ANUL X. — No. 1969 friŢIA A uwuil SÂMBĂTA 3 APRILIE 1893. MMM* rv?»WiNîW3*K-uY^rarrjr^s^- ABONAMENTE s m ŢARĂ Un an ! . ).................. Şease luni................. . Trei luni.................... Pentru învăţători pe un an . . IN STREINfiTATE Un an.........•.............. Şease luni ................... Trei Inul.................... ^umeru! 15 Bani i Ml -CIORI i Pe pagina III, 30 litere, corp 7 ... 1 leu linia „ „ IV „ „ . . . 25 bani linia Ina«rţe ţi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru ananctnrl a se adresa :j LA Ad j^inistraţia Ziarulwî UiFi numer wechâiâ 50 La ral Redacţia i Pasaglul „Bancel Naţionale" (Casele Karageorgevici) Administraţia a Pasagiu! „Bancel Naţionale" (Casele KarageorgeTlcI) Disidenţa conservatoare. Din afară. Mişcarea în Belgia. Circulara d-lui Catargiu. Legea servitorilor Pelerinii români la Roma. Bivuacul, (nuvelă), Războiul civil, (foiţă). Ştiri mărunte. {a conservatoare Am arătat mal deunăzi că una din manifestaţiile vieţel parlamentare sunt nemulţumirile, sciziunile, ce se produc regulat în sânul majorităţilor,— nemulţumiri care diferă, după moravurile politice şi regimul electoral în vigoare, în deosebitele ţări constituţionale. Nemulţumirile, sciziunile, disidenţele ce se produc la noi sunt în genere de o natură meschină, având ca mobil, sah ambiţiuni sah interese personale, rare ori cause de un interes general. Şi venind la situaţia actuală, în-ţfebăip : cam de pe soiţi p disidenţa parp se urzeşte in partidul conservator, cam de ce natură sunt nemulţumirile manifeste ale d-lor ge neral Mânu, Gr, PSucescu, M. Balş, Ionel Grădişteanu, etc., cam ce pretenţii formulează—dacă formulează-— aceşti matadori conservatori ? Forţând oare-cum expresiile, noi am explica ast fel această disidenţă: e vorba de un grup de conservatori a căror nemulţumiri ah ca mobil ambiţiunea personală căptuşită cu o oare-care deosebire de idei. In adevdr, să vedem mal de »-pţqape atitudinea de ex. d-lor Pgu-peacu şi Balş. Dacă nemulţumirea d-lor n’ar avea altă cauză de cât o profundă şi intransigentă deosebire de vederi în materie de reforme e-conomice şi financiare, între dînşii şi proectele d-lor Carp şi Ghermani susţinute de guvern, atunci o opo-ziţiune francă ar fi singura atitudine jndicatâ. Piţnă aci nu merge înşlţ 4-niî PSijceacn ţi Balş, atât de departe nu Împing dînşii apărarea sfintelor teorii carp lp sunt atfţt de scumpe, De ce ? Fiind că d*nii Pducescu şi Balş, în afară de deosebirile de vederi, mai sunt conduşi în disidenţa lor şi de ambiţiunea— de altminter-lea legitimă la ori-ce fruntaş politic dintr’un partid — de a lua locurile d-lor Carp şi Ghermani. Când d. Pguceseu propunp cqntra-proecte la proectele d-luf Carp, d-şa vpeşte şă dovedească că e toţ atât de competent, ba şi mai competent chiar de câţ şeful junimiştilor pem fru a propune şi a realiza reformele economice cerute de împrejurări ; voeşte să arate că d-sp, ccmservaţqr pur, ar fi mai la locul lui la ministerul domeniilor de cât d. Carp. Când d. M. Balş critică cele mal multe proecte presentate ded. Ghermani, p condus de acelaşi mobil ca şi d. Pducescu, Dacă nemulţumirea d-lul general Mânu nu e tocmai de aceeaşi natură ca acelor duoi despre care vorbim mai sus, în general putem însă determina, cum am zis, felul nouel disidenţe conservatoare ca având la bază ambiţiunea personală căptuşită cu o oare care deosebire de idei. Ce viitor, ce rezultate poate avea o aseminea disidenţă? Totul atârnă de la persistenţa el. Dacă d nii Ca-iargiu şi Lahovari nu vor isbuti să împace pe d-nil Mânu, PSucescu, etc., hotărîndu-I să renunţe la pretenţiile lor, dacă aceşti din urmă vor accentua din ce în ce mai mult nemulţumirea lor, atunci rezultatele vor fi de sigur pernicioase şi funeste pentru partidul conservator. Nemulţumirile locale de ordinea a treia a multor deputaţi din majoritate, astăzi izolaţi vor găsi un centru în jurul căruia să se grupeze, vor găsi şefi pe cari să-I urmeze şi disidenţa conservatoare se va putea afirma tratând cu guvernul pe un picior de putere aproape egală. Până acum nimic nu autoriză a crede că d-nil Mânu, PSucescu, etc., ar inclina spre o renunţare la pretenţii. Din contra, ultimele voturi din parlament, atitudinea pe care a avut-o d. Mânu faţă cu d. Carp în ultimele şedinţe ale Camerei, conciliabulele intime care continuă a se ţine la d. Pâucescu, în fine o mulţime de alte consideraţiuni permit a prevedea în curând un asalt mal puternic. Şi obiectivul va fi tot d. Carp. Toată lumea simte că, pentru moment, d. Carp a provocat mal mulţe nemulţumiri în partid, deci în con-ţra d-Şale şe va îndrqpta tqată lupta-, P IM A FArT" * 4 FRANŢA S/îrfttul procesului de corupţiune Pans, 13 Aprilie. — Curtea de Casaţie a respins recursul d-luî Carol de Lesseps contra sentinţei Curţel cu juraţi pentru corupere de funcţionari Afacerea Melinitei Paris, 13 Aprilie.—Consiliul de miniştrii a aprobat decisiunea generalului Loizillo.ii de a se face o, anchetă în privinţa relaţiy-nţlqr întreţinute de către d. Ţurpin cu minis-. tru de resfeel, în timpul afacere! Melinitei, O- Lsgranges din Langres, fost şef de cabinet al d-lui de Freycinet, a scris ziarului „Figaro* pentru a declara că nu însărcinase nici odată pe d. Gardane cu o misiune oare-care pe lângă d. Turpin. D. Cardane ceruse graţiarea d-lui Turpin şi autorisaţia de a’l vedea. D. Lagrange acordase autorisaţia zicând numai că singurul obstacol, ce se opune graţiqrei cerute erea excitaţia d-liţi Ţqrpiq, care ameninţa şă facă destăinuiri în privinţa explosivelor, îndată ce va eşi din închisoare. ţn convorbirea sa cu d Cardane, d- Ţur-pin a aciţzat ădministraţiuuea reshelqlui că U refuzaţ să asculte destăinuirile sale în privinţa descopeptrei secretului relativ la melinitâ, Budgetul pe 1894 Paris, 13 Aprilie. — Consiliul de miniştri s’a ocupat cu budgetul din 1894, care presintă 151 milioane cheltuieli nouî. De oare-ce e imposibil de a asigura echilibrul bugetar prin economii, d. Peytral examipă cţţeştiunek de £ţ se ştţ dacă nu va trebui a pşnunţâ ia incorporarea în hugetul ordinar, cheltuelilor extra-ordinare ale resbelului şi ale mariuei şi cari se urcă la 37 milioane. fU caşul contrariu, arţrebifi şă creeze nuol jmposiţe sau şă facă faţă situaţiunii prin mijlocul celor 170 sau 180 milioane cari trebuie să resiflte din conversiunea rentei 4 Va % proiecţatâ la sfârşitul anului. Rezultatele protecţionism,ului. Parts, 13 Aprilie. — Primul trimestru din 1893 a dat la import 997 milioane şi la export 809 milioane contra 1,423 şi 790 milioane din anul din urm/t, *.« SERBIA , A Constituirea Skupcniel Belgrad, 13 Aprilie,—Skupştina a discutat raportul comisiunel de verificare. Mai mulţi oratori au blamat pe radicalii că ati eşit din Cameră. Ei ati zis că regimurile radicalilor şi ale progresiştilor au fost un desastru pentru ţara. Mâine va continua discuţiunea. Manifestul Radicalilor Radicalii declară într’un manifest că nu pot să asiste la şedinţele Skuştinei, a carii constituire este după ei nelegală. Cu atât mai mult el nu pot să intre in Camera, cu cât Regenţa n’a dat ascultare plângerilor lor. Manifestul declară că guvernul liberalilor esie respunzător de urmări. Cea mai mare parte a radicalilor aii plecat azi dimineaţă. ——~®*£3ŞEr' • Mişcarea îa Belgia Li&ge, ij Aprilie. — O mare cantitate de dinamită s’a furat din mina Hononent. Gând, ij Aprilie. — Un mare meeting de lucrători a decis să înceapă Luni greva generală. Bruxelles, ij Aprilie. — Poliţia a arestat pe mai mulţi indivizi pentru manifestaţiuni sgomotoase dinaintea Camtrii. Svonul respândit în străinătate despre turburările din Bruxelles şi din districtele minere sunt cu totul neîntemeiate. Situaţiunea grevei e aceiaşi. Mons, ij Aprilie. — Mici întâlniri aii avut loc la Pâturages şi la Quarignon între grevişti şi jandarmi, cari au fost răniţi uşor, Şaşe dintre acei ce aii provocat ieri pe lucrători au fost arestaţi. Pe când unii guvernamentali afirmă că proectul taxelor comunale va fi retras sati, cel puţin, serios modi ficat, d. Lascar Catargiu comunică prefecţilor să apere legea ţn faţa cetăţenilor şi se refuteze toate criticile opoziţiunei. Circulara d-lul Catargiu dovedeşte cA guvernai nu este hotărât să cedeze, nici se retragă proectul, nici să admită modificări esenţiale, ceea-ce va pune în mare încurcătură pe foarte mulţi deputaţi conservatori cari aii făgăduit formal alegătorilor cum că vor stărui ca legea să fie respinsă. Deputaţii şi senatorii Ilfovului, în special, sunt ţnţr’o.. poziţiune foarte puţin demnă de invidiat, căci toată fruntea comerciulul şi industriei din Capitala ţerei i a poftit la o întrunire de protestare in potriva legei guvernamentale, Neapărat că în această întrunire, autorii proectului nu vor fi cruţaţi, iar d-nil susţinători al ministerului vor fi siliţi să asculte multe lucruri neplăcute, se dezaprobe guvernul, ori să fie dezaprobaţi de a-legători. Răii lucru este când, deţii mandatul absolut numai din graţia stăpânire! î Legea servitorilor Dacă toate legile actualului guvern vor produce aceleaşi rezultate ca şi legea servitorilor, vom ruga cu lacrămî ferbinţi pe toţi d-nil miniştrii să bine-voiască a se opri scurt pe calea spinoasă a reformelor. Legea servitorilor a ajuns o adevărată calamitate şi pentru public şi pentru servitori, dar nşal ales pentru public. Rezultatul practic al legei este, de o cam dată că nu se mai găsesc servitori, că acei cari se găsesc refuză să îndeplinească cerinţele legei, iar salariile s’afi urcat în mod fabulos, ^Pe de altă parte biurourile de servitori sunt cu totul neputincioase a procura publicului oamenii de servicii! trebuincioşî, iar câţi servitori trec pe acolo sunt reţinuţi numai pentru persoanele influente sau pentru acele dispuse să plătească bacşişuri însemnate. întrebăm pe d. ministru dacă o asemenea stare de lucruri poate fi tolerabilă şi tolerată ? Mulţimea mare de servitori pe care ne-o procura Austro-Ungaria, întâmpinând mari piedici la scoaterea paşapoartelor şi altele, iar pe de altă parte fiind spăinântată de unele dispoziţiuni draconiane ale legei, s’a reîntors în patrie refuzând să mal servească: de aci o lipsă mare de servitori, urmată de o creştere simţitoare a salariului. Când am combătut legea d-lui Lascar Catargiu, oficioasele ne-au obiectat că ne facem meseria de opozanţi; acuma îl poftim pe d. ministru să ’şl întrebe prietinii pentru ca să afle cum le merge cu legea d-sale. Conservatoriljîreformează întruna şi lumea ţipă mereu! Ce ţară ingrată 1 Pelerinii români ia Roma Mal mulţi români din Transilvania care aparţin religiei greco-catolice, aii fost la Roma cu ocazia jubileului Papei. Intre aceştia ah fost Episeo pul Mihaly, preotul Gonst. LucacI (tratele infatigabilului luptător naţional care este întemniţat la Seghedin) şi alţi preoţi, profesori, etc. Pelerinii ah fost pretutindeni foarte bine primiţi şi italienii ah manifestat şi el cu acest prilej simpatia cea mare ce poartă românilor. La colegiul Sf. Atanasie, unde sunt mulţi studenţi seminarişti români, şi unde ah fost Invitaţi la masă, li s’ah făcut o primire strălucită. Corul colegiului Intre cari eraii şi români, ah intonat imnul „Latina gintă" de Y. Alexandri şi diverse bucăţi musicale. Din acest colegih ah eşit acel e-piscopi şi preoţi români ca Şincai, Clain şi alţii, cari ah deşteptat neamul românesc ca istorici, episcopl şi preoţi. La masă episcopul Lugajului, Mihaly, reamintindu-şî timpurile petrecute în acel institat, aminteşte cu lacrimi în ochi însemnătatea istorică a acestui colegih, care a educat aţâţi bărbaţi mari ai neamului românesc şi arată tinerilor chemarea lor măreaţă. Directorul deTa «Circolo di S. Pietro» salută pe români ca pe fraţi de acelaşi sînge cu italienii. Intr’o altă zi li s’a făcut onoarea de a se servi liturgia în limba română în biserica St. Petru. Serviciul a fost făcut de episcopul Mihaly, preoţi, diaconi şi cântăreţi români şi a asistat, pe lângă români, mulţi streini, atraşi de curiozitatea de a auzi serviciul în româneşte. In aceiaşi zi ah fost primiţi de Papa Leon XIII, căruia episcopul Mihaly îl ceti adresa din partea românilor, la care Papa respunse şi a-pol rând pe rând toţi pelerinii ah fost prezentaţi de Ep. Mihaly. Toţi 1 sărutară mâna şi fie-căruia Papa a adresat cuvinte amabile. T s’a prezentat apoi un covor lucrat de femeile române din Transilvania pentru care le-a mulţumit şi ’I a invitat la liturghia ce se va celebra în aula sa. După acestea românii s’ah dus la columna luiTraian, ducând cu dânşii ramuri de brad. „Aduse de la Sar-misegetusa, săîncoronăm columna Iul IraiaiP, după cum se exprimă corespondentul Tribunei. Găsind închisă intrarea la columnă, câţl-va studenţi universitari români „ah a-runcat, zice corespondenţa, la columnă, ramurele de brad. ca acelea crescute între doinele şi vaietele de suferinţa ale românilor, să spună Columnei ce suferă colonii lui Traian etc." De acolo pelerinii s’ah dus la mor-mîntul fostului Mitropolit român, Ino-cenţiu Clain, care este înmormântat la biserica din piaţa «Madona dei Monti". Aci ah încununat piatra mor-mîntată cu brădet şi ah intonat cântări şi rugăciuni. Câte gânduri triste nu răscolesc mintea acelor ce ’şl reamintesc faptele mari ale acelora păstori romînî, ca Inocenţiu Clain, Şincai, şi alţii, şi revin cu gîndul la urmaşi, ca mitropolitul de azi Miron, ori ca episcopul Szab6, cari se întreţin din banul acelor sărăciţi şi prigoniţi români, pentru a fi instrumente vile în mâi-nele prigonitorilor. Pelerinii la mor-mîntul lui Clain, par a fi trimişii, poporului român a depune la mormîntul acestui mare păstor, jalea şi amărăciunea acestui popor, ai cărui preoţi sunt siliţi a pribegi ori a zăcea în închisorile ungureşti, din pricina laşităţii şi înjosirii episcopilor lor. D’ESPARBFS BIVUACUL (Dute, încălzeşte-te...) Pe când cei 18.000 de oameni ai lui Dupont mureau de foame în insule Caprera, Napoleon simţind că Portugalia îl scapă, întocmi trupe noul, şi porni spre Spania. Nu mal erau acum recruţii slabi, fără pulpe şi fără mustăţi cari aveau să treacă munţii, Imperatu1 chemase din Germania trei corpuri de armată de infanterie şifmaî multe de cavalerie, toate compuse din a-cele horde mute în marş, încercate în oboseală, îmbătrînite în victorie, obişnuite cu moartea, şi care se bătuse toate la Eylau, la Triedland. Şi acestea uu era nimic încă. Pentru a lovi Spania, pentru a o emoţiona cu un spectacol neaşteptat, el adaose şi garda sa pe lângă armată, acea gardă înspăimântătoare în tăcerea sa, care de ani de zile, mândră şi melancolică, cu arma la braţ, nu era de cât spectatoarea bâtălielor, pe care nimeni nu îndrăsnea s’o şarjeze, atât se temeau ca să n’o peardâ, şi pe care, din capitală în capitală, Napoleon o tîrîse, în arma sa, ca pe o spaimă. Aseastă masă de o sută de mii de oameni se mărea încă prin diviziunile tinerilor soldaţi rămaşi pe linia Ebrului şi în Catalonia, ceea ce ridica efectivul la două-sute de mii de oameni. Gând văzură aceste bătrîne trupe recruţii ,ultimel companii, e-şirâ la drum pentru a le saluta. In sunetul muzicel regimentele de la lăna poposiră la Ebru. „Semn bun, zise tinerii, iată cel cu mustaţa sură...." Abia ajunşi, în adevăr, Napoleon aruncă numeroase coloane, şi tot ceea ce vroi a li se împotrivi fu exterminat. Spaniolii fură coprinşî de spaimă la privirea acestei bă-trîne armate; dar nu se descurajară; reuniră trupele lor sub zidurile oraşului Bur-gos şi îndrăzniră a aştepta bătălia. Ea avu loc la 9 Noembre şi nu fu lungă. Napoleon învingător, luă drumul către Madrid. * * * Intr c seară, în câmpia de la Arranda, pe malul unei ape, francezii poposiră pentru a bivuaca. Umbra se lăsa. Din toate părţile se prelungeau în munţi, mii de vuete ; o nesfîrşită şopteală din care se ridicafi risete, murmure. Nenumărate focuri scânteiau, şi lungi coloane de fum se încolăceau albastre, perzendu-se în noaptea care se făcea mai mirositoare, dar mal rece. Era ora supei. In careul grenadirilor gardel, mai ales, vocile isbucneau cu putere. Prădase oraşul Lerma; enorme jigouri de merinos, înfipte în baionete, se frigeau la foc, dar regimentul era în picioare, şi oamenii fără frică, cu haina împodobită de cruce, cu capul gol şi sălbatic, să agitau in jurul flăcărilor. — Eu cer un congediu ! — Ori eşti soldat ori nu eşti 1 Când te gândeşti că nu mai departe de cât la Bur-gos, aceste gulii de recruţi ’şî au râs de noi!.. Un tremur rupse rîndurile şi un om înainta, acoperit de răni vechi, gura strîm-bată în lung şi larg de o tăetură de sabie în formă de cruce: — Nu ne-am bătut de cinci ani! El ne duce sub boambe şi acolo : „La dreapta v’aliniaţî.. drepţi! ‘ Privim cum mor amicii noştril şi treaba isprăvită, ne adună iarăşi : „La dreapta v’aliaiaţi... drepţi I—Soldaţi ai bătrânel mele garde, ne zice El, voi sunteţi nemuritorii mei! ‘ Mii de tunete I El are dreptate, şi cu acest mijloc, vom dura zecimi de ani, vom crăpa cu toţi stînd cu mâinele încrucişate. — Nemuritori, murmură un altul, iată ceea ce face pe recruţi să rîdă... Tabăra întreagă să aduna. O mulţime de umbre să grămădise la lumină şi glasuri atroce urlaă în noapte : www.dacoromanica.ro LUPTA — Ar trebui se’l spui aceasta... tu Riport, te vel duce în cortul sâă... — Vom cere cu toţi demisia din gardă şi din titlu de nemuritori. — Şi ne vom angaja în arniată ! — Acolo unde să bat. — ...Şi unde să moare, murmură un o-fiţer, care nu zisese nimic dar cari aproba cu o clătinare din cap. In acest moment, dinapoia grupei, să auzi un pas care să opreşte, şi o voce italiană, gravă, puţin nasală, întrebând: — Cine me chiamă ? Dintr’o aruncătură, toţi Soldaţii se întoarseră .. Era împăratul. Mic, cu mâinele la spate, capul plecat înainte, el privea soldaţii sfii... Această a-titudine de fiară, de pasere de noapte, nu lăsa strălucire de cât privire! sale, săbiei sale, crucel sale,—şi gânditor, nemişcat în întunecime, umerii înfundaţi... ceva sublim şi înfricoşat să exaţa din el. Toţi tremurau. — Cine vroea se-ml vorbească ? întrebă el. Nimeni nu silflă... Napoleon zîmbi, făcu patru paşi în tăcere, spre foc, şi întinse mâinele : — Nu-I Riport cel pe care îl ved colo, lângă cheson ? Pentru ce n’aî crucea ? ’ţî-am făgăduit-o la Auerstaedt... — Sunt de atunci douî ani, răspunse Riport. — O vel avea, zise împăratul. Şi cel l’alt sub-locotenent Champeaux ? — Present, Majestate. Napoleon numi încă vre-o zece, la întâmplare. El îşi cunoştea garda pe din afară. — Voi sunteţi cel mal buni al mei soldaţi, cel mal bravi din lume, zise el. Apoi repetă încă : —.... Cel mal bravi din lume! I Şi, maşinaliceşte, întinse iar mâinile înainte’! pentru a le încălzi. Un oare-care zise tare: — ’I e frig. .. Era un brigadier de dragon! atras spre gardă de mirosul carne! fripte, şi care la vederea împăratului întrase în pământ. Atunci câţi-va soldaţi dispărură, şi în curând Riport intră în cerc. — Punete aci, Majestate. El adusese în cap un fotoliu de damas, cu lemnăria aurită. El îl puse lângă foc şi împăratul ascultător, se aşeză. Din cele patru părţi a câmpiei soseai! bande negre pe care lumina ’I chema de departe... Iar împăratul, izolat, înfundat în 'otoliul seu, cu privirea în jos, îşi urmărea visul seu sinistru.... — Nu mal sunt lemne în câmpie, şi focul are să se stingă, zise locotenentul. — Nu, căci iată 1 strigă un dragon. El arătă pe duol oameni, duoî voltigeorl, cari, cu braţele pline de lăzi precedau un mare furgon încărcat. — O' să’i tragem o luminăţie ! zise cel d’intâifi. Cel l’alt sparse lăzile, cu lovituri de călcâie, apoi umplânduşî braţele de vreascuri, le aruncă peste cenuşa murindă. Intr’un minut, flăcările se inâlţară. — Un foc de împărat, zise Champeaux. Alţii sosiră, conducând catâri încărcaţi, şi acum fu rândul mantelurilor, roşii, albastre, negre, atât de fine, în cât ar fi putut fi luate drept făşil da nouri, ele nici n’avea timpul să cadă jos; o adiere de aur le rîdea, le arunca în aer dincolo de cerc, ca o ploae fină de flăcări. In acest moment o nebunie apucase pe oameni, şi cu toţi şe aruncară asupra furgonului! Acolo era tesaurul lor, tot ce el strânsese ca să ducă în Franţa din prada oraşului Burgos. împăratul părea că nu’I vede. Mâinile sale, se sprijineau, dulce, pe* genunchi. bărbia ’I atârna pe pent. — El doarme.... zise un om. Şi, făcând turul cercului, sufletul soldaţilor şopti: — El doarme.... El doarme.... Un chiurasier aruncă lada sa; era des- FOIŢA ZIARULUI „LUETA“ RESBOIUL CIVIL DE &. DK BALTAC O Idee a lui Fouchfi — Pentru mine şi din pricina mea, a-daose ea. Aveţi să-’ml vorbiţi de patrie 1 Dar patria înviază pe cel care afi murit pentru ea, îl resbună cel puţin ? Eu am să-’I resbun !... Pentru câţl-va soldaţi ucişi, am să aduc subt cuţitul eşafodului un cap, care preţueşte mii de capete. Femeile se resboesc rar, dar ori cât sunteţi de bătrân, tot o să puteţi învăţa de la mine strategia... Comandante, voiu să aduc pe gentilomul acesta în patul mefl, de unde se va scula ca să meargă la moarte... Mise-rabilul singur ’şl-a pronunţat sentinţa: o zi fără a doua zi! Şi eu şi republica d-voastră vom fi resbunate ! Republica I continuă ea cu nişte intonaţiunl, care spâimân-tară pe Hulot, dar el, are să moară el pentru că a ridicat armele contra ţerel lui ? Dar atunci Franţa ’ml răpeşte resbunarea! Ah 1 ce puţin lucru numai e o viaţă! O moarte răsplăteşte numai o crimă ! Dar dacă omul acesta are numai un cap de tăeat, chisă şi plină de evantaile. Acest sgomot făcu pe împărat să se mişte. — Al se’l deştepţi.... şopti Champeaux. C’o lovitură de pumn, el depărta pe chiurasier, îşi împlântă mâinile, şi arunca pe foc rîzând, un braţ plin de evantaile. Erafi trei lăzi asemenea; le deşertară şi le aruncară în toate părţile; desfăcându-se în aer ca nişte fluturi, evantaliele se răsuceaţi în flăcări. Se vedeau eşind din umbră, lucind de odată, cu picturile lor fine pe aripi, cu câte un cuvent frumos aurit pe marginile lor : recuerdo, suvenir... E-vantaile de manolas, juvaere a lenei spaniole, cu miile se aruncaţi, deschise, piro-tatt, voltijafl, în snopurl de purpură, pe când cele mal grele, detaşate, în foc, cu lemnul lor scuptat, cu ivoriu lor, se înfundau în cenuşe ca nişte schelete. Acolo se arse o avere întreagă. împăratul dormea într'una... Acum, cincl-spre-zece mii de oameni îl înconjurau; mal întâi garda, în primul rînd, şi dincolo de cercul de lumină, o mulţime imensă, înts’un cerc sgomotos şi entusias-mat al căror ochi scînteiau... — Iată tablouri? strigă un oare care. Atunci apărură în mâinile unul grup de artileriştl tablouri mari, teribile, imagine sângeroase, pe care călâil biciuiau .un om palid, şi unde femei pure se ridicau în aerul albastru, printre îngeri. — Opriţi-vă 1 Un colonel s’apropie, voind să împiedice acest sacrificiu, dar la gestul care ’l făcură oamenii, el se retrase, sprijinindu-se cu o mână pe sabie şi mulţumindu-se de a zice unul ofiţer, dinapoia lui: Aceasta’I un Monteils, un Ribeira, iată I Şi pe măsura ce aceste tablouri cari preţuiau milioane se aruncau în flăcări, el e-numfira: — Iată Murillo... Velosquez... Goya... Somnul împăratului nu se tulburase. In depărtare, regimentele se agitau. „Tunsul a părăsit cortul său, a vroit să petreacă o noapte cu garda lui 1‘ O mulţime de umbre fugând umplură câmpia şi puţin câte puţin caii nechezară, roatele scîrţiiră ! Oamenii înalţi cu lovituri de topoare, aruncau broascele de la cufere; şi pentru a încălzi pe împărat, toate aceste bogăţii barbare se duceau măreţ la cenuşe, mătăsurile văpsite bogat cari, ardeau ca voale de aur, centnrile purpurii pe cari le putea’I lua drept şerpi înaripaţi, valuri, valuri de dantele... apoi mobile.. taburete de nacru cu trei picioare, — nebunie! nebunie 1 oglinzi în care atâtea femei se gătise, chitare, gu-tlase, maure, tamburine cu grelpte de argint, castagnete de Lemn scump, până şi pumnale a căror lame late, se svîrcoleau în foc, lucind ca limbile de aspic; — Un dragon chiar aruncă şi parfumuri... Impărătul dormea mereu.... Lăzile, în curând, fură golite. Era mezul ropţel. Atunci, după un sfert de oia, focul, pe care aceste prăzi îl animase, fş! pleca înaltele lui flăcări. Ele păreau că să infundă, să retrag în pămînt. Cenuşa, roşie deschisă, apăru, şi frigul nopţel, gonit departe, re-vinea la bivuac, să strecura din grupe în grupe, îngheţa glasurile. — Nu mai avem nimic, zise unul. O groază căzu asupra oamenilor şi să auzi împăratul şoptind cuvinte misterioase în vis... El atinsese fără îndoială regiunele depărtate a le somnului, pumnii săi încleştaţi păreau de piatră. Decise a sta acolo pînă dimineaţa, cu o singură mişcare garda să culcă, învelită în mantall. Dincolo, husarii, dragoniî, chiurasieril o imitară, şi melancolici, aceşti 30,000 soldaţi înconjurară pe împărat în tăcere. El dormea într’una, aşezat în fotoliul şeii, cu pălăria sa, puţin plecată pe ochi. Cel din primul rînd, bătrîna garda, îl auzea respirând.... — Slăbuţul..... murmură o voce, în fo- toliul seu ar încape bine patru. — Dute de ’I caută pe cel trei.... dacă ’i cunoşti, ’i răspunsă un altul. — Mâinele sale.... priveştele ... cât sunt de mici.... — Dar cişmele ! s’ ar zice ca are picior de Egipteancă. — Ea, ascultă.... eată că vorbeşte.... împăratul, în adevăr, vorbea în somn, şi cuvinte mari ’i cădeai! de pe buze, curgeau de pe peptul său în cenuşă : — Anglitera...,, Orientul.... naţiunele.... sabia mea.... tot pămîntul... o Franţa.... — Ce zice el ?... Ce zice el ? întrebară multe voci. Şi câmpia se emoţiona. Umbrele se ridicară ; vroeafi să ştie...., — Focul să stînge, tună Champeaux. Dar, aruncat din mâni în mâini, pc d’a- supra capetelor, un balot venea spre gardă ; Câţl-va bâtrînî îl sfărîmară. Acesta era ultimul tesaur, instrumente de musică. — Aruncăle, Riport. Riport le aruncă; de îndată, ele i eîn-suflţel focul mort. O noapte de stele ^învăluia Câmpia, şi pe când nervii mandolinelor, ping, ping, ping rupte de foc, eclatau in slabe suspine ; — Făiă nici un regret pentru averea lor arsă, topita, aşezaţi jos, înconjurând pe împărat de o negură de mustăţi sure, soldaţii gardel îşi arătau de departe fotoliul, mică fantomă adormită, a cărui cruce strălucea încă la lumina tăciunilor şi minunându-se vfizeudu-1 atât de slab, rideau, plângeau, şopoteafi între el, îşî făceau semne, cu degetul pe buze.... ca bărrîniî cari privesc dormind pe scumpul lor copil. Hyp. —----------------- - Eforia spitalelor Un răspuns al d-lnl d-r. Bastaky D. dr. Bâstachy ne trimite următoarea scrisoare cu rugăminte a o publica: 2 Aprilie 1893, Bucureşti. Domnule director, In numerul de Joi 1 Aprilie 1893, ziarul „L’lndependance Roumaine*, înserează printre ecourile sale, o notă emanată de la E-foria spitalelor din Bucureşti, în care şe spune, printre alte lucruri la cari nu atri-bue absolut nici o valoare, că eu nu aşi fi adresat nici o-dată Eforiei vre-o cerere pentru ca postul de medic şef al serviciului de gynocologie se fie pus la concurs. Prin această notă, mi se dă o desminţire la cele ce spuneam într’o scrisoare înserată în No. de la 28 Martie 1893 al „Independenţei Române4, şi prin care scrisoare dau cele mal energice desminţirî aserţiunilor d-lnţ Ioan Gantacuzino, fost efor, aserţiuni publicate ţpt în „l’Independance Roumaine4. Este inyedşr&ţ că buna credinţă a ziarului „l’Independanee Roumaine * a fost surprinsă când a publicat notiţa Eforiei, şi aşi fi considerat această notiţă ca manifeste de 1 Aprilie, dacă nu aş! fi vezut numele meu figurat în ja. Nu ştiu cine ş putut trimite de la Eforie această notiţă; dar vezântjl că Sfredeliţi J)racu\f. |)-nu C. No ai^ yor ziţe verşuţi. TjăşirU- —ţi i ţe serile reprezei)- ţaţiT ’dâţe 4< IHipl’ d^e var I şi de batalionul de dame cu ,C ol&. Colftşe 1 Op JilejP. —< 1 «prezentaţii date de trupa de' ■ arie Aţi. Cafentaui Niţtonai In fie-care seară, concert. Stil** mărunte Noul Curier de ambe sexe, No. 1, a eşit de subt presă. Această revistă lunară conţ: e următoarele scrieri Inedite a Ie Iul Heliade Bădulescu Prefaţă.—Studii asupra Iul Esop.—Scrisoare către Românii exilaţi în Brusa.—Fa-sele Iimbelor.— Renaşterea limbelor.—Literaţii Români. — Oda Românilor. — La Heliade, poesie de M. Eminescu.—Abonamentul e de 10 franci pe an. Abonamentele se fac la d. J. G. Heliade-Rădulescu, piaţa Moşilor. EDIŢIA A II * ULTIME INFORMAJII Penlru astă-seară la opt ore sunt convocaţi toţi comercianţii din Capitală în localul Camerei de comercih, pentru a discuta legea maximului. Azi să face în Dorohoiti alegerea a doi consilieri judeţeni de către a-legătoril colegiului al 3-lea din judeţul Dorohoi. Mâine începe la Herestrătt concursul pentru instrumente arâtoril. Acest concurs deschis de ministerul de domenii, ca în toţi anii, va ţine două zile. Iu cercurile guvernamentale s’a făcut uu puternic curent pentru a-mănarea proectulul de lege asupra maximului taxelor comunale. Intre miniştrii chiar este mare discuţie dacă acest proect să fie sad nu amânat. D. L- Catargiu ţine însă ca acest proect de lege să fie votat imediat după redeschiderea Camerelor. Iu fruntea deputaţilor cari susţin ca proectul să fie votat imediat este d. N. Filipescu şi toţi deputaţii cari fac parte din consiliul comunal. Să crede că guvernul nu va consimţi la amânarea discuţii asupra a-cestul proect de lege, de oare-ce finanţele comunei stad cam prost şi este nevoe de noi resurse pentru a se întâmpina toate nevoile urgente ale comunei. D,. Virgiliţţ Poenaru, primarul din Galaţi, ’şţ-a dat demisiunea, Ministerul stărue pe lângă d-nu Poenaru a’şl retrage demisiunea. Atragem atenţiunea d-lul primar al Bucureştiulul asupra modulul cum se aşează pe stradele Capitalei diferitele deposite de piatră cu care urmează a se repara pavagiul. Ast-lel pe Bulevardul Elisabetha s’a depus această piatră pe trotuoare, ast-fel în cât împedică circulaţia. Deşi se amînă de atîta timp înaintările în armată, totuşi nici de 8 Aprilie nu şe yţţr face numeroase înaintări. generalul J. Lahovari este qontra înainţărilor numeroase, mal ales în ce priveşte oficeri inferiori. Bursa din Străinătate 13 Aprilie 1893 Viena Fior. Paris Franci 1 Napoleonul. . . . 9.74 Rea. fr. 4l/.2 la 0/ 106.93 Imperialul . . . . — , - 3 „ , 95.86 Livra turcească ■ 10.98 „ R. a. 4 >/0b „ — Arg. c. hârtie. . 100.- „ Iţii 92.92 Rubla 126- » Un. 5 ... 96J/4 Credit-Anstalt . • 352 - Ext. Esp. . . 66.83 Rent. perp. austr. 98.90 Imp, grecesc. . 365.- aur „ . 117,30 Banca otomană 601.25 aur ungară. 115.90 Dat. unif. Eeipt 508.75 arg. austr. . 98.60 ioturi turceşti. 93.- Scli. asup. Londr. 122:75 Cec asup. Lond 25.15 „ „ Parisul. 48.77 Sch. asup. Viene' 203.12 „ „ Berlin. 60.05 „ „ Amst. 205.68 „ „ Amster 48.72 „ „ Berlii. 121587 „ „ Belgiei 46.70 ,, r Belgiei 5/16 „ „ Italiei . — „ „ Italiei. 33/4 Tendinţa fermă . Tendiuţa slabă. Berlin Mărci Londra L. St Napoleonul . . . . Ren. R. aur 50/0. C. P R.„. F. aur40/0. Imp. muu. Bucur 16.25 98-85.10 84.70 98 50 Noul cous. engl. Banca Român . . Schimb, as. Paris. » „ Berlin, n n Amst. . 98i*/i6 es/i 25 52 20.57 12.04 Rubla. . 217.50 189.75 Paris (Bul.) Franci Discouto-Gesel. . Rent. franc. 3 J o- 95.96 Scli. asup. Londr. 20.34 Italiană . . 92.95 „ „ Parisul. 80.95 Banca otomană . 602.50 „ „ Amst. . * „ Vieneî. „ „ Belgiei. 168.30 166 25 80.80 Tendinţa slabă. . Francfort Mărci - „ Italiei . 77,65 Rent. R. aur 5*Vu 99. - Tendiuţa slabă. . nun 40/(| 84.50 Insecticid lll 1. H. Ştim tlie Acesta este numele unul nou insecticid, cu miros plăcut şi higienic, de conifere. El este cel mal puternic şi la moment distrugător al moliilor, păduchilor de lemn (ploşniţelor) ouelor şi larvelor lor, gândacilor şi al tuturor insectelor păgubitoare şi supărătoare. Este cel mal activ şi mai durabil mijloc pentru păstrarea hainelor de lână, de mătase, de pâslă, al blânilor, etc. fără să altereze stofele sau culorile ori să le păteze. Distruge omizile şi alţi părăsiţi ai plantelor fără să le aducă vre-o vătămare. E microbicid şi prin urmare bun desin-fectant. Şi cu toate aceste calităţi se vinde numai cu 80 bani flaconul de 100 grame; aşa că e cel mai eftin din toate insecticidele cunoscute pînă acuma; aşa că pot să şi ’l procure oamenii cu mijloacele cele mal modeste, fără să simtă sacrificiul ce fac pentru curăţenia, sănătatea şi avutul lor. Insecticidul N. H. Stinghe se găseşte în deposit general la farmacia Esculap din strada Clemenţei No. 27 Al. Bozoceanu, la farmacia 1. Munteanu din calea Moşilor No. 68 şi la domiciliul subsemnatului în Bulevardul Carol I No. 49. Inapoez înzecit preţul flaconului celui care ’rnl va proba că n’a obţinut resultate cu insecticidul meu. Dr. chimist, N. fl. Stinglie. Dietei* Velescii DENTIST Bucureşti, calea Victoriei No. 27. Se va muta de la Sf. Gheorghe în Calea Victoriei 74 şi str. Academiei 37. ^OALELE SECREiE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ vindecă după cele mai noul metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 33 ani Specialist in boale lumeşti m THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — intratea nnmal prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-c&re. A apărut o ediţie populară din Portrete şi tipuri paria» mentare de G. Panu, cu preţul de I leu 50 bani volumul. Depositul general e la administraţia ziarului Lupta. Volumul se găseşte de vânzare la toţi corespondenţii d$ ziare din ţară. Abonaţii Lupteî cari vor trimiţe la administraţie un leu în timbre postule vor primi volumul franco;. —---------------- m Fumxsorul Curţii Regale F, 1 O V A K Calea Victoriei 61 şi 103 MANVŞJ CRAVATE etc. ie la Lacul* (Otel iftantu ei Sorovei) Se aduce la cunoştinţa celor ce au nevoe de băl la Lacul-Sărat, că sub-semnaţil au construit chiar în faţa stabilimentului de băi, încă dig toampa anului trecut un fru-nţioş ş( confortabil otel, având la rez-de-chausse .10 camere şi un salon do birt, iar j la primul etaj ţii can»ere şi uu salonaş, caţe ya fi montat până la 1 Nţal c., când î ş,e va deschide şi sesonul de băl, I Preţuri foarte convenabile. Ţentru infor-: maţii a se adresa în Brăila la d, medic-I veterinar Ma tu I Manta eţ Gorovel —i •* PLANURI DIN CJELE MAI RENUMITE FABRICI Singurul reprezentant la firmele*: Steinway (New-York), Bechstein, Schied-mayer & Sohn, Bbsendorfer, Schiedmayer. Rănisch etc. NOC DE ŢOŢ: Planuri automatice cu ori-oe fel de note :: opere complecte etc. Pentru planuri se acordă plata şi î» rate lunaye lulius Loeffler ţNGlNER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general al fabrice! de sşa-şinl Ganz et C»iliş djn Buda-Pesta. Biurou technic pentru orl-ce fel de ipstaiaţiunl industriale. Diferite maşini, turbina, Yat-furţ orig. Ganz. Depozit permanent de articole de exploatare pentru f mori şi ferestrae. Mâtăsgrl originale Dafour et C-nie {Thalj. Instalaţiuni de lumină electrică. Preţuri şi condiţiunî foarte avantagioasea Doctor. Gonst. 0. liclescu OCULIST — 10, Strada Căpitan Păun, 10. — Orele de consultaţiunl de la 2—4 p. m IAŞI. i Oi*. nlraiaiovici strada 25 Consultaţii 12—2 şi 6—8. |j Societ. de Basalt artificial şi de Ceramică de la Cotroceni Capital social 1.500,000 lei, deplin vărsat Domnii acţionari al Societăţel de Basalt artificial şi de ceramică de Ia Cotroceni, sunt informaţi că dividendul pentru exerciţiul 1892, de 12 °/0 sau 30 lei de acţiune se plăteşte chiar de astăzi la casa de bancă Jeschek et C-ie, strada Lipscani 1 (Palatul Da-cia-România) şi în toate zilele de lucru de la orele 10—12 a. m. şi de la 2—4 p. m. Tabla de fer din Germania Traverse de fer din Germania Şine de drum de fer Yar Hidraulic din renumita fabrică ErBer în Asuga Yar alb gras fără piatră şi praf în tot d’auna în depozit la S. A. iayer & G. Cohen Chiristigcrle lângă Gara de Nord Case de vânzare Sunt de vânzare casele, prăvăliile şi locul din Strada Lucaciu No. 24 întinderea lor, este din colţul Stradel Mircea-Vodă, până la casele doamne! Ecaterina Dîmboviceanu. Doritorii de a le cumpăra se vor adresa la Doctorul Hepites Strada Lumineî No. 27. ***■ Autorizată de Ouor. Trib. Comercial de Ilfov cu No. . . a fthgazinului de încălţăminte al d-lul Dumitrescu, din Pasagiul Băn-ceî Naţionale (Caragheorghevicl) No. 10. Preţuri foarte scăzute. G. NEIDLINGER Maşini de cusut Originale Singer se muta ^ de la 8f. Gheorghe în palatul fondaţlunel Universitare* I Carol 1 — în faţa curfei regale — Gharmiiles ceasornice de GENEVA Adeveratul ceasornic, fin de siecle, este fără contradicţie, Charmille de Geneva : Precesiune, Soliditate, Eleganţă. Acest ceasornic, abia de erT, care este deja atât de apreciat şi de respândit în toat4 Europa, este ultimul cuvânt al artei mecanice; el este inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitabil; fie-care piesă devenită defectuoasă, poate fi înlocuită de orî cine nefiind chiar ceasornicar. Minutarele se pun singure la oră printr’o simplă presiune. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, Italia, Rusia şi Statele-Unite nu cer de cât: Ia Charmille de Qineve. Cu mare greutate şi mari sacreficiî, am obţinut a avea singura concesiune pentru România întreagă. Run aceste ceasuri iu vânzare chiar de azi, garantate pe 3 ani, pe preţul derisoriu, de 30 lei bucata, ?cu o mică augmentaţiune pentru acele bogat decorate, şi cu cutii de oţel 25 leLsau de argint cu 35 lei Acord uu rabat de 5 la sută pentru ceasornicarii şi mânzătoril cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi, 1,000 asemenea ceasuri sunt în continuu dispe-b'aile, in renumitul magasin. Th. Badivon, 32, Calea Victoriei DE ROSE w* găsi o aprovizionare enormă de mal mulţii, sute de mi! de toate primele calităţi de ±C O S E altoite sus, măi jos şi de la pământ \ CR preţurile neobicinuite de eftine & te (Marele Ducat) Furnisoril curţelor de Luxemburg, de Olanda, de Svedia, de Brasilia şi a Mrg. Comte de Flandra. Catalogul descriptiv, coprinzând mai j l bine de 2200 feluri de trandafiri se adresează gratis şi franco la cerere? ! francată. Se caută un licenţiat în Farmacie satt asistent, a se adresa cu. arătarea condiţianelor la farmacistul Longhin, ^ asini. De vânzare A se adresa lui C. C. Datculescu, R.-Sărat. FERICA DE BERE E. L U T H E R Fondată la 1870 Producfiunea acestei fabrici este recunoscută de întreaga ţară cât şi in străinătate. Eroda că această producţiune este superioară e că la Exposiţia Higienicâ dm Londra din anul curent, la care aU concurat şţ alte 18 fabrici dm Germania, Austria şi alte ţări, a obţinut înalta dis-ticţiune „Medalia de aur şi Crucea de onoare cu diplomă*. Producţiunea acestei fabrici se ridică anual la peste 2.000.000 litri, producând trei calităţi de bere. Bere Lager, Bere Pilsner Bere Bock Dalia vastă şi grădina splendidă care se va deschide cu ocasiunea serbătorilor Paştelul, cu distracţiuni speciale pentru copil, dau cele mal plăcute distracţiuni onor. public, şi se pot găsi acolo diferite mâncări ■ reci precum şt Berea cea mai escelenlă. Distracţiuni la popiei şi biliard. Mu-sica militară dilectează onor. consumatori cu cele mai plăcute arii. Ca Căută Pentru un pension de Domnişoare, o casă situată îotr’un cartier frumos, având e la 28 la 30 încăperi, curte, grădină, instalaţie de bâî, de apă şi de gaz. Chiria 10,000 până la 12.000 lei. A se adresa Strada Italiană, No. 16. - mSMETRU de M. S. ANDREIAN Direct, şcoaleî prim. de Băetî No. 2 Piteşti. Aritmometru în timpu operuţiuneî. Acest aparat înlesneşte pe Institutori a preda Aritmetica cu succes în clasele I şi a II; şi pe şeolarî a pricepe cu uşurinţă sistema numeraţiunei şi cele 4 operaţiuul iu mod raţional. Aritmometru este făcut din lemn masiv, foarte solid lucrat; văpsit pe din afară şi înăuntru cu 6 culori, potrivit cu utilitatea ce aduce diferitele părţi ce’l compune Aparatu este aprobat de onor. Minister al Instrucţiune! cu ord. No. 8280 din 6 Iunie 1892. Cererile a se adresa ia M. S. Andreian Institutor. Piteşti.— Preţul 130 lei, fiind coprins transportul şi ambalatu. Filip 1. Gesticone AVOCAT Bulevardul Elîsabeta 59 Orele de consultaţie: 8—10 dimineaţa şi de. la 4—6 după amiazl. Restaurant la Costică .— Strada Kogălniceanu — CRAIOYA In toate zilele şi la orl-ce oră se găseşte mâncările cele mal bune, sănătoase şi gustoase, calde şi reci cu preţuri moderate se face şi abonamente lunare. Vinuri de Dră-găşanl excelente. cu stimă G. N. Ionescu Doctorul Mendonide Strada Sfinţii, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. l .4 1— www, dacoromanica.ro ţ numai din Rangul l-i u PIANOS DE STYLE LOUI8 XIV Ii o O o C o RENAI8ANCE ETC. ETC. Vânzare în rşte Bucureşti Proprietar Samitca, (ejd B-d Eltsabeta Palatul Băilor Eforiei Sursa ErdOvidâk—Baross, este de numărat între cele mal curate ape minerale alcaline, feruginoase şi acidocarbonice. Graţie acestei composiţiuni chimice şi a gustului său plăcut, această apă amestecată cu rin, este o băutură plăcută şi recorltoare la masă şi in timp dc epidemii, o escelentă băutură higienică menită a înlocui apă de băut. Apa minerală „Erdovidâk—Baross“ este recunoscută ca una ce măresce poftă de mâncare, activează digestiunea, este de o eilcacltate incompara bilă în afecţiunile st imaculat şi nicbilor şi Influenţează în mod satisfăcător asupra regulatei funcţionari a organelor furinare.— Persoanele anemice şi în stare de slăbiciune găsesce din causa ferului ce conţine — In afecţiunile căilor respirătoare reumatism muscular şi în diferite stări d slăbiciune a nervilor, întrebuinţarea el tante. — Amestecată cu suc de lămâie saă sirop de smeurâ, ea este recomandabilă ca o escelentă Limonada gustoasă, răcoritoare, şi higienică. — APa BAR03S Transilvania se găseşte în capitală şi în provincie la toate magazinele de coloniale la depositul general, LStoorlocVprtt Palatul Dac a.-H ueucesci. • uiiuim » ivv i )ncze GyuIai Bai.oth. rl- în aceasta apă un fortifiant excelent este însoţită de resultate ccla-UNIGA PERLA ERDOVIDEK din Apa Minerală „BAROSS“ Aprobată prin înaltul Decret Ministeriali ££o. 88.783 din 6/12 1891 Administraţiunea Explotăreî Pădurilor şi fabricaţiunei lemnelor t Con^ fruct & ■ din Plăineştl (Gara Gugeşti) recomandă toate dimensiunele de lemne, cherestea de stejar, precum scânduri şi parchete brute. Preţurile cele ma! convenabile (A se adresa direct la Administraţiune). De Ylnzure IHa ine de abur stabila împreună cu Cazane 4 — 14 — 15 — 16 — 36 CAI PUTERE I Locomobilă de IZ cai 4 FERES 7 RAE RER TIC A LE (Getter) Pompă de abur mare Informaţiunî la Iosef Wratislaw, PI rine şti {Gara Gugeştî). '\ Care hârtie de ţigare este cea mal bună ? La această întrebare prea importantă pentru orl-ce fumător de ţigări s’a respuns deja în modul cel mal neîndoios. Nu e o reclamă deşartă, ci uu fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primul rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mâl bune, ce sunt în comerţ, ca hârtiile de ţigări „Les dernieres Oartouches“ ©ai a cswm.uAC£fti a acssxit tdjzxii w «aesaÂsi «saF&Ktg ^ p * © KPQSt l£AS u FIUHCi *«rtr*âBKS // ,, DOROBANŢUL' din fabrica BRAUNSTEIN FRLRES în Paris 65 Boulevard Exelmans este hârtia de ţigări cea mal uşoară şi cea mal escelentă. După ce s’a stabilit această deja, între alţii, de d. dr. Pohl, profesor lâ academia tehnică din Viena, dr. Liebermann, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, o analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyca, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatul cel mal >>__- j ® oaniB ew _ tot!! BRAUNSTEIN SlNGOfti FABRiCAbTi ——Paris-------- ¥%>*?** (tm /£******+£*>*•) vucxsrvs i*ua& strălucit fumului statat şi Este dar în interesu orl-cărul fumător, care ţine la sănătatea sa, să se ferească a se servi de sâ’şl aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mal igienică. Veritabilă este nu mal hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Frhres. /î? ori-ce hârtie în loc;X^ Pentru vînzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru România un dapoă în laşi sub firma: BRAUNSTEIN FR^RES -v> «V JAMES HORNSBY Locc mobile şi Treerătoare ari1- cu tăişul la dreapta Secerăt6re simple—Maşine de roşit fîn Motoare cu Petrol eu Toate din Fabrica H0RN83Y, Granilrtam-Anglia Deposit: Ştrada Doamnei 21, Bucureşti QUINA LAROCHE este un Elixir Tînos conţi-nend principiele celor 3 specii de qumquina. De ua amărăciune plăcută el este eu mult superior vinurilor seu 3'xopurilor de qumquina şi lucrează ea aperitif, tonic, sau febrintg in contra affectiunilor stomachului, a slăbiciunilor, a anemie* şi a frigurilor învechite eto. PARIS, 28, ruo l>s* FERRUGINOS de fer foarte asemuia- bila, Qutna Laroche devine imul din reconsnnianti cei mai efficaci in eontra sărăciei sângelui şi a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymphatismului, leuziei, a convalescentelor prea lungi; el escit a şi favoriseaza digestiunea, etc. onot, ei la pharuiaoietir Dragees de Fer Rabuteau Laureatul Institutului de Franţa. — Premia de Therapeutica. întrebuinţarea tn medicina al Ferul Rabuteau este bazat pe sciinţa. Adveratele Dragees de Fer Rabuteau sunt recomandate tn caşurile de Chlorosă, Anemie, Culori palide, Perderi de Sânge, Debilitate, Slăbiciune, Convalescenţă, Slăbiciunea copiilor, Lipsa şi Alteraţiunea sângelui, In urma ostenelilor şi nedormirilor, şi excesurilor de tdte feluri. A lua4-6 drageuri pe tfi. Niei Constipaţiune, nici Diarrhee, Assimilare complectă. Elixir de Fer Rabuteau este recomandat persdnelor cari nu potu tnghiti drageuri. Dn păhăruţ ia fle-care masă. Sirop de Fer Rabuteau, in special destinat copiilor. Modul intrebuinţarei detaliat însoţeşte fie-care Flacon. A se cere : Le V6ritable Fer Rabuteau CLIN A Cie, de PARIS, care se Ul9 pâte găsi la toţi Droghistii şi Farmaciştii. Marea Descoperire a "Veacului ELIXIRUL GODŞNIAtJ este singurul leac tfără nici o primejdie) in contra ZV GpUtîîltGÎ. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, etc. ÎNTINERIREA SI PRELUNGIREA VIETEÎ Administraţia ELIXIRULUI GODINEAU >a PARIS, 7, r. Saint-Lazare BROŞURĂ GRATUITĂ TR1MEASĂ FRANCO DUPĂ CERERE te găteşte ELIXIRUL GODINEAU ţi la BUCUREŞTI, la Uie ZAMTIBESCU, irogkett; ia JAŞf la 11,0, Fraţi XONTA, farmacişti. Apa bine Filtrată se poate obţine adoptându-se la conducte âe ajpă imediat d’&supra rubinetulul „FILTRELE BUHRING“ in localităţi unde există distribuţiunl de apă a-cela-şî sistem de Filtre construite cu pompe se pote adopta la pntinl reservoare, puţuri. A se adresa pentru cumpărări sau închirieri la I. Salter, Bucureşti, Str. Lipscani No. ţjo Unde se poate vedea filtrele in funcţiune O domnişoară Germană şi Română, doreşte a ocupa un loc ca venzătotre într’un magasin de lux. Doritorii se vor adresa la Administraţia acestui ziar sub-iniţialele E. P. DE CAPSULE Quinina de Pelletierjş sau cu trei peceti A' doptate de toţi doctorii pentru eficacitatea lor în contra Migrenelor, Nevralgiilor, Frigurilor intermitente, Podagreî, Reumatismului, Lumbaguluî, obo-seleî corporale, lipsei de energie. Ele au puterea de a împiedica, un guturaiu, o răceală la începutul lor. O capsulă represintă un pahar de Quinquina. Mal solubile, mal uşoare de luat de căt hapurile şi bulinurile, ele au resolvat problema Quininel ieftine. Flacoanele sunt de 10, 20 şi 100 capsule. Deposit la Paris: 8, rue Vivienne şi ’n toate farmaciile. i Compania America nă dle Pusut Primul deposit de Maşini ~ , j, PATENT-SINGER PERFECŢIONAIX qP PREMIATE la t6te exposlţiunile cu primele medalii şi di»plome de onâre Reputaţiune universală ca NEÎNTRECUTE în soliditate, lucrară şţ eleganţă. PASTE 5 MILIOANE SUNT IN ÎNTREBUINŢARE - Cel mai mare deposit al renumitelor Velocipede de siguranţă „SPORT“, uU o&i care sunt ce^e ma'x bune din [ lume Lonstrueţiune neîntrecută ! Hegaf iţă Complectă ! Mers uşor f Cea mal mare so lidltate ! 55 Accesorii pentru orî-ce fel de maşine drra cuBUt şi mare asortiment de articole pentru velocipedie. Cereţi cataloagele noastre ilustrate pe care le trimitem GRATIS şi FRANCO. — Singurul representant: Bernhard D. Zisţ nan în Băile Eforiei,—Bulevardul Ellsa. beta,—Bucureşti căruia trebue să se adreseze orî-ce coresp jondenţe şi valori. 1 ,?pt!Ww!dac5,h)&âifCa.PâT1(,pt Nţ,^^e.