nădăjduit că are să o audă cineva prin bolţi şi să vie să o scape. In momentul acesta mal sosiră alţi trei ChouanI, între care era şi Merg-pe-Pămînt. — A înviat Maria Lambriquin, zise el cu o atitudine, că ori ce alt interes .trebue să dispară în faţa unei veşti aşa de grave. — Asta nu me miră, răspunse Fură-Pâine, se spovedia şi se împârtăşa aşa de des, par’că numai al lui era Dumnezeu. CâteşI patru Chouanil se puseră pe vorbă, până se aprinse focul bine. Atunci Merg-pe-Pământ agăţa picierile victimei, care nu era altul de cît d’Orgemont, de cîrligul lanţului ce spînzura d’asupra vetrei; Fură-Pâine trase jeratec subt picere. — Prietenilor, bunii mei prieteni, gemu d’Orgemont, nu’ml faceţi refl... sînt creştin ca şi voi. — Minţi, strigă Merg-pe-Pământ. Frate-tătt s’a lepădat de Dumnezeu, Cât despre bine, tu al cumpărat casa abatelui de la Jouvigny. Abatele Gudin spune că fără teamă de păcat putem să frigem pe cel lepădaţi de lege. — Dar, fraţilor în Domnul, eu nu zic că nu vă plătesc. — Noi îţi dasem cincisprezece zile râ-răgas; de atunci aă trecut două luni şi Galope-Chopine n’a primit nimic. — N’al primit nimic, Galope Chopine ? întrebă sgârcitul disperat pe unul din ChouanI. — Nimic 1 d-le d’Orgemont, respunse speriat cel întrebat. Atunci chinul începu teribil. Sgârcitul se sbâtea gemând şi răcnind, de ţi se rupea inima. Cu toate acestea Chouanil priviau cu sânge rece; ex semănau cu nişte călători, care ar fi aşteptat în faţa vetrei unei ospătarii, să li se frigă friptura mal curând. — Mor! mor! striga victima... şi nu o să 'mi aveţi banii. Cu toată violenţa acestor strigăte, Fură-Pâine băgă de seamă, că focul încă nu ardea pielea şi aţâţă focul. Atunci d’Orgemont zise cu glas abătut: (Va urma) —a- “U i i * n www.dacoromaoica.ro Acest articol nu se poate vota de oarece delegaţii nu sunt în număr. Art. 146—156 relative la taxele pentru extracte şi înscrieri de acte, debite de vinderea vitelor, pentru servitori, pentru verificare de măsuri şi greutăţi, pentru taxa de perceput de la baluri adunările cu dans etc. Se admit. Şedinţa se ridică la ora. 5 şi jum. ; A . *'5i Şedinţa de la i j Aprilie 1893 Şedinţa se deschide la ora i */* sub prezidenţia d-lul General Mânu. Prezenţi 98 d-nl deputaţi. Se votează indigenatele d-lor Ion Făgă-râşanu, Alexe Mureşanu, Lazăr Şăineanu şi Carol Konya. Să pune la vot închiderea discuţiei asupra amendamentului d-luî Budu. Camera închide discuţia cu 79 bile albe contra 32 negre. Să pane la vot amendamentul care spune : Manufacturele, ferul brut fi ferul lucrat, va plăti i fr. la suta kgrm. Amendamentul să respinge cu 78 bile negre contra 36 bile albe. D. Voinov vorbeşte în chestie personală cu d. Filipescu, care îl răspunde. Şedinţa să suspendă. La ora 3 1/i să reia discuţia asupra lege! maximului. Să admite articolul propus erl de d. N. Filipescu. Acest articol hotăreşte că se va lua 5 fr. pentru reparaţiile caselor de fiecare etaj. S E Rfl A T U L [Urmarea şedinţei de la 16 Aprilie 1893). Critică disposiţiunile legel cari nu specifică că fiii preoţilor să fie admişi de preferinţă în seminariî, oratorul aduce ca e-semplu şcoala fiilor de militari unde copil militarilor sunt admişi de preferinţă. Arată că onorariul ce se fixează preoţilor nu le e îndestulător pentru a putea trăi şi vîrsta de 70 ani pentru pensie e ceva absurd, că paracliserii şi cîntâreţiî sunt retribuiţi mal rău de cît rîndaşil din casele boereştl. Citeşte o suplică a mal multor paracliseri şi cîntăreţî cari se plîng în contra salarului fixat prin lege. Termină nădăjduind că regele de şi nu e creştin ortodox dar văzind nedreptăţile ce se face cu această lege nu o va sancţiona. D. T. Văcăresc* începe prin a spune că rar Senatul a avut să se ocupe de legi atît de importante ca aceasta. Sunt 30 de ani de când Statul Roman nu s’a mal ocupat de soarta preoţilor, dar că atunci biserica era mal avută de cât Statul şi la selurisarea averilor monasti-reştl Statul luase angajamentul să întreţină biserica şi să îngrijască de soarta preoţilor. Toate partidele au vroit să îmbunătăţească soarta preoţilor dar pînă azi nimeni nu s’a ocupat serios de aceasta. Arată că prin actualul proect de lege se îmbunătăţeşte soarta preoţilor şi ca moral şi ca material şi că prin actualul proect nu se calcă nici un canon. Roagă pe d. Mâr-zescu să’I citească şi d-sale canonul ce se calcă pşin această iege. Arată că disposiţiunile legi care atrăgeau întru ceva prestigiul prelaţilor a fost modificat de Comitetul delegaţilor. Că ast-fel fiind această lege care nu face de cât să urmeze starea actuală a preoţilor trebae votată cu unanimitate. D-sa susţine că această lege va fi una din operile de căpetenie a partidului conservator. Fiind orele 5 se pune la vot prelungirea şedinţî şi se aprobă până Ia ora 6. P. S. Episcopul Dunărl de Jos începe prin a critica această lege care în loc se îmbunătăţească soarta preoţilor ’I strivesce cu desăvârşire, P. S. Sa arată că s’a elaborat acum 3 ani de o comisiune a sinodului în urma învitaţiunl d-lul T. Maio-rescu ministru în acel timp, un proect de reforma legi clerului, proect aprobat mal în urmă şi de actualul Ministru de culte dar care diferă imens de actualul proect presentat camerilor. La orele 6 şedinţa se ridică. Şedinţa de la 17 Aprilie 1893 Şedinţa se deschide la orele 2 */4 sub preşiienţia d-lul Gr. Cantacuzino. PresenţI 85 d-nl senatori. Se fac formalităţile obişnuite. La ordinea zilei continuarea discuţiunil generale asupra lege! clerului. P. S. Episcopul Dunărei de Jos în continuarea discursului seu spune, că Episcopii au fost însărcinaţi de sf. Sinod să ceară amânarea lege! şi aducerea şi din partea Sinodului un alt proect care să se discute în acelaşi timp cu proectul guvernului ; citeşte o încheere a Sinodului în acest sens, şi spune că actualul proect de lege'a fost a avut’o persoane cari nu pot fi competinte în causă cât a fost sinodul. Vorbeşte după aceea de o consfătuire care o anunţă cu P. S. Mitropolitul Primat şi Mitropolitul Moldovei, în care s’afi legat câte-şî trei să combată actualul proect şi să susţină pe cel prelucrat de sf. Sinod. După ce a ajuns la cunoştinţa publică proectul de lege al clerului, Ministrul după părerea oratorului a convocat pe prelaţi, afară de Mitropolitul Moldovei şi pe dânsul întrebându’l adoua-zi şi pe Mitropolitul primat, acesta i-a respuns că ministrul s’a înţeles cu episcopii. Fasele acestei înţelegeri sunt cunoscute. Vorbeşte după aceea de hirotonisirea u-nul preot fără să fi avut drept de hiroto-nisire şi că acel hirotonisit a fost nevoit J să desbrace haina preoţească iar preoţii cari J ’l-afi hirotonisit aă fost caterisiţi, şi în urmă • trimeşî în judecata tribunalelor civile,—şi că această afacere a fost luată ca argument de d. ministru în modificarea legei actuale. Că printre preoţi ce se găsesc în ţară se găsesc foarte mulţi dintr’ânşil cari ar fi capabili şi poate mai buni de cât actuali e-piscopl şi mitropoliţl; că preoţi actuali sunt întrebuinţaţi de guvern ca agenţi electorali şi că în caşul când nu ese primar sau deputat ori senator cel susţinut de preot, a-atuncl val de sufletul preotului, e persecutat pe toate căile. P. Sf. Sa aduce ca esemplu un cas întâmplat cu un preot de sat de lângă Brăila. La orele 4 şedinţa urmează. ULTIME INFORMAŢII Să ştie că erl d. Carp a făcut chestie ministerială asupra amendamentului d luî deputat Budu, care spune : Art. 3$. Manufacturele, fer ut brut şi ferul lucrat vor plăti 1 fr. la sută kgrm. Votul asupra îhcl dereî discuţii a fost nul erî, mulţi conservatori vorbind pentru prelungirea discuţii. * * * Faţă cu această atitudine a camerei guvernul s’a temut să nu sufere o înfringere şi de aseară s’a pus pe lucru ca să obţie majoritate pentru respingerea amendamentului d lui Budu. * * * Azi s’a adunat comitetul delegaţilor. Toţi şapte delegaţi al secţiunilor erail faţă. După vil discuţii s’a pus la vot amendamentul. D-nix Lupescu, B. Brătianu şi Triandafil ah votat contra amendamentului. D. Ionel Grădişteanu, raportorul legel maximului şi d. N. Albuad votat pentru amendament. D. D. C. Butculescu, preşedintele cooperatorilor şi d. Roseţti-Teţcanu s’ati abţinut. Aceşti doul delegaţi eraţi pentru amendament, dar fiind guvernamentali, ati crezut cu cale că trebue să se abţie din momentul ce guvernul a pus chestia ministerială. * * * Când s a pus la vot amendamentul d-lul Budu, miniştrii mergea ti din deputat în deputat şi le cerea să voteze contra amendamentului căci s’a pus chestia ministerială. * * * Numai graţie acestor presiuni guvernul a putut să smulgă Camerei un vot în contra taxărel manufacturilor. D. senator C. trdâreanu va fi primit mâine după amiazl în audienţă la Palat. Episcopul Partenb», al Dunărei de Jos, va continua azi discursul d-sale în contra luărel în considerare a lege! clerului. înaltul prelat va ocupa întreaga şedinţă de azi a senatului, aşa că discuţia penerală va continua şi Luni, având a mal vorbi d nil G. Panu, D. Sturdza şi Tache Io-nescu. De când cu espulsarea d-lor Hussar şi Schulder şi cu ştirile despre noul espulsărl care ar fi hotărîte, o mare panică domneşte în acea populaţie a ţârei căreia i se poate aplica legea din 1881. In Moldova mal ales comerciiil şi schimbul în genere se resimte de panica expulsărilor. Evreii hezită de a face cumpărări nefiind siguri pe ziua de mâine. Guvernul prin „ Monitor“ sad cel puţin ziarele guvernamentale ar trebui să dea lămuriri categorice în a-ceastâ privinţă pentru a linişti lumea şi a face să înceteze nesiguranţa şi spaima produsă de cele din urmă expulsârl. D. N. Filipescu răspunzând în chestie personală d-lul N. Voinov a spus între altele: că d-sa nu umbă după minister. Nici odată nu va putea veni pe banca ministerială, pentru că a atacat prin „Epoca “ pe M. S. Regele. Nu va primi în stat de cât funcţiuni elective. D. V. Ştefănescu-Mehedinţi a depus azi la cameră o cerere a unul mare număr de locuitori din comunele Pluta Mitceşti, Coşovăţu şi Gura Motrulul care cer să li se vânză 0-breţele viilor după moşia Statului Gura Motrulul. Urgenţa a fost admisă. Camera a votat în sfârşit azi indigenatul d-lul Carol Conya. Se ştie că votul asupra acestui indigenat a fost declarat nul de cinci ori. D’ asemenea camera a votat azi şi indigenatul d-luî Lazăr Şăineann, cunoscut pentru scrierile sale privitoare la studiul limbel şi literatureî române. Mâine Duminică la 11 ore dimineaţa se va face In grădina Cişmi-giti schimbarea gărzilor militare din garnizoana Bucureşti cu mare paradă, la care vor asista Regele şi Prinţul moştenitor. D. Const. B. Stamatin, ziarist ne roagă a publica următoarele: Luând iniţiativa unei subscripţiunî publice în folosul expulsatulul Carol Schulder şi a familiei sale ce retnâne fără nici un sprijin şi se găseşte în desăvârşită lipsă de mijloace, mulţumesc tuturor acelora ce m’au ajutat în adunarea sumei de lei 204, b. 50. Aceasta sumă bine înţeles fiind foarte neînsemnatăQfaţă cu nevoile unul om aruncat la voia întâmplărei şi a unei familii compusă din 5 persoane, apelăm la inimelu caritabile spre a veni în ajutorul tânărului Schulder şi a nenorocitei sale familii. Acel ce vor binevoi a subscrie suat rugaţi a trimite pe adresa familiei Schulder, str. Labirint No. 4 (loco) şi pe adresa subsemnatului Hotel Patris. Const. B. Stamatin A apărut No. 5 şi 6 din Revista Pedagogică de subt direcţie d-luî C” Dimitrescu-IaşI, profesor de filo-sofie la Universitatea din Bucureşti. Iată sumarul acestor No: Icoane dm viaţă: Recensentul. Studiu de psihologie socială de C. Dimitrescu-Iaşl. • De unde vine lipsa de putere educa-I tivă a înveţământul in şcoalele noastre de P. Dulfu. Instrucţiunea publică în Bulgaria de D-r Constantin Jirecek. Înveţământul gramatical in sfo'ea fanarioţilor (1711—1821) de Lazăr Şăineanu. Cronica înveţămintului. Din ţară : Noul proiect de lege pentru organizarea înveţă-menluluî primar şi normal primar, însoţit de espunerea de motive cu care a fost presentat proiectul corpurilor legiuitoare. — Cateire Vacante. Buletin bibliografic : loan S. Fioru. Edueaţiunea şi Instrucţiunea la Eleni. Bucureşti 1892.—Dare de seamă de George C. Dragu. Prof. d-r A. Felix. Raport general asupra Igieniî publice şi asupra serviciului sanitar al capitalei pe anul 1891. Bucureşti Tipografia „Carol Gobl“ 1892. Dare de seamă de C. D. 1. Ultime Telegrame Londra, 28 Aprilie.—Camera Comunelor. Discuţiunea bugetului. Amendamentul d-luî Lublock, care se opune la o 8porire a tac-sel asupra venitului, combătut de d. Glad-stone, a fost retras. Acelaş lucru s’a făcut cu amendamentul cl-lul Dorington, cerând ca impositul asupra veniturilor să fie perceput pe veniturile nete. Proectul fixând ceasurile de lucru ale funcţionarilor căilor ferate a fost adoptat in a treia cetire. Lordul Grey a comunicat Camerei că o revoltă susţinută de negustorii de sclavi isbucnise în Shire de sus. Grabnica intervenţie a căpitanului Johnston a împedicat lăţirea revoltei, care nu inspiră nici o grijă. Londra, 28 Aprilie. —Femeia Iul Tovon-send a depus că bărbatul sete suferă de mai mulţi ani de insomnii periodice urmate foarte des de atacuri de alienaţie mintală. Berlin, 28 Aprilie.—Reichstagul a adop- | tat în a treia cetire după lungi desbaterl legea în contra usuril. St. Petersburg, 28 Aprilie.—Adjutantul general, prinţul Dondukof Korsakoff a murit. Viena, 28 Aprilie.—„Polit. Corespondenz“ află din Constantinopole că prinţul Bulgariei a trimes din Neapole o telegramă de mulţumiri foarte cordiale exarhului bulgar ca respuns la felicitările acestui din urmă. Aceasta e prima care când exarhul intră în raporturi directe cu prinţul Ferdinand. Berlin, 28 Aprilie.—Monitorul imperiu-lulfedeclară că forma ce „Koehniche Zeitung* a dat cuvintelor adresate cardinalului Le-dowhowski de către împăratul este cu totul neexactă. Londra, 28 Apniie.—„Timiş" află din Cair că ministrul de externe al Egiptului a adresat puterilor străine o notă cerând modificarea organisaţiel tribunalelor mixte care sunt ca jurisdicţiune, ne suficiente în litigiile dintre indigenii pentru proprietatea funciară. Anglia. Rlo de Janerio 28 Aprilie. — Ministrul de finanţe şi-a dat demisia. New-York 28 Aprilie. — O telegramă din Lima lui „New-York-Herald“ anunţă că partisanil candidaturii d-lul Caceres pentru preşidenţia au atacat birourile ziarului www.dacoromanica.ro italian „Voce d'Italia* şi au rănit grav pe mal multe persoane. Populaţia de jos a atacat apoi biroul ziarului Zundd* dar a fost risipită de poliţie. Sânt mulţi răniţi. Acelaş ziar află din Valparaiso, că d. Egam ministru al Statelor-Unite a refusat să negocieze cu ministrul Viei, acesta fiind proprietarul unul ziar, care l’a atacat. St. Petersburg 28 Aprilie. — Conversiunea obligaţiuni'or ipotecare poloneze este pe cale bună. Aproape un sfert din aceste titluri este acoperit. Noile obligaţiuni fac o primă de 1 %. St. Petersburg, 28 Aprilie. — Apele rîulul Volga crescând mult, numeroase corăbii sunt vătămate. Cele din^golful de iarnă din Sormovo sunt de asemenea ameninţate de asemenea. Nipul Nevgorod este în afară de orî-ce pericol. Nantes, 28 Aprilie. — O grevă a isbucnit în diferite corpuri de meştuşugarl. 8,000 de grevişti se plimbă pe stradă. Paris, 28 Aprilie. — Se asigură că guvernul a oferit d-luî Constans ambasada de la Roma. Nu se ştie încă dacă o să primească. In acest cas, d. Billot va fi trimes la Londra. Madrid. 28 Aprilie. — Banca Spaniei a decis să se însărcineze în timp de un an încă, cu serviciul tresoreriel Statululjîn schim* bul unei dobânzi de 3 % Londra, 28 Aprilie. — „Times" află din Filadelfia că d. Cleveland a anunţat că va convoca congresul în sesiune extraordinară în luna Seplembre. Paris, 29 Aprilie. - Senatul a votat bugetul ast-fel cum a fost adoptat de Camera. Eforia Spitalelor Civile PUBLICUŢIUNE In ziua de 15 Mal 1893, orele 11 a.m. se va ţine licitaţiune publică prin oferte sigilate la Eforia spitalelor civile din Bucureşti pentru confecţionarea a 279 tăbliţe de lemn pentru oprirea vînatuluî. Condiţiunile pentru confecţionarea acestor tăbliţe se pot vedea în orî-ce zi şi oră de lucru la serviciul Bunurilor Eforiei. Spre a fi admişi la licitaţiune, d-nil concurenţi vor trebui să depună pe lângă 0-fertele lor şi o garanţie în valoare de una sută lei. Se pune în vederea d-lor concurenţi art. 40—57 din legea comptabilităţeî generale a Statului. No. 436$ 1892 Aprilie 15 Doctorul Mendonide Strada Sfiinţiî, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. ii — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. Eforia spitalelor Civile PUBLICAŢIUNE La 5 Mai ii 1893.—orele 11 a. m. se va ţine licitaţiunea la Efoie, pentru antreprisa furnisărel carne! de vacă necesară spitalelor în cursul anului financiar 1893-94. Caetul de sarcine se poate vedea în cancelaria Eforiei în ori ce zi şi oră de lucru. 16 Aprilie 1893 No. 4508 p. Şeful serv. Romul Râmniceanu Bursa din Străinătate 28 Aprilie 1893 Yiena Fior. Napoleonul. . . . 9.735 Imperialul . . . . — Livra turcească • 11.- Arg. c. hârtie . . 100.- Rubla 127.50 Credit-Anstalt . ' 342.50 Rent. perp. austr. 98.30 aur „ . 117.30 aur ungară. 115.50 arg. austr.. 98.- Scb. asup. Londr. 122.75 „ „ Parisul. 48 82 „ „ Berlin. 60.70 „ „ Amster. 101.40 „ » Belgiei. 48 65 „ „ Italiei . 46.60 Tendinţa fermă . Berlin Mărci Napoleonul . . 16.26 Ren R. aur 5tt'o- 97 90 C. F. R. „ . 84.75 B. aur 40/o- 84.60 Imp. mun. Bucur. 98.50 Rubla 187.40 Disconto-Gesel. . manqe Scl}. asnp. Londr. 20.32 „ Parisul. 80.95 „ „ Amst- . 168.15 „ „ Vienei 165.75 „ „ Belgiei. 80.85 „ „ Italiei . 77,45 Tendinţa slabă. . Paris Franci Ren. fr. 41/3 la ®/o 107.12 . n 3 „ „ 96.30 „ R. a. 4*Von n — „ Ital 95.92 „ Un. 5 • • . • 96 18 Ext. Esp. - ■ ■ 66.3/8 Imp, grecesc . • 367.— Banca otomană ■ 800 62 Dat. unif. Egipt 511.25 Loturi turceşti. • 91.87 Cec asup. Lond • 25.14 Scb. asup Vienei 20315 „ „ Amst. • 205.56 „ „ Berlin 121.75 „ „ Belgiei- 9 32 „ „ Italiei. • 313/)6 Tendinţa slabă. . Londra L St Noul cons. en(4. 99 3/ie Banca Român . 63/* Schimb, as. Paris. 25.33 „ „ Berlin. 50.60 „ Amst.. 12.04 Paris (Bul.) Franci Rent. franc. 30 -'„ 96.28 Italiană . 92 97 Banca otomană . 602.50 Tendinţa slabă. . Francfort Mărci Rent. R. aur 5®/o £8.65 i> „ „ 4% 84.70 D-ruS SCI'li S Loc-ţiitor al d-lut prof. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilitice în toate zilele de la ora 5—6 p.m. Strada Primftverei No. 38 JUtsea&dra Teeâoffea&u Advocat — Iaşi, Strada Zlataust, No. 17 — ^ Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat. G. NEIDLINGER Maşini de cusut Originale Singer se mută de Ba Sf» GS^eorgfbe |în palatul fondaţlnuel Universitarei I; Carol 1 i — în faţa curţei regale — 0 maşină tipogra- S «S j[n care sa se poată imprima No. 10. Adresa la d. Ioan S. Rădulescu, Strada Ştirbei-Vodă 33. ARITMOMETRII * de ' M. S. ANDREIAN Direct, şcoalel prim. de BăetI No. 2 Piteşti. Aritmometru în timpu operaţiuneî. Acest aparat înlesneşte pe Institutori a preda Aritmetica cu succes în clasele I şi a II; şi pe şcolari a pricepe cu uşurinţa sistema numeraţiunel şi cele 4 operaţiuni in mod raţional. Aritmometru este făcut din lemn masiv, foarte solid lucrat; văpsit pe din afară şi înăuntru cu 6 culori, potrivit cu utilitatea ce aduce diferitele părţi ce’l compune. Aparatu este aprobat de onor. Minister al Instrucţiune! cu ord. No. 8580 din 6 Iunie 1895. Cererile a se adresa ia M. S. Andreian Institutor. Piteşti.— Preţul 130 lei, fiind coprins transportul şi amoalatu. Se vinde la fabrlea de făină a d-lor Fraţi Galatzatu din Brăila StradaRoşiori No. 316, O MAŞINA stabilă Campound do 100 cai putere efectivă cu 3 cazane de oţel suprafaţă de 55 ni, pătraţi, fie-care cazan complect cu pompele, rezervoriu, încălzitor şi toate ţevele lor. Atât maşina cât şi cazanele sunt în stare perfectă. Doritorii se pot convinge de aceasta, văzendu-le funcţionând. Pentru informaţiunl a se adresa în Bucureşti d-lul Iulius Loeffler, Str. Doamnei. Cură de Primă-vară Cele d’întâiu săptămâni de primă-vară sunt do obicei timpul în care avem trebuinţă de un corectiv a! funcţiunilor corporale adese-ori alterate prin viaţa de iarnă. Pentru acest scop aprobată de Academia superioară de medicină din Paris este recomandată în special din partea medicilor. Pentru cură de casă şi anume şi cură anterioară a băilor : Karlsbad, Alarienbad, Franzensbad şi alte locuri de cură. Heinrich, Mattonni, Karlsbad şi Viena Iulius Loeffler INGINER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general al fabricel de maşini Ganz ei C-nie din Buda-Pesta. Biuroti technic pentru orî-ce fel de instala ţiunl industriale. Diferite maşi-ni, turbine, Val-ţurî orig. Ganz, Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri '-originale Dafour et C-nie (Thalj. Instalaţiuni de lumină electrică. PreţMî1!şicoiidiţmiii foar» te avanlagioase- Ue venzare slîZtor.Z mai veche din Piteşti precum şi casele cu etagil în care se află Farmacia, ale decedatului Eduard Iekel pe strada principală, arendate d-lul Wilhelm Weinhold se vinde separat prin licitaţie publică la Tribunalul Argeş, însă Farmacia în ziua de 29 şi casele la 30 Aprilie anul curent. La farmacia A. Schuster din Râmnicul-Sărat este loc vacant de un licenţiat în farmacie’ cu salaru de lei 170 mensual, plus casă şi masă, a se adresa direct. LUPTA BAR8S*F09IM9 IHHIIfflnHniN.'nililIIHIIII! Apa Minerală „B AROSS“ Aprobată prin înaltul Decret Ministerial Mo. 88.783 din 6/12 1891 Sursa Erdflvldâk—Baross, este de numărat între cele mal curate ape minerale alcaline, feruginoase şi acidocarbonice. Graţie acestei composiţiunl chimice şi a gustului săă plăcut, această apă amestecată cu rin, este o băutură plăcută şl recoritoare la masă şi in timp de epidemii, o esceientâ băutură higlenică menită a înlocui apă de băut. Apa minerală „Erdoyidăk—Baross“ este recunoscută ca una cc măresce poftă de mâncare, activează digestiunea, este de o eficacitate incompara bilă în afecţiunile stomacului şi rinichilor şi influenţează în mod satisfăcător asupra regulatei funcţionari a organelor urinare.— Persoanele anemice şi în stare de slăbiciune găsesce în această apă un fortiiiant excelent din causa ferului ce conţine — In afecţiunile căilor respirătoare reumatism muscular şl în diferite stări d slăbiciune a nervilor, întrebuinţarea el este însoţită de resultate eclatante. — Amestecată cu suc de lămâie saă sirop de smeură, ea este recomandabilă ca o escelentă Limonadă gustoasă, răcoritoare,^ şi higienică. — APA BAROSS UNICA PERLA ERDOVIDEK din Transilvania se găseşte In capitală şi în provincie la toate magazinele de colomaleji la depositul general, 55 L. Staadecker" p*toMJ5^,23r'“c1, Fabrica de Ciment Portland din Brăila Fabrica putând produce anual 18000 tone ciment, funcţionează de la 1890 furnisând ministerul de resbel, ministerul lucrărilor publice, Direcţiunea căilor ferate, Bănea Naţională şi altora. Lucrările la care s'a întrebuinţat sunt Fortificaţiunile din Bucureşti, Focşani şi Nămăloasa, Podul la Dunăre peste Borcea, Viaductele din insula Borcel, tunelul de la Bordea, docurile din Brăila, Galaţi şi altele. La toate aceste lucrări cerinţele caetelor cta sarcini au fost cu prisos satisfăcute precum probează certificatele liberate de autorităţde respective, certificate ce se trimit franco or cărui doritor. Qualitatea cimentului nostru a fost încercat în laboratoriile şcoalel de poduri şi şosele, ale Direcţiune! fortificaţiunilor şi Direcţiune! Căilor Ferate şt a fost recunoscută cel $uţin egală şi în genere cu mult superioară cimenturilor celor mai bune sfărine. Fabrica nu produce de cât o singură qual: rate de cimenţ. Garantăm : că cimentul îndeplineşte următoarele condiţiunl cu toate că sunt cu mult mal grele de cât cele impuse pentru lucrările publice atât în ţară cât şi în străinătate1 Fineţa s j la sută rămăşiţe la ciurul de goo găuri. Consianta de volum s asigurată absolută. Resistenţa la tracţiune s Ciment pur pe centimetru pătrat, 4.0 kg. după 28 zile. Mortar, j părţi nisip normal şt o parte ciment, pe centimetru Pătrat, 18 kg. după 28 zile. Resistenţa urcată a cimentului permite întrebuinţarea în amestec a unei quan-tiţiţi mai mare de nisip de unde o însemnată economie. Expediţiunile se fac franco veri ce gara în butoae Purtând marca fabncei\ Capul lui 7raian, cu Culorile Româneşti şi greutatea butoaelor. Se poate face preţul franco la ori ce staţiune din ţară. Pentru comande şi or ce informaţiunl a se adresa la : d-nu T. Zweifel representant general al fabrice!, la Bucureşti strada Stella 6. şi la Galaţi strada Belvedere, 1, şi la d. inginer Ion G. Cantacuzino, Bucureşti, str. Minerveî 6, propriet. fabrice!. Depozitul in Bucureşti: • wi 03 >n MARE jy AGAZIN DE HAINE GATA PENTRU E AD 1ATI, DAETI Si C0PIS ■ —< 72 •s H ţH » >—■< o 2 £ a S a» Q? —2Î «5 ou — No. 44, Strada Caol I, No. 44. — Ph s Fabrica de produse chimice calea Griviţa 154 (vechiu) faţă cu gara de mărfarl. .9 li iX| a VI MĂ M I DESCHIDEREA NOULUI MAGASIN „La Pincipile Ferdinand al României" Colţul Palatului „Dacia-România“ Calea Victor ie I şi Str. Lipscani ^ m Atragem atenţiunea Onor. Public atât din Capitală cât şi din provincie că voind a câştiga o I clientelă numeroasă am asortat magasinul med cu un OG AT ASORTIMENT DE HAINE GATA pentru ■fsr Bărbaţi, Băeţi şi Copii cu Preţurile cele mai reduse Asemenea am aranjat un Atelier special cuo deosebită Colecţiune de Stofe fine jfl pentru Comenzi efectuabile cu acurateţă, având o croială excelentă, după Ultimele jurnale. Jft Apel către d-nil Funcţionari al C. F. R., al Tribunalelor, tutulor Minister Hor şi Studenţilor Universitari cari vor avea IO la sută rabat. Sper că atât Onor. Public din Capitală cât şi cea din Provincie mg vor încuragia visitând Magazinul med spre a se convinge de adever. •Cu deosebită stimă LE OL H. LEBOVICZ Are Onoare a anunţa Clientelei sa e şi Onor. Public că pentru sesonul de Primă-vară şi Vară a confecţionat Un mare şi bogat asortiment de Haine gata bărbăteşti, băeţi şi copii \ Tot-de-odată a primit un mare şi bogat asorta ( ment de Stofe fine din fabricele cele mal renumite ale Europei ( pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore. 1 Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl eftlnătatea * hainelor gata şl comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. I Cu toată stima: „La Concurenţa/1 T No. 44, Strada Carol I, No. 41. * % Apa de Badein Şursă Alcalină de Nathnon-Lithiu Prin examinarea bactoreologică a d-luî fprofesor Dr. Babeş, recunoscută cd apă minerală care conţine cei mal puţini microbi. (A se vedea raportul către Ministerul de Interne, din 21 Iulie 1892, publicat în Monitorul Oficial No. 93 din 28 (9) August). Prin urmare preservativ excelent contra cholerei şi altor epidemii. Ca apă de cură probată contra formaţiunilor de nisip şi piatră, boalelor da rinichi şi ale vesicel (băşice!), relelor digestiunl şi catarrelor organelor respiratorii. Ca apă răcoritoare şi dietetică neîntrecută prin conţinutul el de acid carbonic. Deposiţul general pentru toată România la Sigmund Prsger BUCUREŞTI La sucursalele D-luî La principalii Farmacişti, Drogiştî şi la Magasinurile de Coloniale. HREAN-IODAT ( Preparat ^ LA FRIG] l ’Si ( RAIPOBT IODâ ) SlIR/Od? a Doct* J. Buci I00UL, combinat cu sucurile plantelor antL-scorbutibe? aduce Copiilor bolnavi cele mal mari servicii vindecând ingurgitarea Ganglionilor gâtului — Rachitismul — Placiditatea muşchilor — Paloarea Erepţiunele peleî — Crustele, etc. Inlocueşte untura de peşte; nu numai că este un ffuidîfiant, daresteşiundepurativ energic. paris, 22, rue drouot, 22 & Li FHABJLiglSU Tipografia Luptay A. Lefteriu, Pasagiul Băncel Naţionale, Bucureşti. <« • „P atria“ Societate Română de Asigurare Şl de Reasigurare în Bucureşti Capital social versat Lei 1,000,000 Strada Smârdan, 15 Societatea j!sPatrla“, înfiinţată cu scopul de a cultiva branşa de Asigurare asupra vieţel şi în contra Accidentelor corporale Are onoarea a comunica, că va începe operaţiunele în ţară şi invită pe acele persoane şi case de comercifi, care doresc a primi o agentură, să înainteze Societăţei propunerile lor. UT cietatea primeşte oferte şi din partea acelor persoane, care vor voi să se ocupe, fie stabil, fie ca voiajori, cu aquisiţium. Se caută numai persoane influente, active, şi solvabile, care vor fi în stare a depune şi o garanţie. l)treeţiaaea. Florăria Dulcamara Fabrica de coroane artificiale Pălărioare pentru dame, fantesie de flori şi ca specialitate pălării de doliu de crep negru. (Flori frumoase, coşuri montate M. Cătulescu Calea Victoriei 152. Vis-â-vis de Minist de Finance.. Prima Se mir. ^;er ie Română Strada Carol 23. Recomandă seminţele noii venite, adus de la grenarl specialişti, din Franţa, Germania şi Englitera, numai qualitate superioară,, precum arată successul care l’am avnt în 23 de ani. Recomand: Luzernă qualitatea .superiqară cu certificat. Gazon qualitatea cea mal grea de 30 libre; — etc. etc. Cataloage se dă gratis şi franco,—la fie-care, comandă de cinci franci însuşi dă un tablou colorat gratis. — Mai recomand: vinurile mele vechi 13 aul alb şi roşiii cu preţ foarte moderat. Rog pe onorabile clientele a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. Cu toată stima, Friedrieh PUdner. www.dacoromamca.ro ANUL X. — No. 1892. Diflio/ ÎJTI9 R.'iîKjSi ^EO lav-C s!) iriJlB J'iaoiu las-i. <>> ,10||mJ, ni. âbumiul o i 1 HO (îv-BO h lî BihihihohA .en ia fel tijiiiir .‘rfsdmoo ii brio. a _______ fti’iib ; oiincîjSfAo asupri nour i;« tsşildo -ui amor, b rii'f'-ntl “*>. pi Ito . toooiq ..---------------------------_..........■■:.... -----------------.---------------------------------------,.......................................................................................... DUMINICĂ 18 APRILIE 1898, | îr it io/ loiii/ yq tri • '*>■ fm/R j WflB’il frK>m«o * ^ - —- - -»■ ■ i — 'A U8 Ui [HI I | r*it i — i mi iv> ii®ii -,>i (si ioii^ş *\ i«aiaiiiii.j 'X> 89 l;tO‘ 1 i-iUi i hi hHtIo io ',;«fi ij «tui i ^* ■*' fl ia.i ! : » "cisiooA .r»« neflirq *f.i*n*oo rh; ;0. io,t! > hui ! '■' io ii * h ■ foi I ii Iiif » bi) l/i i i ' >Ir *o| ih „;r,î/, ib i ‘ i ni ,/• - o i iH; ■ ■ i mii ruibu, y'M/ju'in ni h Boicvo-i ’ Ju Vi ‘M.V ti * ->JV1 ,ido ImfiLu.i ■ - i '!•■ v ni .(aiuJnnU/ oxbJ ab iqeoR nn î-ityjn Iu ii,a inJasq oeaffeiq liţiouţ ia iii ori;» un B-o^al r*iol-0 6îi ■idiot r.nrinbni ijhomo feq tu rimid iţ!>nuq jm-Britil ,Yo!y,.8 k f.' Ini ohtatolpîn aq naluqio oliovoh SiiitH;’ O'j .ii. ’ ni [uiqoqb^iB imno t'iot-G sni.d j’3 Jili« îri uu.m - !*•*.*>db >■ nul - DISCURSUL,: D-LUI i -A..3ST _B STOLOiT AN l?( ^rostit în Şedinţa Camerei de la $ Aptilxe 1893. Domnilor Deputaţi, proetul de lege care se discută azi, are doue mari cusururi: Inteiu este antiştiinţific şi apoi nu este inspirat nici de regulile formulate de financiari practici care recomandă, că cel mai bun imposit e acela care ’ţî dă cel mai mare produs posibil unit cu cele mai puţine nemulţumiri putincioase, sau pe apia Româneşte, care te ajută să jumuleşti găina fără să o faci să cârâie. In adevăr oamenii cari nu se conduc de ştiinţă în aşezarea impositelor, aşa cel puţin fac. Ei bine, vă voiu arăta că proectul de imposite ce discutăm este antiştiinţific, iar după cele ce se petrece afară din Cameră, vedeţi că găina a început să cărîe mai nainte de a vă pune s’o jumuliţi. Acum când pe drept sau pe nedrept s’a pornit lumea contra acestui proect — bine face guvernul de face o ces-tiune de amor propriu din menţinerea în niscuţiune a acestui proect ? Eu cred că nu. In adevăr iată ce s’a întîmplat la 1857 în Belgia: In acel an guvernul care era din partida catolică, a presentat un proect de lege asupra asociaţiunilor. Liberalii din ţară închipusndu-şi că prin acel proect ministerul caută să favoriseze asociaţiunele călugăreşti, s’a sculat şi au mers la cameră să protesteze; aii fluerat şi huiduit pe miniştrii şi deputaţi din majoritate. Ce a făcut guvernul? Socotiţi că a pus poliţia să snopească pe cetăţeni, a scos oştirea se ’i împuşte? Nu. A făcut alt-ceva mai cu minte, a retras proectul şi şi-a dat demisiunea şi iată cum justifică D-nu Decker preşedintele consiliului purtarea cabinetului. «Am majoritate în camere dar nu sunt sigur că ea se sprijină şi pe majoritatea naţiunei, şi e una din posi-ţiunile cele mai primejdidse ce se pote face unei ţări constituţionale, dacă o guvernezi cu o majoritate care poate fi acuzată că nu mai represintă credincios sentimentele şi dorinţele naţiunii.» Căci cum adaogă alt Ministru, un guvern prudent trebue să ţină socoteală de opiniunea publică chiar când este rătăcită de pasiune sau pre-judicată.» Regele Leopold avănd scrupule legale să primească demisiunea ministerului seu care avea majoritate în Cameră a consultat în acesta privinţă şi pe D-nu Thiers. Acesta l’a povăţuit să primească demisiunea ministerului, pentru că un rege, care voeşte să fundeze o dinastie e dator să ţină seama de opiniunea oraşelor, dacă voeşte să isbutească. Atunci regele Leopold a ascultat de povaţa D-lui Thiers şi a primit demisiunea Ministerului Decker prin următoarea scrisoare care s’a publicat în jurnalul oficial. «Fără se examinez legea în ea însăşi, ţin socoteala ca şi D-voastră de im-presiunea ce s’a produs cu această ocasiune în o parte considerabilă a populaţiuneî. Sunt in o ţară care se ocupă ea însăşi de afacerile ei, e-moţiunî repezi contagioase, care se propagă cu o intensitate ce se constată mai lesne de cât se esplică şi cu care e mai înţelept de a transige de cât de a resona.» Faceţi şi D-voastră aşa. Daţi-vă demisiuDile şi lăsaţi pe succesorii D-voastră să retragă acest nenorocit proect, dacă credeţi că demnitatea D-voastră ve interzice această concesiune (ilaritate). Nu ve convine să părăsiţi puterea, bine, remăneţî la guvern dacă ve veţi putea menţine în contra întregeî lumi, căci de, o vedeţi bine că toată ţara e in picioare de când cu presentarea legei maximului. Am auzit argumentul D-voastră principal pentru ca să justificaţi îndărătnicia d’a voi să treceţi cu ori-ce preţ acest proect de lege : Comuna Bucureşti dă faliment, căci nu se poate echilibra budgetul fără aceste tacse. Ei bine, amânaţi acest proect pentru toamnă şi până atunci veniţi cu un Sroect provizoriu pentru Bucureşti, acă Capitala nu mai poate aştepta, J I^.Ub / i>/'i Nnq i:! i buiîdafbi! N ioiiixiUrB/ii- [ iv ol î:t T <¥t£lb«V • ti 111 l ' . I ll II I ‘ , hm l II P ifllilj * ! ■ yfj i w W1 îlvvii .mi mim vi *i.: ■;/ . i .. i |')P ! ,1 I J tr .■ I I IŢI J |,| ___________________ •, ii ,Wt .1/ . ■ -pios , i i ■ oi mi • r MAXIMULUI DISCURSUL .■ . . j. i.c. i -■'* >■ i i i ii 'iu ,nci tiiir. e.ub ni li 'Ioin 1 ftiioift ţiuiifj nriy O fib. §b£7® fjfib u f xritn-q oit'inq . i BiBl -nr t-M otlfti 11 (no m ,'iuMt şi ast-fel veţi avea putinţa d’a apela de la lumea de astăzi indusă în erore de noi, la lumea bine luminată de D-voastră până atunci, dacă e adevărat că legea e bună şi numai poi am is-butit să facem pe lume să o creadă rea. Eu nu cred insă că poporul s’a înşelat. Auziam aaineaora pe D-nu Ministru ceflemisând pe poporul suveran. Să ve arăt în ce termeni un ministru conservator din Englitera vorbesce de popor. D-nu Randolph Churc-hill zicea: «Regina se poate înşela, miniştri se pot înşela, Camerile se pot înşela, este însă cine-va care nu se poate înşela nici o dată; acesta este poporul.» Şi ştiţi pentru ce după mine ? Pentru că poporul are un instinct sigur care ’l conduce : Instinctul de conservare. Acestea sunt teoriile conservatorilor şi ast-fel vorbesc ei de poporul Englez. Comparaţi înşi-ve acest lim-bagiu cu acela pe cai’e ’l ţineţi D-voastră aici. Românul are o vorbă. Zice, mai bine să’ţi ese ochi de cât nume rău. S’a svonit in toată ţara că lpgea e rea. De ce voiţi să ve învrăjbiţi cu toată lumea, nu vă e de ajuns ostilitatea cleiului, a profesorilor şi în curând şi a agricultorilor ? Daţi de o parte a-ceastă lege. Voesc să vă dovedesc acum că poporul are dreptate când găseşte că această lege este rea. Să luăm în examinare art. 2, iată cum e redactat: «Tacsele de accise sau de consuma-ţiune se vor percepe atât asupra obiectelor introduse din afară cât şi asupra celor produse, fabricate, preparate sau recoltate in interiorul comunei. Nu se va admite nici o deosebire de taxe între articolele provenind din străinătate şi acele similare produse in ţară.» Lăsând la o parte mirarea mea văzând că D-voastră, în o lege de accize, vă ocupaţi să protejaţi industria streină, grije care nu poate figura între datoriile Românilor, să vă arăt ce rău faceţi ţărei cu asemenea disposiţiune. E ştiut d-lor că industria mare, în toate părţile, are tendinţe a se stabili afară din oraşe, iar industria mică în oraşe ’şi mai susţin o viaţă amărâtă. In adevăr industria mare ruinează industria mică se ştie causa acestui fenomen economic: Industria mare produce mai eftin. Asemenea şi comerţul mic e pe cale d’a dispare, în-naintea magazinelor mari. De aceea toţi oamenii cari se uit spre viitor şi citesc in el se întreabă cu îngrijire, Ce se va alege de societatea omenească când va fi compusă ast-fel: sub o feudalitate financiară, o lume numai de muncitori, fără siguranţa existenţei de a doua zi. Ast-fel toţi oamenii de Stat caută să ia măsuri din vreme în contra unei asemenea eventualităţi, toţi se ingeniază să găsească mijloace de apărare a micei industrii şi a micului comerţ. Şi in Austria s’a promulgat o lege asupra corporaţiunilor prin care a căutat să se vină în ajutorul acestor mici producători, făcându-le şcoli profesionale, procurându-le unelte perfecţionate, căutând prin magazine comune de desfacere şi ateliere comune, pe cât va fi cu putinţă de fabricaţiune, să-î pună în putinţă d’a reduce chel-tuelile generale şi a’şi desface marfa fără intermediar. In revista,«Reforma socială», era un articol al unui om forte competinte şi m care demonstra, că cu toată protecţiunea legei Austriace, in-dustri mică din Austria tot nu ’şi vine in fire. Mărfurile streine care se vor bucura de protecţiunea Art. 2 din legea D-v., sunt produsele fabricelor mari. Lupta şi la noi în oraşe este între industria mică din oraşele noastre şi industria mare streină. De ce dar voiţi să-i ridicaţi abia dintâiu această protecţiune mică, că era scutită de taxe de con-sumaţiune în oraşul în care trăia, şi voiţi luîndu-i această scutire să o lipsiţi de clientela oraşelor în sânul cărora s’a născut. Ceea-ce faceţi nu e operă conservatoare. Dacă nu aveţi inteligenţa d’a face ceea-ce trebue spre a o proteje, nu o lipsiţi de ajutorul ce moştenise de la liberali. In altă parte industria mica e mult mai înaintată de cât a noastră şi nu poate să lupte cu industria mare, şi vreţi să o daţi pe a noastră în mina industriei celei mari ? D-nu Ministru al lustrucţiel publice. Mai e un articol în lege care spune Wi | 'milo ‘itşabo i 'O ..‘ib.o,oVi Utro >:i ool -aii tutey') nu U. JL. p nif ylÎHîT ifji iVl oJn ■'l 11 \ii> .'ii j ii.:' că nu se vor taxa înăuntru de cătunele obiecte. D-nu A. Stolojan. In materie de finanţe trebue să spui limpede pe ce pui taxe, nu să faci legi vagi care por fi interpretate în mod arbitrar de cei chemaţi ale aplica. Numai unele obiecte ? Dar care sunt acele obiecte ? Şi de ce pe unele să le sacrificaţi şi pe altele să le protejaţi, de ce pentru unele mumă şi pentru altele ciumă ? Cred că v’am demonstrat că în această privinţă proectul este rău: arhirău. Dar de ce aţi pus această disposiţiune în legea de faţă ? Ce caută aci? Când aţi fi venit cu o convenţie de comerţ înţelegeam atunci, căci acolo este vorba de ce ’mî dai ca să ’ţî dau. Atunci dacă venea Austria şi ’mî zicea, ’ţi dau exportul vitelor, dă-mî taxe de consumaţiune îm locul accizelor: 'Mi-aşi face socoteala, ceea-ce perd dintr’o parte cu ce câştig din alta. Lăsaţi dar cestiunea aceasta, pentru când veţi veni cu convenţiunea comercială cu Austria. Dar dacă D-ta i dai de acuma socoteşti că o să mai stea la tocmeală să vâ dea alt-ceva în schimb? Să nu ne pomenim numai cu un articol în convenţiune cum că să numai putem fi liberi d’a schimba legea aceasta, în cât priveşte taxele de accize. Poate însă că aveţi înţelegere făcută în această privinţă. Poate aţi obţinut acele concesiuni, de ce nu le spuneţi atunci? Daca e trădare să o ştim şi noi. (ilaritate). Puneţi-ne în poziţiune ca să discutăm, să ne luminăm- Pentru ce voiţi D-voastră să vă scăpaţi de controlul şi discuţi unea noastră în această materie ? Credeţi-mă nu e bine să auziţi numai un viers al colegilor D-voastră ascultînd şi pe cei dupe banca aceasta. Dar pentru că eu pînă acum nu ştiu nimic, nu voesc să viu cu bănuieli; Insă încă o dată mă mir vă rog scoateţi-mă din aceste nedumeriri, răspunzîndu - mi la această întrebare: Pentru ce aveţi această solicitudine peqtru mărfurile streine ? Dar daca D-voastră aveţi trebuinţă să puneţi o tâxă şi pe produsele fabricelor care sînt în oraşe, cel puţin spuneţi anume pe care din ele: Pe bere, pe spirt? Prin urmare numai vă plîngeti că noi vă calomniăm, pentru că D-voastră aţi greşit, nu aţi ştiut să vă faceţi legile, şi în legile de materie financiară, nu se vine cu lucruri vagi, căci atunci me dai pe mine pe mâna cine ştie a cărui primar căci de, omul este om şi când va vedea putinţa d’a’şî realiza toate nebuniile ce-î trece prin cap, cu speranţa aceasta, că o să ’şî transmită numele la posteritate, o să se pună pe chetuelî de lux care o să ruineze oraşele: A-veţi o pildă chiar în capitală: S’a făcut un bulevard, noi l’am început, dar voiam să procedăm cu măsură, potrivit cu mijloacele noastre. Primăriile conservatoare au voit să facă în mare. A expropriat, a plătit pe expropriaţi pe unii mai puţin pe alţii mai darnic, după cum era adversar sau amical guvernului; nefiind însă destule capitaluri disponibile în Bucureşti, aplecate d’a se cheltui în atatea construcţiuni cît ar fi trebuit ca să coprinză întregul Bulevard, acestea stă pînă astă-zî pustiu şi ast-fel din operaţiune care în alte părţi aduce şi folos edilităţi oraşelor, nu aţi isbutit de cit să imobilisaţi mai multe milioane în o uliţă care şi astă-zî e văduvă de case. Ast-fel veţi aduce ruina industriei mici şi veţi contribui şi la ruina oraşelor. Am auzit spunînd: D-Yoastră liberali, nu sunteţi pentru descentralisare ? Apoi descenbralisare înţeleg cu o conaiţiune, ca alegătorisă-şî poată da ei primari pe cine voesc.Dar în sistemul D-Voastră d a face alegeri, mai poate fi vorba de descentralisare. înţeleg descentralisare acolo unde guvernul Jasă pe orăşeni să ’şî aleagă pe cine voesc în consiliul comunal. Dar la noi, chiar acolo unde s’a strecurat cîte un consiliu comunal din opozi-ţiune, ca la Pioeştî, ia rtoman — l aţi .ăsat în pace ? Disolvaţi acele consilii d’atîtea ori, pînă ce osteniţi şi desgus-taţi pe alegători şi vă lasă în cele din urmă să numiţi înconsiliu Comunal pe cine voiţi. Cum dar autorităţile comunale ast-fel impuse, o să aibă ^ 3 ,i‘ .* J ‘ < l- Pn » # Itiul *b | . udaxms yltvnir aîb a ormq ?T ■Wi ai-rrTţsleşFTJTT wiţ» -nf el uifi nu i.o oki aicq m. ,mîuui firlignon nu nib enmţiioeib y tmfmob ribiniuayli riqirsu aîuriT pîb iBhWib'S -uMI vor* 1 Ii Dl sun ni i% aolyxix i grije de opiniunea publică, a oraşu lui lor?' Această lege esle nedreaptă şi din alt punct de vedere, puneţi taxe pe consu aaţiune, pe pâne, pe carne, pe vin. Ei bine, să înţelegeţi şi D-voastră un lucru, că omul in ţara românească are dreptul să’şî poarte capul pe liniere, fără să plătească. Asemenea că dreptul de existenţă este un drept natural şi că nu eşti în drept să pui pe un om să plătească pe lucrurile indispensabile pentru menţinerea existenţei ca pânea, carnea, vinul. Că prin urmare taxele să înceteze şi la noi de a fi personale şi să devină reale, având fie-cai e datoria d’a contribui la sarcinele statului potrivit cu mijloacele sale. Văd aci pe D. ministru al domenielor că surâde. Apoi d-ta care ştii ce se se petrece în Germania... D. P. P. Carp, Ministru Domenielor. Iţi voi respunde eu. D. A. Stolojan. Se ştie via discu-ţiune ce a avut loc în lume altă dată în privinţa cestiuneî, dacă materiile prime trebue să fie supuse la taxe vamale sau nu. Astăzi scutirea de taxe a materiilor prime necesare industriei, a ajuns o acsiomă care nu se mai discută în materie financiară. Şi francezii cu tot vântul prohibiţionist ce a bătut la ei în timpul confecţionărei ultimelor tarife, şi totuşi a lăsat libere de taxe intrarea materiilor prime. Mare parte din principiele ştiinţifice după care se confecţionează tarifele vamale, îşi găsesc aplicarea şi în materii de accize comunale. Ei bine, D-voastră aţi pus taxe de accize asupra materiilor prime, ceea ce nu v a împedicat d’a pune taxe şi pe produsele fabricate cu ele. Aşa, taxa pe cacao şi pe ciocolată; aşa diferite taxe pe carne şi pe cărnaţi şi pe cele alte industrii ale cărneî. Câte taxe puneţi pe aceste materii prime ? Până la 100 în sută ; aşa tăbăcăria cumpără 100 kilograme de coaje de lemn de care are trebuinţă, cu 5 lei şi guvernul prevăzuse o taxă de 10 lei suta de kilograme, adică 200 la 100, iar comitetul a redus taxa la 5 lei, adică 100 la 100. Ştiu că aţi prevăzut în art. 6 mijloacele ca să înlăturaţi imputarea că aţi combinat taxele aşia în cât să luaţi două piei după un bou. In adevăr iată ce ziceţi prin art. 6 «Comunele vor prevedea cu ocasiunea înfiinţări taxelor, pentru articolele fabricate in interior şi în fabricarea cărora intră materii prime şi combustibile supuse la taxe de accize, drepturi reduse în proportiune cu valoarea taxelor pentru acele combustibile şi materii prime». «Comunele de asemenea sunt libere la fixarea taxelor comunale, să nu su-pue Ia taxe de accize acele din articolele fabricate în interior a căror constatare s’ar găsi prea anevoioasă». Ca să se poată folosi fabricanţii d’aseme-neâ disposiţiuni, e de trebuinţă ca comuna să poseadă oameni cu cunoş-tinţî technice necesare pentru ca să pot descoperi în un produs industrial, câtă materie primă a intrat şi din valoarea lui actuală, cât trebue redus ca representând valoarea materiei prime deja taxată. Există în comunele noastre asemenea oameni ? Nu. Prin taxele ce veţi confecţiona, ori comunele o să fie frustrate de un drept legal, sau fabricanţii vor fi taxaţi peste datoriile fiscale ce le impune legea. Apoi D-lor este astăzi un principiu de care se inspiră politica financiară a oamenilor de Stat în Occident: că Statul să lase in folosul comunelor irn-positul fonciar, pentru că toate chel-tuelile din Oraş profită proprietăţilor. Comunele să se intinză la cheltuelî cât le dă mâna: Voesc să aibă apă, pavage, iluminat şi cele alte înbună-tăţiri, să le plătească din foncieră; şi ca să înlesnească controlul şi mai mult, pe chitanţa ce să dă contribuabilului să arate din cea ce plăteşte fie-care, cât îi ia pentru apă, pentru pavage, pentru iluminat, pentru higienă, pentru siguranţă etc. Aşia că nu numai prin taxele directe dar şi prin specialisarea jor pe chitanţă, contribuabilul e pus în po-siţiune să controleze dacă folosul ce l trage din budgetul comunal, e în pro-porţiune cu cea ce dă penţru fie-care din aceste servicii. Dar curios lucru că pe noi ceştii-1-aiţi subţiri cu punga groasă, nemena-jaţî, pentru care noi vă suntem recu- ___ r . • - p i 'Kj. ibuumiov» jtennuii‘1 < u ,nn ,J s i‘ biioo I molf '8 1 r - iu' ci ! 'Hft iu 1- . fin .iHiibiv ui • 'ir i n ■ li > iii «iîtt 1 p Him.irj : >-t ;mi nijnq u!i | B'UiîIUid i i ,î£Iffi / 1,1 ' > ‘ ~'

j. fl’risd e J ’ •BonuninsO u xonoi -fio».. K . >K r | K'xri.i; .'UC, o: im i i'; ix i i.» noscători. In adevăr luaţi toată lista şi veţi vedea, că multe lucruri din cele pe cari le consumăm noi sunt foarte uşor taxate. De exemplu trufe murate s’aîî uscate, care se vinde cu 30 lei kilogramu să taxează cu 5 lei, iar kilogramu de câmaţî cu 20 bani. EI bine; cu cât se vinde kilogramu de câmaţî ? Drept e. Vedeţi cât de puţin studiată şi cât de nedreaptă este această lege. D-nu Ministru al Instrucţiuneî. Aceasta este după părerea Cameri de Comerţ. D-nu An. Stolo jian. Aşia dar materia primă o impuneţi, impuneţî materiile de consumaţiune ordinară. Puneţi bir pe oamenii cari muncesc şi pe cei săraci, iar pe cei cari consumă lucruri scumpe, t'ără să producă îi scutiţi de taxe. Adineaori me atacaţi pentru că am spus în întrunire publică că un om d’acum în colo va trebui să plătească 40 de Iei mai mult pe an, numai pentru ca să aibă drept să mănince pâne cu familia lui. Nu ştiu ca vre-unul din Miniştri să fie morar, avem între noi insă pe D-nu Andrei Popovici, care poate să ne spună, din 100 kilograme făină câte kilograme de tărîţe se scoate şi din 100 kilograme făină curată cîte kilograme pâne iese: Socotiţi 5 guri de o familie şi veţi vedea că cu taxa ce voiţi să puneţi pe făină, să sporeşte budgetul unei familii sărace cu 40 lei pe an, puneţi acum şi cele-l-alte taxe şi ve veţi speria înşivă de cât va costa pe viitor traiul unei familii sărace. Dar ce este naai frumos e că puneţi imposit pe capital şi acest imposit este de 100 la 100. Se iau pe sacagiu şi pe căruţaş şi vă plângeţi că s’au revoltat. Apoi săracii s’au speriat. Gât este capitalul lor căci calul şi căruţa sunt moşia lor, industria lor. Cât costă căruţa lui ? 30 până la 40 lei şi calul tot atât. In adevăr calul reformat din oştire sau vendut de proprietar din pricina bătreneţeî, trece mai întâiu la birjarul de clasa I sau a Il-a, ajunge mai în urmă în serviciul birjarului de clasa IlI-a şi când calul orb, şchiop, nu mai e de folos nici acestuia, trece la sacagiu, la căruţaş; şi cu cât impuneţî pe aceşti nenorociţi ? cu 60 lei pe an, adică aruncaţi bir asupra micului capital al săracului de 100 în sută. D-nu Ministru al Cultelor. Ştiţi cât era în jegea maximului existenţa de azi ? 85 de lei. Dar această taxă nu s’a impus nici o dată. D-nu An. Stolojan. Cu asemenea taxe asupra consumaţiuneî o să zădărniciţi toate silinţele noastre stăruitoare d’a avea o industrie. In adevăr iată ce zicea monseigniorul Ketteler marele e-piscop al Germaniei: «Care e in adevăr efectul acestei libertăţi comerciale intre naţiuni, dacă nu d’a supune industrial iceşte diferitele ţări statului în care salariile sunt mai mici ?» Scumpind prin a semenea biruri viaţa, scumpiţi salariile muncitorilor, fără folos pentru ei, şi cu cât partea muncei e mai mare în distribuirea ce se face a valoarei produsului industrial, între diferiţi factori aî produc-ţiuneî, cu atât se reduce partea capitalului Acesta nefiind în destul remunerat după starea târgului de astăzi, nu o să mai caute întreprinderile industriale. Dar, D-lor, acest proect ne pregăteşte lucruri frumoase. In comunelor rurale se spune că li se face favoruri. In iele taxa asupra făinei zice ca să nu fie de cât de un leu la suta de kilograme. Cu toate acestea săteanul care va pune o chilă de grâu în carul lui şi se duce la moară, când se întoarce in sat va trebui să plătească 5 lei pentru făină. De câte ori va intra în sat carul cu grâu de la arie pentru ca să’l ducă la magazie, va trebui producătorul să plătească câte 50 bani, căci nu o să poată pune fiecare dată în car numai 250 kilograme. încă odată, cum au fost întocmite taxele acestea ? Câţi-va slujbaşi mici au icris pe la Paris să le trămitâ legile asupra accizelor de acolo. Şi fără să’şi dea socoteală de împrejurările noastre naţionale, ba ooate chiar fără să le Înţeleagă acele legi s’a apucat să toarne la taxe. Ei bine, D-le Ministru, nu ai de cât să’i trimeţî in piaţă pe aceştia care ţi-au făcut legea şi nu vor şti să deosebească nici www.dacoromanica.ro i ir SUPLIMENT LA. ZIARUL LUPTA -18J orzul din ovăz.... (D. Ministru de In- strucţie intrerupe). D-lor, eii nu eram să Vorbesc azi pentru că notele mi sunt 'acasă; am luat cuvântul numai penWu că D-nu Flesa e ostenit. Dar când voiu termina d a vorbi me pui ia disposiţiunen D-lui ministru să-î arăt chin să facă asemenea socoteli şi va vedea că eu nu me înşel. încă o dată aveţi trebuinţă de taxe pentru Bucureşti ? Bine. Luaţi o măsură provizorie pentru aci şi până la toamnă puneţi-vă să stu-dTaţi cu ce să înlocuiţi sistemul de de astăzi al veniturilor comunale, căci acest sistem e condemnat, numai e-xistă nicăerî, afară de câte-va oraşe în Franeia. In Englitera nu există, afară de Londra in care sunt câte-va articole puţin impuse; cărbunii, griul, fructe şi vinul, că băutura lor naţională e berea. Belgia a desfiinţat accizele. Olanda asemenea, în Danimarca nu mai există. Austria nu le are, afară de câte-va oraşe îuchise care pot înfiinţa câte-va mici dări d’âsemenea natură dacă dările directe şi cele-l’alte resurse nu le ajung. Şi Rusia nu le are. Berlinul le-a desfiinţat şi Elveţia asemenea nu le are. Ştiţi cu ce s’a înlocuit aceste taxe ? Iu cele mai multe ţări cu taxe directe. Belgia a tăcut alt-fel: Pe lângă zeci-mele la impozitele directe, guvernul dă comunelor1 o parte din venitul vamal a cător-va articole ciim e cafeaoa vinul etc., precuin şi al poştieî locale şi din produsul acestbr taxe dă fie— eăria comune partea sa. Accizele în Franeia au origină istorică : Comunele vechi pe imobile nu puteau pune bir pentru că erau ale nobili mi, care n-vea privilegiul de a nu lua parte la sarcinele publice: Averea mobiliară nu exista încă. Comunele ca să ’şi poată crea venituri a trebuit să pună taxe pe consumaţiune. Desfiinţarea lor şi în Franţa este la ordinea zilei. Dacă nu venea rezbelul din 1870, imperiul chiar le scotea din resursele publice ale Francieî. Ceea ce îngreu-ează astă-zi, în această din urmă ţară, desfiinţarea lor este că şi Statul are parte in cât-va din resursele accizelor. D-nu Take Ionescu Ministru Cultelor. In Franţa, nu în Italia. D-nu Stolojan Vă înşelaţi D-le Ministru, ’mî pare răii că nu am la în-demină o discuţiune din un consiliu general din Franţa asupra desfiinţări axizelor şi in care Pau Leroy Beau-lien arată cît venit trage statul din aceste taxe şi demonsiră că cea ce constitue greutatea acelei probleme este tocmai că nu se ştie cu ce s’ar putea înlocui resursele ce trage bugetul statului din acele taxe ce ar perde prin desfiinţarea lor. După resbel Franeia trebuind să piâtească 5 miliarde către Germania ca indemnitate de resbel, trebuind să ’şi refacă oştirea, cetăţile, întreg materialul de resbel, n’a mai avut răgaz ca să se gindeasca şi la desfiinţarea accizeior. Cu toate acestea şi astâ-zi este îu discuţiunea camerei franceze înlocuirea lor. In Franţa D-lor, toţi agricultorii sînt în picioare în contra acestor taxe cu taţi cer desfiinţarea lor, căci el şi muncitori oraşelor sînt lăsaţi în interesele lor de accize. In adevăr orî-ce taxă asupra griului şi celor-lalte produse ale agriculturei se scad din preţul ce aceştia ar eăpăta pe marfa lor. Afară de aceste obiecţiuni mai este o serie întreagă de cuvinte ca să nu votaţi o asemene lege. Aceste taxe sînt demoralizatoare din duoă puncte de vedere: Dă loc la contrabandă şi la sofisticarea lucrurilor necesarii vieţei. Şi de un mijloc şi de cel alt se folosesc comercianţi necinstiţi !n papuba celor cum se cade. Că accizele dau loc la contrabandă, o dovedeşte chiar legea aceasta înfiinţînd un regim fiscal anormal în un cerc cu Taza de cîte va Kilometre mprejurul Oraşelor numai ca să puteţi organizai apărarea in contra controbandi. Aceste taxe scumpind vinul şi cele alte necesarii vieţei, veţi organiza şi la noi industr-a sofisticărilor pentru ca să ’şî poată menţine Intactă clientela, negustori cari se îndeletnicesc cu vînzarea acestor mărfuri. £ un principiu în finanţe că chel-tuelile de percep ţiu ne să coste pe Stat, Judeţ saii comună cât se poate de puţin. Ei bine e ştiut că în toate părţile acest imposit, este cel mai costisitor. La noi chel tue Iile lui de percepţiune : î !ţ ioit-1 i ' .a m n (d < i ■ îifilo m ;i» * •• I i ii», u . n ii' .im;.. ! Ui.iJviiO..» fiso reo ‘■*<1 'flu J > .j ii fi’jijbo'i c, - i> ' - T- 7ti tf i *i ■t * uf.îf-crl., ■ fa ’fl ITOiant-.! r • IJJ i lin. x, 1 - I < y ■ ca j, ifckrq nhm ,'q js* hu'. • < 'i •■mim ,nr o îmirri n, iu > r\i i ' \ . .o ' i ■ u1 'iii MlK.il • fp ■' U n 1 . (! ■I ■, . > i i'S 9 5in MffTfa UF:05 ■i ■ n iv. fi • fj - / OO v fa.i: a i ■ Aia ui>T ni 0 („UUv -i i' ; oi ) Hi • , i te iiiy cf • i-ur i fa.' i. i liîli < i •< ♦ p J ,. XC y 10 llMt î *4 G 1 !"• 11 ■ ir 1 ) II ?»b 1‘vifffjr - MII I ^ I { i '• ' J ’ £ »>• ) • i ta il . * ! uxnuiirnî ( • xu •imi.ui ' :> ■t>» ! ar- ' >| ■, j J . I ! 7 O/jj ,il '-I , ‘f fi X,«11 J‘ ! ,v- - i i q r i fi"t ! , o uu>F ■' > ‘î i. 1 a '■ •cu l t^«‘.« i ’q I' •' , r> 1 i| [ -.ni, 1 * 1 i t I ÎL 1 h ■ i i I V ybjen Uu •jii,«i ' ■■ 1 '-'-b ţ •i» i ' t 0 li H h ) 7 . ■ - ItD i - I c * u fjifa f u-" - i|l - IUI, • j. , * j 1 -1 ! 1 . îl A te! ii V I ! i \ • dl) i , V i 1 ifa- X >Cltl r , t i ( t x ii • i iiq u infjT i.: 1,. rrfa ■> . <,lfi , t ion fa , ‘ -. ' . I " . ' I F )l fi I ^ r 'n i a b i t I '1 I 1 1 ■, ft J jţ ţggt) d f,liniau ■ti n . '» • i i l. j; id i O ' ,«ft II * U'H I ,qoi * dao bl! • bn -l ilt r-'.tji.j 1 »M i iu V ‘ I - L) • f .1 Ui J » K ' frt > i 909'1 SUjJgOUS 1 . etiiu V ‘i H O h’ • i.i > ' ţ îp l n 1 ţ-*- , ' I-'.JO JCi 1 t/1 ifUl'- i-'i ’n t ■' 1 ‘,fa ml ■' » 1 ’ -i ; 1» • > un ^ K5 > , Vj ,1 f ir vi V . . î i " 7 iii fjf .i .ii AH tilVtf < ’Cj xvă B * 'j ^ f i i - i j. . c* * ff T • M I • I 1' t f t«l f » / i taj d nt V: i x a 1 I ' x > ) ♦ l’î ,-M' skv " \w'\k ' ■ i l »L.Lx ijUiiiii f ■ ■"> •. i . t a fi .i a C8 c.' i > i,* 1 o nm r tic,ni ; ■Uvi. i3.rit.nj; r . /' y b "xO/Ltj O») ii'1 * i'l , 5 ‘ ,v 1 f Ij jf <1 1 C I.iri J|‘ ’-t li-.oUiSl--H0.ii i")j I 0 , |-»tl il'l i ti ) 1) 1 1 1 o». 0 t î ■ t'iJ 1- 1 -X > i p i'f t ;1 tu i , i- 1 xj.tvi? i'i» >'■ . i1 t f it , .j/1* l ; c -1 u i oi nt‘x o l'I ' r. 1 • b -ia • xnou l‘ olt) . ii. iu- fa ' •> r , f! • i> ,u 1 1 X fj jon'.' r. Inte.i m. .! j . ■> lbii jj!> • if, . ■ a . i . J uiq ii . n i i ji t ii i . .i i i *n u ij! - .F ‘ Miti'jpll, U;ilf.l-. Ji'l - .'L.i UHU ) J1JJ* O Ir /t /! Ut £ • liT >, - an J vioria ; /Ka-U .a-il j i iiiSi n «. ix îi. . o i ,j> i - i . *iU*.i J. .. , liîii I* 1; i'i i' i 1 i'j.pi-Jl ./ 1 1 "J, UiJC . )■ -fi 0 î, (.i te n ■ i b t 1 .. B i î 5 li îi,| I J c ţ ' r, fa i i M i .. i" - (Juill 1 ..i (, iiib fa. V •’ifn u *î 1 ,t c .LfIjO » ) -ţ’l . 1 ta i * t - ! < Ct» 7 î» * i ‘ î î -ti» .015.1 i yj » ii ij a; 'a < iiMfa ,1 1 i ...n a ifTjtbu ‘ t '.1 ’• .1 Ui fa 1 ul •(' f l . ■ ifa-d AMi sunt de 10% iar pe viitor vor fi şi mai inari. Afară de acestea, asemenea imposite nu sunt producătoare, mai feu seamă in comunele mici. Aşia este în cele alte ţări, aşia şi !a nof Ui taţi-vă la*co-munele rurale, cu toate accizele, nu au reursse să’şi plătească notari, Primari dar să mai facă veri o înbună-tâţire. Nu uitaţi şi vecsaţiunile la cari dau loc, perderea de fîrhp ce prici-nueşte şi întârzierea ce aduce la repedea circulaţiune a averi publice, aceste vămi interioare. Nu. Nu votaţi acest proiect. Veniţi cu o lege provizorie pentru Bucureşti, dacă e ameninţat de faliment Bucureşti cum spuneţi. Până la toamnă studiaţi înlocuirea acestor taxe. Să vă spun cum, ar fi de prisos astăzi. Să vă arăt cum le ah înlocuit în cele alte ţări, ar fi să vă dau dovadă de o erudiţiune facilă fără folos practic pentru astăzi. D-lor, în oraşele noastre ca să se tn-corajeze constracţiunile de caşe şi să scăpăm a 31-fel de Idcurî virane, care sunt vetre de infecţiune, să scutea de foncieră casele noi în timp de câţi va ani. Prin legea de faţă îngreuiaţi şi construcţîunile noi. Mai e ceva neauzit în atlă parte, la noi insă după un obiceiu tradiţional veohiu dacă casa eşea din alinierea făcută de Comun, nu ’ţi da voe să o măi reparezi, ca doar se va ruina mai curând şi ast-fei să te pună In retragere, să'ţi ia din loc in folosul obştesc âră să te indemnizeze; dar cel puţin afară de acest cas special erai Volnic să’ţi repari casele: După acest uroect şi pentru reparaliune trebue să plăteşti ca cura reparaţiunea âr fi un delict., pentru care trebue să pluteşti o amendă de 20 lei de fie-cane etagiU al casei ce voqşti să o ţii in bună stare. Asemenea feluri de imposiţiunl se denunţă fără să mai ai trebuinţă de ale combate. D-lor, statul până îtqum se credea obligat să încurajeze căsătoriile ; după proect şi cet ce se însoară d’acum încolo trebue să plătească. In fine D-lor, după acest proect nici mort nu scapi de taxe (ilaritate), în adevăr şi morţii plătesc pentru carul care ii duce la groapă. încă o dată D-lor, legea nu este bună pentru că omoriţi industria mică a oraşelor, fiind-că puneţi biruri pe nevoile omului, pe mijloacele lui d'a trăi, pe foame. Ei bine D-lor, omul are dreptul în ţara aceasta sa trăiască fără să fie silit să plătească pentru demâncsţleja lui, căci dreptul la ekistenţă, e u*n drept natural. Cu aceasta am terininat. Aţi văzut că am fost împăciuitor, nu am criticat numai, dar v’am arătat şi mijlocul ca să scăpaţi cu toţii din încurcătură (aplâuse). ni •rno'e- ii .(■ . ji *j .i j i ii i i i r )i ţ M i » f ^J«i ni> i. I* it *:»* ^ î.| ? ) ta f -> i» o u y-.. j ; uf n du i > tu >-fo .. .rnoR ...............■ -ii I j IC - |TX r B / BS'fBSOŞ, Ut x^uiitş . 1 I• t/ * T|\ţ fr i ‘t r, fj n b Ij ; x i i it ti.t iirui 1» ’V, >) ‘ o 1 -t! -.1 •*.**■ fţ'pvifU B . tîllf.ftrii . -,If|)q - , ţ 5 j > *) f • " \ J»>; I Xjito i<_ ,t M thi i fa* ii ri-r-itf o-,.- Auid. —• , fa '‘ < ‘A . 11 '■’flfţlf ii’ ui ./fu iu b ' • , «f •,, ,'i, .j ■ii o l n 2^1 /£» ly»*t tl n ([ ( f' f f » >fî ■ i faiui.ij ir»> s t . ju. ; iu , i -.ti ,y r n t f ib : ,i“ c ■ »•.« l, Cu i>9rruî;.:i-j(«n . ’ î fa j x î iimi u > •f. nii i. ij ,i1 f \< ix> • ./it 10 1 !x!jli ' ’ , •’ ii 1 'I V[f( ţ . i1 -C - iiV tf;1 l*V ’IOi 1P. * ' C • 1 • 1 . 11/ VotşildUU I ba -I. f 1 I*-fa'fj.,1 fi (OJI <•,( IJ Ifiilţ ln-1 fairi i It. u» i luo .u m’xfiM ti ici. i- , ia'Ajt)Q. un-'l -î i fr -ci/i •, f.'-rs -M q j u .0 HVînrffao m 9Jjw-XO>mi m/i noq rş H.u.i iijî sa fio ea -u" a u,us < -i-.nri ui . Bun e ■->. iifiifui fa .îKUio» ’ '■ ' ,.-''11,. aq i.;cn •_>!' J , i • I)J b /ibuiii u*;jp.it,y i ■ni *'! 1iao|/xrr o r*-> i.vimu vu> i ie, <)/} *Bjj un '•) fa.:*xii'iji i . , !■<> > r. o'-'trjoiiţftxfoa e.-cnii, nJ Uf- , j i tJ n un r*i O < .fitijiiţ r f'. i d ai tu f u rq oa«'/i‘î' tu; ,x*oilciuţ Bamufliqo oi.' bix *, v: u i • >u 'I m * i Kjl... - *■ , , st nc- ; i; DknjoStî aloSsfl ic ■ . iiiuihi.nso fa' r, «rar-q â.p QÎB^ u t t.a r. , util i 5 1 11! fa «j i .-.liu ii-j b f lOitifij i i • ’ J iju'j,r ■i ’ i, -• >• f - lunra ) jtJP'I i w jj1» w,oi/)£iM^f iUJf| ciîlyett ■ i i i f i'uq I > - > f »u .t • > 1 av 1 I I : i ut it • i ia ’ 4 in S ■ «• ‘J . • k" ii a i . ) ţi .i ifa- i.n , ■ Ia * ■ IV . , tta ta.! t; ■- * ! |ry ni! . itvx ox. ,i , . *C ti ' > f- . ‘ î Jlj 1‘ tJ . , » J ■ - iii 3 M/i j x ini i 6 i ifl ■ i O'f > niif-uq i , uiTMiaxîno • i ii . iuq-1* i u faa xjquno m j > ui ' .n ■>' ,J o ]Oii 1 J * , , ifi y-a^-ul IFjtU "lolfil i i o;. cnoSna e ob |■-( 1 y. ij )fa-i 'IM fe l; . .. t jj , ţ»; - ti li trn h , , T1* -1.1' V i I,i j ’ ' * ■ - ' -j - : i .îx J‘< i oj ' ‘ 15 . »-jlfaji]'»s-j)rf MO bfiu:) ii' s ' ij.q* j f j>x «i i. O ^ 1 l-1 I . » li) ■ £ tul’-' 0!"' Vil lix u ăi -i www.dacoromanica.ro