ANUL X, — No. 1958 . i 4 .fa i8xi ABONAMEHTE-a IN ŢARĂ ? : f *Ua t i ; . Un &o ; . , . Şeasc luni . . . TrflT luni...................................10 „ Pentru UivOcătorI pe un an .... 30 „ IN STREINfiTATE „ •' O.. - Un an...............•.......................50 lei . 25 „ . 15 „ - 40 lei " 20 „ aiţotaii Şease luni Trei lnnl Numenal 15 Bani ■ ’ 1 if- l ; u jKiiiAif /. <1 33a i n i- | r» eq I yf'Ja.M-’ ■ a ' ■Imig iem rai. ualiao' i. tu . l*ir zoiti* a doua JOUI 18 MARTIE 1898. Vi eliKJiochn *ri un u t, '< !j 1 ' i î'iieflr; anuno suri s, -sO nib Îsqiî ci) i|'o0 -r'i. 0n .r:1 r J -I os’* ■ a T : ? ht ... '■nhdl'6b O HO JSiibil! Îue.'misd fi abjur Pe padina IU, 30 litere, corp 7! ... 1 leu linia n IV „ „ . . . ,25 bani linia luserţe şi reclame „ .... 2 lei linia — .3n Jo ton ■* iiiîaa*a JT’ .Oc. -&0 tei (ilju! , f Nu este om care s’a plâns mal mult contra calomniei de cât d-nu Petre Missir de la „Era Nouă“ din Iaşi, şi cu toate aceste nu este om care să întrebuinţeze mal des această armă. Convinsu-s-a oare d. Missir din examenul LconştiinţeI proprii că orl-ce calomnie conţine o mare parte de adevăr şi că toată lumea e dispusă să ^aibă, în regulă generală, aceeaşi părere despre calomnie?... Judece lumea. Acum câte-va luni, „Era Nouâ“ lua în zeflemea independenţa Luptei pentru că susţinea unele idei ale d-lul Tache Ionescu şi pentru că unii din prietenii noştri! primise funcţiuni de inspectori şcolari. „Era Nouă“ mergea chiar până a ne desfide să atacăm vr’o dată pe d. 'la-clie Ionescu. Am răspuns atunci cum se cuvine insinuărilor calomnioase ale „Erei Noul * şi lecţiunea ce i-am aplicat a fost primită- fără murmur de către d. Missir. Astăzi aceluiaşi d. Missir nu-I place că Lupta a pus la rezon pe d. Tache Ionescu care şi-a permis, în-tr'o discuţiune aşa de serioasă ca aceea a reformei învăţământului, să răspundă prin injurii profesorilor de la Iaşi care relevaseră, cu un ton foarte cuviincios şi cu argumente puternice, părţile rele din proectul ministrului. Ne învinovăţeşte că am luat partea redactorilor memoriului ieşan, care ar fi „o lucrare a niştor oameni de coterie?, veşnic nemulţumiţi. u El bine, când spuneaţi adevărul onorabililor : atunci când ne acuzaţi că prietenii, noştri! şi noi suntem oamenii d-lui Tache Ionescu şi ne desfidaţl să-l atacăm, sad acum când spuneţi că prietenii noştri!, şi deci şi noi care susţinem ideile lor, sun-tam oameni de coterie, veşnic nemulţumiţi ? Această contradicţie- do vedeşte lipsa de seriozitate a confraţilor de la „Era Nouă“, care pun zeflemeaua mal pre sus de logică şi de adevăr. Prin oameni de coterie veşnic nemulţumiţi, Era Noua înţelege pe profesorii Bădărăti, Buţureanu, etc., prietenii noştril politici, cari atî luat o parte activă la facerea, memoriului corpului didactic din Iaşi. Acest memoriu, în fapt, conţine ideile întregului corp profesoral de acolo, idei pe care nu mai departe de cât anii trecuţi le-ah susţinut în consiliul de instrucţie şi actualii inspectori primari,—deci speciali în materia ce face objectul reformei d-luî Tache Ionescu, — d-nil Meisner şi Praj a. In fapt nici nu se poate susţine că profesorii ieşeni, cari ah lucrat memoriul, sunt oameni veşnic nemulţumiţi de reformele ce se propun a-supra învăţământului, de oare-ce se ştie cu câtă căldură anii trecuţi, în consil L1 general, prietenii noştril Bă-dărăh, Buţureanu, Praja, etc., ah sus ţinut proectul d-luî Poni, unul din cele mal bune proecte care sah prezentat vr’odată. Şi apoi, memoriul ieşan aprobă chiar şi unele disposi-ţiunl fericite d_n proectul d-lul Tache Ionescu. Prin urmare „Era Nouă“ de cât a lua, ca şi d. Tache Ionescu, pe tema injuriilor, mal bine discuta i-deile din acel memorih, cu care s’a făcut solidar întreg corpul profesoral din Iaşi, care l’a votat în şedinţă plenară în unanimitate,, să fi arătat în ce sunt neîntemeiate observaţiu-nile din memorih sah întru cât sunt ele expuse cu un ton necuviincios. Dar d-lul Missir de la „Era Nouă" nu’l plac oamenii veşnic nemulţumiţi O fi rar spiritul omului veşnic nemulţumit; rar insă trebue să fie şi spiritul omului veşnic mulţumit ca d. Missir, care a găsit mijlocul ^să fie tot atât de încântat de liberalul Di-mitrie Sturza, £ca şi de junimistul ca şi de multicolorul Tache Ionescu. E un merit pe care îl recunoaştem bucuros. Ia aceeaşi notiţă a Erei NouX contra prietenilor noştril, d. Missir ne învinovăţeşte pe noi ceştia de la Lupta că consacrăm coloanele ziarului nostru pentru a publica apărarea fostului general N. Maican. Această mică răutate a d-luî Missir e cel puţin ciudată din partea d-sale care, ca avocat, încă în Ianuarie 1891 a dat o consultaţie scrisă prin care dă deplină dreptate generalului, Dacă am urma şcoala îps.nuări-lor de la Era Nouă am putea es-pliea acea răutate ca fiind acuzată de gelozie, gândindu-se d. Missir ce profit i-a adus d-sale consultaţia scrisă în câte-va rânduri şi ce profit în proporţie ne-ar aduce poate nouă publicarea câtor-va suplimente cu a-părarea ex-generalului. Dar această şcoală a insinuărilor calomnioase ne repugnă şi de câte ori o vom vedea afirmându-se, vom înfiera—punând la locul lor pe calomniatori. DIN AFARA FRANŢA Dahomeiul Paris, 28 Martie.— Camera. — D-nu de Monfort şi-a desvoltat întrebarea asupra Dahomeiuluî. D. Delcasse a respuns şi a dat citire unei depeşl a generalului Dodds declarând că pentru a termina opera de pacificare aveaţi trebuinţă de 8000 oameni încă pe timp de 8 luni şi de 6 milioane franci. Siguranţa Dahomeiuluî este în afară de nici o teamă. Guvernul doreşte să trimeată cât mai puţine trupe şi funcţionari şi cât mai mulţi negustori şi colonî. Ordinul de zi pur şi simplu este adoptat cu 315 voturi contra 184. Discursul noului preşedinte al Senatului Parts, 28 Martie. — Senat. — D. Chalcr melle Lacour a luat posesiune de fotoliul presidenţial. Eî a pronunţat un discurs în care a făcut elogiul d-lul Jules Ferry. In urmă a zis că toţi republicanii recunosc utilitatea Senatului. Franţa vede tot-d’a-una în Senat cea mai sigură apărare contra a-gitaţiunelor, reînoindu-se prin intervale, a partidelor ce expiră. Ea însă aşteaptă mai mult de la Senat. Franţa ^aşteaptă ca Senatul, atent la reînoirea ce se operează în condiţiunile economice şi morale ale societăţii, va utiliza bogata sa experienţă pentru a discuta, împreună cu guvernul, cele mai grabnice din aceste chestiuni şi care oferă un câmp nesfârşit pentru activitatea sa. Senatul a decis, cu toată opoziţia d-luî Tirard, să scoată din buget proectul de impozit asupra operaţiunilor de bursă şi a redus cu 5 franci impositul asupra velocipe-delor. El a respins impositul asupra pianelor şi a livrelelor şi a votat scoaterea din buget a reformei băuturilor. Camera a decis să proroage până la 31 Mai taxele actuale asupra petroleulul. A-ceastă decisiune s’a luat în urma negocierilor cu ţările espioatatoare de petrolefi în vederea de > obţine oare-cari concesiuni în schimbul unei scăderi a taxelor asupra a-cestui produs. Parts, 28 Martie.— Negocierile începute cu Columbia pentru prorogarea concesiunii canalului Panama întâlnesc dificultăţi. Paris, 28 Martie. — Comisiunea de anchetă a ales raportor pe d Vallâ, care e de avis că comisiunea trebue sâ’şl închiză lucrările cât mal curând posibil. DIN ANGLIA Londra„ 28 Martie. — Camera cornii nelor a respins cu 319 contra 272 moţiunea de blam depusă de d. Balfourt (aplause). D-nii Gladstone şi Morley aii luat cuvântul. DIN ITALIA Roma, 28 Martie. — Resulta din documentele publicate de mai multe ziare, în a-facerea decoraţiei St. Mauriciu acordată Iui Herz, că d. Crispi n’a făcut să ajungă diploma la Herz ci a rupt-o. Mai târziu, când d. Crispi, eşit din cabinet, a redevenit advocatul d-lor de Remach, a refusat în mod categoric să ceară un nou decret. BULGARIA ŞI RUSIA Viena, 28 Martie. — „Polit. Correspon-denz“ află din Constantinopole că Poarta a luat act de nota rusească relativă la modificările constituţiunel bulgare. Cecurile diplomatice nu prevăd nici o schimbare în atitudinea Porţii faţă cu Bulgaria. D. de Nelidoff a comunicat nota şi Exar-hulul, care, cu toate acestea, nu va eşi din atitudinea sa pasivă, conformându-se cu a-ceasta avisului Porţii. ŢARUL LA CRIMEEA St. Petersburg, 28 Martie. — împăratul şi împărăteasa au făcut eri rugăciuni la catedrala din Cazan şi la biserica St. Petru şi Paul, după obiceiul' ce au înainte de călătorie. Azi au plecat la Crimeea însoţiţi de adjutantul general conte Woronzoff, generalii Richter şi Tscherevin şi de doctorul Hirsch. '——-£s«8®-----— FisionomiâGamerei Membrii majorităţei ppm:,sc instrucţii a-supra atitudine! ce treque să aibă faţă de d. Fleva, care are să vorbească. D. Al. Lahovari, cu « listă de trei coţi în mână, să prezintă în mijlocul incintei. Imediat guvernamentalii să grămădesc în jurul d-sale. — Nu se dă un prânz la palat ? întreabă d. Lămotescu. — D-lor» spune pe nas excelenţa de Ia externe, cam furios, am hotărît să punem odată pentru tot d’auna botniţă grosolăniilor d-lui Fleva. Pentru aceasta am făcut o listă, în care am pus pe categorii cuvintele absolut interzise, acele asupra cărora trebue protestat cu sgomot, şi acelea cari trebue să nască murmure în rîndurile majorităţei. — Citeşte, citeşte, strig deputaţii. — Băgaţi de seamă, spune d. Bobeica, e un tarif autonom întreg, u’o să ţineţi minte. —- Ai dreptate, se aude din toate ^ărj ţile. Ce e de făcut ? Şi bieţii guvernamentali ’şi smulg părul din cap, ne ştiind cum să facă să ţie m: ite lista d-lui Lahovari. Mâinele sunt ridicate la cer, blesteme se îndreptează şi contra Dumnezeului părinţilor noştril, care a fost zgârcit cu răspândirea memoriei pe pământ. In acest moment apare d. Carp. Toţi să reped în jurul d-sale. — Scapă-ne, scapă-ne. Excelenţa sa aruncă monoclul în ochiul drept, priveşte din pod pe cei prosternaţi la picioarele sale,, şi ’i întreabă : — Ce aste ? -Cum să ţinem minte pe din afară lista lui k. k. Alecu î — Gogomani, luaţi condei şi hârtie şi scriţî! — Al . . . Esclamă cu toţii admirând geniala idee care n’a putut să-i vie de cât lui Carp. Toţi au creioane şi hârtie., K. k. Alecu dictează : | Cuvinte nepermise sub nici o formă, şi nici un pretext: Camere alese prin violenţă. Nu sunteţi aleşii ţărei, sunteţi reprezentanţii prefecţilor, aluziile la bucătari şi bucătărie.... Cuvinte cari trebue să ridice protestări: Conrupţiune, afacerea Bedmar, afacerea Ghoetz, etc. Cuvinte cari trebue să dea naştere la murmure: Centralizare, geandarmi pentru alegeri, reacţionari etc. Preşedintele sună clopoţelul. Guvernamentalii se aşezară la locurile lor. Toţi au dinainte lista cuvintelor lovite cu ostracism. > Preşedintele anunţă • — La ordinea zilei luarea în considerare a propuneei pentru modificarea regulamentului. Guvernul are nevoe de două treimi pentru adoptarea aceste propuneri. D. Lahovari trimete după deputaţi, prin coridoare şi restaurant. — Ce se votează ? întreabă căpitan Lămotescu, adus pe sus de la bufet. — Un jidan, ’i respunde d. Popovici, care cunoştea sentimentele antisemjtice ale căpitanului în retragere. — Şi pentru asta m’a deranjat de la masă! strigă furios ex-căpitanul. Nu votez, plec. D. Al. Lahovari, care observă furia gu-vernamentaluluij’l ese înainte: — Pentru ce nu votezi ? — Dar ce vrei să votez jidani? — Ce jidani, dute înapoi, ai paşol l Şi K. K. Alecu inşiacă pe căpitan de spete şi’l îmbrânceşte la urnă. Opoziţia e în picere. — Priviţi cum se votează. Miniştrii ingerează pe faţă. Murmure în băncile guvernamentale. In sfârşit d. Fieva este la tribună: — Ministerul domeniilor este ministerul afacerilor, (murmure pe băncile guvernamentale). Aci ş’au petrecut afacerile Ghoetz şi Bedmar (majoritatea protestă cu violenţă). Nu vedeţi d-lor că sunteţi un minister demi-monde. D. Carp face semiş, majorităţei să proteste cu violenţă. Toţi fac semn că nu-i pe listăm D. Carp se ridică furios. — Cum d-le preşedinte, se poate se permiteţi cuvântul: minister demi-monde ? — De ce nu l’aţi pus pe listă ? — Revizuiţi tariful autonom, le strigă d. Bobeică Jip. -----------------i Cronica ştiinţifică Academia de ştiinţe din Paris a aids, ca asociat strein, în locul d-lui Richard Owen, mort, pe renumitul chirurg englez D. Lis- ter, cu 46 sufrage din 57 votanţi. ▼ * * Ministerul de rezboiu din Franţa profitând de rigorile ernei acestea, a făcut nişte experienţe interesante asupra rezistenţei ghe-ţeî. S’a constatat că o grosime de 4 cen-timetre suportă un om care ar merge singuratec; la 9 centim. poate suferi trupe de infanterie cu precauţiunea ca liniele soldaţilor se fie rărite; la 12 centim. ghiaţa poate ţine tunuri de 8 puse pe sănii; la 14 centim., tunuri de 12; la 16 centim., tunuri de companie puse pe cbesoane cu încărcarea obicinuită; la 29 centim., ghiaţa suferă cele mal mari greutăţi. * * * Dupe Electrical Review, cel di’ntâiu pa-ratoner n’ar fi fost făcut de Franklin. In Luka (Boemia) a trăit între anii 1696 şi 1765 un profesor de filozofie la o catedră de liceu, cu numele Procopius Diwisch. Dânsul ar fi instalat cel di’ntâiu paratoner la 15 Iunie 1754. Dupe duoî ani însă, a fost silit se înlăture paratonerul contra căruia învăţaţii oficiali se ridicaseră, alături cu popnrul, care socotea că din pricina pa-ratonerului numai ploua. Guvernul Danez ţine, cu ocazia expozi-ţiunel Chicago, să facă a dispare una din marele legende. Ar fi existind în Danemarca documente prin cari se dovedeşte că nu Cris-tofor Columb este cel d’ntâiu. European care a călcat pământul Americei. Aceste documente nu se vor trimite de cât numai după ce Statele-Unite vor garanta serios păstrarea lor. * * * briuton, eminentul autropclogist şi etmo-grai american, a susţinut în tot-d’a-una cum că nu trebuie să se pună pe spinarea civi-izaţiunei maladiile nervoase care fac atâtea victime. Se înţelege, o mulţime de adversari s’au ridicat in contra acestei opiniuni nesusţinută de documente. Acum insa aii a-părut şi documente în Journal of Ner-vous aud Mental disease, publicate de Rose. Autorul stabileşte că nervozele sunt tot aşa de frequente printre populaţiile primitive ca şi printre cele civilizate. Aşa în Columbia decesele provocatei de boale nervoase sunt mal numeaoase la oamenii coloraţi de cât la cei albi. După autor schimbările brusce de obiceiuri sociale şi de condiţiuni de traitt ar pricinui cel mai mare contigent de bolnavi nervoşi. Şi unii poeţi cari pozau în victime fin de siecle ale civilizaţiei 1... * * * După o notiţă din „Revuc Scientifique, d. Basu a publicat în Science cum că femeile din Bengal au început a părăsi din ce în ce mai mult obiceiul de a se’ tatua şi de a se mai sulemeni cu roş pe figură. Numai in părţile din Nord-Ouest, se mal păstrează aceste obiceiuri; aci femeile se sulemenesc cu roşu, se tatuez pe corp, aşa cuiu fac marinarii şi puşcăriaşii la noi, şi- ’şî atârnă de urechi nişte cercei de lemn iu formă cilindrică cu o greutate de 50 grame, care fac ca lobii urechilor să se lungească până la umeri. Da alt-fel diferinţa nu e mare între femeile europene şi cele din Bengal, de cât în arta de a se vopsi şi în natura obiectelor atârnate. * * * Adesea oparaţiunile mari de chirurgie, făcute de eminenţii profesori ai facultăţilor de medicină, cu scopul îndoit de a uşura pacientul şi de a instrui studenţii, sunt compromise în succes din cauza infecţiu-nilor posibiţe provocate de asistenţă prin haine, praf după picioare, etc- De teama aceasta, facultatea de medicină din Madrid a imaginat o anumită sală de operaţie: Quirefano, adică chirurgie transparentă. Intr’o mare sală, se află o cameră cu pereţi de cristal, unde stă pacientul, chirurgul şi ajutoarele. Studenţii ved prin păreţi! de sticlă, ascultând şi cursul profesorului. O idee minunată care de sigur âje să fie primită de toate facultăţile! * * * Riforma medica scrie cum că şi Italia sa şi Germania, are prea mulţi medici. Aşa în Neapole numărul medicilor, faţă de populaţie stă în proporţie de 1 pentru 513 locuitori. Din toate profesiunele, medicina este aceea care produce mai puţin băneşte. * * * Rio de-Janeiro, n’au să mai fie capitală. Noua constituţiune ridică la acest rang o-raşul Goyaz, care are o populaţie ca de vre-o 10.000 locuitori situată pe rîul Yer-melho mai în interiorul ţerei. Dacă e în america Rio-de- Janeiro! * * * După nenumărate cercetări şi experienţe făcute, Christmas a găsit ca cel mai minunat amestec antiseptic, formula aceasta: acid fenic 9 grame ; acid salicilic, 1 gram; acid lactic, 2 grame ; mentol, 10 centigra-me; esenţă de eacalift, 50 centigrame. Acest amestec, pe care autorul îl numeşte fenosalil, a dat succes strălucite în serviciul prof. Cornii din Paris, colaboratorul eminentului nostru prof. Babeş. i. st. f. ; Apărarea (Hui N. D. Maican Petiţlunea adresatu Regslui ■i— Urmare -**• i( ; jj , u . In urmă, pentru a susţine afirmările, conr ţinute în memoriul representantuluî lui Armstrong, d. Berendel nu s’a sfiit de a copia acel memoriu, în actul seu ue acuzare, de şi ştia că ceia-ce copia şra patente neadevăruri. Memoriul redactat de către represeiitantul lui Armstrong, în unire cu tovarăşii săî, şi pe care el lua angajamentul de a’l susţine în schimbul sumelor de bani ce i se dedese şi în schimbul câştigurilor ce rear liza de. la comandele ce urma să i se dea. —şi cari i s’au dat—acel memoriu, conţinea următoarele afirmări: „In Decembre 1886, representantul lu? Armstrong auzind că ministerul de resbel voia să construiască un crucişător şi că Armstrong, care era cel mai important constructor de bastimente, nu fusece invitat să facă propuneri, ar fi venit, la 10 Decembre, la minister, când a luat de la mine cunoştinţă de programul crucişătorului'. „Că tot în acea zi, a trimes, pentru prima oară programul crucişătorului lui Armstrong şi că primind tot în Decembre (sic), de la Armstrong, o propunere basată pe; programul trimis pentru prima oară la 10 Decembre, ’mi-ar fi dat-o mie în mână, că de şi acea propunere ar fi fost cea mai a-vantagioasă, eu naşi fi voit să o iau în considerare, aşi fi respuns că e prea târziu. Că după o aşteptare de 2—3 săptămâni, primind acelaşi respuns, s’a gândit că trebuia să întrebuinţeze alte mijloace*. „Că pentru acest scop ar fi venit, tot în Decembre 1886, la locuinţa mea de la otel Capşa, unde mi-ar fi propus şi eu aşi fi primit promisiunea |de a’mi da 30,000 lei ca să’l ajut să obţină comanda crucişătorului*. Ei bine, d. Berendei a copiat, ad-literam, memoriul tovărăşiei ce se formase împrejurul representantuluî lui Armstrong, de şi ştia că toate afirmările din acel memoriu, erau nu numai neadevărate, dar şi iinpo-sibile. Mal întâiu, d-sa 3’a convins că nu era adevărată afirmarea că representantul lui Armstrong luase cunoştinţă de programul «3,;- /■* www.dacoromanica.ro Of *ufi L U F T A crucişătorului pentru prima oară la 10 Decembre, că oferta ce a priimit şi depus la minister la 14 Decembre era resuitatul programului ce ar fi trimes lui Armstrong, pentru prima oară la 10 Decembre, de oarece d-sa a văzut că la dosar se afla înregistrată la 21 Noembre, o ofertă din partea lui Armstrong şi că a doua ofertă a fost expediată din New-Castle, la 5 Decembre. De altă parte, d. Berendeî a citit o scrisoare pe care representantul lui Armstrong, dându’l seamă despre depunerea la minister, la 14 Decembre, a ofertei din 5 Decembre, spunea că dedese acea ofertă, nu mie în mână, ci altei persoane. D. Berendeî s’a mai convins că nu putea fi adevărat, nici că representantul lui Armstrong să fi cerut ca oferta sa din 5 Decembre,—depusă la minister la 14 Decembre, pe când eram lipsă—să fie luată în considerare chiar atunci, nici ca eu să-’I fi răspuns că era prea târziu, de oare-ce din numeroase scrisori, ale representantuiui lui Armstrong, citite de d. Berendeî, re-sultă că el ştia, în Decembre, că ziua pentru esaminarea, „pentru luarea în considerare", că ziua concursului era fixată la 25 Ianuarie 1887, şi deja la începutul lui Ianuarie, ştia că acei concurs se amânase pentru 25 Februarie. De altă parte, d. Berendeî s’a mal convins că oferta din 5 Decembre a lui Armstrong, departe de a fi avantagioasă statului, era din contra, cu totul inferioară, nu corespundea programului. Acest fapt resulta atât din numeroase scrisori trimise lui Armstrong de către representantul său, scrisori citite de d. Berendeî, dar şi din acte oficiale. Prin urmare, chiar de ar fi fost timpul fixat de a se e-umina acea propunere, chiar de aşi fi avut eu calitatea „de a lua în considerare" acea ofertă, nu aşi fi putut spune că ea era a-vantagioasă statului, că îndeplinea condiţiile programului, de cât dacă aşi fi fost agentul lui Armstrong. Dar mai presus de toate acestea, d. Berendeî s’a convins că nu putea fi adevărat nici că Broadwell ar fi luat, de la mine, cunoştinţă de programul crucişătorului la 10 Decembre, nici că oferta întocmită pe baza acelui program ’mi ar fi fost dată mie în mână, nici că aşi fi răspuns că era prea târziu, că n’aşî fi voit să o iau în considerare, că prin refusul meu de a lua în considerare acea ofertă avantagioasă (?) aşî fi dat representantuiui lui Armstrong idea de a veni să ’mi ofere bani, nici că eu aşi fi primit, în Decembre 1886, la locuinţa mea de la otel Capşa, pe Broadwell, când ’i-aşl fi promis concursul meii, pentru a’l ajuta să obţină comanda, în schimbul fă-găduelei unei sume de 30,000 lei, de oare ce d-sa ştia că eu, de la 4 Decembre 1886, până la 8 Ianuarie 1887, nu numai nu am servit la minister, dar am fost lipsă din Bucureşti. De altă parte, la Otel Capşa, unde d-sa pretindea să eu, în Decembre, aş fi făgăduit concursul meu representantuiui lui Armstrong, în schimbul unei sume de 30,000 lei, d-sa ştie că la acel Otel, n’am locuit nici în Decembre 1886, nici la Ianuarie 1887, ci numai în cursul lui Februarie. Cu toate aceste dovezi, d. Berendeî a copiat ceea-ce ştia că eraţi sfruntate neadevăruri şi nu s’a sfiit de a transforma în acusâri acele neadevăruri. Dar cei cari se grupase împrejurul representantuiui lui Armstrong ştiau că afirmarea, că eu aş fi promis acelui represen-tant concursul meu pentru obţinerea comande! crucişătornlui, că aş fi primit promisiunea lui de bani, era neadeverată, de oare-ce se dovedea că, departe de a susţine acea propunere, de câte^ ori fusesem întrebat, de câte ori avusesem ocasia a mă exprima, învederasem că acea propunere era cea mai rea, cea mai desavantagioasă, dintre toate propunerile. Pentru a explica acea atitudine a mea faţă cu propunerile făcute de Armstcong— ceea-ce exclude ideia că eu aş fi fost interesat ca acel constructor să obţină comanda— memoriul tovărăşiei Broadwell a mai inventat următoarea acuoaţiune : „De şi generalul Maican făcuse un aranjament, în Decembre 1886, la locuinţa sa „de la Otel Capşa, pentru ca în schimbul „sumei de 30,000 lei să ajute pe Broad-„well să obţină comanda, cu toate acestea, „tot nu voia să-’l autoriseze să cheme inginerul". „In fine, în una din visitele ce Broadwell făcu generalului Maican, în apartamentul săii, el obţinu acea autorisare, şi chemă inginerul. „Dar acel inginer vine în Bucureşti, şade „trei săptămâni, face propuneri avantagi-„oase, dar tot nu se putu obţine comanda, „de oare-ce generalul Maican nu se mai „ţinea de angajamentul ce făcuse cu Broad-„well, ci susţinea acum altă propunere, „mult mâi inferioară şi mai scumpă, propunerea lui Thames, probabil pentru că „acel constructor ’i făgăduise o sumă mai „mare". Ei bine, d. Berendeî a copiat şi acele afirmări, le-a transformat în acusări, de şi „ştia că tot ceia-ce copia eraii sfruntate neadevăruri." In cât privea afirmarea că efi împedicam pe Brodwell să cheme inginerul, că acel inginer s’ar fi chemat numai după numeroase visite ce el mi-ar fi făcut în apartamentul meu de la Otel Capşa, şi numai după o prealabilă „şi specială" autorisare ce ’i aş fi dat eu de a se chema acel inginer, „şi acte oficiale şi scrisori trimise de Broadwell lui Armstrong, în Decembre 1886 şi Ia-nuarin 1887,“ învederau toate că acea afirmare era un patent neadevăr, de oare ce acele acte învederau toate că Broadwell chema inginerul când eu nici nu eram în Bucureşti şi când nici nu locuiam la Capşa, unde d. Berendeî pretindea că efi dedesem autorisarea de a se chema inginerul lui Armstrong şi numai acel inginer. In cât priveşte cea altă afirmare, a d-lul d. Berendei, că adică, daca Armstrong nu a putut obţine comandă nici pe fbaza propunerilor făcute de inginerul seu când a venit în Bucureşti, — „de şi el ar fi făcut propuneri avantagioase şi ar fi stat trei săptămâni." — aceasta se datora numai faptului fiind că efi protejam, probabil din interes, altă propunere, aceea a lui Thames, care ar fi fost inferioară şi mal scumpă, şi acea afirmare era „un sfruntat neadevăr.* Mai întâifi d. Berendei s’a convins că inginerul lui Armstrong nu a stat trei săptămâni în Bucureşti, ci numai patru zile. De altă parte, d-sa s’a convins, din scrisorile acelui inginer din 9 şi 13 Martie, că „el singur recunoştea că nu poate îndeplini condiţiile programului." Mai mult, pe lengă constatările ce resultă "din chiar comparaţiunea propunerilor, d-sa a citit chiar o scrisoare pe care Broadwell o trimitea lui Armstrong, la 19 Martie, adică „6 zile după plecarea inginerului, şi în ajun ca ministru să dea comanda lui Thames," prin care scrisoare Broadwel comunica lui Armstrong, că „nu trebue să se aştepte să poată obţine comanda pe basa propunerel făcută de inginerul seu," de oare-ce recunoştea că acea propunere era inferioară celei făcută de Thames. Cu toate aceste acte, citite de d. Bereedei, d-sa nu s’a sfiit de a copia în actul săfi de acuzare, ceea ce ştia că era neadevârât şi, întemeiat pe acel neadevăr, m’a acuzat că, dacă am spus că propunerea lui Armstrong era inferioară, a trebuit să fac aceasta numai fiind că aş fi fost interesat ca Thames să obţină comanda. Efi nu tăgăduesc că, consultat de ministru sâ’mi dau părerea asupra propunerilor făcute de inginerul lui Armstrong la 9 şi 13 Martie, am învederat că acele propuneri erau rele şi desavantagioase, erau inferioare celor făcute de Thames şi Forges, am arătat că nu corespundeafi programului. Este evident că nu puteam spune şi eu că acele propuneri, „erau avantagioase", de cât dacă aş fi fost agentul lui Armstrong. D. Berendeî ’mî a făcut din esprimarea acelei păreri o acuzare, întemeind’o pe un fapt pe care ’l ştia că era neadeverat. Efi nu acuş, dar pun numai întrebarea dacă un magistrat nepărtinitor, dacă un magistrat conştiincios putea procede cum a procedat d. Berendeî, şi dacă nu este natural de a admite că cu totul alte simţi-minte de acât acelea cari trebuesc să călăuzească pe un magistrat, au fost singurele mobile cari l’au împins de a comite acele fapte ? Cu cel mai profund respect al Majestăţeî Voastre, prea plecat, prea supus şi prea devotat servitor N. Demetreseu Maican Galaţi, Noembre 1892. (va urma). Societ. Reuniune’ Femeilor Din laşi ^ f e m. Avend în vedere, pe de o parte, necesitatea ce se simte de servitoare cunoscătoare de meseria lor şi cu un moral mai ridicat de cât cel care predomină astă-zi în această clasă; iar pe de alta procurarea mijloacelor de existenţă într’un mod onorabil, fetelor sermane, care doresc a’şl forma o carieră prin muncă. Societatea a decis înfiinţarea în Iaşi a u-nel şcoale de bucătărie şi îspălătorie, care se prepare într’un mod sistematic servitoare speciale în această branşă. Cum însă fondurile societăţeinu sunt suficiente pentru a sub-veni la cheltuelile de instalare şi întreţinerea a unui asemenea institut, societatea face un călduros apel la doamnele române, care, credem apreciază în deajuns importanţa unei asemenea şcoale, pentru a veni în ajutorul ei prin sub-scrip-ţiunî care se pot adresa D-nei Elena Mâr-zescu preşedinta societăţei, D-nelor Natalia Soutzo şi Maria Petrovan vice-presidente, d-nei Balaşa Şendre, casiera, d-nelor He-lena Vergoiici şi Eugenia Bădareu, secretare, d-nelor Aspazia Culianu, Aglae Râş-canu, Eliza Zarifopol, Hortansa Gheorghiu, Adela Cosmovici şi Maria Castano membre, precum şi d-nei Maria Stamati directoara şcoale! profesionale de feţe a „Reuniune!. las!, Martie 1893 Presa este rugată a reproduce acest apel. ----------——yssse-------— INI ORMATIUE8I Primăria comuni Iaşi a prevăzut în bugetu pentru pensionari comuni un scăzământ de 35 la sută. D. Vasile Rusescu licenţiat în drept fost procuror a fost numit sub prefect în judeţul Vâlcea. D. inspector administrativ Peneo-vicî a fost trimis în inspecţia judeţului Neamţ şi comuni Piatra. Azi se va judeca din nou de Curtea de casaţie secţia I recursul făcut de principesa Gorciacof în con- tra hotărîrî Curţi de apel din Galaţi în procesul cu principele Gr. M. Sturdza. Vor pleda pentru principesa Gorciacof d-nil I. Lahovary şi M. Cor-nea iar pentru principele Gr. M. Sturdza d. Ferichide, Misir şi Stă-tescu. Primăria comunei Tecuci a cerut Ştiri mărunte Societatea ştiinţifică-literară „Gheorghe Lazăr* va serbători a doua aniversare de la înfiinţarea el, Sâmbătă 20 Martie a. c. seara. Se vor ţine mai multe discursuri şi conferinţe. Corespondenţa se primeşte la sediul societăţei (şcoala general Golescu). Mic curier de Londra mai mult prin moştenire de oare-ce codul civil prevede că moştenirea se împărte între fii, fără c i să facă absolut nici o deosebire în privinţa instalaţiunilor agricole. D-sa spune că chesta este foarte importantă, ea dă naştere în mare parte la nemulţumirile sătenilor şi ar trebui prin urmare să se reguleze odată această chestie, care a fost deja. rezolvită in multe părţi ale Germaniei. D. P. P. Carp spune că nu poate lucra de cât după lege, d-sa nu poate să ţie ministerului să aprobe un credit de 500,000 lei, pentru canalisarea oraşului şi pentru facerea de şcoli şi Ministrul de interne a aprobat con-venţiunea încheeată între comuna Bucureşti şi Casa Vratisch pentru construirea de chioşchiuri model Atragem atenţiunea d lui primar al Capitalei în privinţa stărei de murdărie în care se află strada sălciilor. De la intrarea din strada Polonă şi până la strada Rotarilor, e transformată intr’o adeverată mocirlă. D-na Z de a cărei dispariţie am vorbit erl se zice că s’ar fi găsit în ospiciul Mărcuţa. Iată sumele ce s’atl dat Societăţii Geografice Române pentru a fi oferite ca premii pentru următoarele lucrări: M. S. Regele a oferit 1000 Iei pentru dicţionarul geografic al jud. Putna. A. S. R. Principele Ferdinand, 1000 lei pentru jud. Dolj. P. S. Sa Părintele Episcop Ghe-nadie, Argeş, 1000 lei pentru judeţul Olt. D. Petre Stoicescu, 1000 lei pentru jud. Prahova.} D. Mihail Balş, 1000 lei pentru jud. Tecuciu. D-nu Grigore Tocilescu, 500 lei pentru jud. Constanţa. Ateneul Român Joi 18 Martie corent, orele 8 jum. seară, domnul doctor Urechiă, va ţine conferinţa sa «Anatomia unei conferinţe». Intrare liberă. Pentru locuri reservats în loji, se plăteşte un leii de persoană. ----------------- Serviciul telegrafic Londra 28 Martie. —- D. Gladstone a respuns deputaţiunii din Belfast, cari i-au remis o petiţie contra biluiui de homerule, că această lege va [mări prosperitatea Irlandei. La o altă deputaţiune de bancheri şi negustori din Londra, d. Gladstone a zis că clasele bogate în general în contradicţie cu sentimentul naţional, nu sunt favorabile bi-lulul homerule. Londra, 28 Martie. — „Times" află că preşedintele Clevelaud are intenţiunea să convoace în Septembre un congres pentru a discuta situaţiunea financiară şi chestiunea revisuirii tarifului vamal. Berlin, 28 Martie.—„Norddentsche Zei-tung" zice că guvernul dă o mare importanţă la aplicarea viitoare a legii militare. Fii combate ideia de a lăsa ca o altă legislatură să adopte părţile esenţiale ale a-oestui proect. „Reichsanzeiger* publică bugetul imperiului şi al Prusiei pentru 1893—1894, legea împrumutului pentru cheltuelile armatei, marinei, căilor ferate ale imperiului şi pentru sporirea fondurilor casei imperiului şi în fine, legea relativă la protectoratul a-supra Africei din Sud-Vest. Rio de Janeiro, 28 Martie. — Ştirea despre arestarea consulului argentin la Porto-Alegre este neîntemeiată. Relaţiunile Bra-siliel cu republica Argentina şi Uruguay sunt excelente. Guvernul, asigurat că situaţiunea în Rio-Grande do Sul iu prezintă nici o gravitate ; insurgenţii s’afi retras. In cele l’alte state ale Brasiliei liniştea este perfectă. St. Petersburg 28 Martie. — Cu începere de la 1 Iulie operaţiunile • de bursă asupra schimbului şi fondurilor nu vor fi permise de cât proprietarilor şi represen-tanţilor băncilor şi întreprinderilor comerciale şi industriale domiciliate în Rusia. Buletinul legilor publică legea care aplică districtului Dorpat disposiţiile generale privitoare la şcoli e private. Din ordinul Ţareviciului se vor lua 50000 ruble din sume e provenite de la comitetul general de ajutoare şi rămase la disposiţia marelui duce moştenitor şi se vor distribui săracilor din Firlanda. Ioan N. Cezareşcu Avocat — CALEA MOŞILOR 73 — Primele zile frumoase ne-afi dat un adevărat aer de sărbătoare. Fie-care începe a regăsi în această faimoasă sală-de mâncare de la Savoy-Hâtel, acest centru al vieţei elegante unde se organizează şi se termină într’un mod neschimbat toate părţile. Dacă season îşi ţine de promisiunea începutului el, va fi excepţional de strălucită. 3? £ T R E O E E X Teatral Naţional.—Joi pentru a doua oară Adrienne Lecouvreur. In primele zile ale lune! Aprilie, distinsa tragediană Agatha Bârsescu va sosi cu trupa sa proprie in capitala, spre a da o serie de representa-ţiunl în Teatrul .Naţional. Piesele car! se vor juca, sunt cele mal alese opere ale celor mai principal! dramaturg! germani, şi anume: Maria Stuart, Cabală şi Amor, Alexandra, Patria, Emilia Oalotti şi fiica re-i gelul Bene şi Faust. Un afiş special va anunţa ziua deschidere! stagiune!. Înscrierile pentru abonamente se pot face chiar de acum la redacţia ziarului „l’Jndăpendance Roumaine“. Preţurile locurilor: Avânt scene 80. — Benoar 70.— Belle-Etage 50.—Log! rang 111 40. — Stal 1 12.—Stal 11 8,—Stal 111 6 lei.—Galerii numerotate 2.—Galerii 1.50 Teatrul Dacia —Joi, Voiagiul in China. Teatrul Bulevard. — Joi. Negustorul de Pasări. Ateneu. — Duminică al 4-lea concert simfonic. Biletele aproape toate sunt deja vândute. Palatul Ateneului—Mercur!, 17 Martie, Mare Concert dat de celebrul pianist Stavenha-gen, avend următorul program : I. Fantasie C dur, Schuman.— II. a) Pastorale, 1 Fcarlatti.—b) Menuetto Hmoll, Schubert.—c) Pre-lude Des dur, d] Etude As dur, e] Scherzo Cis moli, Chopin.— 111. — a) 2 htudes (la Chasse, la campanellaj, Paganini-Liszt.—b) Sonetto del Pe-trarca, c) Rhapsodie XII, Liszt. Începutul la 8 ore seara. — Sâmbătă al U-lea concert. Sala băilor Eforiei, — in tot timpul postului Baluri mascate Marţea, Jouia, Sâmbăta, şi Duminica. Circul Sldoll în fie care seară reprezentaţi! variate ca Fantomima Circul sub apă. Teatrul Hugo.— in toate serile reprezentaţi! date de trupa de Varietăţi. Coloseul Oppler. — In toate serile reprezeu-aţi! de de trupa de varietăţi. Cafeneaua «Naţionala.» — ia fie-care seară concert. EDIŢIA A II * Corpurile Legiuitoare * > fbvl CAMERA {Urmarea şedinţei de la 16 Martie 1833). D. Carp răspunde d-lui Fleva, d-sa zice câ tribunul vorbeşte fără ca măcar să înţeleagă sensul cuvintelor. D-sa spune că dacă un istoric ar analiza peste 40 de ani discursurile d-lui Fleva, ’1 va desemna prin aceste cuvinte : Slab în literatură, slab în finanţe, orator apreciat la Orfefi. D. Carp răspunde de asemenea că buget tul nu e de loc umflat. Protestă în contra cuvîntului de minister denul monde atribuit de d. Fleva ministerului şi se miră că preşedintele nu ’l-a relevat. D. Mânu răspunde că nu’l a auzit şi a-fară de aceasta ar trebui să releve prea multe cuvinte de a le d-lui Fleva (majoritatea aplaudă). D. Carp spune că d. Fleva vorbeşte fără să’şi dea seamă şi crede că e destul să dea următorul exemplu: Pe timpul răscoalei ţăranilor ’i-a spus d-sale că în 24 de ore ar potoli răscoala. — Cum ? Ducându-mă în mijlocul lor. Ii am răspnns să se ducă. Nu s’a dus. Ei omul acesta care putea în 24 de ore să evite toate nenorocirile şi nu le-a evitat, poate să se laude că e patriot? (rîsete) O voce.—A cerut ministerul de interne. D. Carp. — Nu, nu este exact că mi-a cerut ministerul de interne. D-sa spune că la anul bugetul domeniilor va cere un milion şi jumătate mai mult, dar în schimb se vor spori veniturile. D. Al. Lahovari spune că cifrele puse până acum înainte au fost judecate din punctul de vedere politic. D-sa arată că din totala cifră de 770 milioane cât reprezintă azi datoria publică numai 120 milioane trebuesc date în spinarea guvernului actual. Restul 400 milioane a fost lăsate de guvernul liberal şi peste 200 milioane rentă a fost emisă de guvernul conservator pentru lucrări votate şi angajate deja de guvernul liberal. Budgetul Domeniilor e luat în consideraţie. Dupe mici discuţii se votează art. 1 şi 2. Şedinţa se ridică la ora 6. Şedinţa de la 17 Martie 18gg Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. sub prezidenţia d-lui General Mânu. Prezenţi 98 d-ni deputaţi. La ordinea zilei urmarea discuţii asupra bugdetului ministerului de domenii. D. C. Dobreseu-Argeş arată starea de mizerie a ţăranilor, care rezultă nu numai din faptul că nu li să dă pământ deşi li s’a făgăduit mereu, dar mai ales din faptul că ţăranii posed pămîntul lor îu bucăţi rfis-pîudite. Aceste bucăţi să îmbucătăţesc şi seama de nici un curent. D. A. Vidraşeu : Piară ţara, numai Carp să trăiască (rîsete). D. Carp. încă odată d-lor pentru mine ţara este Camera şi Senatul, puterea executivă şi coroana, altă ţară efi nu cunosc, (întreruperi, zgomot). D. I. Lecca: O să ajungi iar la prefecţi să te aleagă! D. Carp susţine majoratul. D-sa declară, că are convingerea că se va ajunge ca ţăranii noştri să beneficieze de libera testare. D. Fleva : Ce înţelegeţi pi in libera testare ? D. Carp.- înţeleg că se va ajunge ca ţăranii să poată lăsa averea lor şi numai unuia din copii. D. Vidraşeu. Introduceţi proletsriatu. D. C. Dobrescu-Ârgeş. Cer cuvântul. D. Carp. Nu vedeţi d-lor că noi am maimuţărit legile franceze, isverite din revoluţii, fără ca să ne dăm seama de ce facem, şi în contra moravurilor noastre ? (zgomot). Preşedintele: Lăsaţi chestiunile acestea şi vorbiţi de buget. D. Carp. Tocmai cestiunile acestea sunt de discutat. La buget trebue să se vorbească despre principiile generale după cum cu multă dreptate a spus d. Dobrescu. Preşedintele : Da, d-le ministru, dar nu putem să dăm vot nici asupra majoratului, nici asupra moştenitorilor. D. Carp mai dă câte-va explicaţii asupra viţelor americane. Se cere închiderea discuţii: D. Fleva cere să’şl desvolte amendamentele ce a depus la bifirofi. Preşedintele spune că ş’a cerut închiderea discuţii. D. N. Fleva vorbeşte contra. Discuţia sş închide. D. C. C. Dobrescu: chestie de re- gulament, spune cu nu se poate pune la vot un amendament până ce nu se dă «u.-cuvîntul propunătorului ca să'l desvolte. Deci a’a călcat regulamentul. Se pune la vot amendamentul d-lui Fleva şi se respinge. Capitolul 3 se votează. Bugetul domeniilor se votează. D-nil B&deseu-RoşiorI şi N. Fleva vorbesc în chestie personală. La ordinea zilei Interpelarea d-îor Bră-tăşauu şi I. Grădişteanu asupra pământurilor din Dobrogea. D. Preşedinte. D. Brătăşanu are cu-vîntul. D. Brătăşanu căruia i se ceruse să’şi amâne interpelarea până după votarea bugetelor, întreabă pe d. Carp dacă ţine să’şi amâne interpelarea. D. Carp vă rog s’o amânaţi până dupe bugete, D. Preşedinte, general Mânu. V’am dat cuvântul, d-le Brătăşanu, bme-voifi a ţine scamă de demnitatea parlamentului şi a nu mai cere amânarea. (Opoziţia râde, d. Carp e furios). D. Brătăşanu spune că e foarte mulţumit se desvolte interpelarea, mai ales că e ajutat de atâtea alte talente, cari s’afi asociat. D-sa spune că ce ’l-a împins să facă a-ceastă interpelare, e că a adus de multe ori neregularităţi, chiar şi la cunoştinţa d-lui Carp, dar nici odată nu s’a luat nici o măsură. Şi .acei cari afi stat d’o parte până acum sunt hotărîţi să arate ţărei că nu se fac solidari cu neregularităţile ce se fac. In privinţa lege! vânzărel pământurilor spune că se caută să se eludeze legea. S’afi făcut colosale cereri de loturi de 100 hectare. Şi. cei ce afi găsit mijlocul să eludă legea înscriindu-se cu toate neamurile, ne făceafi proşti pc noi ceşti alţi cari nu am cerut pămînt. Cine sunt înscrişi ? Generalul Ipătescu, colonel Năsturel, general Cantilli, şi alţii cu toate neamurile, fie-care cu 12 loturi în mai multe moşii. Sunt şi din colegii noştri cari au fost preveniţi din timp. Voci: Cine ? cine ? D. Brătăşanu: D. I. Rădulescu. D. Rădulescu: Cer cuvîntul în chestie personala (rîsete, apiause;. D. Brătăşanu : Deputaţii de la Buzeu, d. F. Corlătescu (apl.) Dar ce e mai scandalos, este că am găsit petiţii scrise şi subscrise în numele altora de d. Mandrea de la Curtea de casaţie (apl.) D-sa vrea ca pământurile să se dea ţăranilor. Să se suspende vinderea loturilor de 100 hectare. SENATUL Şedinţa de la 17 Martie Şedinţa se deschide la orele 21/* sub pre-sidenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino. Presenţi 75 d-ni senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. General Costaforu anunţă că senatorul col. I de Olt, Munteanu, a încetat din viaţă şi ca fost militar, roagă pe onor. Senat ca să admită ca înmormîntarea să se facă pe comptul Statului. D. M. Ghermani răspunde că nu se o- î f www.dacorbmanica.ro LUPTA pune; dacă Senatul va admite, atunci va cere de la Cameră creditul necesar. La ordinea zilei proectul de lege prin care se deschide casei de depuneri un credit extra-ordinar de 700,000 lei cari se vor încasa la stat ca venit pentru anul 1893-94. După mici explicaţiunl date de d. Raportor Borănescu d-lui Mârzescu, legea se votează. Bltle6,66 pentru Bile negre 1 coitra. La orele 3 Senatul trece în secţiuni pentru a studia legea clerului de mir. ULTIME INFORMAŢII Corpurile legiuitoare vor lua vacanţă la 24 Martie. Procesul principelui Sturza cu principesa Gorciacoff venit azi în faţa curţei de casaţie, a fost amînat prip aplicarea art. 151 la 14 A-prilie corent. Sesiunea corpurilor legiuitoare va fi prelungită până la 20 Mai. Rugăm cu stăruinţă pe toţi abonaţii ziarului Lupta care sunt in întârziere cu plata abonamentului să se grăbiască a şi I achita cel mai târziu pînă la I Aprilie 1893. De la această dată vom înceta trimiterea ziarului celor ce nu ne vor fi înaintat costul abonamentului. Rugăm în deosebi pe abonaţii de la ţară să ne trimită costul prin mandat postai, i»r cei de la oraşe să profite de presenţa încasatorului nostru trimis pentru stringetea abonamentelor şi să-şi achite datoriile. A apărut o ediţie populară din Portrete şi tipuri parlamentare de G. Panu, cu preţul de I leu 50 bani volumul. Depositul general e la administraţia ziarului Lupta. Volumul se găseşte de vânzare la toţi corespondenţii de ziare din ţară. Abonaţii Luptei cari vor trimite la administraţie un 3eu in timbre poştale vor primi volumul franco, s Peste câte-\a zile va apare în volum r IIZERIE REGALA roman de Robert Scheffer, fost secretar al Reginei Elisabeta. Preţul volumului va fi 2 lei. Abo naţii la publicaţia periodică IOOI nuvele îl vor primi broşat, drept seria a doua a nuvelelor. Anunţuri, inserţii, reclame, etc. pentru ziarul Lupta se primesc în laşi la depositul de ziare al d-lui E. I. Brumer str. Soliei. A-seminea abonamentele Sa Luptase plătesc pentru laşi tot la d. Brumer. "inserţii a Domnule Director, Scrisoarea de mai jos am adresată Ziarului Timpul, ca răspuns la informaţiunile Calomnioase ce s’a publicat prin acel ziar relativ la mine, cu ocasia anchetei la Primăria din Brăila. Ziarul Timpul refuzend se publice această scrisoare, lucru ce cred că era dator s?o facă ca cel ce publicase şi calomniile, ve rog pe dv. se bine voiţi al de loc în coloanele Luptei. Al. V. Codaş. Brăila, 16 Martie 1893. D-lui Director al Ziarului Timpul. Domnule Director, In Numărul ziarului dv. de la 14 Martie, rubrica informaţiunilor, am văzut că ve ocupaţi de mine şi arătaţi că din ancheta făcută la Primăria Urbei Brăilâ s’ar fi constatat că am luat 1000 lei din cumpărarea unor cal şi altele. Sunt sigur domnule Redactor că atî fost induşi în eroare câud aţi publicat această informaţiune, căci efi ca Adjutor de Primar am observat că lucrările ce se esecuta în j regie de Inginer Gama erau fără nici un j control şi tolerate de domnul Primar Veri-ceanu, denunţat în mal multe rîndurî Consiliului că se fac abuzuri şi am cerut anchetă care s’a admis de consiliu, în urma aceştia a numit şi domnul Ministru de Interne altă anchetă administrativă. "i îndată ce a sosit comisiunea de anchetă | ’ml-a cerut şi le-am presentat un memoriu despre toate abusurile ce denunţasem consiliului ; comisiunea după o lungă cercetare a constatat grave abuzuri în sarcina inginerului Gama prin o toleranţă culpabilă a d-lul primar Vericeanu, şi anume de la construirea barăcilor holerice, s’a furat peste 3000 lei, de la repararea Gimnaziului clasic peste 2000 lei; de la facerea unul pod pentru sacagii circa ca 1000; de la o privată din piaţa Regală peste 1000 lei; la refacerea unor pa vage a sustras o cuanti-tate de 50 m. c. peatră trecând’o în compturî ca cumpărată, şi alte asemenea abuzuri care se ridică la mal multe mii de lei. D. primar Yericeanu vezîndu-se încurcat după denunţările mele, a cerut comisiunei să verifice corupturile pentru cumpărarea u-nor cal cu care am fost însărcinat în anul trecut, comisiunea în adevăr a cercetat cumpărarea acestor cal şi le-am justificat pe deplin. In cât priveşte a doua cestiune cu o prostituată că aş fi luat mită, aceasta este o infamă invenţiune din partea d-lul Vericeanu pentru a ’şl resbuna în coutra mea, căci comisiunea de anchetă cercetând n’a constatat nimic, şi prin urmare această afacere murdară rămâne tot la activul d-lui Vericeanu ca şi cele-1 alte. Fiind sigur de imparţialitatea dv. sper domnule Redactor că pentru restabilirea a-deverulul veţi bine voi a face Ioc în co- j Ioanele ziarului dv. acestei intimpinărl. Primiţi vă rog, domnule Redactor, incre-dinţaria osebitei mele stime ce ve păstrez. Al. V. Coeiaş. Publicaţiune In ziria de 21 Martie, 'anul curent 1893 urmând a să vinde prin licitaţiune publică toţi popuşoi de pe moşia Păşcanii din districtul Suceava, aproximativ cinci-zeci vagoane, din recolta anului 1891, şi una sută zece vagoane aproximativ din recolta anului 1892; sub-semnatul N. Gane numit gerante a averei rămase pe urma def. Colonel Eugenie Alcaz prin decisiunea Curţii de apel din Iaşi secţia a II No. 257 din 12 Februarie a. c., în executarea disposiţiunilor menţionatei decisiunî, public spre cunoscinţa generală vânzarea acestor popuşoi, prin licitaţiune publică care va avea loc la Casa proprietăţii de pe moşia Paşcani la orele 12 din zi. Amatorii pentru a fi admişi la concurenţă vor depune o garanţie provisorie de 10,000 lei în numerar, efacte de ale Statului 5% său a creditului fonci&r rural după cursul zilei care se va reţine după adjudi-care în comptul avansului ce cumpărătorul e dator a face conform art. 8 din condiţiuni. Condiţiunile venzăreî acestor popuşoi se află depusă, la Grefa Tribunalului Suceava, la Casa proprietăţii din Paşcani, şi la Domiciliul subscrisului din Iaşi strada Butu No. 20 şi ’şl pot vedea de amatori în toate zilele lucrătoare de la ora 12 pînă la 6 post meridiane. Nici o supralicitare la aceastijţ vânzare nu va mai avea loc. Persoana asupra căreişise va adjudeca de-bnitiv aceşti popuşoi, va depune imediat partea de preţ fixată la art. 8 din contract, la din contra garanţia de 10 000 lei arătată la punctul 1) din această publicaţiune va fi în mod definitiv şi irevocabil perdută de cumpărător în folosul vânzătorilor. Proba acestor popuşoi se află depusă la Primăria de Paşcani, şi la Casa proprietăţii unde amatori] o pot vedea în ori-ce zi lucrătoare. Lic.taţiunea se va începe de la preţul ce se va fixa de subscrisul în ziua licitaţiunel. Vânzarea se va face în prezenţa moştenitorilor def. Colonel Eugenie Alcaz care vor bine-voi se asiste în persoană seu prin procuratori legali, şi cărora prin această publicaţiune li se face cunoscut ziua arătata mai sus de 21 Martie curent fixată pentru această vânzare. Contractul definitiv de vinzare cumpărare se va subscrie de cumpărător şi Gerant în ziua chiar a adjudicării definitive, iar taxele de timbrare vor fi jumătate pe seama proprietăţii şi jumătate pe acea a cumpărătorului. Gerante, N. Gane. Paşcani, 2 Martie 1893 J Publicaţiune Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 22 Martie curent se dă în arendă moşia Paşcani din jud. Suceava, pl. Şiretul proprietatea moştenitorilor defunctului colonel Eugen Alcaz, cu toate siliştele şi că-tunile din care se compune pe termin de cinci am cu începere de la 23 Aprilie 1893 şi până la 23 April 1898. Moşia este, în afară de pădure, în întindere de 3087 fălci aproximativ pământ destinat exploatare! agricole, din care vre-o sută fălci imaş restul loc de arătură şi fâ-naţi. Se dă arendaşului în fie care aD câte două fălci pădure, plus zevoile de pe malul Şiretului în etate de trei ani. Moşia are uns-spre-zece sate cu. un număr de peste 2000 (două mii) locuitori capi de familie, are două târguşoare unul în deal şi altul în vale, cu c gara centrală de încrucişare a principalelor căi ferate din Moldova legate cu străinătatea şi porturile din ţară. Are toate acarâtele trebuitoare, pentru inmagazinarea recoltelor, şi clădiri de locuinţă îndestulătoare pentru arendaşi şi personalul său, (şapte coşere din care 5 posedând ie care câte patru coşere sub uu sin- gur acoperemânt câte cu două şi trei rânduri de poduri, 2 slandoale, 2 hambare, 3 mori pe rîuri, vil, un p§d pe Şiret arendat cu 5000 lei pe an, 16 magazii cu locuinţele lor în tîrguşor, 10 crâşme, 3 hanuri, mai multe case în târg etc. Moşia este înzestrată cu toate arăturile şi semănăturile de toamnă şi primăvară în raport cu întinderea ei, având şi angajamentele de munci agricole necesar. Veniturile vii ale moşiei numai din clădiri să urcă la suma de ■ 20,000 lei aproc-simativ. Licitatiunea se va ţinea la tribunalul de Suceava în ziua de 22 Martie curent ora 2 p. m., fără supra-licitare, începându-se concurenţa de Ia preţul ce se va fixa de girantele d. Nicu Ganea. Clausele şi condi-ţiunele arendârei iu detail specificate se află depuse la grefa trib. de Suceava, la casele proprietăţii din Paşcani, şi la domiciliul gerantului în Iaşi. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţiune vor depune în mâinele gerantului o cauţiune de 30,000 lei, în e-fecte de ale statului 5 la sută sau înscrisuri fonciare rurale după cursul zilei. Se avisează pe concurenţi că pe moşie se află vite, unelte, maşini şi alte obiecte de gospodărie care toate se vor vinde prin deosebită licitaţiune imediat după arendarea moşiei, pentru care se va face o altă publicaţiune. Licitaţiunea arendării se va face în presenţa moştenitorilor defunctului colonel Eugene Alcaz cari vor bine-voi să asiste în persoană saâ. prin procuratori legali, şi cărora prin această publicaţiune li se face cunoscut ziua arătată mai sus de 23 Martie curent ficsată pentru această arendare. Geranlul averei def. colonel Alcaz numit prin decisiunea Curţei de apel Iaşi secţ. II No. 257 din 12 Februarie 1893. N. Gane Paşcani 2 Martie 1893. Doctor . el0s©&i DENTIST Bucureşti, calea Victoriei No. 27. Se va muta de la Sf. Gheorghe în Calea Victoriei 74 şi str. Academiei 37. G. PANU ADVOCAT Calea Victoriei. No. 152— De D-r. Petrini (Galatz) Profesor de clinica Boalelor Sifilitice şi a Boalelor de Pelea la Facultatea de Medicină, medic Primar, dă consultaţiuni gratuite în fie-care Mercurl de la orele 2—4 p. m. la „Spitalul Colentina.* . ^enzarell~.t mai veche din Piteşti precum şi casele cu etagii în care se află Farmacia, ale decedatului Eduard Iekel pe strada principală, arendate d-lui Wilhelm Weinhold se vinde separat prin licitaţie publică la Tribunalul Argeş, însă Farmacia în ziua de 29 şi ca sele la 30 Aprilie anul curent. Doctor. DoiisUilesi OCULIST — 10, Strada Căpitan Păun 10. — Orele ie consultaţiuni de la 2—4 p. m. ________ iaşi. D-r. G. SCUREĂ~ —s’a mutat, strada Sf. Apostoli, No. 27— Orele de consultaţiuni 2—5 p. m. Autonzaiă de Ouor. Trib. Comercial de Ilfov cu No. . . . a Magazinului de încaţamînte al d-lui Dumitrescu, din Pasagiul Băn- cei Naţionale (Caragheorghevici) No. 10. Preţuri foarte scăzute. CREMA simoîT PUDRA DE OREZ S1MON SĂPUN CU CREMA SIMON Prescrise de doctorii din Paris. Viena, Londra, Berlin, New-York. Adoptate de damele mal elegante. Aceste produse de o fineţâ şi de un parfum delicios, albesc epiderma obrazului, şi a mâni« lor, dau pelei o frăgezime necomparabilă şi fac să dispară toate alteraţiunele produse pe pele de frigul, soarele sau aerul măre!. Simon, 13, rue Grance Bateliâre Paris La Farmacii, Parfumerii, Bazare ele. O pădure de vânzare Pădurea Câtina, de pe moşia Câtina, din jud. Buzefi, în întinderea de 600 pogoane, se dă în tăere pe termin de 10 ani. Ef.enţa lemnului e următoarea: Ulm, mesteacăn, fag, stejar şi altele. Lemnul e bun pentru următoarele: Pari, nuele, căpăţîne de car, drugi de casă, osie, haraci etc., asemenea lemne de stânjen. Doritorii se vor adresa !a d. A. Lefteriu, Redacţia „Lupta.“ BOALELE SECRETE ! NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ j vindecă după cele maî noul metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 22 ani Specialist în boale lumeşti DR- THOR — No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — intratea numai prin Strada Sfinţii VoevozI Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Doctor C. ioatrd Strada Armenească, 7, (lângă biserică). Consult, de la orele 3—5 p m. Pentru săraci şi studenţi gratis. Doctorul Mendonide Strada Sfiinţil, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie. în toate zilele de la 6—8 oare seara. 1 ______________________ ; D-ruPh. Braunstein j Medic şi chirurg de la Facultatea de Medicină din Viena, s'a stabilit în IAŞI, Strada GOLIEI 42. (Casele Chateaux aux fleurs) Consultaţiuni de la g—11 şi de la 3—4 Teodore. iau Advocat — Iaşi, JStrada Zlatanst, No. 17 — Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat. Filip I. Gesticone AVOCAT Bulevardul Elisabeta 59 Orele de consultaţie: 8—10 dimineaţa şi de la 4—6 după amiazî. Se vinde Ia fabrica de făină ad-lor Fraţi Galatzato din Brăila StradaRoşiori No.316, O MAŞINA stabilă Campound da 100 cal putere efectivă cu 3 cazane de oţel suprafaţă de 55 m. pătraţi, fie-care cazan complect cu pompele, rezervoriu, încălzitor şi toate ţevele lor. Atât maşina cât şi cazanele sunt în stare perfectă. Doritorii se pot convinge de aceaşţa, văzendu-le funcţionând. Pentru informaţiunî a se adresa în Bucureşti d-lul Iulius Loeffler, Str. Doamnei. Administrator de Moşie Un vechiu absolvent al şcoalei de agricultură cu practică de peste 20 ani ca administrator la diferite moşii mari din ţară, doreşte a se angaja ca administrator la vr’un domn proprietar sau arendaş. Doritorii sunt rugaţi a se adresa prin scrisoare sau personal la d-1 S. O. Grosvald, bancher, strada Ştefan cel Mare, Iaşi sau la d-1 Grigori Cli-mescu, arendaş—Gara Buhăieşti.— Judeţul Vasluiu. se vindecă radical 1 cu Pilulele antihemoroidale Kirită şi cu alifia balsamică. Fie-care cutie are instrucţie şi descriere detaliată Pilulele 2 lei, alifia 3 lei. Pentru provincie se adaogă porto. De vânzare numai la farmacia Al. Bozo-ceanu Str. Clemenţei 27, Bucureşti. De arendat Se arendează de la Sf.-Gheorghe 1894 moşia Grieştii sau Iazu Mucului din jud. Vaslui. Moşia are o întindere de 500 fălci sau 716 hectare, are acarete bune, vie, livadă, iaz cu peşte şi locuitori suficienţi. Departe de gara Buhăeşti, o oră şi trei sferturi. Doritorii pentru ori-ce desluşiri se pot adresa în Bucureşti strada Piaţa Amzi No. 5 la domnul Paul Arion. Iulius Loeffler INGINER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general al fabrice! de maşini Ganz ct C ’-nie din Buda-Pesta. Biuroă technic â pentru ori-ce fel de instalaţiuni industriale. Diferite maşini, turbine, Val-ţuri orig. Ganz. Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri originale Dofour et C-nie (ThalJ. Instalaţiuni de lumină electrică. Preţuri şi condiţiuni foarte avantagioase. De venzare Casele de pe Bulevardul Elisabatha (fost grădina cu cal) No. 65, compuse din 11 odăi, pivniţe pe lungime de 20 metri, in-stalaţiune de apă; construite din nou în 1890. Doritorii se vor adresa d-lui locotenent Lrsach' la şcoala Bistriţa, sau la d. Al. Lef-teriu redacţia ziarului Lupta. Be venzare Alaşine ie abur stabile împreună cu cazane 4—12—15—16—35 cai putere, r Locomobilt de 12 cal—, 4 ferestrae verticale. Pompa de abur.— Informaţiune la losef Wralîslaw, Gara Gugeşti. Bursa din Străinătate 27 Martie 1893 Paris Franci Hemoroidele ZT'iili Viena Fior. 1 Napoleonul.... 9.655 Imperialul . . . . — Livra turcească • 10.86 Arg. c. hârtie. . 100.- Rubla 127.25 Credit-Anstalt . 358 25 Rent. perp. austr. 98.80 aur n 117.- aur ungară. 116.10 . arg. austr.. 98.60 | Sch. asup. Londr. 121.55 „ „ Parisul. 48 35 „ „ Benin. 59.50 1 „ „ Amster. 100.45 i ,, „ Belgiei. 48.25 „ „ Italiei . 46.30 Tendinţa fermă . Berlin Mărci Napoleonul . . . . 16.27 Ren. R. aur 5o/o- 97 90 C. F. R. „ . 84.90 P. aur 40/o, 84.50 Imp. mun. Bucur. 97.70 Rubla 214.50 Disconto-Gesel. 194.75 Sch. asup. Londr. 20.33 „ „ Parisul. 80.80 „ „ Amst. . 16830 „ „ Vienel . 16755 ?„ „ Belgiei. 80.75 „ „ Italiei 77.50 Tendinţa slabă. . i Rea. fr. 4i/s la 0/0 » » ^ „ „ „ R. a. 4>/o„ „ „ Ral........... „ Un. 5 .... Ext. Esp .... Imp, grecesc . . Banca otomană . Dat. unif. Egipt, ioturi turceşti. . Cec asup. Lond . Sch. asup. Vienel ,, „ Amst. „ „ Berlin . „ n Belgiei. „ „ Italiei. . Tendinţa slabă. . 106.20 97.30 93.17 97.Vs 67.06 379 — 596.87 510.-93.75 2S.145 205 12 205.50 121 75 1/4 33/4 Londra L- St Noul cons. engl. Banca Român . . Schimb, as. Paris. „ „ Berlin. „ „ Amst.. Paris (Bul.) .98*/ic 63/4 25.33 20.57 12.03 Franci Rent. franc. 30,0. Italiană . . Banca otomană . Tendinţa slabă. , Francfort Rent. R aur 5o/ n n n 4®/, 97.16 93 27 602.50 Mărci 98 40 84.20 De weGizare S şM*1 A se adresa lui C. C. Datculescu, R.-Sărat. CONSOLAŢIUESE Slăbiciunea bărbătească (Impotenţa) se vindecă fără medicamente sigur şi durabil, la ori-ce vîrstă şi de ori-ce grad ar fi, în timp scurt şi fără întreruperea ocupaţiilor. înlăturare imediată a neputinţei în mod mecanic şi împuternicirea treptată prin Placaelectro-metalică, patentată în Austro-Ungaria şi în streinătate, privileg. prin patent. Im-per. şi Regal JAustro-Ungar. Premiată cu medalii de aur la Exposiţiunea de la Paris în 1889 şi la Nizza 1890. Diplomată de Sociâte de Mâdicine de France şi de alte societăţi ştiinţifice. Placa e\ectro-meta\ică a d-rului în medicină Borsodi pentru vindecarea neputinţei bărbăteşti înviază nervii slăbiţi şi dă puteri noul şi sensaţij de tinereţe fără întrebuinţare de medicamente. Numai purtarea pe corp neobservată a aparatului este de ajuns pentru că ea produce efectul dorit şi nervii orl-cât de slăbiţi se vindecă deja în scurtă vreme. nstrucţiunl foarte amănunţite însoţesc fie-care aparat. Discreţiunea garantată. Doctor în medicină F. Borsodi, Deposit pentru România, Serbia şi Bulgariei numai la d. Th. Radivon bijutier, calea Victoriei Nr. 32, Bucureşti. Broşuri explicative se trimet după cerere gratis şi franco. Corespondenţă română, franceză şi germană. Fota. Numita casă Radivon primeşte zilnic noutăţi în Bijouterie şi Argintărie în tot felul. — Preţuri moderate. Th. Radivon 32. Calea Victoriei, fost Carapatj Or. Minovicî Strada Câmpineanu Ho. 25 Consultaţii 12—2 şi 6—8. Cel in al eftin MAGAZIN DE PANZERIE ŞI LINGERIE 23 Strada Smârdan 23 (Casa Ghermani) vis-a-vis de băcăuia Lăzărescu (fosta Dobriceanu) Bine asortat cu tot felul de OlâuzI şi Madipolon Şervete, Mese, Prosoape. Lingerie de Dame şi Bărbaţi Au sosit pentru sesonul de vară, diferite toaluri percaliue, pentru rochi etc. CIORAPI, BATISTE Trusouri complecte cu preţuri cele maî eftine Peste lOjOOJ {bucăţi de Broderie se vinde cu preţul fabrice! Pichetări, Melino, Indian, etc. NB. Atelier special pentru comanzi de cămăşi bărbăteşti, croială franţuzească după sistemul d-lul Paul Ozouf din Paris, dirig. de Ştefan Klnch fost amploiat mulţi anî la d-nu G. Poloni PREŢURILE CELE MAI MODERATE Institut Vaccinai Constanţa Direcţia I. St. Furtună Condiţiuni avantagioase Restaurant la Costică — Strada Kogălniceann — CRAIOVA In toate zilele şi la ori-ce oră se găseşte mâncările cele mai bune, sănătoase şi gustoase, calde şi reci cu preţuri moderate se face şi abonamente lunare. Vinuri de Dră-găşani excelente. cu stimă C. N. Ionescn I 4 In 11 a n t care a terminat Li— UI1 plUUeill Ceul în Rusia, doreşte a da lecţiuni de limba Rusă. A se a~ dresa la Adm. ziarului „Lupta'1. www.cfttoromamca.ro ■ r*.v ,U£J8UiWlIJ9 a& i? bti&vg liai J» 91 f Representant general şi depositar al renumitei Fabrici TH. din GERMANIA Bucureşti — Strada Bibescu-Vodâ 1, 2 şi 4, şi Strada Smârdan No 2. Cel mat mare cfeposit el e tot felul de maşini şi unelte agricole de o soliditate şi perfecţiune neîntrecută ' L ™‘ ' (.«W/L I\r. :..t ti. ■ >T aibiioJ la-iiM nih« î 1 4 'oii"* 8001 luoK . ■ i (HOfi c a ■ b9 I ; si .8 i .flmiJaS I -■ r.« ■ MEDALIA DF {La concursul de Trperători de la Herăstrău 1891) Aceste maşine îndeplinind toate cerinţele agriculturel din ţară—o asemenea garnitură adică: Locomobilă şi treerătoare s a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău. Maşine de tăiat pae şi fân ii mul1' SEMĂNĂTORI manuale. în lat şi în rindnrl TRIOŞI ^Sistem- Pernolet şi „Patent Heid“ •T n- ({ si i ■ _ âuturători perfecţionate ,dc toate măriinile Maşine de Secerat şi Legat liOlr din cele maţ. renumite fabrici GREBLE DE FA perfecţionate sistem Holingsworth şi Tiger BATOZE DE PORUMB manuale şi cu abur 5I1M în diferite mărimi MAŞI N DE FĂCUT HURUILA manuale şi cu manegiu Tocători de Sfecle în diferite mărimi i J. I r v Răriţi, Cultivatori, Tăvăluci [ DE FER FLEXIBILE Şl DIAGONALE în diferite mărimi POMPE pentru spălatul cazanelor, de incedili şi de grădini Pietre de moară franeese de 1-ma calitate Din renumita fabrică „Grande socl^tfi Meţilifcre DUPETT & Co.“, la Fert6 son» Jouarre (tot-d’a-una 80—40 perechi în depoft) Mori pe postament de fier şi lemn simple, duble, triple şi quadruple i ,tj ii lQO’9' ■j&' - Tot felul de unelte agricole Muşamale, părţi .de reservă, curele etc,. Depodt de Case de Fler şi Oţel din renumita Făli r i c a „A D Ew oferind absolută siguranţă contra focalul, spargere! şi căderel (ţoţ-d’apuna 20—30 bucăţi în depou). Wk __ Reprezentantul general pentru Rega.ţui României ai renupiitei Fabrici Societate pe acţiuni H. PAUCKSCH Landsberg a. W* Germania Pentru Maşine de abury (de 6—1200. cal putere) cazane de abur patentate, Turbine, Motoare de gaz şi benzină, Instalaţiunl complect pentru fabrici de spirt {velniţa Herăsfrae mecanice, Mori de măcinat şi de răşnit original Vulcan " _ TURNATOBIE de FER şi ATELIjER MECANIC _ _____ _ _ _ r MM!*: 1* t i?**, s» Bucureşti, nilsU i.jgdoH P. Keilhauer 65 Strada Isror, 65, — Bucureşti Execută orî-ce comando de aceaotă branşă, după modele şî desenurt SPECIALITATE PENTRU 0BJE0TE DE ARTĂ In depoul atelierului se află: Pompe de toate sistemele, Robinete pentru apă şi aburi, Tuburi de ,îpr, tuciu şi plumb, Tuburi speciale pentru Latrine, Capace, pentru hasnale, Coloane entru clădiri, Stâlp! de felinare pentru gaz şi electricitate, Stâlpi pentru scări.’ Fântâni de perete şi aruncătoare, Figuri pentru aşezat la fântâni, Bănci de grădină, etc., etc. fi SăcalC pentru stropit pe strade cu şi fără turbine. % K JB 'SffODAQRAţ PIATRA KSţJMATISMEI.Ş sunt vindeea.te prin SlECac GRANULATE EFERVESCENTE JinumaJ at. cţe LITHINA q - «Tis 6- CH. LB.pewQmsL LE PERDRIEL «S: Ci8, Paris Ai I ini du *sl1(*P0C Invenţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor MĂRISE *raţt, «« fiul lin kJUuliuc medici inventori, Rue de l’Arb g."§9T [’Arbre-Sec, 46, ia PARIfejgpentru vindecare? radicală a Hernielor (vătămâturelor). Până aci, banda-giele n’au fost decât nişce simple «^parate pentru a conţine herniele; Doctori MĂRIE au resoivat problemul de a conţine şi de ă vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire nici durere şi assigură vindecarea radicală fn scur* timt ^ Simplu 30 fr.- — Dublu S O .eh Insolit de instrucţiune 0 domnişoară SmwS Germană şi Română, doreşte a ocupa tm loc ca vânzătotre într’un magasin de lux. Doritorii se vor adresa la Administraţia acestui ziar sub-iniţialele E. P. Tirinn^fi* L A, Leftecin. Pasa«itil .Băucel Naţionale, Bucureşti. www. or m aro