ANUL X. — No. 1931
EDIŢI* » OOI9II
SÂMBĂTĂ 17 APRILIE 1893.
ABOMAMIEHTE s
IN ŢARĂ	_
învăţător! pe un an......30 ”
in streinEtate
Un an........•............... . 50 lei
Şease Iun!
Tre! lnn!.....................15 .
SSumerul 15 Bani
, -o‘i	M> oiif
Redacţia 3
Pasagiu! „Bancel Naţianale11 (Casele Karageorgevici)
HJHIISCIURIi
Pe pagina m, 30 litere, corp 7	... 1 leii linia
„ „IV	„	„ . . . i‘25 ban! linia
Inserţe şi reclame „	„ .... 2 le! linia
Fentru anunclurl a se adresa:
LA
Administraţia Ziaruiul
Un număr vechiu 50 bani
Administraţia i
Pasaglol „Bancel Naţionale11 (Casele Karageorgevlel)
Ttesturnarea guvernelor.
Din afară.
Legea Clerului.
Fi/iOnomia Camerei.
C. F. R. în camera germană. Tentativă de asasinat contra d-lul Gladstone.
Minorii naturalizaţilor.
—
Impresia lăsată de mişcarea de la 5 Aprilie şi speranţa multora câ guvernul va fi răsturnat de către stradă, ad dovedit că în România ministerele nu mal pot fi răsturnate de cât prin ridicări violente ale mulţimel.
Conservatorii ati blamat aspru pe liberali fiind-eă ati aţâţat lumea şi înscenat o mişcare populară care a degenerat într’un scandal sângeros. Dar conservatorii uită că nu dato-resc puterea de cât unei mişcări identice, unei răscoale a stradet, unei rşvolte a mulţimel.
Precedentul care a fost creat la 15 Martie nu poate rămâne steril; din momentul în care partidele vor ajunge la încredinţarea că două mii de oameni în curtea palatului — şi câteva zile de agitaţiune pe stradele Capitalei sînt de ajuns pentru a răsturna un minister, nu se va găsi un singur partid de guvernământ care, în opoziţiune, să nu profite de exemplu.
De alt-fel, mişcarea de stradă este singurul mijloc posibil pentru înlocuirea guvernelor.
Neapărat că mijlocul este violent şi periculos, neapărat că într’o ţară cu legi şi cu instituţiunl care asigură, în aparenţă, succedarea partidelor la cârmă, răsturnarea prin răscoale nu este de loc recomandabilă, dar cine e de vină dacă guvernele nu vor să lase alegerile libere ?
Pe câtă vreme alegerile se vor face sub toate presiunile şi opoziţiu-nile vor fi vecinie persecutate şi pe câtă vreme colegiile electorale nu vor fi destul de puternice spre a rezista presiunilor, agitarea maselor şi opoziţiunea cât de violentă devine un drept legitim al învinşilor.
In Anglia, în Franţa, săli aiurea, unde administraţiunea stă departe de urne, evident că partidele opozante sunt obligate a rămâne în modera-ţiune, a fi perfect constituţionale şi a încerca răsturnarea ministerelor numai prin votul alegătorilor. Dar la noi? La noi, unde nici odată alegerile nu se fac fără amestecul poliţaiului şi al sub-prefectulul, la noi unde absolut nici odată alegătorii n:ati trimis un parlament adversar al guvernului, ce pot face opoziţiunile şi ce speranţă le rămâne ?
După cele mal pure principii constituţionale, suveranul nu poate con-gedia un minister care e în deplină înţelegere cu parlamentul; după practica constituţională a României alegătorii nu pot res turna pe acel cari ţin cârma, aşa dar care e soluţiunea? Mâinile suveranului sunt legate de constituţiune, mâinile alegătorilor sunt legate de guvern, iar opoziţiile sunt osândite, sad a rgmâne vecinie opoziţii sad a căpăta puterea prin mijloace extra-legale.
De aceea vedem că regele este învinovăţit şi aspru criticat ori de câte ori se întâmplă schimbări de guverne. In adevăr, mal toate guvernele noastre—cu foarte puţine escep-ţiunî—poariă pecetea guvernelor personale. Guvernele noastre sunt eşite de la palat şi prin graţia exclusivă p, palatului, de oare ce regele este
singurul arbitru în ţară, singurul care hotărăşte, singura voinţă reală pe care nici o altă voinţă constituţională nu o contrabalanţează
In starea noastră pseudo-constituţională ad rămas doi factori unici cari asigură succesiunea partidelor la putere: regele şi strada. Astfel, partidele cari cunosc starea ţărei, puterea de rezistenţă a colegiilor electorale, cât şi disposiţiunile palatului, ad renunţat definitiv la propaganda liniştită, la lupta constituţională normală, la câştigarea siaopa-tielor publice; partidele noastre de guvernământ ori linguşesc pe rege, ori agită mulţimea. Este tristă această coneluziune.
întâia grijă a partidelor este să linguşească pe suveran şi toate forţele adulătoare sunt concentrate în jurul palatului, dar când a trecut prea multă vreme şi sfinxul n’ a vorbit încă în chip favorabil, privirile se întorc către mulţime. Această practică ati osândit’o toate partidele când ad fost la guvern, această practică ad urmat’o partidei1 când ad fost în opoziţiune.
Domnilor politician!, lăsaţi alegerile libere şi vom fi curăţiţi şi de voinţa personală a regelui şi de porunca violentă a stradel.
Constantin C. Bacalbaşa
D 1 N AF ARA
. FRANŢA
Parts, 27 Aprilie. — Senatul a adoptat în unanimitatea de 201 voturi bugetul în întregul lut, care va fi transmis Cameril în timpul serii.
Comisiunea bugetară a Cameril a adoptat scoaterea din buget a reformei regimului băuturilor şi proiectul Senatului asupra imposi-tulul bursei; ea a modificat puţin proiectul Senatului asupra patentelor şi a restabilit, conform cererii guvernului, creditul pentru controlul căilor ferate.
Paris, 27 Aprilie. — Congresul lucrătorilor căilor ferate a fost deschis la bursa muncii. Cea mal mare parte a lucrătorilor concediaţi şi funcţionarii căilor ferate italiene au trimes salutare frăţească. Congresul a răspuns yriatr’o adresă de mulţumire.
SERBĂRILE DIN ROMA
Roma, 27 Aprilie. — Suveranii italieni şi germani au plecat la 9,10 la Neapole. EI au fost conduşi la gară de toţi prinţii şi de toate prinţesele. EI sunt Jînsoţiţî in călătoria lor de Prinţul de Neapole, ducele de Abruzzes şi de miniştri Giolitti, Brin, Martini şi Lacava.
Neapole, 27 Aprilie. — Suveranii italieni si germani au sosit la 2,18. EI aă fost a-clamaţl şi o mulţime imensă i-au făcut ova-ţiunl entusiaste. Suveranii ad ajuns la palat
la 3,15.
REVIZUIREA ÎN BELGIA
Bruxelles, 27 Aprilie. — Senatul a adoptat cu 62 voturi contra 1 sistemul electoral basat pe pluralitatea voturilor, ast-fel cum a fost votat de Camera.
GERMANIA
Berlin, 27 Aprilie. — Monitorul imperiului e autorizat a declara că nici in întrevederea împăratului cu Papa, nici în audienţa ce Papa a acordat d-lul Marschall nu s’a făcut alusiune la legea militară.
Ziarul adaugă că n’a fost de asemenea vorbă ie concesiunile de făcut Bisericii în schimbul unul sprijin acordat legii militare în întrevederea Cancelarului imperiului cu şeful centrului.
Berlin, 27 Aprilie.— Comisiunea bugetară a Reichstagului a aprobat creditele pentru transformarea legaţiunil germane din Vasington în ambasadă şi pentru mărirea subvenţiei, pentru expoziţia din Chi-ceigo.
Reichstagul a respins propunerea de a se pedepsi nu numai divulgarea de documente şi de desenuri privitoare la apărarea naţionala, ci şi propagarea de ştiri în această privinţă. Ministrul de resbel vorbise în favoarea propunerii.
Proiectul relativ la secretele militare a fost votat.

Legea Clerului
D. Mârzescu a început să vorbească ieri la Senat In discuţia generală a-supra lege! clerului. De şi a ocupat singur toata şedinţa, de şi Senatul cu două treimi, a votat prelung ea şedinţei până la 6 ore, d. Mârzescu n’a terminat şi va continua şi azi. Fiind dată, pe de o parte, importanţa legel, iar pe de altă parte ştiut fiind că d. Mârzescu e cunoscător în materie, evident că luminile aduse de onor. senator din Iaşi nu pot fi de cât utile în discuţia şi votarea reformei clerului.
Aşa, în ceea-cei ne priveşte pe noi, democraţil-radicall, discursul d-lul Mârzescu a contribuit să ne întărească şi mal mult în convingerea ce aveam deja că este absolută şi urgentă nevoe de a se îngrădi prin lege puterea autoritară a episcopatului nostru. In adevăr, noi cari tratăm chestia religioasă, precum şi raporturile dintre Stat şi biserică din cu totul alte puncte de vederi de cât aceloa ce reese din dogme, din tradiţii, din uz şi din canoane ; noi cari suntem conduşi în această materie de consideraţiunî izvorând din filo-sofia pozitivistă şi din politica modernă; noî cari considerăm că de fapt, astă zi, puterea episcopală la. noi e prea mare şi constitue o piedică serioasă, o primejdie chiar, pentru propaganda şi progresul ideilor moderne,—noi mărturisim că ne-am îngrozit de relevarea drepturilor şi puterilor medievale ale episcopilor după canoane şi am rămas adânc mâhuiţî văzând că liberalii se fac campionii revendicăreî acelor puteri şi drepturi, împotriva conservatorilor şi chiar a unora dintre episcop!.
Auzind erî pe onor. senator liberal din laşi cum plânge că prin noua lege se atinge cutare drept episcopal consacrat de cutare canon medieval, cum exhortează banca prelaţilor să nu cedeze la nici o ştirbire a putere! sale, cum se ridică cu asprime contra tendinţei lege! de a emancipa clerul popular de tirania călugărilor, auzind acestea credeai că te găseşti într’un mare sinod episcopal chemat a-şl apăra existenţa ameninţată, iar nu într’un parlament laic, modern, chemat a legifera asupra soartel viitoare a unei însemnate clase de funcţionari al statului, plătiţi de stat, dar nedreptăţiţi şi tiranizaţi de aşa zisul «înaltul cier».
Prin cuvântarea sa de erî, prin revendicarea drepturilor şi puterilor episcopale în contra statului laic prevăzute prin canoane, d. Mârzescu ne împinge spre evul mediti, fără a
{ine seamă nici de progresul timpu-ul, nici de spiritul şi ideile moderne.
D. Panu va lua azi cuvântul după d. Mârzescu, pentru a răspunde argumentare! şi revendicărilor onor. senator clerical din Iaşi, şi a arăta vederile democraţiei în materia religioasă. Recunoscând necesitatea, încă pentru multă vreme, a unul cler popular susţinut de Stat, noi democraţii considerăm însă acest cler ca formând o clasă de funcţionari depinzând esclusiv de Stat şi neavend cu restul clerului alt amestec de cât în ce priveşte raporturile pur dogmatice. Numirea clerului mirean, controlul şi judecarea actelor sale, asigurarea soartel preoţilor de mir, precum salarii, pensii, etc., totul incumbă Statului şi numai lui.
Şi aci suntem în parte de acord cu d. Mârzescu, când d-sa relevează unele disposiţil confuze din proectul de lege. Evident că articolele prin care se stabileşte că „numirea preo-
ţilor şi a protopopilor se va face de ; episcop în înţelegere cu ministru" j vor da loc la conflicte intre biserică j şi Stat. De cât, noi diferim de d-nu Mârzescu când e vorba de a se lămuri lucrul şi a i se da o soluţiu-ne. Onor. senator de Iaşi susţine că numirea membrilor clerului de mir e un drept netăgăduit şi trebue lăsat esclusiv episcopilor; noi, din con -tra, voim ca acest drept să aparţie esclusiv putere! civile.
D’assemenea, în acelaş sens, noi vroim să se lămurească şi disposi-ţiile privitoare la modul de judecare a preoţilor, etc
Afară de aceasta mal sunt şi alte disposiţil unde probabil că vom fi pe deplin de acord cu opoziţia liberală. Aşa, e nedrept lucru de a declara ca supranumerară şi de a laşa aproape pe drumuri o clasă întreagă de oameni cari, poate independent de voinţa lor, s’ati pomenit preoţi, Legea nu trebue să lovească în a-ceştl oameni şi e de datoria parlamentului să’l ocrotească.
C. F. R. în camera germană
Berlin, 27 Aprilie.
D. Ahivardt a declarat în comisiunea pentru cercetarea documentelor sale, că nu posedă nimic privitor la fondurile invalizilor, dar că toate documentele sale se referă la căile ferate române şi privesc pe d-mî Miquel, Bennig■ sen, Horneitz şi Munckel.
D. Miquel a cerut să vază scrisoarea în care e vorba de corup-ţiune în afacerea căilor ferate române, şi care s’a găsit, aşa se pretinde, într’un coş cu hârtii.
D. Ahivardt zice, că scrisoarea e scrisă de către d. Kalendero, preşedintele Senatului României.
D. Miquel constată că de la i8jo pînă la 1880 nu a fost nici un preşedinte al Senatului român cu acest nume.
In urma unor lungi desbaterl d. Ahivardt a promis să depue mâine scrisoarea d-lul Kalendero.
Comisiunea a însărcinat pe trei din membrii el cu examinarea documentelor Ahivardt.
Fisi nomia Camerei
Şedinţă de balamuc. Toţi deputaţii sunt în mijlocul incintei. Fie-care deputat e un orator.
D-nil Beloiu, Păsăreanu, Medigrăceanu, au sosit la Cameră cu traista cu discursuri.
D-niî B. Brătianu, Triandafil şi Butcu-lescu sunt călare pe tribună.
Aceşti trei crai de la răsărit, conduşi de discursurile d-lor Beloiu şi Păsăreanu, ca Magii de steaua care anunţă locul naşterel lui Christ, modifică tariful pentru binele şi fericirea poporului.
Până la art. 49 discuţia este liniştită, oratorii vorbesc neîntrerupţi. De multe ori se aude chiar şi sgomotul pe care îl fac pe hîrtie, creioanele stenografilor.
De^ odată se aude de afară mal multe voci însoţite de o armonie intonând:
O ligneroţi che Conteron spafimu
Camera întreagă este în pisere.
D. Moruzi îmbrăcat în fustanele, cu iatagane şi pistoale la brâu, cu frunze de măsline la cheotoare, apare din bufet în fruntea unei cete de deputaţi, toţi în fustanele, toţi cu frunze de măsline la cheotoare.
De la intrare este o altă ceată. Aceştia ad şepci pe cap, bluze şi pantaloni albaştri, frunze de lâmâe la cheotoare. In capul lor este d. Lazăr Nicuiescu.
Taberele stau una în faţa celei alte.
D. Moruzi are cuvîntul.
— D-lor, se mi daţi voia se ţer scădere puntru măslignele sarate. Cum puteţi vide dumiiavostra eu reprezint pe adevăratele greci, pi discendenţî de la Salamina şi Ter-mopile.
D. Lazăr Nicuiescu se ridică:
—	Măslinele saramură să se scutească.
—	Pardon spune d. Moruzi, Dumialul nu poate s’a spui ceva la măslinele.
Mal întîl, am se lui pul o întrebarea : De unde şi pună unde, ca ţe Dumialul elin ?
—	Ca Lahovarist! strigă cu ifos. d. Lazăr Niculeseu.
—	Pardon ! pardon ! Atunci cel mult puteţi fi grec onorabile domn. Şi ca sa va do-vedesco ca nu-I grec, adevărat de la Sală-mina şi Termopile spuneţi ’i să spue istoria lui Tudusiadis.
—	Ce-I aia Tudusiadis ? întreabă d. Lazăr Nicuiescu.
—	Vedeţi, vedeţi, răspunde repede d-nu Moruz, nu ştia nici măcar viaţa de la cele mal mari omeni ale noştri. Tudusiadis, d-lor, a discoperit California.
Natural că d. Moruzi învingător reintră în bufet tot cîntând.
O ligueron che conteron spafimu.
Camera ’şl reia aspectul de mal nainte. Deputaţii revin în mijlocul incintei, d-nil Beloiu şi Păsăreanu conduc mal departe paşii celor trei crai cari modifică tariful d-lul Nedelcu.
Bietul părinte îu prada celor mal com-plite dureri priveşte la sălbatecii setoşl de sînge, cari ’î sfâşie în bucăţi, cea mal strălucită dintre operile sale.
Zeflemiştii rîd de lăcrămile părintelui, care în dureri sfâşiitoare strigă continufi:
—	Până şi streinilor, pînă şi grecilor le-a fost ertat să vie în această incintă, şi sub proprii mei ochi să sfîşie tariful.
K. E. Lascar ’1 mângâie; numai k. k. Lascar îl şterge lacrimile, numai k k. Lascar îl pricepe durerile.
—	Nedelcule, Nedelcule, spune bătrînul octogenar, o venit lumea de apoi, toţi mu-coşii strică ce om alcătuit noi ceştia, cari şi la divanu ad-hoc am luat parte.
Jip
Tentativă de asasinat
contra
D-iui Gladstone
Loudra 27 Aprilie
Un individ numit Townsend, in aparenţă lucrător, în etate de vr’o 25 ani, a declarat agentului de poliţie postat lângă casa d-lul Gladstone că voeşte să omoare pe primul ministru. Agentul crezând că are a face cu un beţiv, i-a zis să-şi vază de drum. In acest moment Townsend trage două focuri de revolver în spre casa d iul Gladstone. El a fost arestat. S’a găsit în carnetul lui nişte frase lără şir în contra d-lul Gladstone şi a biluluî de Qome rule. El va fi trimes dinaintea justiţiei.
Revistă Medicală
Acum câte-va zile ad apărut „Analele spitalelor şi ospiciilor sf. Spiridon", un a-deverat eveniment pentru publicaţiunele noastre medicale atât de rare. Rolul ce are să joace această'publicaţiune de primul rang pentru viitorii studenţi, pentru medici n’am nevoie să o spun, reproducem prefaţa din volumul întâifi, prefaţă datorită cunoscutei pene a d-lul dr. Socor, profesor de fisiolo-gie şi şeful serviciului boalelor de ochi al casei sf. Spiridon:
„Se ştie că legile care guvernă mişcările populaţiunei, morbiditatea şi mortalitatea în diferite ţeri, alcătuesc una din problemele cele mal înalte ce se înfăţoşează cuge-tărel economiştilor şi filosofilor. Legile a-cestea însă reiese din cercetarea raportului numeric a menţionatelor fapte. Acesta este scopul care’l urmăresc în parte, analele spitalului sf. Spiridon.
In statisticele medicale a celor 14 spitale din Moldova se oglindeşte starea sanitară a unei însemnate părţi din populaţiunea ţerel noastre; din ele se pot deduce raporturile numerice cele mal importante pentru toate faptele cu care are de a face ştiinţa medicală.
Inserarea însă numerică, fără niel o critică, fără nici o observaţie se înfăţişează în un mod cu totul sec, de aceia am crezut de cuviinţă ca pe lângă aceste statistici se publicăm şi observaţiunele, ori notiţele trimese de către şefii de serviciu şi ajutoarele lor.
www.dacoromanica.ro
Ast-fel cred că se pot aduna documente preţioase, care, de alt-fel, n’ar fi vezut lumina zilei. Ast-fel se pot vedea metoadele de şcoală, şi apoi, avem o deplină convingere că Analele spitalului sf. Spiridon vor deveni cu timpul, uo câmp de onoare, în care medicii casei se vor întrece prin activitatea lor ştiinţifică; căci concurenţa în ştiinţă, ca pretutindene, produce efectele sale bine-făcătoare.“
Aceste Anale sunt o notă bună pentru e-pitropia actuală şi am dori ca această publicaţie se continue.
Aşteptăm cu nerăbdare şi volumul al duoi-lea ca să ne putem pronunţa asupra valo-reî ştiinţifice a acestei publicaţiunl.
L«
—--------------------
Minorii naturalizaţilor
(Urmare şi fine)
D-nil Leon Daniel, Albert E Daniel, Mayer Weisengriin, Samuel W. Weisengriin, Isac Leibowitz, Dr. Bernhard Taussig, D. Wortman, Dr. Wilhelm Finkelstein, Dr. Ioan Herdan, H. V. Buiu, evrei împământeniţi din Iaşi au adresat Camerei următoarea petiţiune:
Domnule Preşedinte, Domnilor deputaţi,
o
I i
Am căutat a ne da seama de spiritul a-cesteî nuol propuneri şi a vedea dacă alăturea de avantagiul vădit ce se acordă u-nel categorii de împământeniţi, nu se loveşte cel puţin dreptul altora, drept întemeiat pe aceiaş bază, legea, şi prin urmare tot aşa de sfânt ca şi acelor dintâi.
Ni se pare nelogic ca aceiaş jurisconsult, care în 1889 înţelegea în aceiaş sens efectele naturalizăreî după spiritul şi textele art. 7 şi 9 din Constituţiune, să găsească în urmă o deosebire între aceste două articole, care să-l ducă la conclusiunl diametral opuse.
Pare a fi scăpat din vedere onor. Dl. Lahovari că de şi în aparenţă propunerea D-sale se referă la o situaţiune, cere de unii se încearcă a se pune în discuţiune, în fapt însă ea are de scop a legifera asupra drepturilor unor persoane ce au o po-siţiune legală câştigată şi bine definită. E vorba de drepturile de cetăţenie ce am dobândit noi şi de consecinţele ce resultă din ele pentru familiele noastre, şi este stabilit că din moment ce cine-va a obţinut natu-ralisarea el devine român, bucurându-se de plenitudinea drepturilor garantate Românilor prin Constituţiune, fără ca motivul special pentru care naturalisarea a fost acordată fie-căruia să-I altereze întru câtva din drepturile dobândite.
Art. 8 din Constituţie prescrie : împământenirea aseamănă pe streini cu Românul* şi art. 10 prescrie:
„Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toţi românii sunt egali înaintea le-gel...‘ Ast-fel nu se pot creea de cât drepturi de o potrivă pentru toţi românii fără escepţiune. Contrariul ar fi o violare flagrantă a Constituţiunel.
De asemenea pare a fi scăpat din vedere onor. depntat propunător că art. 9 din Constituţiune fiind înscris în 1876, iar art. 7 în 1870, nu o diferenţă de termeni ce s’ar descoperi acuma poate fi utilizată pentru a se deduce o interpretare juridică deosebită. Bunul simţ şi jurisprudenţa se opun la aceasta.
Dar din studiul serios al art. 7 şi^ 9 şi din comparaţiunea textelor, resultă în mod neîndoelnic că ambele sunt pătrunse de u-nul şi aceiaş spirit, adică al naturalizăreî individuale şi că în art. 9 e pur şi simplu vorbă de o dispensă de stagifi pe motiv de rasă, şi de nimic alta, în favoarea Românului născut sub protecţiune străină care nu e originar din România liberă. El o obţine după regulele generale, adică prin puterea legiuitoare, individual, prin lege, având factorii legislativi facultatea a ’I-o acorda saă a ’I-o respinge. Procedura cate s’a urmat necontenit pînă în present cu a-tarl cereri, nu diferă întru nimic fie procedura ce s’a urmat cu cererile întemeiate pe art. 7 ; unele şi altele se adresează guvernului, se înaintează de acesta cu proect de lege Camerilor, care desbat şi votează asupra lor şi le admit sau resping, se promulg, etc. Prin urmare ambele articole nu pot fi interpretate de cât într’un singur sens.
D-l propunător caută a trece peste acest obstacol legal printr’o nomenclatură făcută ad-boc şi se încearcă ast-fel a crea o deosebire în materie de naturalisaţiune, numind pe acea prevăzută de art. 9 „recunoaştere* şi păstrînd numai pentru categoriele enun-ciate în art. 7, denumirea de „naturalisaţiune*.
Această deosebire de nomenclatură este răti aleasă, căci nu figurează şi este chiar în contradicţiune cu textul şi jurisprudenţa urmată, prin urmare nu poate servi spre a întemeia pe dînsa definiţiunl juridice. Dacă însă, din motive cu totul distincte de chestiunea juridică, am fi dispuşi a admite nomenclatura de care se serveşte, totuşi ne va fi imposibil a descoperi o deosebire între categoria art. 9 şi categoriile art. 7 § II alin. b şi c., care şi acestea ar avea caracterul de recunoaşteri.
Pentru a dovedi cât de neîntemeiată este încercarea de a stabili pe aceste motive o deosebire virtuală în materie de naturali-saţiune, ne vom permite a menţiona, că odată, ,cu aceas.tăpropiţnare a d-lulJuahovari, neapărat cat corolar, s a mal depus o altă propunere pentru o schimba procedura de urmat în resomrea aşa numitelor cereri de
	
„recunoaşteri*, simţindu-se trebuinţă a se statornici în acest chip o concordanţă ce altmintrelea ar lipsi, şi a se da cel puţin ast-fel o aparenţă legală interpretăreî proiectate.
Cele ce am avut onoarea a ve expune mal sus sunt o dovadă vie că propunerea în chestiune trece peste limitele permise a dreptului interpretăreî şi este curat o modificare a Consşituţiunel. Pentru a putea fi primită de Cameră, ar trebui să nu atingă legile constituţionale, renunţând a face deosebiri şi îmbrăţişind toate categoriele de naturalisaţi.
Pentru noi care am câştigat împământenirea noastră pe baza legilor existente şi care ne aflăm în posesiunea drepturilor de cetăţeni români, uicî o lege modificatoare nu poate ştirbi, întru cât ne priveşte, efectele drepturile dobândite şi nu putem considera propunerea d-lul Lahovari, de cât ca un atac direct ce se îndreaptă în contra noastră şi în faţa căruia suntem îndrituiţi a protesta cu toată energia.
Apelăm la spiritul de înaltă justiţie a o-norabilel Camere, şi sperăm că va aprecia cu bună-voinţa el obicinuită argumentele invocate, pentru care ve rugăm d-le Preşedinte şi d-lor Deputaţi, ca venind în des-baterea domnieî-voastre propunerea interpretativă a d-lul Ioan N. Lahovari să nu o votaţi de cât cu condiţiunea ca benefi-ciele naturalisărel să fie aplicate familielor tuturor acelora ce att abţinut’o, conform art. 7 sau art. 9 din Constituţiune fără deosebire.
Primiţi ve rugăm, Domnule Preşedinte şi Domnilor Deputaţi, asigurarea înaltei noastre consideraţiuni.
(Urmează iscăliturile.)
ALEXIS BOUVIER
O călătorie în balon
—Aşa, tinere, am fost geandarm la X...
Intr’o zi, când îmi aprindeam luleaua în poarta gendarmeriel, veni nn domn, era înalt, uscat şi îmbrăcat prost. Yeni spre mine, şi ’ml zise:
—	Gendarm, mâine de dimineaţă am să-’ml înalţ balonul; îmi trebue un om.
—Spuneţi vagmaistrulnl, ’l-am respuns eu.
A vorbit vagmaistrului şi pentru cinci franci pe mine m’a trimes de corvoadă.
*
* *
înălţarea balonului trebuia să se facă în piaţă.
La ceasurile nouă de dimineaţă eram la postul meu.
Balonul era deja jumătate umplut. D-l cn balonul ’ml zise:
—	D-ta eşti sdravăn şi voinic; să ţii bine de fringbie şi să nu ’i dai drumul până nu-’ţi voia spnne.
Mi se poruncise să me supniu la poruncile lui şi m’am supus.
Totul merge bine, balonul se umflă; d-l pune să-’I încarce panerul cu saci plini cu nisip, cărora le zicea lest.
Se urcă şi el în paner şi ne strigă:
—	Luaţi aminte!
*
* *
Ett ’ml-am zis : bun 1 ştiu eu ce trebue să fac! şi me apuc bine de fringhie.
—	Daţi drumul 1 strigă el.
Eu ’mî ziseiu: acuma-I acu să-’mi ’arăt vrednicia i îmi iau posiţia şi trag de frin-ghiă.
Toţi ceW’alţl dafi drumul; numai eu trag, şi trag şi trag!
Sunt ridicat pe sus ca un pompon legat de coada unui zmeii.
Lumea de jos strigă, aeronantul se uită în jos şi, când me vede spânzurat, îmi zice :
—	Dar dă-I drumul, geandarm.
MS uit în jos; cel puţin cinci etaje a-veam subt mine.
—	Drace ! ’ml-am zis. Mal bine me duc în raiă spânzurat de balou, de cât să me duc în iad dându-mi drumul.
Şi strâng şi mal tare de fringhie pe care o sucesc pe după mână, până ce me sângerează; sabia mi se împleticea între picioare.
—	Nu m’al auzit ? întrebă aeronautul.
—	Nici odată nu me dau jos, ’l-am răspuns eu strângând şi mal tare de fringhie.
—	Atunci urcă-te încoa.
—	Unde-I scara ?
—	Stal.
Ah 1 afurisitul! nu mal de două ori a tras de fringhie şi m’a şi băgat îa coş.
* *
3fc
După ce ’ml-am midi venit în fire, am zis aeronautuluî.
—	De plăcere călătoriţi cu balonul ?
—	Nu, am un scop.
—	Şi unde mergeţi?
—	In lună!
—	Ah! Ve rog să nu glumiţi I Să nu me faceţi să lipsesc de la apel.
—	Yom ajunge în două ceasuri...
—	Vom ajunge în două ceasuri ?
—	Ori ajungem ori crapă balonul.
—	Doamne 1 Ce spuneţi ?.. Nu e glumă ?
—	Nici o-dată nu glumesc 1
Sudoarea mi se îmbrobona pe frunte şi
’ml înghieţa sângele în vine.
Aeronautul era vesel şi golea sacii cu nisip peste coş.
* •
După ce a golit toţi sacii, s’a desbrăcat de palton şi l’a aruncat în jos: s’a desbră-Cftt de vestă şi a aruncat’o şi pe ea; apoi s'a întors spre mine şi ml-a zis •
—	Gendarm. safc'ja d-tale.
—	Ce aveţi să faceţi cu ea?
—	Ad-o iute, iute....
—	I-am dat’o, crezind că are să facă manevră cu ea; dar abia a luat’o în mână şi a şi svârlit’o peste coş.
Se uită la mine .. dar cu o privire aşa de ciudată că me înfiorăl.
—	Trebue să ne mal urcăm...
—	Ah!
—	Suntem prea grei!
—	El bjne?
*
* *
’ŞI ţinti ochii aprinşi la mine, apoi mS întrebă:
—	Cât eşti de greu ? Cât tragi la cântar ?
Pricepui ce voea şi, adunându-ml toată
energia, i-am răspuns:
—	Nu trag aşa mult, mal cu seamă dimineaţa înainte de masă.
—	Gendarm, a mal întrebat el, cât tragi la cântar ?
—	Doue chilograme.... şi încă cu sabia cu tot!
—	Doue chilograme, spuse el tare,., sunt o sută de metrii... Aide!
—	Şi se repezi la mine.
Pricepeţi că aveam aface cu un nebun.
Tare rău era se fie pentru mine de aşi fi fost învins.
Ne prinserăm în braţe şi o luptă violentă se încinse între noi... Amenduol ne prăvălirăm în coş... ’Ml-au slăbit puterile un moment, el s’a smuncit şi s’a ridicat în sus...
*
* *
Abia avuiu vreme să’l apuc iar.
’L-am ridicat cu amendoue mâinile şi peste coş ’l-am svârlit în spaţiu!
—	Cum d-ta aî svârlit un om... oh!
—	Aide tinere, spune gendarmul rîzind,
am visat asta într’o zi când eram de gardă la balonul d-lul Nadar.
IMFORMATIUNI
Azî la Senat după ce ’şl va sfîrşi discursul asupra legeî clerului d. Mârzescu va vorbi d. Gr. Panu. asssa*
E probabil că Camera va sftrşi azi cu votarea legeî maximului.
Atunci Sâmbătă se va pune la ordinea zilei interpelarea d-lul C. C. Dobrescu.
Duminică la orele 10 jum., se va face în grădina Cişmegiu schimbarea gardel cu paradă (res vod).
Regele şi principele moştenitor vor asista la această paradă.
Astă-zl pe la orele 5 dimineaţă, s’a găsit spânzurat, într’o magazie din strada Brutari, individul Gkeor-ghe Raţu.
Cadavrul a fost trimis la Morga.
Azi dimineaţă s’a transportat la spitalul Colţea femeia Clara Covaci din strada Muzelor No. 22 care s’a otrăvit cu soluţie de fosfor.
Astă noapte s’a prins individul Nicolae Ştefănescu pe când spărgea o prăvălie de pe soseaua Griviţa.
Asupra lui s’ab găsit vre-o 800 lei bani şi bijuterii.
Din interogatorul ce i-s'a făcut s’a dovedit că numitul a făcut mai multe ale spargeri şi soţii.
Aseară d-şoară Agata Bărsescu a obţinut un succes din cele mal strălucite în Maria Stuart.
Teatrul era literalmente plin.
Nici un loc nu era neocupat, nici în staluri, nici în loji. Regele împreună cu prinţul şi principesa moştenitoare asistat! la reprezentaţie.
S’ati făcut ovaţiunl entusiaste artistei la finele actelor al III-lea şi al V-lea unde s’a relevat ca tragediană de prima forţl,
Mâine seară d-şoara Agata Bărsescu va juca în Faust* ksw
Anunţăm cu deosebită plăcere că Duminică 18 Aprilie la ora 2 şi jum. se va celebra în biserica Domniţa Bălaşa căsătoria amicului nostru d. dr. Marcel Brandia cu gentila d-ră Caleopi C. Anastasiu.
Urăm toate fericirile tinerel perechi.
Representaţia dată de celebra artistă d-şoara A. Bârsescu în profitul Ligel culturale va avea loc Mercur! 21 Aprilie la Teatrul Naţional.
Pe lîngă una din cele mal alese piese ale repertorulul distinsa artistă va recita 2 bucăţi de versuri de E-minescu şi de Al. Vlahuţă.
AlaJtăerl, seară Jfiercurî i4 Marti e, pt când muncitorul Vaience Fia*
reseu împărţea manifeste socialiste pentru serbarea şi manifestaţia partidului Muncitorilor pentru 1 Mai fi printre muncitorii de la fabrica Le-maitre, comisarul Rusescu de la secţia 3 se repezi înfuriat asupra lui Florescu, dându-I palme, înjurându-1 şi coufiscându-I manifestele.
Protestăm în potriva acestor barbarii săvârşite de aUenţiI poliţiei.
Duminica viitoare (18 Aprilie) se va face o serată literară în sala A-teneulul, în beneficiul talentatului nostru compatriot d. G. Kirîac, elev al conservatorului diu Paris.
D-nil Delavrancea şi Di*. Ucechiă vor ţinea câte o dizer-taţie. D, A. VSahuţă va citi versuri inedite.
Intrarea: 1 leti. în stal şi 2 lei în lojă.
Biletele sunt numerotate şi depuse spre vânzare la librăria Graeve * & Comp.
Tot la librăria Graeve se găsesc de vânzare mai multe din operile musicale ale compatriotului nostru G. Kiriac.
Serviciul telegrafic
Londra, 27 Aprilie. — Camera Comunelor. D. Asquith a cerut d-lu! Sexton să îşi amâne interpelarea ce are intenţiunea să o facă relativ la pretinsul atentat în contra d-luî Gladstone, din cauza gravităţeî sale. Această afacere e supusă la o anchetă judiciară.
Madrid, 27 Aprilie. — „El Liberal" a-nunţă că împăratul Germaniei înainte de a se întoarce la Berlin, va visita câte-va porturi spaniole.
„Correspondencia" zice că Franţa a a-dresat guvernului spaniol o reclamaţiune în privinţa omorului unui supus francez de către vamaşii spanioli. Reclamaţiunea e concepută în termeni foarte moderaţi.
S’a deschis o anchetă în privinţa incidentului.
Yiena, 27 Aprilie. — Polii. Corespondent,. Sultanul avea intenţiunea să trimeaţă la Livadia o misiune pentru a saluta pe Ţarul. Acesta i-a mulţumit Sultanului pentru atenţiunea sa, dar l’a rugat să nu tri-meaţă misiune, mai mulţi membrii ai familiei imperiale fiind bolnavi.
Constantinopote, 27 Aprilie. — Colonelul şerb Markovicî, însărcinat să notifice Sultanului urcarea la tron a regelui Alexandru a sosit. El va fi primit Sâmbătă de către Sultanul.
Belgrad, 27 Aprilie. — Toate svonurile despre crisă sunt neîntemeiate.
Oficialul publică lista preşedinţilor biurou-rilor electorale Feridum-Bey ministrul Turciei, s’a întors după un concediu de 10 luni.
Yiena, 27 Aprilie.—In noaptea trecută, mai multe sute de dulgheri în grevă, au aruncat cu pietre asupra agenţilor de poliţie. Aceştia au fost nevoiţi să facă us de arme. Nimeni n’a fost rănit. Provocatorii au fost arestaţi.
Budapesta, 27 Aprilie. — „ Ungarische Post® anunţă că împăratul Franţ Iosef va sosi la 3 Maitt aici şi va sta câte-va zile.
Cadlx 27 Aprile. — Yr’o 30 de indivizi bănuiţi au fost arestaţi ca previsiune a evenimentelor ce ar putea să se întâmple la 1 Mai
Catana 27 Aprilie. — Lavă incandescentă a apărat la craterul central al Vesu-viului.
Eplnal 27 Aprilie. — Un incendia s’a declarat la boiangeria din Thaon-les-Vosges care ocupă 1800 de lucrători. Pagubele se evaluază la 2 milioane.
- ------ -- -
Ştiri mărunte
Aflăm cu plăcere logodna d-lui dr. Elia Silbermann din Bârlad cu gentila d-ra Dorina Rosen din Targu-Ocna.
Felicitările noastre tinerilor logodiţi.
Asoclaţinnea generală a studenţilor u-
niversltarl, pentru congres, secţia Bucureşti
Se aduce la cunoştinţa d-lor studenţi că pentru representaţiele date de d-ra A. Bârsescu la Teatru Naţional, s’afi Scut următoarele reduceri:
La stalul II cu 4 lei în loc de 8 lei.
La stalul UI cu 3 lei în loc de 6 lei, şi la galerie (nenumerotată) cu un lefi.
D-nii studenţi îşi vor justifica calitatea la casa Teatrului cu tichete liberate de la societatea ^Unirea®.
Secretar gen., G. I. Ştefănescu- Gângă
I? E T Pt EC E B I
Teatrul Naţional. — Turneul Agata Băr- j sescu.
17	„	Faust.
19	„	Heimath.
20	„	Emilie ffalotti.
Teatrul Naţional. — DuminicS 18 Aprilie I
se va. da n reprezentaţie fo feeaeficral i-hiî G. I Ndttara. Se va juca „Aweaia1 SeirtiL comedie' iu 4 acte de Jules SauSşau.
Celebra artistă română d-şoara Agatta Bărsescu
înainte de a plec din Bucureşti va da o represen-taţiune în beneficiul Ligel culturale.
Teatrul Hugo.— giardinetio, revists din mal multe operetei
Coloseul Oppler. — Reprezentaţii date de trupa de varietăţi.
Cafeneaua Naţională.—jin fie-care sears concert.
EOiYSil li*

Corpurile Legiuitoare
CAMERA
(Urmarea şedinţei de la 15 Aprilie 1893).
Art. 79—83, relative la drojdii de bere, uleiuri, grăsimi, patiserie, răşină etc. s& votează.
Art. 84. Benzina 14 fr, 100 kgr. se vo-tează, cu adausul că această taxă se va percepe nu numai îa intrare dar şi în comună.
Art. 85. Uieiuri comestibile etc. se votează.
Art. 86. Ceară albă, 15 lei 100 kgr. în corn. erbane. Se scade la 5 lei în corn, rurale.
Art. 87—90 se votează nemodificate.
Art- 91. Lumânări de stearină 16	,
100 kgr. se adaugă că această taxă se va percepe la intrare, ca şi în comună.
Art. 92 şi 93 se primesc.;
Art. 93. Petroleu rafinat, zis gaz, şi u. leiu de schist rafinat, 12 fr.
In comunele rurale taxa va fi 2 fr. suta kgram.
Art. 94—97 se votează.
Art. 98. Lemne de foc de orî-te fel sterul 0.30. Pentru un car cu patru trăgători 1 leu', cu 2 trăgători 50 bani.
Şsdinţa să ridică la ora 6 fără 20.
uprj
t)4.
Şedinţa de la 16 Aprilie 1893
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. sul prezidenţia d-lul General Mânu.
Prezenţi 98 d-ni deputaţi.
D. R- Stanian depune o petiţie a nia multor locuitori cari cer să li se vândă îi lături Moşia Zminicelele rămasă de la Ip siîaute.
In acelaşi timp d-sa interpelează pe nr, nistrul domeniilor asupra succesiune! acesfi? moşii.	?
D. D. Moruzi întreabă de ce nu se res pectă legea care zice că străinii ne naturali zaţi să nu facă armată. Pentru ce nu s şterg din cadrele armatei străinii cu gradi de ofiţeri?
La ordinea zilei urmarea discuţii asupi legeî maximului.
La art. 99 (lemn de construcţie brut/. primeşte nn amendament al d-lui Cerche £ care hotărăşte că se va plăti 1 fr. pent-j metru cub.
Lemnul cioplit (art. 100) va plăti 1 fij şi 50 bani iar lemnul fasonat (art. 101 va plăti 2 fr. de m. c. Lemnele de aba nos, mahon, acaju întrebuinţate la mobil 40 fr. 100 kgr.
Art. 102 se primeşte.
Art. 103 relativ la petre ordinare pe« trn construcţie să admite, după ce se ţr meşte un amendament, care scuteşte a taxă bolovanii.
Ari.-104, 105, 106 se admit.
Să propune ştergerea art. 107, 108, 10 şi 110 relative la Ardezie, nisip, pietri materiale diverse de păment fără smalţ.
Camera respinge amendamentul, prin 11 mare aceste articole se menţin ca în pro«
Art. 111, 112 şi 113 se admit.
Art. 116 se admite după ce se adm două amendameute, unul care scuteşte rumbul, cel alt care spune că taxele pra orzului, ovezului şi meiului se perea numai de la productele destinate coaat mărei în oraş.
Art. 117 se modifică astfel:
Uleiuri esenţiale... un kgr. 1 leu 50 bg
Uleiurile numite Iris, Ilau, Ilau Ro pot fi supuse până la o taxă de 100 kilogr. Acele de flori de portocală Ner până la o taxă de 10 lei kgr. iar compuse pentru fabricarea licuorurilor T la o taxă de 40 fr. kgr.
Art. 118 119, 120 şi 121 se admit modificate.
Art. 122 se votează cu modificarea scuteşte alcoolul amulic.
Art. 123 se suprimă.
Art. 124—132 se admit nemodificate!
Art. 133 se admite cu scăderea taxe] supra cârmîzului la 25 fr. pentru 100 k
Art 134 (parfumuri) se admite ureîn se taxa de la 100 la 200 fr. pentru 1 de kgrm.
D. Budn propune doue articole noi, o taxă de 1 fr. la suta kgr. obiecte de ’ şovenie a 2) 5 fr. la perechea de cărţi.
D. Carp combate această propunere. spune că nu se poate pune taxe pe mai facturi, căci ar îngreuna tratativele per convenţii comerciale şi ceva mai gravvj da dreptul străinilor se taxeze taxe u renţiale grânelor noastre cea-ce ne UŢ duce o pagubă foarte mare.
D-sa declară că guvernul face chestia nisterială din taxarea manufacturilor.
D. M. Ghermani spune că nu stJ pune taxe asupra cărţilor de joc, dq_0i ce Bunt monopolizate de Stat. D-sa sâ clară contra acestui monopol şi spjine va veni cu o lege sâ’i desfiinţeze este un monopol nenorocit.
Se cere închiderea discuţiei.
D. N. Voinor vorbeşte contra. D-?l testă contra atitudinel guvernului caij, chastrs mirrsfcerială cu ocazia unei D-sa ‘cere să se Jase discuţia liberă nu se' vâre pe- gâto* qeprtaţilor inte:
i
www.dacoromanica.ro
sacs#
I, U P T A
BgSMg
străine numai pentru speranţa că se va cîş-tiga ceva avantagiî. (apl.) Nu se poate cîş-tiga nimic când tu dai tot de mal înainte, (aplause).
D. Voinov spune că argumentul d-lui Carp nu e serios de oare-ce sunt impuse manufacturi ca conserve alimentare, mal bine etc, (apl.)
D. N. Fillpescu vorbeşte pentru închiderea discuîiî, d-sa spune că d. Yoinov a sgus tot ce se putea spune în fond. Argumentul d-sa că sunt deja obiecte manufac-turale impuse, nu e exact. D-sa a confundat manufacturele cu conservele alimentare. D. Filipescu crede că membrii majorităţei vor adopta părerea ministrului, căci este o chestie de principiu şi de sigur că la a-semenea chestie se pun chestiele ministeriale, nu vor fi de părerea, guvernului acei ce fac pe guvernamentalii, la Focşani şi pe opozanţii în Bucureşti, acei se umblu pe la ministere, ca să starue pentru menţinerea prefectului din judeţul lor.
D. Voinov cere cuvântul în chestie personală.
Se pune la vot cu bile închiderea discuţiei.
Votanţi 79.
Bile albe pentru 45.
„ negre contra 34.
Preşedintele, Ve rog să discutaţi cum rămâne acest vot.
D-nil Stoicescn şi Triandalil arată că votul e nul de oare ce n’a întrunit numărul cerut de regulament.
Preşedintele proclamă votul nul.
Se suspendă discuţia acestor art. până mâine, când se vor vota a doua oară închiderea discuţii.
Se urmează cu discuţia asupra celor alte articele.
S E H 1TUL
(Urmarea şedinţei de la 15 Aprilie 1893).
La orele 4 şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
La redeschiderea şedinţei.
1). Mârzescu critică disposiţiunile art. 13 din noul proect de lege în care se stabilesc condiţiunile ce trebue să însuşească cine-va pentru a putea fi făcut preot, şi că astfel cum sunt stipulate aceste condiţiuni se calcă canonele bisericeşti.
Astfel un senminarist care ar lua de soţie o artrstă nu poate după canoane să fie hirotonisit preot, aceasta nu se specifică în art. 13.
D. Tache Ionescn. Nu.
D. Mârzescu. Legea nu vorbeşte nimic despre aceasta.
D. Tache Ionescn: legea nu se preocupă de aceasta, de oare-ce se lasă episcopului să esamineze dacă seminaristul tntrunesce toate condiţiunile prescrise de Canone pentru a ’l face preot, şi numai în urma re-comandărei Episcepilor se fac preoţi, vrea să zică se lasă partea bisericească cu totul la desposiţia şefi’or de Eparhi, şi nu vede în caşul acesta de ce se plânge d-1 Mârzescu.
D. Mârzescu observă apoi că legea nu prevede pedeapsa ce se aplică acelor cari vor herotonisi o persoană nedemnă de a fi preot.
Regretă lipsa mitropolitului primat despre banca prelaţilor pentru a ’1 auzi în caşul acesta cum va susţine legea; or e vacant acest post.
D. Tache Ionescu.— Pînă ce nu va a-pare în Monitorul Oficial că s’a primit demisiunea înaltului prelat postul nu va fi vacant.
D. Mârzescu întreb atunci pentru ce a apărut In Monitor decretul prin care Sf. Sa şi-a regulat dreptul la pensiune ? Şi tocmai acum când se discută o lege atât de importantă pentru Sf. Sa a găsit de cuviinţă să se retragă la Căldăruşani ?
D. Tache Ionescu — Compromiteţi prestigiul bisericei cu acusaţia ce aduceţi Mitropolitului.
Find orele 5 se pune la vot prelungirea şedinţei şi se aprobă până la ora 6.
D. Mârzescu se întreabă apoi cine va fi chemat să tranşeze neînţelegerile ce se vor ivi între prelaţi şi ministru. Legea e mută în această privinţă, de exemplu un prefect de judeţ va raporta ministerului că cutare protopop face oposiţie guvernului, episcopul va susţine pe protopop care va fi un excelent preot. Ministrul cu toate a-cestea după legea actuală va avea dreptul să revoace pe protopop fără să ţină seamă de protestarea episcopului. D. Mârzescu se miră cum dupe banca prelaţilor nu se vede protestînd.
La orele 6 şedinţa se ridică urmând ca d. Mârzescu să continue discursul în şedinţa de azi Vineri.
Şedinţa de la 16 Aprilie 1893
Şedinţa se deschide la orele 2 1ji sub preşidenţia d-lui Gr. Cantacuzino.
Presenţi 71 d-ni senatori.
Se fac formalităţile obişnuite.
D Şendrea depune o petiţiune a mai multor comercianţi din Iaşi care protestează în contra legeî maximului.
La ordinea zilei continuarea dir-cuţiel'ge-nerale asupra legeî clerului.
D. G. Mârzescu continuând în combaterea proectului de lege susţine că atît prin Constituţiune cât şi prin legea sinodală canoanele sunt recunoscute ca legi ale ţârei.
Că prin actualul proect de lege în loc să se respecte cele alte legi ale ţărei se strivesc şi se calc în picioare.
Prin art. 17 se crează un consistoriu în afară de legea spirituală şi cea sinodală.
In susţinerea argumentărei sale oratorul citeşte diferitele disposiţiunl a legeî sinodale.
Criticăr disposiţiunile legeî în privinţa recursului pentru sentinţele pronunţate de consistoriu.
Citeşte apoi canoanele din Antiohia pe care Ie susţine că au fost luate ca model de toate cele l’alte sinoade.
D. Al. Lahovari. D-ta citeşti acestea pentru a susţine că un preot eşit diu temniţă să poată sui pe treptele altarul u .
P. S. Episcopul de Argeş, aceasta aşa e chiar eîi am fost chemat pentru a judeca aceasta.
D, Mârzescu. Eu nu fac de cât să citesc şi se vS demonstrez că se calc canoanele.
D. Al. Lahovari avocat de cause murdare.
D. Mârzescu. D-ta eşti ministru de cause murdare, şi se nu crezi că nu’ţî voiu întoarce toate graţiosităţile.
D. Al. Lahovari de doue zile nu faceţi de cât să ne citeşti canoane.
D. G. Mârzescu pentru d-ta acestea sunt lucruri greu de înţeles.
D. Tache Ionescu spune că’ieartă orice expresiune iar atribui, cum i-a ertat şi eri pe cea de nemernic, de oare-ce vine de la un om glumeţ.
D. G. Mârzescu critică disposiţiunile le-gel prin care se lasă mâna liberă ministrului de a regulamenta afacerile bisericeşti.
Critică disposiţiunile legeî în noua orga-nisâre ce vroeşte să se dea seminarelor. D-sa vede în adever în raportul făcut pe lângă proectul de lege că se motivează prin frase frumoase îmbunătăţirea seminarelor, apoi ce fel de îmbunătăţire este aceea care sdruncină basa acestor instituţiunî.
La orele 4. D. Mârzescu ’şî continuă discursul seu.
—----r^ST^r^-r——
ULTIME INFORMAŢII
Azi la cameră cu ocazia discuţii asupra propunere! d-lu! deputat Budu de a se taxa cu 1 leti suta chilo-gram. de obiecte de braşovenie d. Carp a declarat în numele guvernului că nu poate primi nic! o taxă comunală asupra obiectelor de manufactură, aceasta în vederea tratativelor pentru încbeerea convenţiilor comerciale.
Guvernamentali! pur sânge ati cerut închiderea discuţi!, care a fost combătută de d. N. Voinov.
Votul a fost nul de oare-ce 34 ati votat contra închidere! discuţiune! şi 45 pentru.
Votul se va da din no ti mâine.
Una din cele d’întîî leg! ce se va discuta de Cameră după legea maximului va fi legea judeţiană.
Şi mâine va dura la cameră discuţia asupra lege! maximului
Mâine se vor discuta toate propunerile de nou! taxe ce se vor face.
Aflăm cu adâncă părere de r8ii Încetarea din viaţă a d-lu! Bimcea stenograf şi avocat.
Intr’o notiţă ce am publicat mal deunăzi cu privire la recursul fostului portărel de laş!, Paraschiv, am spus că unul din motivele de casare era că unul dintre juraţii car! l’ati ■ osândit nu era încetăţenit. Am adăo-gat că d. procuror general Filiti ar fi cerut respingerea acestuî motiv de casare, susţinând că juratul în chestiune a obţinut cetăţenia pe urmă | şi că aceasta are putere retroactivă pentru toate actele sale până la naştere.
Adevgrul e că d. procuror Filiti n’a susţinut aceasta de cât pentru recunoaşterile de Român, iar nu pentru indigenată. Afară de asta a invocat chiar o hotărâre a înalte! Curţi de casaţie dată într'un proces electoral.
Suntem dator! această rectificare şi dacă n’am dat’o imediat este că un amic ni-a făgăduit textul conclu-siilor d-lu! procuror, dar până az! nu le-am primit.
azi după amiazl sergentul-major de gardişti cu No. 106 a bătut în-tr’un mod îngrozitor pe băiatul Nae Câmpineanu, care împărţea pe Calea Văcăreşti, manifestele clubului mun citorilor lansate cu ocasia serbărel zile! de 1 MaiU.
După ce ’l-a tras o bătae zdravănă la dus la secţia Il-a unde ’l-a călcat în picioare şi ’l-a luat toate manifestele,
Rugăm pe d. prefect a pune la locul lor pe aceşti selbatici cari ’şi permit a bate şi a chingiui lumea fără ruşine ziua nămiaza mare.
Azi s’a împărţit la Cameră rapor- j tul asupra proectului de lege pentru organizarea corpului technic de la j ministerul lucrărilor publice.
A eşit de sub tipar, şi se află de vânzare la librăriile din capitală în o bruşură, frumos imprimată, importanta conferinţă „Cât putem şti despre lume, “ a d-lui Greorge C. Dragu, profesor de filosofie la liceul „Lazăr“, conferinţă ce d-sa a ţinut la Athe-neQ.—Preţul unei broşuri 1 letl.
Mulţumire
Ia noaptea de 27 Februarie a. c., mi s’a furat în Brăila un cal, pentru care am reclamat justiţiei din Brăila; dar fără rezultat satisfăcător. Graţie însă energicului primar din comuna Pogoanele (Buzeu) d. Neagu Condruzescu şi notarului N. St. Constanti-nescu hoţul (Stan Raban) a fost prins şi calul med găsit. Pentru acestea aduc viele mele mulţumiri acestor harnici şi cinstiţi slujbaşi,
Necula! Popescu
Şef de vătafi, Brăila
R dbeoa Ec^ejaaisreig Lasav $eG@Mş!§i&
LOGODIŢI
Botoşani	Dorohoiu
Eforia Spitalelor Civile
PUBLICAŢIUNE
La 3 Mai 1893 orele 11 a. m. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru antrepriza jimblei şi pânei necesare spitalelor de la data contractului până la 1 Aprilie 1894.
Caetul de sarcine se poate vedea în cancelaria Eforiei în orî-ce zi şi oră de lucru.
No. 4415.
p. Şeful serv. Pomul Bâmniceanu
Eforia Spitalelor Civile
PUBLICAŢIUNE
La 5 Maiu. 1893 orele 11 a. m. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru antreprisa a 10000 kilogr. untură necesară spitalelor şi 200 kilogr. untură rafinată pentru farmacii, până la 1 Aprilie 1894.
Garanţie provisorie este de 600 lei, iar cea definitivă de 10 %.
Caetul de sarcine se poate vedea în cancelaria Eforiei în ori ce zi şi oră de lucru.
No- 4429.
p. Şeful serv- Romul Râmniceanu
Eforia Spitalelor Civile
PUBLICAŢIUNE
La 7 Maiu 1893 orele 11 a. m. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru antreprisa a 1300 stânjini cubi lemne de foc necesare spitalelor din cursul anului financiar 1893-94.
Concurenţii sunt obligaţi a depune la Eforie, cu 5 zile înainte de licitaţie câte un stânjin de lemne model.
Garanţie provizorie va fi de 4000 lei, iar cea definitivă 10 %.
Caetul de sarcine se poate vedea în cancelaria Eforiei în ori ce zi şi oră de lucru.
No. 4437.
p. Şeful serv. Romul Râmniceanu
Efor ia »P Statelor Civile
PUBLICUŢIUNE
In ziua de 15 Mai 1893, orele 11 a.m. se va ţine licitaţiune publică prin oferte sigilate la Eforia spitalelor civile din Bucureşti pentru confecţionarea a 279 tăbliţe de lemn pentru oprirea vînatulul.
Condiţiunile pentru confecţionarea acestor tăbliţe se pot vedea în ori-ce zi şi oră de lucru la serviciul Bunurilor Eforiei. Spre a fi admişi la licitaţiune, d-nii concurenţi vor trebui să depună pe lângă 0-fertele lor şi o garanţie în valoare de una sută lei.
Se pune în vederea d-lor concurenţi art. 40—57 din legea comptabilităţei generale a Statului.
No. 4360 1892 Aprilie 15
Charmilles ceasornice de
GENEVA
Ade ve râtul ceasornic, fin de siăcle, este fără contradicţie, Charmille de Geneva : Precesiune, Soliditate, Eleganţă.
Acest ceasornic, abia de erî, care este deja atât de apreciat şi de răspândit în toată Europa, este ultimul cuvânt al artei mecanice ; el este inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitabil; fie-care piesă devenită defectuoasă, poate fi înlocuită de ori cine uefiind chiar ceasornicar.
Minutarele se pun singure la oră printr’o simplă presiune. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, Italia, Rusia si Statele-Unite nu cer de cât: la Charmille de GSn'eve.
Cu mare greutate şi mari sacreficiî, am obţinut a avea singura concesiune pentru România întreagă. Pun aceste ceasuri în vânzare chiar de azi, garantate pe 2 ani, pe preţul derisoriu, de 20 lei bucata, cu o mică augmentaţiune pentru acele bogat decorate, şi cu cutii de oţel 25 lei sau de argint cu 35 lei.
Acord un rabat de 5 la sută pentru ceasornicarii şi revânzătorii cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi.
1,000 asemenea ceasuri sunt în continuu dispo-binile, in renumitul magasin.
Th. Radivon, 32, Calea Victoriei
www.dacoromanica.ro
Insecticidul N. H. Stinghe
Acesta este numele unui nou insecticid, cu miros plăcut şi higienic, de conifere.
EI este cel mal puternic şi Ia moment distrugător al moliilor, păduchilor de lemn (ploşniţelor) ouelor şi larvelor lor, gândacilor şi al tuturor insectelor păgubitoare şi supărătoare.
Este cel mal activ şi mal durabil mijloc pentru păstrarea hainelor de lână, de mătase, de pâslă, al blănilor. etc. fără să altereze stofele sau culorile ori 8ă le păteze.
Distruge omizile şi alţi părăsiţi al plantelor iară să ie aducă vre-o vătămare.
E microbicid şi prin urmare bun desin-fectant.
Şi cu toate aceste calităţi se vinde numai cu 80 bani flaconul de 100 grame; aşa că e cel mal eftin diu toate insecticidele cunoscute pînă acuma; aşa că pot să şi ’1 procure oamenii cu mijloacele cele mal modeste, fără să simtă sacrificiul ce fac pentru curăţenia, sănătatea şi avutul lor.
Insecticidul N. H. Stinghe se găseşte îu deposit general la farmacia Esculap din strada Clemenţei No. 27 Al. Bozoceanu, la farmacia!. Munteanu din calea Moşilor No. 68 şi la domiciliul subsemnatului în Bulevardul Carol I No. 49.
Inapoez înzecit preţul flaconului celui care ’ml va proba că n’a obţinut resultate cu insecticidul meu.
Dr. chimist, N. H. Stinghe.
Doctor. Oonst. D. Mm
OCULIST
—	10, Strada Căpitan Păun, 10. — Orele de consultaţiunî de la 2—4 p. m.
UŞI.
”olEiiTiFc«ETE“
NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCA
vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 22 ani Specialist îu boale lumeşti
DR- T H O H
—	No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — Intra tea numai prin Strada Sfinţii Voevozl Consultaţii de la 8 dini. până Ia 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care.
Dr. Minovici
Strada Câmpineanu No. 25
Consultaţi! 12—2 şi 6—8.
D-ruI KIRIJtC
Loc-ţiitor al d-lui fir of. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilitice în toate zilele de la ora 5—6 p.m. Strada Primăvere! No. 38
H. IHăRllUS
Bucureşti.—3 2 Str. Colţei 32.—Bucureşti
P; Se însărcinează cuinsta-laţiunî de gaz, apă, water-closete lavoare şi băi.
Mare deposit de Lămpi •şi Globuri de Gaz Aero-forna în Metal, Bronz şi Cristal.
Rog pe onor. public a visita magasimil mei şi se vor convinge că toate articole sunt de o quali-tate superioară, iar con-diţiune ori şi cărei instalaţiunl în această branşă sunt din cele mal avantagioase.
La farmacia A. Schuster din Râmnicul-Sărat este loc vacant de un licenţiat în farmacie cu salaru de lei 170 mensual, plus casă şi masă, a se adresa direct.
A LA VILLE DE BUCAREST
Calea "Victoriei 78 (fost No. 50)
Oasa I. R. HI A 31 R E R
Doamnă,
Am onoare a ve informa de reîntoarcerea mea din voiajul pentru cumpărări ce am făcut la Paris. Cu onoare ve aduc la cunoştinţă că am adus cele mal alese Modele de Rochi şi Confecţinn!
ULTIMELE CREAŢIUNI
Mare exposiţie de noutăţi, cele mal noul stofe pentru rochie de oraş şi de nunţi.
UMBRELE BOCj TE
şi un
mare asortiment de garnituri de tot nou
In speranţă că voiu fi încurajată de visita D-v., ve rog, Dosmnă, a primi înalta stimă ce ve păstrez.
M-me Louise Maurer
AMATORII SE ROSE
vor găsi o aprovisionare enormă de
mai multe sute de mii
de toate primele calităţi de
IR, O £3 j=n
altoite sus, mat jos şt de la pământ \ cu preţurile heobiclnuite de eftine
&
(Marele Ducat)
Furnisoril curţelor de Luxemburg, de Olanda, de Svedia, de Brasilia şi a Mrg. Comte de Flandra.
Catalogul descriptiv, coprinzând mal j bine de 2200 feluri de trandafiri se adresează gratis şi franco la cerere? francată.

Bursa din Străinătate
37 Aprilie 1893
Viena	Fior. |
Napoleonul. . . .	9.735
Imperialul ....	—
Livra turcească ■	11-
Arg. c. hârtie . .	100.—
Rubla		127.50
Credit-Anstalt .	343 50
Rent. perp. austr.	98,40
aur „ •	117.20
aur ungară.	115.40
arg. austr. .	98.-
Sch, asup. Londr.	122.70
„ „ Parisul.	48.80
„ „ Berlin.	60.05
„ „ Amster.	lOi.40
„ „ Belgiei.	48.60
„ „ Italiei .	46.70
Tendinţa fermă .	
Berlin	Mărci
Napoleonul . . . .	16.25
Ren. R. aur 5J/o-	98.-
C. F. R. „ .	84.80
R. aur 4J/o.	84.40
Imp. mun. Bucur.	98.70
Rubla		213.25
Disconto-Gesel. .	188.10
Sch. asup. Londr.	20.34
„ Parisul.	80.95
„ „ Amst. .	
„ „ Vieneî	165.80
n » Belgiei	80.85
„ „ Italiei	77,50
Tendinţa slabă.	
Paris Franci
Rea. fr. 4i/2 la o/o	107.17
n n 3 fj n	96.30
„ R. a. 40/0„ „	—
„ Ital 		92.95
„ Un. 5 ....	96 i/8
Ext. Esp ....	66,15
Imp, grecesc . .	365.-
Banca otomană .	602.81
Dat. unif. Egipt.	507.68
Loturi turceşti. .	
Cec asup. Lond .	25.35
Sch. asup. Yieneî	20312
„ „ Amst, .	205.56
n t> Berlin .	121.68
„ „ Belgiei.	9/32
„ „ Italiei. .	313/)fl
Tendinţa slabă. .	
Londra	L. St
Noul cons. engl.	99 Vi
Banca Komân .	63/4
Schimb, as. Paris.	25.32
„ „ Berlin.	20.59
„ „ Amst. .	12.04
Paris (Bal.)	Franci
Rent. franc. 3#/o.	96.30
Italiană .	92.90
Banca otomană	602.50
Tendinţa slabă.	
Francfort	Mărci
Rent. R. aur 5'J/0 98.75 »	»	„ 4% 84 30
Se vinde la fabrica de făină a d-lor Fraţi Galatzato din Brăila StradaRoşiori No.316, O MAŞINA stabilă Campound da 100 ea! putere efectivă cu 3 cazane de oţel suprafaţă de 55 m. pătraţi, fie-care cazau complect cu pompele, rezervoriu, încălzitor şi toate ţevele lor. Atât maşina cât şi cazanele sunt în stare perfectă. Doritorii se pot convinge de aceasta, văzendu-le funcţionând.
Pentru informaţiunl a se adresa în Bucureşti d-lul lulius Loeffler, Str. Doamnei.
mm
|g. NEIDLINGER j
I Maşini de cusut	1
Originale Singerj
^ se mută de la Gheorghe
n palatul fondaţiunel Univers tarei Carol I	®
— in faţa curţei regale —	/
Case de venzare
Sunt de venzare casele, prăvăliile şi locul din Strada Lucaciu No. 24 întinderea lor, este din colţul Stradel Mircea-Vodă, până la casele doamnei Ecaterina Dîmboviceanu.
Doritorii de a le cumpăra se vor adresa la Doctorul Hepites Strada Luminel No. 27.
Tabla de fer din Germania Traverse de fer din Germania Şine de drum dă fer
Var Hidraulic din rennmita fabrică Erler în Awga
Var alb gras fără piatră şi praf în tot d’auna în depozit la
S. A. f^ayer & G. OoSien
Chiristlgerie lângă Gara de Nord
iHTlOMETRU
de
M. S. ANDREIAN
Direct, şcoalel prim. de Băetî No. 2 Piteşti .
Aritmometru în timpu operaţiunii.
Acest aparat înlesneşte pe Institutori a preda Aritmetica cu succes în clasele I şi a II; şi pe şcojarî a pricepe ca uşurinţă sistema numeraţiunei şi cele 4 operaţiuuî în mod raţional.
Aritmometru este făcut din lemn masiv, foarte solid lucrat; văpsit pe din afară şi înăuntru cu 6 culori, potrivit cu utilitatea ce aduce diferitele părţi ce’l compune.
Apar" tu este aprobat de onor. Minister al Instrucţiune! cu ord. No. 8280 din 6 Iunie 1892.
Cererile a se adresa la M. S. Andreian Institutor. Piteşti.— Preţul 120 lei, fiind coprins transportul şi ambalatu.	___________________
Doctor .C Ioanid
Strada Armenească, 7, (lângă biserică).
Consult, de la orele 3—5 p m. Pentru săraci şi studenţi gratis.
DENTIST
Bucureşti, calea Victoriei No. 27.
Se va muta de la Sf. Gheorghe în Calea Victoriei 74 şi str, Academiei 37.
LUPTA
numai din
Vânzare în rate
Bucureşti
B-d Elisabeta Palatul Băilor Eforiei
Proprietar :
S. Samitca, (editorul.)
Viin^Fabrîrels Domnului EMIL C0ŞTINE8CU, la SINAIA ^
if iU U ■	•>	-i>i	‘	*
Atât C mentut ^oman cât "Varul Idraulîc produse in aceste Fabrici sunt garantate în ceea ce priveşte perfecţiunea fabrk^ţiunii şi fineţea cernerei-
Pentru lucrările în apă este de preferat CIMENTUL ROMAN, căci prinde mult mal repede şi are mai mare trie.
Prin fineţa şi tăria lor, precum şi prin resistenţa lor la umezeală, aceste produse sunt superioare pentru toate TEflVCUIELELE ESTERIOARE
Comand .ele se esecutâ repede. —- Preţuri foarte moderate A se adresa pentru, informaţiuni şi pentru comande d.lul EMIL COSTIHESCU la Si.
DEBILITATEA, ANEMIA' iGLELE COPI LĂRIEl
Acest Sirop, plăcutla gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul de Ficat de Morun .LE i'ERDRIEli & Ci9, Paris.	^
Apa Minerală BAROSS
Sursa Erdfiyldâk—Baross, este de numărat între cele mal curate ape minerale alcaline, feruginoase şi acidocarbonice. Graţie acestei composiţiunl chimice şi a gustului său plăcut, această apă amestecată cu rin, este o băutură plăcută şi recorltoare la masă şi în timp de epidemii, o escelentă băutură bigienică menită a înlocui apă de băut.
Apa minerală „Erdoridăk—Baross“ este recunoscută ca una ce măresce poftă de mâncare, activează digestiunea, este de o eficacitate încompara-Mlă în afecţiunile stomacului şi rinichilor şi Influenţează în mod satisfăcător asupra regulatei funcţionari a orcanelor urinare.— Persoanele anemice şi în stare de slăbiciune găsesce în această apă un fortifiant excelent din causa ferului ce conţine — In afecţiunile căilor respiratoare reumatism muscular şi în diferite stări d slăbiciune a nervilor, întrebuinţarea el este însoţită de resultate eclatante. — Amestecată cu suc de lămâie saă sirop de smeură, ea este recomandabilă ca o escelentă Limonadă gustoasă, răcoritoare, şi higienică. — APA BAROSS UNICA PERLA ERDOVIDEK din Transilvania se găseşte în capitală şi în provincie la toate magazinele de coloniale şi ia depositul general,
n d a/» f nT.« Palatul D a cia.-Bucuresci.
. UUUUH l I\l l	Incze Gyula, Baroth.
Aprobată prin înaltul Decret Ministerial No- 88-783 din 6/12 1891
Gara hârtie de ţigare este cea ma [buni?

La această întrebare prea importantă pentru orl-ce fumător de ţigări s’a respuns deja în modul cel mai neîndoios.
Nn e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primul rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mal bune, ce sunt în comerţ, ca hârtiile de ţigări
„Les eterni eres	“
e«i a cutnufAGRia aceste!
ct
j£l‘>
„DOROBANŢUL
din fabrica BRÂU IŞTEIN FRERE8
în Paris 65 Boulevard Exelmans
este hârtia de ţigări cea mai uşoară şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilit această deja, între alţii, de d. dr. Pohl, profesor la academia tehnică din Viena, dr. Llebermann, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, o analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyca, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat. de asemenea rezultatul cel mai
FratII BRAUNSTEÎN
gmaual fabricant!
— Paris——
fâWSlUltmWMa ■ iftUMKA
«rţ'-e f».
fir*,*,,*
strălucit, că hârtia de ţigară „Les deruieres Cartouches' şi „Dorobanţul'' sunt cu 38—74 fumului cu 38—77% mal puţine elemente străine, de cât cele-l’alte hârtii examinate; acelaş
nln tnl (11 in 1 nil Annf iln „li.1 _ t	J -  T"b TI _ j 1 nL — —  A .1  TT______________________________________î_ TTI -
BtAcxnT» num. mn
Cvţxmm
-74 °/„ mal uşoare şi că rezultat minunat s’a
statat şi în laboraţoriele chimice din Paris, Petersburg, Moscova, Charcow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti.
Este dar în interesu ori-cărui fumător, care ţine la sănătatea sa, să t>e ferească a se servi de orî-ce hârtie în loc să’şi aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mai igienică. Veritabilă este numai hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Frfcres.
Pentru vînzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru România un dapou în Iaşi sub firma :
brauşst::^ frEres

CASA FOJNTDAATA^ X1A 1854
Saisonul de Vară

I. Bouveaute în Haine confecţionate pentru { |$|| Bărbaţi^ Băeţi şi copii I ffim Possedăm deja din fabricaţiunea nâs-I k tră propria din ţară-
hJB De remarcat:
|9j „Costume la unu şi doue rânduri Che-viot, Camgarn, Fiquet.
„Redingote şi iaquefe de Adriat, Grain de Poudre.
„Pardesiurî de Coachmen drap haute nouveaute
ÎS „Pantaloni Nuanţe alese „Veste Broche şi Piquet „Sacouri Serge şi Mătasa**
Suceesive transporturi de Stofe fine franceze şi engleze pentru o men ^I.—Confecţiunea elegantă.— Comande se pat efectua în 34: ore.
HEINRICH LBBOV1CZ S-sori 4f Colţul stradei Şelari şi Covaci, 4.
ssaia, sati la bucureşti STRADA COLŢEÎ No. 67.
Dragees de Fer Râbtiteau
Laureatul Institutulu i de Franţa. — Premiu de Therapeutica. întrebuinţarea în medicina al Ferul Rabuteau este bazat pe sciinţa. Adveratele Dragees de Fer Rabuteau sunt recomandate în caşurile de Chlorosâ, Anemie, Culori palide, Perderi de Sânge, Debilitate, Slăbiciune, Convalescenţă, Slăbiciunea copiilor, Lipsa şi Alteraţiunea sângelui, in urma ostenelilor şi nedormirilor, şi excesurilor de tdte feluri. A lua4-6 drageuri pe tJi. Nici Constipaţiune, nici Diarrhee, Assimilare complectă.
Elixir de Fer Rabuteau este recomandat personelor cari nu potfi înghiţi drageuri. Un păhăruţ la fle-care masă.
Sirop de Fer Rabuteau, In special destinat copiilor.
Modul intrebuinţarei detaliat insofeşte fle-care Flacon.
A se cere : Le Vâritable Fer Rabuteau CLIN & G'e, de PARIS, care se
I4t9	pote găsi la toţi Droghistii şi Farmaciştii.
Florăria Dulcamara
Fabrica de coroane artificiale Pălărioare pentru dame, fantesie deflori fi ca specialitate pălării de doliu de crep negru. şFlorl frumoaso, coşuri montate ffl. Cătulescu
Calea Victoriei 152. Vis-â-vis de Minist de Finance..
CAPSULE DE
Quixiina de Pelletier \l
A
sau cu trei peceţî
doptate de toţi doctorii pentru eficacitatea lor în contra Migrenelor, Nevralgiilor, Fri-gurilor intermitente, Podagreî, Reumatismului, Lumbagidui, obo-selel corporale, lipsei de energie. Ele au puterea de a împiedica, un guturaiu, o răceală la începutul lor.
O capsulă represintă un pahar de Quinquina.
Mat solubile, mal nşoare de luat de căt hapurile şi bulinurile, ele au resolvat problema Qu in inel ieftine. Flacoanele sunt de 10, 20 şi 100 capsule.
Deposit Ia Paris: 8, rue Virienne si ’n toate farmaciile.
Rangul l»iâ
FIANOS DE STYL.E LU0I9 XIV
Rococo
» Lumina incam iescenii de Gaz
£? Inventatei pentru Pentroleu (Gazolină)
n
&
%
&
Aceste lămpi sunt superioare tuturor ce s’aă presentat. până acuma publicului. Arde în permanenţă, consumând pe oră 2 centime de petroleă şi are for-3 ţă de 40 lumânări, dând o lumină dulce albă ce se poate egala cu lumina electrică. ® O Ceea-ce a făcut mai mult renumele el în toată lumea, este puterea luminei O S ce dă, fără a produce fum, căldură sad miros.	£
Aceste lămpi se instalează şi în Provincii.	^
£*	Representanil generali	ga
^	Snginer O. Dix & I. Triller S
Pasagiul Băncel Naţionale.	^
/ Ararea Descoperire a 'Veacului	\
ELIXIRUL GODjNEÂU este singurul leac
(fără nici o primejdie) în contra Neputinţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, etc.
ÎNTINERIREA si prelungirea VIETEÎ
Administraţia ELIXIRULUI GODINEAU la PARIS, 7, r. Saint-Laiare.
BROŞURĂ GRATUITĂ TRtMEASĂ FRANCO DUPĂ CERERE
!t gise/te ELIXIRUL GODINEAU fi la BUCUREŞTI, la IUe ZAMFIMSCU, irsgkitt;	A
ia JAŞl. la D.D. Fraţi S_ . KTA, farmaciiti.	/'
\
Tipografia Lupta, A. Lefteriu, Pasagiul Băncel Naţionale, Bucureşti.
www.dacoromanica.ro