ANUL X. — No. 1876 SBIŢIA DO im DUMINICĂ 11 APRILIE 1893. —g— ABOHAKliTEi x I» ŢARĂ Dn an . ........40 lei Sease luni........................20 Trei luni.......................... a Pentru InvSţător! pe un au ... , ... 30 „ IN STREINfiTATK Un an.........•.................60 lei 98 luni.........................26 rel. Inul.......................15 Humărul 15 BaMÎjlJ ' ■ f •’ ■ ’Vi 1;. • :TO * «s / >*'M M i ' n ’9'’ «v ,* I BIUBCIURI i U.t'-'C î '• [piivi li 1 fftirif ts/i- ' 9 , - -' ■ Pe pagina ill, £ - litere, corp 7 . . . 1 lett liră» „ IV ' „ „ ... 125 bani lini» Ins«rţ« şi reclame „ » . ... 2 lâl lm» Pentru anunclurl a se adresa t LA -^ăministraţia Ziarului Un număr vechiu 50 bani Administraţia ■ Pasagial „BaneeI Naţionale44 (Casele KarageorgevicI) Legea Maximului. Din afară. Pentru ,,Timpul44. Argument nenorocit. Serbările din Roma. LEGEA m D. primar al Capitalei, fără să vrea şi chiar fără să ştie, a dat cea mal categorică deza robare proec-tulul taxelor comunale. Manifestul, proclamaţia sad circulara d-sale a fost scrisă şi afişată cu o foarte binevoitoare intenţiune faţă de guvern, dar rezultatul n’a răspuns de loc aşteptărilor. Precum am spus’o: d. Filipescu a făcut acasă socoteala că va susţine proectul guvernamental, iar în tîrg ne-am pomenit că’l osândeşte aproape întreg. Tot vechia zicătoare cum că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg. Am arătat în numărul de alaltă-erl toate părţile manifestului cari sunt în contrazicere cu proectul gu-varnulul, astâ-zî vom releva în trea căt angajamentele solemne ale d-lul Filipescu cum că nu va aplica în Bucureşti o serie întreagă de taxe. Ce însemnează acest angajament? Nu însemnează lămurit că legea guvernului e rea, că taxele sunt împovărătoare, că ele sunt naplica-bile ? Este elementar. Dacă proectul guvernului ar fi fără cusur şi cu deosebire blând, d-1 primar ar trebu să ’şl facă o mândrie aplicându-1; dar din momentul ce d-sa se grăbeşte a declara că în interesul poporului nu-1 va pune în aplicare, evident că legea este draconică. Iată cum, în urma celei mai uşoare analise, adevbrul iese la suprafaţă. Şi cu. toate acestea, opoziţia este învinovăţită că a întreprins o campanie nedemnă de calomnii şi de minciuni, că opoziţia nu’şi face de cât meseria ei răsturnătoare, că a escitat strada în contra guvernului, că a trimes la Mitropolie bande de beţivi şi de haimanale. Unde este logica ? Unde este urmarea în idei 1 Ce însemnează această nesiguranţă în limbagiii, care dovedeşte o mare zăpăceală în conduită? Opoziţia a declarat că legea e rea, apăsătoare şi neaplicabilă, Iar d 1 Filipescu declară acelaşi lucru când afirmă că, pentru binele concetăţenilor sal, nu va aplica legea. Prin urmare, dacă afirmările opoziţiunel ati fost minciuni şi calomnii, declaraţiile d-lul primar sînt şi ele imposturi şi neadevăruri. Opoziţia a cerut modificarea u* nor articole din lege şi a unor articole din tarif; după 15 zile de lupte, de scandaluri, frământări şi de pericole, primărie, parlament şi guvern consimt la modificări şi declară că se supun dorinţelor ţărel. Atunci! ? Atunci cum rămâne cu acuzările organelor guvernamentale ? Ce fel, minciunile şi calomniile o-poziţiunel, precum şi cele câte-va sute de beţivani adunaţi la Mitropolie ati avut puterea să schimbe convingerile guvernului ? Ce fel, guvernul şi partidul conservator recunosc că oposanţii mint, deci că legea e bună, şi, în momentul în care fac această constatare, urmează pe mincinoşi şi modifică o lege excelentă în sensul vederilor a-p oziţiunel, adică, într'un sens răii! In capul cărui om sănătos pot încăpea asemenea aberaţiunl? D-lor guvernamentali, încă odată, recunoaşteţi adevărul. In chestia a-ceasta aţi fost bătuţi, dar cu desăvârşire bătuţi de opoziţiune. Moraliceşte eunteţî zdrobiţi, orl-ce autoritate morală vă este ridicată. Dacă figuraţi încă la cârma Statului, dacă pe banca ministerială se menţine încă d. Catargiu şi cu ai săi, a-cestea se datoresc constituţionaliz-mulul nostru problematic şi neputincios. Când un guver ieste forţat să capituleze atât de ruşinos şi să renunţe la o lege, pentru care în ajun făcuse o quasi chestie ministerială, acel guvern este perdut. O armată învinsă se întoarce a-casă cu capul plecat. Cu capul plecat stă astăzi şi guvernul partidului conservator. j ‘ Constantin C. Bacalbaşa versăril fondării Romei, împăratul Germaniei a trimes un adjutant în mare ţinută ca s& presinte primarului urările sale cele mal bune pentru oraşul etern. Primarul i-a mulţumit cu efusiune. Berlin, 21 Aprilie. — împăratul a conferit ducelui de Genua Crucea de Mare comandor al casei de Hohenzollern ; ducelui d’Aosta ordinul Vulturului Negru ; contelui de Turin marea cruce a Vulturului Roşu şi ducelui de Abruzzes Vulturul Roşu clasa înteiu. Viena, 21 Aprilie. — Wiener Abend-post, consacră un articol serbării familiei regale a Italiei, exprimând viile simpatie ale Austria-Ungariei şi relevează legăturile de,rudenie cari există între cele două Curţi. Ziarul vorbeşte de tripla, alianţa care garantează pacea Europei. El laudă virtuţile regelui şi a reginei Italiei. DlNAFARA FRANŢA Paris^ 21 Aprilie. — Comisiunea financiară a Senatului a respins capitolul votat de Cameră pentru reorganizarea controlului căilor ferate ; ea a -primit în principiu im-positul asupra Bursei, însă a modificat puţin proiectul d-lpl Peytral. Proiectul comisiunil nu acordă nici o recunoaştere legală culisei; el exige acel ce frecuentează culisa să fie francezi sad naturalisaţl. După darea de seamă oficială, plăţile Caselor de Economice in timpul decenii a doua a lui Aprilie întrec depoaitele cu 9 */19 milioane Vînzârile de rentă s’au ridicat la 17 milioane, POLITICA FINANCIARA A STATELOR-UNITE New-York, 21 Aprilie. — Zjahil „Sun“ anunţă că secretarul finanţelor, d. Carlisle prepară o declaraţiune asupra politicii trasorului, care va zice că reserva de aur va servi numai la plata lui green beaks. Trasorul va plăti în aur, şi când reserva disponibilă de aur va fi epuisată, va plăti în argint. El va continua a plăti în aur bonurile pentru cumpărarea argintului cât timp va fi aur disponibil. Guvernul se va sili, a menţine creditul neatins. Paritatea întrebuinţării între cele două metale va fi menţinută. Demersurile sunt întreprinse pentru nox cumpărări de aur în Vest. Se speră a lăsa reserva de aur neatinsă. Raportul va declara, în fine, că există destul aur în ţară pentru a face faţă tutulor trebuinţelor. ANGLIA Londra, 21 Aprilie. — D. Gladstone a declarat intenţiunea sa de a cere ca discu-ţiunea pe articole a bitului de Home rule să înceapă la 4 Mal. D. Henry James a combătut în mod lung această lege care, dacă are pretenţiunea de a fi o măsură de pace, nu va fi de cât pacea armată. Serbările uin Roma fi (Nunta da argint a perecbuî rogale .italiene) Roma, 31 Aprilie;-T-Suveranii şi prinţii italieni s’ati dus ia 2 ore la curse împăratul era cu Regele într’o trăsură cu 4 cal; împărăteasa cu Regina într’o altă trăsură. Veneafi apoi personagiile prinţiare. In tot lungul parcursului, el aă fost aclamaţi cu entusiasm. Publicul care se afla în tribune i-aii primit cu ovaţiunî. Aproape întregul corp diplomatic era de faţă. Se eva-luază la 70,000 numărul persoanelor care se găsea în câmpul de curse. Suveranii şî prinţii aă părăsit cursele la 5V*. La 8 seară a avut loc un prânz întim la care aă luat parte Suveranii, prinţii străini şi italieni. La 10, representaţie de gală cu Falstaff în teatrul Argentina. Regele a primit în timpul dimineţii persoanele însărcinate a-’I transmite felicitările suveranilor 3trăinl, mal întâii pe d. Billot, pe ducele de Alba, pe Hassan Fehnn şi apoi pe ambasadorii şi miniştrii acreditaţi pe lângă Quirinal, şi cari aveau scrisori de felicitare şi în fine pe trimişii extraordinari. In urmă a fost recepţiune la Regina în aceaş ordine. Roma, 21 Aprilie. — Cu ocasiunea ani- sistem aceea ce nu era până acum de cât un expedient. Aceasta a susţinut’o erl în Cameră chiar un conservator, un bun amic al celor de la Timpul şi al d-lul Lahovari în deosebi, a spus’o d. Ressu. Facă deci bine d-nil conservatori şi mai slăbească cu nenorocitul argument că şi predecesorii lor ati făcut şi propus aceleaşi lucruri, că aii practicat aceeaşi politică. . , | j Argument nenorocit Un argument nenorocit pe care-1 invoacă partizile noastre vechi, de câte ori sunt criticate pentru o măsură, o lege sad o reformă nedreaptă şi nepopulară, este următorul: adversarii noştril actuali, predecesorii noştri! de la guvern aii făcut tot ast-fel. De acest nenorocit argument se servesc de aproape cinci ani conser vatoril, pentru a şi j ustifica întreaga lor politică, toate procedeurile, toate actele, toate reformele lor. A sa, când conservatorii aii ridicat o furtună în ţară, în presă şi 4n parlament pentru îndrăzneala lor de a cere un credit de aproape una sută de milioane pentru fortificaţii, eî cari în opoziţie ati condamnat din principiu acest sistem de apărare al ţereî, argumentul de convingere invocat de d. Cat&xgiu â fost acesta: „ce să fac, dacă liberalii ati început fortificaţiile noi trebue să le sfârşim!« Şi pentru a le termina, s’aii. cerut şi obţinut o sumă de aproape trei ori mal mare de cât cea angi ,ată In acele lucrări de apărare. Când actualul guvern a venit cu propunerea unei dotaţiunî pentru prinţul Ferdinand, el a ţinut acelaş limbagiii: liberalii ati dat coroanei veniturile a 12 moşii, noi nu dăm prinţului de cât 300,000 lei anual; liberalii ati votat apanagiile prin surprisă, noi lăsăm discuţia liberă... Tot ast-fel cu reformele administrative ale d-lul Catargiu. Atât în expunerile de motive ,ale ministrului cât şi în rapoartele făcute în numele comitetului delegaţilor Camerei, ino-vaţiunile restrictive şi reacţionare se justifică pe cuvântul că ele ar fi fost propuse şi chiar practicate odinioară sub liberali. Acum însă, cu legile financiare şi de imDOsite pe care le propune guvernul conservator, i s’a infundat cu totul invocarea nenorocitului argument de care vorbim. Este adevSrat că în presa lor şi în parlament, conservatorii ab izbutit să dovedească că cele mal multe din taxele prevăzute în noul proect de lege asupra maximului aii existat şi s'ati perceput în multe comune urbane şi rurale din ţară sub liberali ; este a-deverat că şi sub liberali s’a propus dar s’a retras o lege cuprinzând principiul art. 2 din actualii proect. El, şi? Ce urmează de aici? Urmează că trebue să se sancţioneze prin o lege generală pentru toată ţara, ceea ce exista prin câte-va legi speciale pentru unele comune ? Trebue să se smulgă azi parlamentului conservator ceea ce a fost silit să retragă însăşi guvernul Brătianu ( -naintea parlamentelor liberale ? Şi aceasta când conservatorii, fiind în opoziţie, aii promis formal reforma impozitelor, iar nu erijarea în Pentru „Timpul“ Ziarul Timpul spune „cel mal sfruntat neadevăr44 când afirmă că Joi n’afl fost scoase pe stradele capitale! de cât „detaşamente de câte un escradron roşiori, călăraşi, o companie de infanterie şi una de vânători.41 Dovadă tot Timpul care spune că d. prim-procuror Paraschivescu a făcut somaţiile legale din strada Clemenţei „în capul unei companii de artilerişti de asediu. “ De notat încă că Timpul nu vorbeşte de cât de trupele desfăşurate pe strade din jurul localului de întrunire a liberalilor, lără a menţiona de cele concentrate în dosul palatului. Se vede iarăşi că cel de la gazeta guvernamentală sunt foarte ignoranţi în tot ceia ce se atinge de organis&rea armatei; şi toate acestea căpitanul Averescu, un o-fiţer de stat major, îî serveşte „Cronici militare44. In ceea ce priveşte 'mincinoasa dezminţire a Timpului, iată ce avem de obiectat: Roşiorii aă trecut în cap cu colonelul Be-ler, de unde rezultă că nu era (numai un escadron, căci coloneii! nu comandează escadroanele. Infanteria concentrată în curtea caselor Butculescu, era comandată de maiorul Do-broneanu călare, şi este ştiut că maiorii co-mandcază batalioane iar nu companii. Etc. etc. etc. Cel de la Timpul să bine-voiască a inventa alte mirciunl mal bine ticluite, căci cele ticluite de astă-dată n’au putut avea succes V „ ---ţy__________ •"* a . w Fisionomia Gap. irei Mare mişcare printre deputaţi. Opoziţia este la postul el. Este vorba sa se înlocuiască tribunul, care lipseşte, fiind bolnav. D. C. C. Dobrescu, care a fost însărcinat de tribun să transmită salutări poporului la întrunire, pretinde să T înlocuiască şi în Cameră. După matură chibzuire, după furtunoase discuţii, partidul hotărăşte ca d. Porumbaru să interpeleze guvernul asupra desfăşura! armatei. D. Dobrescu este furios. — Dar mie ce rol îmi rezervaţi ? Drept ce mă luaţi ? D. Stolojau e solemn: — Fii pe pace reprezentant superb al ce-tăţei liberalismului, ţie ţi s’a rezervat cea mal mare dintre onori, cea mal splendidă misiune 1 — Ce? ce? spun repede toţi liberalii simţind deja cum T roade viermele geloziei. DTuI Dobrescu ’I curgea sudori de emo-ţiune. — Ţi s’a razeivat Dobrescule! Onoarea, de a resbuna poporul român ! — Jur! jur! juri strigă cu voce tare d. Dobrescu, ridicând mâinele la cer, că voiă fi mai neînduplecat ca Otelo, mal crud ca Nerone, mai sigur în lovituri ca Guilliom Teii 1 D. Al. Lahovari care comandă armatele guvernamentale, când pe jos, când călare pe banca ministerială, observând agitaţia dintre deputaţii minoritâţel se întoarce la conservatori : — Nu vedeţi d-lor ce mişcare e în tabăra adversă, agitaţi-vă şi dv, Maiorul Pruncu, care a primit multe decoraţii în răsboifi, este însărcinat să facă o recunoaştere. Imediat maiorul instalează un telescop In dosul bşncel ministeriale şi cu el observă mişcările duşmanului. — E greu, strigă maiorul, sărlşcărău. — Agitaţi-vă şi dv.! strigă d. Lahovari. •— Cum dracu să ne agităm ? întreabă căpitanul Lămotescu pe maiorul Pruncu. — Dar ce, n’al văzut cum se agită la la Teatru. Vă luaţi cu toţii de mână şi vă plecaţi cînd la dreapta, când la stânga; O protestare energică isbuCneşte din mal multe pepturi. — Vorbă e, dar ce vreţi să ne tulburăm ? In sfîrşit şedinţa să deschide. D. Porumbaru interpelează guvernul în mijlocul celei mai mari tăceri. — Nu ne agităm? întreabă un conservator timid, ce nu poartă nici un galon. — Pentru cine ? Pentru o porumbiţă ? Nu e nevoa. Dacă era tribunul vă tulburam vău, spune maiorul râzind. De o-dată se ridică d. Dobrescu : — Domnilor, alaltăeri o clică.... Maiorul Pruncu se întoarce la guvernamentali : — Agitaţi-vă 1 agitaţi-vă ! D. Dobrescu urmează: — O clică dintre dv. aţi insultat poporul, ştiţi ce zice poporul acestor oameni, le zice ciocoi. — Eşti obraznic! strigă furios polcovnicul Roznovanu. — Agitaţi-vă, strigaţi, protestaţi strigă maiorul Pruncu. Camera întreagă este în picere. Preşedintele auzind că taberile agitate s’au apropiat prea mult, ridică şedinţa. La redeschidere, marea ’i liniştită. Să intră în discuţia legel maximului. După un discurs advocăţesc al d-lul Tache Ionescn şi după un discurs splendid de principii al d-lul Resu, care a produs o adâncă impresie asupra Camerei, e rândul d-nuluî Carp. — Bine manevrează guvernul, spune un independent, ca să se risipească impresia adîncă produsă de discursul lui Resu, trebuia să se răspundă cu bufonerii. D. Carp răspunde la chestia constituţională, agără legea şi vine în sfîrşit la scuipatul şi petrele cu care a fost primit în stradă: — Aceia nu era poporul d-lor, pentru an asemenea popor am cel mal adânc dispreţ. Zic ca Oraţia: Arma virumque cano Troje qui primum ab oris... —Astea-s din Fântâna Blandusiel. spune d, Bobeică. Pe româneşte însemnează : Renunţ pe astă lume de a fi ce am fost odată* Sunt sclavă, rămân sclavă dar sclavă adorată — Protestez 1 protestez! strigă maiorul Pruncu. Nu este aşa. Nu credeţi d-lor pe d. Bobeica. Ce-o spus d. Carp pe latineşte înseamnă pe româneşte: De aşi mai trage câte am tras Eii de tine nu mă las. Jip. Căsătoria Prinţului Bulgariei Sofia, 20 Aprilie. Oraşul este bogat împodobit în onoarea căsătoriei Prinţului. Consiliul a decretat că ziua căsătoriei va fi o serbătoare oficială. La ora 9 s’a căntat un Te-Deum solemn d’inaintea anei mari asistenţe şi în presenţa întregei lom! oficiale, după care a urmat o revistă a trupelor. Numeroase telegrame de omagiu şi de felicitare au fost adresate de ieri Prinţului. Sofia, 20 Aprilie. „Svobodc44 relevează importanţa zilei de ieri pentru Bulgaria, care celebrează după lungi secole căsătoria unul prinţ iubit. Ziarul aminteşte situaţiunea Bulgariei la urcarea pe tron a Prinţului Ferdinand, dificultăţile interioare şi exterioare, manoperih inimicilor ţârii şi constată sasrificiile ce Prinţul a trebuit să facă şi luptele ce a trebuit să susţie pentru a învinge toate dificultăţile. Luptele ca şi succesul ţin poporul bulgar legat de Prinţ al cărui nume este scump ori-căruî cetăţean. Poporul doreşte ca numele său să se perpeteze în dinastia sa. Graţie prinţului, Bulgaria a câştigat în puţin timp simpatiile Europei întregi. Marele puteri consideră posiţiunea el ca consolidată şi ’I recunosc drepturile de Stat Ziarul salută în mod călduros pe prinţ şi termină zicând că Bulgaria având acum o dinastie nu va mal fi turburată de chestiuni dinastice, ast-fel încât chestiunea bulgară poate spera la o soluţiune apropiată. Sofia, 21 Aprilie Iluminaţii strălucite s’afi făcut erl seară. Regenţa a trimis telegrame de felicitări Prinţului şi Prinţesei, perechiel ducale de Parua şi prinţesei Clementina, www.dacoromanica.ro LUPTA CEVA Se ştie de multă lume şi mai cu osebire de cei pe care îl interesează, că corpurile legiuitoare ’şl-au prelungit sesiunea pentru a putea vota mal multe proecte de legi, mai mult saâ mai puţin importante, care reformează în tot sau în parte unele legi, ce reclamau poate acest lucru. Una din aceste reforme, care ue interesează pe noi dascălii de ori-ce treaptă şi în deosebi pe cel rurali, este reforma le-gei înveţământului al cărui proect s a votat de Cameră şi nu mă îndoesc că în curând se va vota şi de Senat. Multe, şi multe s’afi vorbit despre această lege, unele bune, altele rele şi chiar proec-tul în sine este de netăgăduit că coprinde multe lucruri bune şi folositoare care poate î reclamai! urgenţa votării lui şi poate reclamă încă punerea legei în vigoare chiar cu începerea anului viitor. Ceea-ce aşi avea eu de zis si despre care văd că s’a mai zis ceva, dar nu tocmai în deajuns, este asupra legei obligavitâţii la art. 5, 6, 7 etc. etc. unde învăţătorul este însărcinat ca înainte de începerea fie-cărui an şcolar, să formeze liste de elevii cari ati împlinit etatea de şcoală şi pe cei-ce nu s’ar presenta, tot el să-’I amendeze şi tot el să fie amendat, avertisat sau poate chiar destituit, dacă nu va reuşi a’i aduce la şcoală sau a’i amenda !?!.. După mine unul, aceste articole deja votate de Cameră, cred că nu numai că e o povară în spinarea bietului dascăl rural, dar pot zice că e o curată pedeapsă, care pe mulţi îi va face să-’şi despreţuiască sau să-’şi părăsească meseria şi că e aşa ne vom convinge, când proectul va deveni lege. Ce ? Credeţi dv. d-lor Deputaţi şi d-lor Senatori că cu încasarea amenzei şi cu în-veţatorul-încasator veţi putea aduce copii la şcoală?” Credeţi dv. că mărind amenda în cas de recidivă, veţi pune în posiţiune pe părinţii copiilor de a’i trimite la şcoală ? li veţi speria ? Amarnică decepţiune! Sco-borâtu-v’aţi dv. în casa nenorocitului şi incultului ţăran, părinte de copii, şi co'nsta-tata-ţl vre-o dată de care lege se teme el mai mult şi pe cart o respectă mai bine ? întrebata-ţi vre-o dată pe mamele copiilor de ce lege le e frică şi au grijă mai mult ? Credeţi oare dv. că de legea judecătorească ? Sau de legea jandarmeriei rurale? Sau de cine ştie care altă lege, care le ar turna a,-menzi peste amenzi ? De acestea nici nu se sinchisesc, muncesc şi plătesc sau se împrumută şi scapă. De care dar, altă lege au teamă şi caută să se scape şi nu pot de cât numai cei scutiţi de ea? E singură „legea jrecrutărel*, care a băgat atâta grije şi groază în ei, în cât o respectă ca pe un lucru sfânt şi cu adevărat sfânt. Ei bine, voiţi d-lor Senatori, cari aveţi poate unii copii ce se scutesc şi de această lege, voiţi ca legea obligativităţii învăţământului se fie la înălţimea el, fără ca să supăraţi populaţiunea rurală şi pe luminătorii ei prin amenzi şi diferite alte lucruri ? Voiţi ca peste câţi-va ani să geamă şcolile de copii, în cât în fie-care an la formarea bugetului se fiţi nevoiţi a vota sume enorme pentru a înfiinţa din nou scoale? Voiţi în acelaşi timp se aveţi şi un progres în şcoală ne mai punând în conflict pe învăţător cu părinţii copiilor?.... Scutiţi pe jumetate sau un an cel puţin pe absolvenţii şcoalelor rurale de la îndeplinirea datoriilor către oaste ; şi veţi vedea că o altă lege mai bună a obligativităţii învăţământului, nu mai trebueşte şi veţi vedea, că statisticele ce se vor mai forma asupra frequentăreî, promovării şi absolvirii copiilor din clasele primare rurale nu vă vor mai îngriji saii indigna; ci contraria vă vor satisface. învăţător, G. T. 1893 Aprilie 5. MiFORIK«- nUNI Aseară a ti fost adunaţi la primărie delegaţii de mahalale. Primarul însoţit de unele ajutoare şi consilieri lea ţinut un discurs asupra legi maximului. Le a arătat modificările cari se vor vota, le a explicat ce este adevărat şi ce nu, din zgomotele răspîndite asupra acestei legi şi ’I a rugat să spue tutulor cetăţenilor din mahalalele lor ce cuprinde această lege şi cum guvernul a ţinut seamă de cererile cetăţenilor. Târzia! D. Gavril Muzicescu, cunoscutul diriginte al corului Metropolitan din Iaşi, şi profesor de armonie la conservator, a obţinut cu succes titlul de licenţă în drept. Teza să tratează despre Separa-ţiunea patrimoniilor Felicităm pe d. Muzicescu şi ’i urăm să aibă acelaşi succes, şi în noua sa carieră. Membrii Camerei de comerţ sunt convocaţi astă seară în localul Camerei de comerţ pentru a studia tariful legei maximului. Mâine liberalii vor ţine întrunire publică la Craiova, şi astfel vor continua a ţine întruniri prin toate capitalele districtelor. Guvernamentalii vor începe azi întrunirile pe culori. Se vesteşte cu regret moartea d-lul Vasile Silea înginer şef în serviciul căilor ferate. Defunctul era un devotat membru al Ligel culturale care va fi repre-seutată prin o delegaţie la înmormântare care se va face azi defunc tulul. Trimetem familii sincerile noastre condoleanţe. Suntem informaţi că jurnalul UIn-dâpendance Roumaine al D-lul Greorge Lahovary ’şî va clădi un palat în felul celui al jurnalului Fi-garo de la Paris, pe locul caselor d-lul G. Lahovary de vis-â-vis de theatru, care ati fost prada flăcărilor acum o lună de zile. Toţi chimiştil în funte cu marele Bacteriolog Babeş, s’a pronunţat definitiv în privinţa calităţel superioare ce o presintă apa dela Dorna, când e vorba de puritatea el, şi ca apă medicinală în raport cu Vichy, Gies-hubler, Borvzech, Fvian etc. După el ea e cea mal liberă de microbi şi de materii organice, prin urmare poate constitue o escelentă apă potabilă în consumaţiunea generala a-cum când în mintea tuturor e proas-petă îngrozitoarea epidemie de Cho-lera din Golden-Square din cauza unei fântâni infecte . Apa dela Dorna poate înlocui cu un succes dublu apă necurată a Dămboviţel atât ca apa bună de băut cât şi ca apă medicinală; preservând persoanele de infecţiunile holerice, disen-terice şi de cele lalte boale ale căror germeni morbizi se propagă prin apă. Dar chiar persoanele cari voesc să bea o apă răcoritoare, fără a avea necesitatea de un tratament special, poate să o întrebuinţeze foarte bine şi uşor cu mal mult folos sănătăţel lor, ca cea ce produce apele Unguresc! Borszeck, Repatti, Giesşhiibler şi altele. Duminică 11 Aprilie corent, orele 8 şi jum. seara, d. Constantin L Stdncescu va ţine în sala Ateneului conferinţa sa „Ce este frumuseţea?" Intrarea liberă. Pentru locurile reservate în loji, se plăteşte un leii de persoană. -------- - Serviciu) telegrafic u v l . 'î . Berlin, 21 Aprilie.—E vorba de o con- { versiune a tutulor obligaţiunilor 4% ale f drumului de fier Jura-Simplon în 3 1/i *jQ. j Roma, 21 Aprilie.— Papa a primit 500 j de pelerini belgian!. El le-a zis că aflase cu emoţiune evenimentele recante, cari a-meninţau să turbure pacea publică. Pentru a împedica întoarcerea acestor torburări, trebue ca bunii catolici să bage de seamă a nu fi induşi în eroare de rău voitorii, şi ca lucrătorii să lucreze in înţelegere cu patronii lor sub direcţiunea pastorilor, conform învăţăturilor Bisericii. Koslow, 21 Aprilie. — Comunicaţiunile pe calea ferată Tombow-Woronetz sunt întrerupte din causa zăpezilor. La Nijni-Nowgorod şi chiar la Sevasto-pol şi în alte părţi ale Crimeei zăpada a căzut în abondenţă. Madrid, 21 Aprilie. — Caii trăsurii infantei Isabella ati luat la goană în timpul plimbării. EI aii fost opriţi de doi {trecători. Trăsură a fost stricată dar prinţesa n’a suferit nimic. Florenţa,n21 Aprilie. — D-niî Stambu-loff, Grecoff şi Petkoff aii plecat la Veneţia. Spezzia, 21 Aprilie. — Prinţul şi Prinţesa Bulgariei au descins ieri seară la Marele otel. EI s’aă îmbarcat azi dimineaţă la „Am-phitrute* al Lloydului pentru Vama. EI se vor opri la Malta şi Constantinopoie. Londia, 21 Aprilie. — Ştirile din Mexic informează că mai mulţi tâlhari aă înconjurat oraşul Guerrero. El.au pus pe fugă trupele federaliste care afi avut 130 morţi şi răniţi. Copenhaga, 21 Aprilie.—D. Lovrenoru, ministru la Viena, a fost transierat, în a-aceaş calitate la Sf. Petersburg. Sofia, 21 [Aprilie. — ExarHui bulgar a felicitat pe prinţul cu ocasiunea căsătoriei sale. El a comunicat acest demers, căruia i se atribue o mare importanţă, tutulor episcopilor din Bulgaria, —----EZ/P5/3—— , 15 17 Studenţii români din Yiena Apel către toţi românii Lacrimele cu cari românii din toate părţile ati scăldat mormîntul acestui apostol, care îşi consacrase toate puterile sale spirituale şi materiale numai pentru înflorirea înaltei instituţiunl, în fruntea căreia se afla, au probat în mod strălucit, că în poporul nostru este astăzi viuă conştinţia de dato-rinţele sale de recunoştinţă şi de venera • ţiune faţă de nobilii săi binc-făcători. Sinceritatea durere! şi a jalei generală însă ne dovedeşte tot de odată lămurit, cu perderea, ce am îndurat, a fost pe cît de neaşteptată, pe atât de grea simţită şi că şi mai greu va putea fi acoperită. Şi cu tot dreptul trebue să fim cuprinşi de a-ceastă tristă presimţire, când chiar numai un moment ne cugetăm la importanţa unităţii culturale a unei naţiuni ca a noastră isolatâ în mijlocul elementelor etnice celor mai streine şi mai ielurite, şi cu atîta încordare salvată din învălmăşala timpurilor furtunoase şi cînd cugetăm, cît de rari sunt bărbaţii trimişi de provedinţâ, ca înzestraţi cu atîtea calităţi înalte să poată purta cu demnitate stindardul acestei unităţi Intreba-ne-vom înse acuma, oare meritele recunoscute după moarte ale unui ast-fel de bărbat pot fi ele răsplătite numai cu Iăcrimi. cu doliu, numai cu elogiuri fie ele cât de puternic simţite ? Noi cei râmaşi în viaţă, cari ne ţinem în drept a intra în moştenirea bogată a inimel şi sufletului său şi suntem chemaţi a alcătui istoria modernă a neamului nostru, credem că avem datorinţa să lăsăm posterităţei câte-va pagini dedicate unei figuri atât de măreţe. Avem mal cu seamă datorinţa ca prin fapte să eternisăm, şi prin aceasta să venerăm amintirea celui ce tot prin fapte mari şi-a înpletit cunună de lauri neperitoare. Aşa s’a făcut istoria neamurilor mari şi luminate. Nu monument costisitor, de care să sq isbeascS valurile vremii, nu statuă de marmură nici de bronz voim să-I dedicăm, ci un monument voim, pe care tot Românul să-I poată privi şi admira, de la care toţi şi tot-d’auna să se poată inspira şi care să strălucească în toate locurile unde e nevoe de lumină. Voim un monument care să reprezinte în modul cel mai fidel, fiinţa şi trăsăturile celui representat prin el. Dropt aceea, noi studenţii români de la universitatea din Viena, în adunarea noas-iră din 17/5 Martie a. c. ţinută din incidentul morţei lui Grigorie T. Brătianu, am luat cu mare însufleţire hotărîrea unanimă ca, în semn de înaltă iubire şi veneraţiune, să facem o cunună eternă, întemeind o fundaţiune care născută din contribuirile benevole ale tuturor românilor în cuadrele Ligei culturale şi sub administrarea ei, va fi destinată ca promovând înveţămîntul naţional român în Austro-UBgaria să contri-bue la salvarea culturei şi elementului român în locurile cele mai periclitate de influenţa culturei streine Această fundaţiune va purta numele „Grigore T. Brătianu“. Apelăm deci aceasta la inimile nobile ale tuturor Românilor, la părinţii şi fraţii noş- j tril cu rugarea ca să contribue fie-care cu obolul seu spre ajungerea scopului nostru. Ne adresăm din nou către toţi aceia, care de atâtea ori şi cu atâta căldură, aii înbră-ţoşat şi încurăgiat întreprinderile noastre ale tinerimel în interesai culturei noastre naţionale. Garanţă sigură am avat, şi vom avea tot-d’a-una în poporul nostru redeşteptat, garanţă avem în măreţia scopului ce-1 urmărim. Sprijinul cel mai puternic ne vor fi toţi, cari se închină ideilor şi idealului pentru cari s’a luptat Grigorie T. Brătianu. Viena în 31 (igj Martie i8gg. Din încredinţarea adunării ţinute în 30 (18) Martie a. c. a studenţilor; români din Viena. Dr. med. Livîu Tileal, Dr. med. Lupu Teofil, Dr. med. G. 1. Ancaz, când. phil. Pompiliu Dane ţi stud. jur, Izeliu Ma-niutz. NB. S’a tremis în toate părţile liste de contribuire. Cel ce nu va ajunge din întâmplare la o atare lista, să bine-voiască a trimite suma respectiva la adresa : D-r T. Liviu Tilea în Viena-Wabring Antoni-gasse No. 12 II. St. Tb. 10—Tot la a-ceasta adresa sunt a se trimite şi listele de contribuire d’împreună cu banii colectaţi, cel mult pănd la prima Iunie a. c. Sumele intrate din preună cu numele tuturora colectanţilor şi contribuenţilor să publică în ziarele române. Disposiţiile speciale relative la detaiurile fundaţiunel să vor statori după terminarea colectelor şi de asemenea se vor aduce la cunoştinţa generală. 3? TE E O E iTl" Teatrul Naţional. — Turneul Agata BSr-seacu. 13 Aprilie. Intrigă şi amor. 1\ „ Alexandra. Mana Stuart. Uf Stă* r. Maria Stuart. Faust. 19 ,, lleimatb 30 Emilie Galottl. Teatrul Bulevard. — Astă seara Sâmbăta M-zelle Nitouche. Teatrul Dacia. — Azi Sâmbătă Vohgtui iu China. ________________ Institut Vaccinai Constanţa flirecţia I. St. Furtună Condiţiuni avantagioase EDIŢIA A II * Corpurile Legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei dela g Aprilie i8gg). Negreşit, spune d. Carp, că guvernul care are să vie după noi, are să fie nevoit să dea mijloacele necesarii comunelor. Dar să spune că legea este nepopulară. De unde să ştie aceasta? Ni se spune că poporul s’a pronunţat în contra el. Admit că ţara şi poporul nu e cameră, nu sunt cei 200,000 de cetăţeni ai Bucureştiului ci numai cele câte-va sute de oameni cari au venit aci. EI cum au protestat ? Cum şi-au manifestat părerea ? Din sgomotul lor n’am priceput ce amendament vor să propue (rî-sete). Iar când am aşit afară, vre’o trei-zeci de băeţi de prăvălie şi vr’o cincî-zecî de beţivi din lumea adunată m’au scuipat şi mi-au asvârlit pietre. Am întrebat scuipatul şi petrele, ce vrea poporul. Şi ele mi-au răspuns: dute Ia Fleva căci ’ţi va spune, (risete). Din discursurile de aci n’am înţeles nimic (apl). Acum întreb sunt eu cel din urmă om. Mi se pare că am contribuit mai mult ca ori-cine la îndreptarea valutei şi la tariful autonom, lucruri absolut încurajatorii pentru comerţ şi industrie. Cu toate acestea sunt impopular, mi se asvirlă pietre şi a-cel care se închină la 50 beţivi e popular, (aplause). Acest popor, pe care eii nu’l consider drept adevăratul popor, a sfîşiat de multe ori tocmai pe acei ce’î făcuse bine (apl.) Eu am pentru el cel mai adînc dispreţ. D. Carp zice că atît avea de spus. Chestia este în mîna majorităţei. Ea va hotărî atât de soarta legei, cât şi de aceea a guvernului. Cât despre disidenţa conservatoare d-sa spune că e natural, ca o chestie de progres, ca să se nască dizidenţe în sînul u-nui partid, dar până când dizidenţa atrage grosul partidului rămâne dizidenţă. Şi în ce priveşte^partidul conservator, d-sa spune că guvernul îl reprezintă, iar d. Resu şi amicii săi sunt o simplă dizidenţă (apl). Discuţia se închide. D. Lecoa cerc ca luarea în consideraţie să se pue ia vot cu apelul nominal pe faţă. Guvernamentalii se opun. Luarea în consideraţie se pune la vot cu bile şi se admite cu 80 bile albe contra 33 bile negre. Şedinţa se ridică la orele 5 jum. “ «G Şedinţa de la io Aprilie i8gj Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. şub prezidenţia d-lul General Mânu. Prezenţi 97 d-ni deputaţi. Se votează recunoaşterile d-’or G. Mi-teanu şi Tunaru, cum şi împământenirea d-lui G. Anagnostache. Asupra indigenatului d-lui Konya votul este iarăşi nul. D. N. Ceaur-Aslau spune că a citit în Timpul că guvernul ar fi intrat în tratative cu guvernul Austro-Ungar, pentru re-gularea rîului Olt. D-sa întreabă dacă a-ceastă ştire este esactă. Arată cât este de importantă cestia regularei râurilor. D-sa întreabă pe ministru ce crede despre această cestie. D. C« Olănescu răspunde că ştirea relativă la tratativele ce să zice că s’ar fi urmat cu guvernul Austro-Ungar, nu sunt exacte. In a doua cestie spune că se fac deja studii asupra râruriior Olt şi Şiret şi când studiile vor fi gata, va vedea dacă poate să întreprindă asemenea lucrări. D. G helmegea.au cere să se pue la ordinea zilei proectul de lege prin care se acordă o pensie d-nei D. Brătianu. Preşedintele spune că’i va pune la ordinea zilei imediat ce se va depune raportul. D. Bobeiea declară că este autorizat de d. Konya si ceară biuroulul să’I retragă proectul de lege pentru indigenat, pentru-că vede că nu poate întruni majoritate. Preşedintele şi d. Carp spun că un proect de lege se aduce cu mesagiu şi nu se poate retrage de d. Konya. D. C. C Dobreseu cere să i se dea dosarul şi mandatele relative la bursele acordate pentru şcolile din străinătate din bursele particulare. D-sa cere să se aducă mai repede proectul de lege pentru mărire^ soldelor ofiţerilor inferiori Preşedintele răspunde că acest proect de lege nu a eşit încă din secţii. D. Popovicl C. cere să se despăgubească locuitorii din comuna Liteni, judeţul Suceava, ale căror case aii ars, aprinzindu-se de scînteele de la o locomotivă. Ministru lucrărilor publice răspunde că vor fi despăgubiţi. Preşedintele. La ordinea zilei a?em discuţia pe articole asupra legal maximului. D. C. Dobreseu întreabă dacă tabela se va discuta odată cu articolele sau la urmă. D. Preşedinte. Tabelş. se va discuta la urmă. D. Forumbaru crede că trebue să se discute tabela la art. I. D. Al. Lahovari combate această părere. D. Preşedinte răspunde că a tranşat chestia. Tabela se va discuta la sfîrşit. Să dă citire art. I. D. I. Grădişteauu începe prin a se întreba, ce caută d-sa, membru al opoziţii, raportor la această lege. D-sa răspunde, că a fost ales delegat cu autorizarea de a propună şi primi ori-ce modificări va crşde d-sa. Nu face chestie V h' t www.dacoromanica.ro , politică din această lege şi nici nu va discuta chestiunile politice, cari se discut de câte-va zile. D -sa spune că oposiţia are o datorie cînd e vorba de o lege fiscală, de o lege financiară : Ea nu poate să o critice de cât a-tuncl când cu mâna pe conştiinţă ar putea spune că ea fiind la putere n’ar vota o a-semenea lege, când ar avea o lege de care ar fi convinsă că e superioară (apl). D-sa nu crede că dacă ar fi miinistru azi, ar putea guverna fără o lege de mac-; sim (apl). ţ D. Grădişteauu spune că mare parte din propunerile sale au fost primite în comitetul delegaţilor, iar după ce a depus raportul i s’au primit şi cele-l’alte propuneri. Azi se modifică şi art 2 după părerea d-sale. Dar în comitetul delegaţilor erau şi liberali, representaţi prin d. Nicu Albu. Deosebirea între d-sa şi d. Albu în discuţia asupra art. 2 a fost acea că d. Albu a votat cu majoritatea pe când d-sa a rămas singur (apl. risete), D. Albu : MS voi explica. UD. Grădişteanu. Azi art. 2 să modifică după cum am propus eu. D-sa discută principiile coprinse în art. 2. % D. Forumbaru: Suntem la art. I Ce fel de discuţie e asta ? (zgomot.) Cer cuvîntul în chestie de regulament. Preşedintele: Ve rog nu întrerupeţl. D. Grădişteanu. Nu mă aşşeptam să fiu intrerupt de d. Porumbaru, cu atât mal mult că d-sa este din opoziţie ca şi mine. D. Grădişteanu spune să proectul comitetului de delegaţi a modificat aproape cu totul proectul guvernului, el a satisfăcut a-proape toate cererile şi speră că in Cameră se vor satisface şi cele râmase nesatisfâcute. D-sa arată că s’a ţinut seamă de nevoia de a se da avânt industriei naţionăle. D. Grădişteanu termină spunând că proiectul e necesar şi faţă cu cel existent nu vede dece ar ridica atâtea protestări (apl.) D. Porumbaru în chestie de regulament, spune că aşa cum să urmează discuţia vede că nu are să poată vorbi la acest'proect de lege, deşi d-sa a refuzat să vorbească în întrunire, pentru-că a crezut, că fiind deputat trebue să vorbească în Cameră (apl. pe băncile majorităţei.) Preşedintele spune că vina e a d-sale că se înscrie prea târziu, crede însă că va avea timp să vorbească, de oare-ce Camera este hotărâtă să prelungească discuţia. D. Mcolaescu are cuvântul contra art. 1. D-sa spune că reţine trei puncte din vorbirea d-lui Grădişteanu. Cel d’antâiu este acuzarea de nelealitate adusă liberalilor. D-sa nu discută dacă d. Grădişteanu este autorizat să aducă o aşa acuzare marelui partid liberal, dar ’I răspunde că departe de a fi neleali, liberalii ’şi făceai! o datorie de conştiinţă combătând nişte taxe menite se împlinească nevoile create de nişte legi pe cari ei le-au combătut, (apl.) Al doilea punct este afirmarea d-lui Grădişteanu că proectul delegaţilor a modificat cu totul legea guvernului. La aceasta va răspunde d. Porumbaru. D-sa se ocupă de al 3 lea pdnt, necesitatea şi constituţionalitatea legei. Art. din Constituţia noastră are acelaş art. corespondent în Constituţia Belgiei. Când a fost copiat art. nostru s’a adâogat ultimul aliniat. Prin urmare afirmarea d-lui Carp că nu se găseşte nicăerl acest art. 110 din Constituţia noastră, era inexactă. Dar să vedem care este spiritul acestui articol. D. Nicolaescu citează pasagii din Thomseu, care spune că nici un impozit judeţean şi comunal nu poate fi înfiinţat fără consîmţimântul judeţului sau al comunei. Aşa cum să procedează la noi, să procedează contra Constituţiei şi cetăţenii vor putea reclama la justiţie contra legei. D. Nicolaescu se ocnpă apoi de necesitatea acestui imposit. D-sa zice că el nu e menit să acopere nevoi reale ale comunei. D. Nicolaescu termină declarind că dacă regele va sancţiona această lege anii-constituţională atunci poporului ’i va rămâne dreptul de revoluţiune (apl. protestări). D. Nicolaescu propune în locul art. I. textul art. 110 din Constituţie, anume că toate impozitele comunale, trebuesc admise de consiliul comunal şi sancţionate de rege. D. Porumbaru are un art. intermediar, între art. 1 şi 2. D-sa întreabă când poate să ’l desvolte. D. Preşedinte-Pogor. La rînd (zgomot.) D. Al. Lahovari protestă contra ultimelor cuvinte ale d-lui Nicolaescu. D-sa spune că d. Nicolaescu a atacat pe rege şi a proclamat dreptul la revoluţie, lucruri inconstituţionale. Toci (din oposiţie). — N’am atacat pe rege! Noi nu atacăm pe rege 1 Se ştie cine seryeşte cu credinţă dinastia 1 (sgomot). D. Al. LahorarJ spune că atît timp câţ guvernul va avea sprijinul regelui şi al ţsj-rel legale, va şti să menţie ordinea, deşi ea nu riscă nimic din partea liberalilor, căci ţara azi e luminată (apl) D, V. Brătianu răspunde d-lui Nicula-escu asupra chestiei constituţionale. D-sa spune că de 20 de ani, toate guvernele au admis părerea pe care o susţine şi guvernul de azi. Nu e vorba de înfiinţare de tnxe, e vorba de o lege de maxim, prin urmare nu poate fi vorba de chestie constituţională. s £ iSTaIr u l {Urmarea şedinţei de la g Aprilie i8gg). Răspunsul d-lui Marghiloman D. AL Marghiloman contestă cele a- vansate de d. Sturdza că această lege se votează sub presiunea baionetelor şi spune că oposiţia a vroit să profite de dânsa petru a surescita spiritele, crezând că guvernul văzând Camera asediată de o mulţim-de beţivi şi oameni desesperaţl va retrage proectul de lege. Vorbeşte după acea de intervenirea forţei armatei pentru a restabili ordinea. Oratorul termiă declarând că guvernul e hotărât să uzeze de tpate mijloacele pentru menţinerea ordinel. Replica D. Preşedinte dă cuvântul d-lul Sturdza pentru a arăta dacă a fost mulţumit de respunsul dat de miniştrii. D. Sturdza cedează cuvântul d-lul Bo-nachi. D Bonaclii începe prin a declara că a luat cuvântul pentru a restabili lucrurile aşa cum s’a petrecut şi a arata că guvernul actual are deja la pasivul şefi lucruri ca afacerea Bedmar, colecta făcută pentru cadoul dat principesei Maria, etc. Câni d:î Bonachi pronunţă aceste cuvinte, majoritatea guvernamentali începe a vocifera şi a-1 opri de a-şl continua discursul ; diferite dealogurî se schimb între opoziţie şi majoritate. Iu urma acestora incidentul se închide la orele 4 şi jumătate, şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La redeschidere se intră in ordinea de zi: continuarea discuţii pe art icole asupra legi sanitare. D. Raportor dă citire art. 13—34 şi se votează fără discuţie; la art. 35. D. Florea Theodorescu propune un a-mendement ca medici primari să nu poată fi numiţi de cât dupe un stagifi de 6 ani. Amendamentul pus la vot se respinge. Se votează apoi fără nici o discuţie art. 36-49. La orele 6 şedinţa se ridică. Marţi va începe 4a Senat discuţia generală asupra lege! clerului, votată de Cameră. Până acum se ştie că vor vorbi în această discuţie d-nil D. Sturza, G. Mârzescu, Gk Panu, raportorul Tocilescu, ministrul Tache Ionescu, Mitropolitul Moldovei, episcopii de Galaţi şi de Argeş. D-nil deputaţi V. Stefânescu [Mehedinţi], V. G. Morţun, Jean Lecca, Gheorghiade, I. Nicolaescu, lorgu-lescu şi Delimarcu, aii depus pe biu-roul Camerei un supliment de taxe la legea maximului, . adică taxe pe decoraţii, pe moşteniri asupra străinilor şi indigenilor şi alte 50 obiecte de lux, precum obiecte de modă, de fantasie, tablouri, obiecte de modă în general, mătăsârie, etc. aşa că dacă majoritatea Camerei ar taxa acele obiecte, fără care lumea poate trăi, atunci de sigur că s’ar putea reduce simţitor din taxele impuse scump şi mal cu seamă din acele puse pe lucruri de consumaţie strict necesare populaţiunel sărace şj muncitoare. Trib. Ilfov secţia III a infirmat mandatele de depunere ce aii fost date contra d-lor Ea. Dio- j ghenide şi d-r Kitzu. D-lor aii fost imediat puşi în ! libertate. - ■ iun Şedinţa de la io Aprilie 1833 Şedinţa se deschide la orele 2 */* sub preşidenţia d-lul Gr. Cantacuzina. Presenţl 75 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. Urdăreanu adresează o interpelare d-lul ministru domeniilor relativ la starea procesului dintre ministrul de domenii cu antreprenorul clădirilor din Mehedinţi. D. Gr. Săalesen adresează o interpelare în privinţa incidentului întâmplat pe linia ferată Bucureşti-Giurgiu. D. L. Catargiu spune că s’a deschis o anchetă în această privinţă şi că se vor da în judecată acei cari se vor dovedi vinovaţi. D. Orăscu adresează o interpelare relativă la mutarea institutorilor din Giurgiu pe motivul că afi luat parte la întrunirea liberalilor. D. Mârzescu întreabă biuroul când se va lua în discuţie legea clerului. D. Preşedinte spune că îndată -ce se va sfîrşi cu votarea lege! sanitare se va lua în discuţie legea clerului. In tot cazul nu înainte de Marţi. Se întră în ordinea zilei. La ordinea zilei votarea pe articole a legel sanitare. D. Raportor dă cetire art. 50—63 şi se votează fără discuţie. La art. 54. D. L. Catagiii cere ca medicii primari să nu fie numai sub ordinele directorului general al serviciului sanitar ci şi al pr i marilor. D. Dr. Christeseu combate părerea d-lul Catargiu pe motivul că primari pot favoriza pe unii şi persecuta pe alţi. D. Catargiu spune că îndată ce un medic i va raportă că un primar nu este corect cu dusul va lua măsuri in consecinţă. Se pune la vot art. 54 ast-fel modificat şi se votează. Se dă citire art. 55—68 şi se votează fără discuţie. La art. 68. D. L. Catargiu cere a se stipula că veterinari se fie şi sub ordinile primărilor ca şi medici primari de urbe şi se aprobă. Se dă citire art. 69—72 şi se votează fără discuţie. La art. 72. D. L Catarigu cere a se fixa un minim de lei 40 pe lună şi un maxim de 120 pentru fie care moaşe abată iu serviciul comuni aceasta potrivit cu venitul şi importanta Comuni. Art. 69 ast-fel modificat se votează. Se dă ciiire art. 70—80 şi se votează fără discuţie. ultimTinformajii fţgS’ab pus şi conservatorii pe lucru. Iată, ce anunţă ziarele guvernamentale apărute azi: Diseară se întrunesc la domiciliul 4-lui N. filipescu, primarul capitalei, deputaţii şi senatorii Ilfovului şi membrii consiliului comunal, pentru a se consfătui în privinţa întrunirilor ce se vor ţine prin culori. * * * Chiar mâine vor începe întrunirile partidului conservator prin culorile capitalei. Localurile în cari se vor ţine aceste întruniri sunt: în culoarea de verde sala Moi-sescu, la căpătui bulevardului de la cheul Dâmboviţei; culoarea de negru, casa Zer-lenti, str. Furiilor; culoarea de galben casa Tudorică tâmplaru din str. Romană lângă şcoala primară Tunari; culoarea de albastru, sala teatrului Jigniţa. u .'(Ov.V. ' Vj. Azi la Cameră s’a declarat pentru a cincia oară votul nul asupra indigenatului d-lul Konya. Acesta a autorizat pe d. deputat Bobeică să ceară biuroulul retragerea proectuluî de lege pentru indigenat, lucru ce nu se poate însă ftiră un noti mesagid regal. Iată deputaţii cari aii votat contra luărel în consideraţie a legel maximului: Albu N., Ştefânescu-Mehedinţl, Stolojan A., Grigorescu C. T., R. Stanian, G. Şte-fănescu Gogu, N. Crătunescu, N. I. Mi-cescu., N. Saveanu., Gh. Gheorghiade, M. Ghelmegeanu, Iorgulescu, I. Lecca, C. Lecca, Porumbaru, D. Moruni, Poenaru-Bordea, Nicolaescu, Ghiţescu, Ralea, Delimarcu, Stoi-cescu, Dobresc i-Prahova, C. Ressu, Pâc-leanu, Ulubeanu, Bobeica, Beloiu, C. Casian, D. Butculescu, Cernat, V, Sculy şi Robescu. Anunţasem că d. senator Urdăreanu avea să interpeleze erî guvernul asupra desfâşurărel forţei mili-ţeî în Capitală în ziua de Joi. In urmă însă a unei înţelegeri avute, amicul nostru a cedat erî cuvântul d-lul Dim. Sturza. marinei, codicele silvic fi toate cele-ialte: legi, regulamente fi decrete, usuale de la anul 1859 până aii. (După ediţiunile o-ficîale). Preţul unul exemplar legat flexibil în piele, este de 20 Ui. Se află de vânzare la librăria Socec, unde este şi depositul general, la toate librăriile din ţară şi ia autor, în Ploeştl,; care însă nu expediază exemplarele de cât după prii-mirea costului. Welessgti DENTIST Bucureşti, Calea Victoriei No. 27. Se va muta de la Sf. Gbeorgbe în Calea Victoriei 74 şi str. Academiei 37. teîicil N. H. Stingtie Acesta este numele unui nou insecticid, cu miros plăcut şi higienic, de conifere. El este cel mal puternic şi la moment distrugător al moliilor, păduchilor de lemn (ploşniţelor) ouelor şi larvelor lor, gândacilor şi al tuturor insectelor păgubitoare şi supărătoare. Este cel mal activ şi mai durabil mijloc pentru păstrarea hainelor de lână, de mătase, de pâslă, al blănilor, etc. fără să altereze stofele sau culorile ori să le păteze. Distruge omizile şi alţi părăsiţi al plantelor fără să le aducă vre-o vătămare. E microbicid şi prin urmare bun desin-fectant. Şi cu toate aceste calităţi se vinde numai cu 80 bani flaconul de 100 grame; aşa că e cel mai eftin din toate insecticidele cunoscute pînă acuma; aşa că pot să şi ’l procure oamenii cu mijloacele cele mal modeste, fără să simtă sacrificiul ce fac pentru curăţenia, sănătatea şi avutul lor. Insecticidul N. H. Stinghe se găseşte în deposit general la farmacia Esculap din strada Clemenţei No. 27 Al. Bozoceanu, la farmacia I. Munteanu din calea Moşilor No. 68 şi la domiciliul subsemnatului în Bulevardul Carol I No. 49. Inapoez înzecit preţul flaconului celui care ’ml va proba că n’a obţinut resultate cu insecticidul mefi. Dr. chimist, N. H. 8tingh,e. Publicaţiune r Iată momentul când mumele prevăzătoare j fac să se ia ca depuratif şi întăritor tinerilor lor copil sirop antiscorbutic. Acest medicament lucrează prin minime cantităţi de iod, care conţin în mod natural carda-ma şi urme de sulf cari există în raifort. Dar după 30 de ani, doctorii din Paris preferă siropul de Raifort al lui Grimault & C-ie în locul siropului autiscorbutic, căci le oferă avantagiul că lucrează mal repede şi conţine în proporţiune mal mare iodul combinat cu sucul de Cardama, atât de popular în toate familiile. Se ştie ca IesuiţiI afi monopolisat vreme îndelungată quinquina, care o vindeau cu greutatea aurului. Mal târziii, când Pelle-tier a extras din ea qiunina, doctorii afi putut să vindece toate frigurile intermitente şi palustre. Publicul necunoscând îndestul eficacitatea Quinineî, se mărginesc la Vinul de quinquina, nu ştie că o capsulă de Quininâ Pelletier este mult mal activă decât un pahar mare de Quinquina. După profesorul Gubler, „Quinina este tonicul prin excelenţă*. De venzareţSZîor.'c* mai veche din Piteşti precum şi casele cu etagil în care se află Farmacia, ale decedatului Eduard Iekel pe strada principală, arendate d-luî Wilhelm Weinhold se vinde separat prin licitaţie publică la Tribunalul Argeş, însă Farmacia în ziua de 29 şi casele la 30 Aprilie anul curent. Cură de Primă-wară Cele d’înteiu săptămâni de primă-vară sunt do obicei timpul în care avem trebuinţă de un corectiv al funcţiunilor corporale adese-orl alterate prin viaţa de iarnă,. Pentru acest scop Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra importantului anunciu din pair. IV al Fabrice! de ciment Portland din Brăila. BOALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 22 ani Specialist în boale lumeşti IP- TU OR — No. 1, Strada Emigraţii, No. 1. — intratea numai prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Doctorul Mendonide Strada Sfiinţii, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. MAtTofu? 00. dî APA MINERALA aprobată de Ăcademia- superioară de medicină din Paris este recomandată în special din partea medicilor. Pentru cură de casă şi anume şi cură anterioară a băilor : Karlsbad, Mărienbad, Franzensbad şi alte locuri de cură. Heinrlch, Mattonni, Karlsbad şi V lena Capitalistul e numele unul ziar economic şi financiar care a înce put să apară în Capitală în limba română şi germană. Capitalistul, pus sub direcţia d.lul Papamihalopol, umple de singur o lacună în presa noastră financiară. II urăm viaţă lungă. Constituţionalul spune că îndată după votarea legel maximului Camera va lua în desbatere legea tocmelilor agricole votată de Senat. Ultime Telegrame ____ Londra 22' Aprilie. — Camera Comunelor a adoptat în a doua citire bitul de Home rule cu 341 voturi contra 30Q. i iverpol 22 Aprilie. — Contele de Derby a murit. Roma 22 Aprilie. — Ziarul Oficial publică cu ocisiunea nunţii de argint un căl-! duros articol în care face să reiasă impor-j ţanţa semnelor de simpatie date familiei regale. Suveranii şi prinţii străini precum şi represenfe iţii caselor domnitoare şi a naţiunilor amice afi venit în această, capi-. tală a Italiei dobândită prin valoarea şi credinţa glorioasei dinastii de Savoia şi silinţele persecerente şi unanime ale popo-î rulul italia". BlTr.ToTrâfTe A apărut: Codicele de Şedinţă al României de Ioan Ph. Gheţu Licenţiat în drept, judecător de Instr. la tribunalul Prahova. Această importantă lucrare cuprinde: Constituţiunea, legea electorală, codicele civil, procedura civilă, codicele comercial, codicele penaj procedura penală, codicele justiţiei militare^ codicele justiţiei Se aduce ia cunoştinţa generală că în zilele de 14, 15, 16 şi 17 Aprilie a. 'c. se vor vinde licitativ la casa proprietăţei de pe moşia Paşcanii toate vitele şi uneltele de gospodărie de pe zi3a moşie şi anume : 158 bol mari 9 gonitorî 2 Vaci 4 viţel 5 porci 6 purcel 5 cal de trăsură 2 perechi hamuri 1 Trăsură de 2 cal 2 Sacale cu cotingele lor 10 Harabale 6 Hârăbuşte 7 Platforme 1 Atelier de ferărie cu asortimentele lui 1000 Saci nuol 12 Valuri pânză pentru baloturi 1 Garnitură de râfinârie 10 Maşini de semănat 140 Pluguri din care 39 Universale cu un fier şi 3 cu cîte 2 fiare. 39 Boroane cu colţuri de fer 2 Morişte Clayton 5 Morişte de Botoşani 2 Balanţe zecimale 1 Cilindru de curăţit 5 Vălătuci din care unul de fer. 3 Locomobile 3 Batoze 1 Batoză de popuşoifi 1 Maşină de secerat 1 Vagon pentru maşinist 150.000 Aproximativ cărămidă Vas vin Roznov&nescu 3 Vase vin alb 1 Vas vin roş 228 saci cu grâu. 32 stoguri fân. 149 stânjeni pae de grâu 8 stânjeni pae de orz 38 stânjeni pae de ovăz StrujenI de pe 20 falei 46 picioare lemne de fo&, şi stejar. Şi osebit diferite mobile precum: paturi de fer, canapele, oglinzi, mese, biurourî, dulapuri, fotoliurl, scaune, lavabouri, covoare" perdele, c ladă mare de fer, şi altele. Se notează că venzarea se va face en boc pe categoriile specificate mal sus ; sad-li în detaliu după natura obiectelor. Gerantele avere! def, Col. Eugeniu.Alcaz N. Gane. 1 g; neidlinger Maş ni de cusut Originale Singer ©e mută •59* • de la Sf« Gheorghe |în palatul fondaţiunel Universitare] Carol l — în faţa curţei regale — •ftI»i'IT8 Xu V. ' i>\ fag, carpen A LA VILLE DE BUC AREST Calea Yictoriei 78 (fost Ne. 60) Casa I. R. EHA ’RER Doamnă, Am onoare a vă informa de reîntoarcerea mea din voiajul pentru cumpărări ce am făcut la Paris. Cu onoare ve aduc la cunoştinţă că am adus cele mal alese Modele de Rochi şi Confeeţiunl ULTIMELE CREAŢIUNI Mare exposlţie de noutăţi, cele mal noul stofe pentru rochie de oraş şl de nunţi. UMBRELE BOGATE şi un mare asortiment de garnituri de tot noti. In speranţă că voifi fi încurajată de visita D-v., ve rog, Doamnă, a primi înalta stimă ce. ve păstrez. Al-me Louise Maurer Se vinde la fabrica de făină a d-lor Fraţi Galatzatw din Brăila StradaRofiori ,Vo.316, O MAŞINA stabilă Camponnd di 100 cal putere efectivă cu 3 cazane de oţel suprafaţă de 55 m. pătraţi, fie-care cazan complect .cu pompe , rezervorifi, încălzitor şi toate ţeveîe lor. Atât maşina cât şi cazanele sunt în stare perfectă. Doritorii se pot convinge de aceasta, văzâodu-le funcţionând. Pentru informaţfunl a se adresa în Bucureşti d-lul Iulius LoeffUr, Str. Doamnei. De vânzare •' ^ -V btP • V ţ* >* ^ A se adresa lui C. C. Datculescu, R.-Sărat. Tabla de fer din Germania Traverse de fer din Germania Şine de drum de fer Var Hidraulic din renumita fabrică Erler în Azuga Var alb gras fără piatră şl praf în tot d’auna în depozit la S. A. SViayer & G. Cohen CMristigerie lângă Gara de Nord $ Case de venzare Sunt de vânzare casele, prăvăliile şi locul din Strada Lucacifi No. 24 întinderea lor, este din colţul Stradel Mircea-Vodă, până la casele doamnei Ecaterina Dîmboviceanu. Doritorii de a le cumpăra se vor adresa la Doctorul Hepites Strada Luminel No. 27. D-rul KIRIAC Loc-ţiitor al d lui prof. Assaky Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi sifilitice în toate zilele de Ia ora 5—6 p. m. Strada Primăverel No. 38 Advocat — Iaşi, Strada Zlataust, No. 17 — Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat. Restaurant la Costică — Strada Kogftlnieeanu — CRAIOVA In toate zilele şi la ori-ce oră se găseşte mâncările cele mal bune, sănătoase şi gustoase, calde şi reci cu preţuri moderate se face şi abonamente lunare. Vinuri de Dră-găşanl excelente. cu stimă C. N. Ionescu Charmilles ceasornice de GENEVA Adevgratnl ceasornic, fin de Biâcle, este fărS contradicţie, Charmille de Geneva : Precesiune, Soliditate, Eleganţă. Acest ceasornic, abia de erî, care este deja atât de apreciat şi de răspândit în toat5 Europa, este ultimul cuvânt al artei mecanice; el este inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitabil; fie-care piesâ devenita defectuoasa, poate fi înlocuita de ori cine nefiind chiar ceasornicar. Minutarele se pun singure la ora printr’o simpla presiune. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, Italia, Rusia şi Statele-Unite nu cer de cât: la Charmille de Oenive. Cu mare greutate şi mari sacreficit, am obţinut a avea singura concesiune pentru România întreagă. Pun aceste ceasuri in vânzare chiar de azi, garantate pe 2 ani, pe preţul derisoriu, de 20 lei bucata, cu o mica augmentaţiune pentru acele bogat decorate, şi cu cutii de oţel 25 lei sau de argint cu 35 lei. Acord un rabat de 5 la suta pentru ceasornicarii şi revânzâtoril cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi. 1,000 asemenea ceasuri sunt în continua dispo-binile, in renumitul magasin. Th. Radlvon, 32, Calea Victoriei AMATORII DE ROSE vor găsi o aprovisionare enormă de mai multa sute de mii de toate primele calităţi de ROSE altoite sus, măi jos fi de la pământ ca preţurile neobiclnuite de eftine b la & (Marele Ducat) Furnisoril curţelor de Luxemburg, de Olanda, de Svedia, de Brasilia şi a Mrg. Comte de Flandra. Catalogul descriptiv, coprinzând maî bine de 2200 feluri de trandafiri se adresează gratis şi franco la cerere francată. Iulius Loeffler INGINER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general al fabricel de ma şini Ganz et ** ‘ , ■ne din Buda-Pesta. Biurou technic pentru orî-ce fel de instalaţiunl industriale. Diferite mafi-ni, turbine, Val-ţuri ong. Ganz. Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri originale Dafour et C-nie (Thalj. Instalaţiunl de lumină electrică. Preţuri şicondiţiuifi foarte avantagioase. G. PANU ADVOCAT ■Calea Victoriei. Ho. 132 www.dacoromanica.ro ■Bl tt:u i 1 Apa Minerală BAROSS ii l • ‘rai o al» âitfîi- — j laitex a? lţ. ,f! IMI 1 1#* 2 DESCHIDERI.il HOtlLO! MAGASiN LA PRINCIPELE FERDINAND AL ROMÂNIEI Wi Colţul Palatului „Dacia România^ ■î«î io |#| Ia ■0gşr Calea Victoriei şi 8 4 r. Lipscani Specific Antiblenoragie Stoenescu fi . CAPSULE I CU % Copaivat de Sodă-SaloI şi Santal ^ Atragem atenţiunea Onor. Public atât din Capitală cât şi din provincie că voind a câştiga o 1/ | clientelă numeroasă am asortat magasinul rneti cu un U Nici M.nul din antiblenoragicele existente până acum nu împlineşte cele CN I % două condiţiunl de asimilare repede şi a nu irita traectul intestinal. Associa-| I ţiunea substanţelor ce compun aceste Capsule este tot ce actualmente sciinţa are vSl 1 j ^ mal bun si maî înr,errat în trat.aKifint.nl hlfinnrarridlnr MnHnl i>n tnt.nl nnil ai ano- ^ qov ■I. I SGAT ASORTIMENT DE HAINE GATA '3‘ pentru & U !»• Bărbaţi, Băeţi şi Copii -e»? cu Preţurile cele mai reduse L’ pdc ‘'o'iţ'ijb." * }: 1 j) Răhhali Răoti «i Dnnii ™ |c _____________________________ Hsemenea am aranjat un Atelier special cu o deosebită Colecţiune de Stofe fine ! pentru Comenzi efectuabile cu acurateţă, având o croială excelentă, după «J Stimele jurnale. Apel către d-nil Funcţionari al C. F. R., al Tribunalelor, cutulor Minisierilor şi Studenţilor Universitari cari vor avea IO la sulă rabat. ' ** Sper că atât Onor. Public din Capitală cât şi cea din Provincii1 mg vor încuragia visitând Magazinul mefi spre a se convinge de adevăr. Cu deosebită stimă .elf LEQ1 H. LEBOVICZ IjPv ? ii%î mal bun şi mal încercat în tratamentul blenoragielor. Modul cu totul noă şi special după care sunt preparate^ Aceste capsule fac ca vindecarea să fie repede, /jP complectă şi fără de a derangea stomacul; ast-fel că convine tuturor persoa-nelor chiar celor mal debile. ^ Acest nou medicament vindecă în scurt timp complect şi radical, scursorl (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi cât şi la femei precum Blenorea, boala albă etc. Preţul unei cutii 4 leI. Asociat cu aceste capsule se recomandă cu succes. „Injecţia Santalină*. Preţul unul flacon 2 lei 50 bani. jg* Depozit General: Farmacia „la Coroana de oţel“ Mihail Stoenescu, strada fcf Mihaî Vodă No. 55, Bucureşti. Ta De venzare la Principalele Famaciî din ţară. In provincie unde aceste jgî ~ prşparate nu se găsesc, se expediază imediat contra unul mandat poştal. Să sa ^ observe cu scrupulositate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie ii flacon. )i % Sil •9 ; vj Iu.. i.l . 1 *;V :t ţjf) J7 aiEiioîWr; f »«> b /■ t l iununuHiwai numri.mvuniimLiTTiiHiiHiuuuiit. anumsu mtuimiiu^ mmunuo »■= ...... ■“ *- ’ _ _ .............. aMitsua otl. i mmi a tu'/ îfip.fiflii r\l -u i i 1 ire bazar ba Mobile din România Strada Caro! S, ^o. 32 00. Alături de cofetăria d-lul Iorgu Constantineseu ii Fabrica de Ciment Portland din Brăila \J(î q Fabrica putând produce anual 18000 tone ciment, funcţionează de la 1890 furnisând ministerul de resbel, ministerul lucrărilor publice, Direcţiunea căilor ferate, Bănea Naţională şi altora. Lucrările la care s’a întrebuinţat sunt Fortificaţiunile din Bucureşti, Focşani şi Nămăloasa, Podul la Dunăre peste Borcea, Viaductele din insula Borcel, tunelul de la Bordea, docurile din Brăila, Galaţi şi altele. La toate aceste lucrări cerinţele caetelor de sarcini a ti fost cu prisos satisfăcute precum probează certificatele liberate de autorităţile respective, certificate ce se trimit franco or cărui doritor. Qualitatea cimentului nostru a fost încercat în laboratoriile şcoalel de poduri şi şosele, ale Direcţiunel fortificaţiunilor şi Direcţiune! Căilor Ferate şt a fost recunoscută cel puţin egală şi în genere cu mult superioară cimenturilor celor mal bune stărine. Fabrica nu produce de cât o singură qualîtate de ciment? Garantăm i că cimentul îndeplineşte următoarele condiţiunl cu toate că sunt jcu mult mal grele de cat cele impuse pentru lucrările publice atât în ţară cât şi în străinătate* Fi ne ţa b j la sulă rămăşiţe la ciurul de 900 găuri. Constanţa ele volum s asigurată absolută. Resistenţa la tracţiune1^ Ciment Pur pe centimetru pătrat, 4.0 kg. după 28 zile. Mortar, 3 părţi nisip normal şi o parte ciment,, pe centimetru pătrat, 18 kg. după 28 zile. Resistenţa urcată a cimentului permite întrebuinţarea în amestec ii unei quan• | tităţi mal mare de nisip de unde o însemnată economie. Expediţiunile se fac franco veri ce gara în butoae purtând marca fabncel | Copul Iul Traian, cu Culorile Româneşti şi greutatea buioaelor. Se poate face preţul franco la ori ce staţiune din ţară. Pentru comande şi or ce informaţiunL a se adresa la: d-nu T« Zweifel representant general al fabrice!, la Bucureşti strada Stella fi: şi la Galaţi strada Belvedere, 1, şi la d. inginer Ion G. Cantacuzino, Bucureşti, Str. Minerveî 6, propriet. fabrice!. . s î. . u/; • * Depozitul In Bucurteşti a - Magazinul meii este conplect asortat cu odăi de culcare, soufrageril, saloane In toate stilurile. H . - ■U -IUfB iSUV 'fjl. f ui a Atrag atenţiunea onor1. Public de a nu confunda firma ndstră cu altă firmă cari att numai asemănare cu scop de a induce în e-roare onor. public. Această desfacere fiind ca aatorizaţianea onor. Camerei de Comercid din Bucureşti, preţurile, sunt fixe. MARE MAGAZIN DE HAINE GATA PENTRU oi1 BARBATI, BAETI SI urm r»i * •** No: 44, Strada Gaol I, No. 44. — - { . JiOJl.. lifţ ţi'1 LI >’ , ■3.76 Ϋ£H O , .uoisijjj 'o t J' Jlî ' ^ .1 - O iii c*£ t. lirnal * fib v-1.1:70 '.'Ci O Fabrica de produse chimice calea Griviţa 154 (vechiu) faţă cu gara de mărfuri. Are Onoar@ a aifunţa Dliemtaiei şale şi Opor. Public că pentru sesonul de Primă-vară şi Vară a confecţionat Un mare şi bogat asortiment de Haine gata bărbăteşti, băeţi şi copil Tot-de-odaiă a primit un mare şi bogat asortiment de Stofe fine din fabricele cele mal renump.e ale Europei pentru Comenzi care se pot efectua în 24 ore. Spre a se convinge Onor. Public de buna croială şl sftlnătatoa hainelor gata şl comandate roagă respectos la o numeroasă vizitare. Cu toată stima: „La Concurenţa-** No. 44, Strada Garol I, No. 44. Tipografia Luptaj A. Lefterul, Pasagiul Băncel Naţionale, Bucureşti. w» ’.«a. www.dacoromanica.ro