ANCJL X. — No. 1957 ediţia a doua MERCURI 17 MARTiE 1893. - 1 *,.«8?*** ABONAMENTE i m ŢARI ANUNCBURI j CJn aD , . .... . . . . . 40 lei Şeaae luni ... . . . 20 Trei lnnt Pentru învStătort pe un an . . . . . 30 n IN sîreinEtate Dn an . . . • . . . 50 lei Şease luni ... . .... Trei lnnl . . . 25 . . . 16 » NuvnSruS 15 Bani Pe pagina HI) 30 litere, co*u 7) IV ' tnserfe şi reclame „ „ 1 leii linia 25 bant lini* 2 lei lima Pentru auunciurl a »c adresa: LA Administraţia Ziaruh^î Un număr vecSiiu 50 banS Redacţia i Pasagiul „Bancel Naţionale'' (Casele Karagcorgevicl) Administraţia » Pasagiul „Bancel Naţionale" (Casele Karageorgevlcl) Teoria d*lul Carp. Din afară. Fortificaţii şi arme. Legea clerului în Senat. Fizionomia Camerei. Apărarea d lui N. D. Maican. Ştiri mărunte. Teoria d-lul Carp Presa şi cercurile politice se preocupă acum de teoria formulată de d. Carp cu privire la funcţionar!, cărora şeful junimiştilor nu numai le tăgădueşte dreptul de a avea alte vederi de cât acele ale guvernului de la cârmă, ci le impune chiar de a vota şi susţine în toi-d’a una guvernul. Ne-am spus deja cuvîntul asupra acestei faimoase teorii; vom face astăzi câte-va noul observaţiunl. D. Carp s’a ocupa t în tot-d’a-una să concretizeze într’un număr de idei şi de principii procedeurile conservatoare. D-sa, momiţârind politica prinţului de Bisrnark, a căutat să ridice la înălţimea unor teorii de stat practicele ordinare de partid. Un program având o asemine origine şi o atare bază, nu putea fi de cât reacţionar, cu toată poleiala lui democratică. Deosebirea între programele adevărat democratice şi cele conservatoare cu pretenţii de socialism de stat bismarkian, constă tocmai în aceea că, pe când cele dinţii corespund şi Şatisfac up număr de nevoi reale, cele din urmă nu sunt de cât sati rezultatul unor observaţii superficiale, sati cum am zis o simplă concretizare sub formă de principii a unor practice ruginite. ^ Aşa se explică, aşa cel puţin ne explicăm noi noua teorie a d-lul Carp cu privire la funcţionari. Oare ceea ce se practica în realitate până a-cum, nu corespunde întocmai cu teoria acum formulată? Oare tolerat-a guvernul până acum, în general vorbind, pe acei funcţionari pe cari numai i-a bănuit că ar fi partizanii şi ar lucra în interesul opoziţiunel ? Toată lumea ştie că nu; toată lumea ştie că în cel din urmă cinci ani n’a rămas instituţiune, n’a re--mas autoritate, în care personalul să nu fi fost rar calminte primenit. Aşa în magistratură, aşa în finanţe, işa în administraţia propriu zisă, aşa în serviciile administrative ale instrucţiei, ale autorităţilor militare chiar. Ca această primenire s’a practicat în mod cam lent şi nu deodată pe o scară întinsă, lucrul se explică lesne. Doi- spre-sece an! de opoziţiu-ne decimase foarte mult partidul conservator care, la un moment dat,— după însăşi mărturisirea d-lui Alex. Labovari,—d’abia putea să eomplec-teze locurile din jurul unei me3e verzi. Ajuns la cârmă, conservatorii ati tolerat cât-va timp, de nevoe, pe cel mal mulţi funcţionar!, până ce, încetul cu încetul, ’şl-ati putut recruta oameni de încredere. Atunci conservatorii, tot prin vocea unul membru al grupului junimist, d. Ghermani ni se pare, se făleau de la tribuna parlamentului Că el nu eunt răzbunători, că el respectă drepturile câştigate ale funcţionarilor, ori care ar fi credinţele lor politice. Astăzi, când după ciucî ani de guvern, oamenii noştril se simt tari, el schimbă tonul şi strigă : noi nu înţelegem funcţionari cari să nu voteze cu guvernul, să nu susţină guvernul pe ori ce cale şi în ori ce chip ! Dar această aşa zisă teorie ridică o mulţime de objecţiunl privitoare la situaţia funcţionarilor. Aşa, ce devine principiul inamovibilităţeî ma-gistraturel cu care se fălesc conservatorii ? După teoria d-lul Carp, magistraţii inamovibili de sub conservatori trebue să susţină azi regimul de la cârmă şi mâne pe cel liberal care-I va succede, schimbân-du-şl astfel atitudinea, vederile, credinţele, după cum vor fi conservatorii sati liberalii la cârmă. Ştim objecţia că magistraţii nu trebue să facă politică militantă, dar înainte de a fi magistraţi sunt cetăţeni şi în ziua când ţara e chemată să-şi exercite dreptul suveran de alegeri, el trebue să şl îndeplinească dreptul lor cetăţenesc de vot. Vor trebui oare şi dînşil să se întrebe: „dar noi, cu cine votăm ?“ Dar chestiunea merită să mal revenim asupra el, ceea ce vom face. DIN AFARA Regina Natalia la Sultan Constantinopol, 27 Martie.—Regina Natalia însoţită de d. şi d na Gruicî, a fost primită erî de Sultanul; marele vizir asista la audienţă, precum şi casa imperială. Sultanul a înapoiat vizita Reginei în chioşcul parcului Yldiz şi i-a conferit marele cordon al ordinului Chefakat cu placa în briliante. El s’a scuzat că nu poate să o invite la masă din causa ramazanului. Primirea a fost de o afabilitate extremă. Regina a prânzit la d. Gruicî şi seara a iuat ceaiul la marele vizir Mâine va prânzi la d. de Nelidof. Viena, 27 Martie.—Petit Correspondem află că regele Alexandru al Serbiei a tele-grafiat Sultanului pentru a’i mulţumi de primirea afabilă făcută reginei Natalia. Un noii împrumut german Berlin, 27 Martie. — Circulă svonul la bursă despre o nouă emisiune de rentă 3% pentru 250 sau 300 milioane. Preşedintele Senatulnl francez Paris, 27 Martie. — Senatul a ales preşedinte pe d. Chalemelle Lacour cu 172 voturi. Manifestări monarchiste Paris, 27 Martie.—O scrisoare a contelui de Paris, adresată preşedinţilor comitetelor monarchiste a departamentelor, zice că în faţa situaţiunei actuale, oamenii oneşti simt trebuinţa de a se uni pentru o supremă sforţare. Trebue ca monarchiştii să le dea exemplul şi să primească ori-ce alianţă folositoare şi să facă să înţeleagă Franţa că numai monarchia îl poate da un guvern stabil, tare şi respectat. Contele de Paris adaugă că ajutat de fiul săd, nu se va da în lături la nici o sacrificare pentru a ridica patria. Legea clerului în Senat Sunt patru zile de când Senatul discută, în secţiuni, legea clerului mirean şi a seminarielor. O vie opoziţie întâmpină, îu secţiunile Senatului, această lege a d-lul ministru de instrucţiune publică. Se ştie că reforma cea mal importantă ce se va introduce prin a-ceastă lege, este stabilirea a 3000 de parocbil în toată ţara, având fiecare paroehie câte un preot. Cum însă actualmente avem peste 7000 de preoţi şi aproape tot atâtea biserici, proectul de lege stabileşte că plusul de biserici să fie considerate ca filiale şi deservite de aci preoţi, subt ţitlpl de preoţi suprunu-merarî, Aceste biserici filiale însă şi a-ceşti preoţi supranumerarî vor fi desfiinţaţi treptat, după cum biseri-cele se vor ruina şi preoţii vor în ceta din viaţă, aşa ca se nu rămână i pe viitor de cât o biserică şi un preot într’o paroehie, sati mal bine la o populaţiune de 400 suflete. Dacă într’o paroehie vor fi mai multe biserici, preotul parocbiel va putea servi pe rând în fie care din aceste biserici. Numai pentru cătunele depărtate de comuna rurală unde e stabilită biserica parochială, se menţine biserici filiale cari se continue a fi întreţinute de Stat ca şi bisericele pa-rocbiale. Pe lângă aceste biserici parochi-ale, pe cari Statul le va întreţine, comuna, judeţul sati particularii pot înfiinţa biserici, cu condiţiu-nea însă de a destina un fond din venitul căruia să se întreţină atât biserica cât şi preotul. Aceste disposiţiunl menite a pune capăt proletariatului preoţesc, şi a fixa un număr de preoţi şi de biserici destul de suficient, dar care se nu mal zacă în mizeria de astă-zl, întâmpină în sânul senatului o vie opoziţie. Liberalil-naţionall combat legea pe motiv că ea sdruncină credinţa religioasă, distruge clerul, loveşte drepturile autonome ale bisericel şi ale înalţilor prelaţi, cari pe viitor nu vor mal putea face preoţi cu duiumul, dupe cum s’a întâmplat cu răposatul mitropolit Miclescu, care în interval de 10 zile a făcut aproape 300 de preoţi! Mitropolitul Moldovei şi Episcopul Dunărei de Jos combătând cam pentru aceleaşi motive legea, susţine în acelaşi timp legea propusă de Sinod în această privinţă, pentru aplicarea căria însă, ar trebui să se prevadă în buget, numai pentru cler, 16—20 milioane pe fie-eare an! Pe lângă această opoziţie pe care legea d-lul Tache Ionescu o întâmpină în Senat, şi care va face ca întreaga săptămână aceasta să fie consacrată numai pentru studierea acestei legi în secţiuni, mal feste şi altă opoziţiune, formată din un mare număr de senatori guvernamentali, opoziţiune tăcută de o cam dată, dar nu mal puţin periculoasă. Un mare număr de senatori gur vernamentall se tem grozav de nemulţumirile pe cari această lege le va provoca mai cu seamă în comunele rurale şi în mahalalele oraşelor. El afirmă că această lege pe lângă că va compromite în mod sbrios candidaturele conservatoare la viitoarele alegeri, apoi va provoca şi mişcări serioase printre popula-ţiunea rurală şi urbană, care nu va tolera cu nici un preţ ca bisericile, pentru zidire^ cărora aceste popula-ţipnl aii contribuit, ati făcut jertfe, Să fie închise, să nu aibă preot, pe motiv că există în vecinătate biserica şi preotul parochial. Mulţi cred chiar, că un singur preot Ia o populaţiune de 400 suflete. va fi cu totul neîndestulător în zilele de sărbători mari ca Crăciunul, Paştele etc. şi aceasta va j provoca o mare nemulţumire îu sinul populaţiunel inculte şi bigote. Pentru aceste considerante aceşti guvernamentali nu se grăbesc de loc cu votarea legel în secţiuni, ci contribue, din contra, la trăgănirea el cât mai mult timp. Unii uu se sfiesc chiar a declara în gura mare că vor vota contra. Din această cauză nu se poate încă prevedea soarta pe care pro-ecflil l-lux 'iache Ionescu o va avea îm Senat. In tot cazul, cu multă trudă şi sudori el va trece. Fisionomia Camerei p- Opoziţia scăpată de ministrul cîe rezboiu, este în păr la Cameră. Timiditatea sfieală, au dispărut ca prin farmec. Toţi sunt curagioşl, toţi sunt a-meninţătorl. — Două ceasuri am să vorbesc la cel d’intâiu buget ce se va lua în discuţie, spune d. C. C. Dobrescu. — După tine eu, alte trei ceasuri, a-daugă d. Micescu. — Aşa, aşa, le spune d. Grigorescu, să-T ţinem două zile cu un buget. Preşedintele sună clopoţelul şi spune: — La ordinea zilei bugetul... — Cer... strigă repede d. Dobrescu. — Şi.,., zice d. Micescu. Preşedintela sfârşeşte frasa: — Casei de dotaţie a oastel. D-nil Dobrescu şi Micescu ’şî îngftit cuvintele. Se opresc, unul la cer şi cel alt la fi — Ce faceţi, cereţi cuvântul, le spune d Grigorescu, îtnpingându’î pe la spate. — Dar ce nu vezi că e buget de al mi nistrului de resbel. In timpul acesta d. Pogor care prezidează, espediază bugetul cu activitatea extraordinară, pro- verbială, uimitoare, care ’l caracteriza. — Budgetul ministerului de externe, spune d. Pogor, desemnând cu multă precisiune, cele trei fire de păr de pe capul lui Bismark. Opoziţia este în picere. D-nil Stoicescu, C. C. Dobrescu, Fleva, C. Lecca, Nicolaescu, Micescu cer cuvântul. D. Dobrescu să repede chiar la biurou ca să se înscrie nu numai în discuţia generală, dar chiar şi la mai multe paragrafe. De o dată ceartă Ia biurou, bătăi cu pumnul în masă. D. Pogor cu ochelarii pe nas strigă: — Perii Iul Bismarck. Iar d. Dobrescu replică : — Ba sunt perii lui Samson. Toată Camera este grămadă la biurou. Opoziţia gata să protesteze contra preşedintelui, care calcă regulamentul şi chiar constituţia. Guvernamentalii vor să modifice stanti-bus pedibus regulamentul pentru a regu-larisi această opoziţie de- scandai, care nu vizează de cât la obstrucţionism. — Eu ’ţl spun că sunt perii lui Bismarck, strigă d. Pogor. — Eu susţin că sunt al lui Samson, replică pe aceaşl notă ridicată d. C. C. Dobrescu. — Dar ce ne interesează pe noi al cui sunt perii, strigă d. Al. Lahovari. — Ştiu eu că pe d-ta nu te interesează, strigă d. Dobrescu, -dar pe mine me interesează această importantă chestie de istorie! — Şi pe mine me ustură să-mi spue că vrând să desenez perii lui Bismarck am desenat perii lui Samson, zice d. Pogor. — Ce are a face, nu-I tot păr. — Cum, strigă furios vice preşedintele, e uşor lucru să fii acuzat că confunzi perii diplomatici din secolul al 19-lea cu nişte peri de atlet dinainte de Christ î — Aşa-11 strigă Camera, Pogor are dreptate, Maioru Prunca propune să se voteze că sunt perii lui Bismarck. Camera însă hotăreşte ca d. P. P. Carp, in calitate de arbitra, să hotărască lucru. D. Carp cere trei zile, ca să răspundă, conform regulamentului. In sfârşit d. Stoicescu are cuvântul ca să vorbească asupra bugetului ministerului de externe. Solemn, cu gestul majestos, cu vocea înăduşită, cu lacrimi în gât, cum s’ar zice, deputatul de la Ploeştl, în numele tutulor românilor, al marei chestii naţionale, cere să se voteze un consulat la Braşov. Transilvănenii din Cameră, ca d-nil Bel-loiu, Andrei Popovici etc., aplaud cu frenezie. D. Ionel Grădişteanu este emoţionat. Pe sub ochelarii aburiţi ’I curg şiroae de lacrimi. Poziţiunea d-lui Lahovari esta grea. — D-lor, spune, ministrul de externe, nu puneţi chestia pe tărîmul politic, că fa oeţi imposibilă realizarea el. Aveţi încredere în guvernul d-v., lăsaţi-ne să lucrăm şi fiţi siguri că imediat ce vom crede necesar, vom înfiinţa acest consulat. Majoritatea aplaudă. Românii adevăraţi protestă, el cer ca să se voteze înfiinţarea consiliaţilor la Braşov şi Temişoara. D. Popor strigă : — Camera a respins. — O să respingem şi noi perii lui Bismarck, răspund patrioţii. Jip. FORTIFICAŢII S! ARME De câte ori ne-am ocupat în coloanele acestui ziar de fortificaţii şi de puşca Manlicber, pe care a ho-tărît s’o adopte pentru armata noastră d. ministru de războia, de atîtea ori presa guvernamentală s’a aruncat asupra noastră cu cele mal furioase acuzaţiunl, cu cele mal nedemne insinuări. Le este uşor miniştrilor să răspundă tot ce le vine prin cap, când ascunşi subt un pseudonim oare-care scria prin ziarele subvenţionate. Dar fără îndoială înaintea parlamentului, ori cât de slugarnic ar fi el, trebue să se spue lucrurile mal aproape de adevăr. D. ministru de râsboia, vorbeşte însă în tot-d’auna ca auguril de la Delphi. E chestie de virgulă pentru ca să el declaraţiele d-sale într’un sens sad în altul. Aşa, noi am spus că la fortificaţii s’aQ stricat o mulţime de lucrări făcute, pentru că cel ce le esecutase nu’şl dăduseră seama, fie de permeabilitatea betonului, fie de instalarea cupolelor. Am mai adăogat, că creditele vo ■ tate nu aii să ajungă pentru uminica. Circul idoli în fie care seară reprezentaţii «anale ca Pantomimi Circul sub apă. . ^ Teatrul HugO.— In toate serile reprezentaţii date de trupa de Varietăţi. Coloseul Oppler — In toate serile reprezeu-aţil de de trupa de varietăţi. Cafeneaua «Naţionala.» — in fie-care seară concert. “editmWm “ Corpurile Legiuitoare CAMERA (Urmarea şedinţei de la 75 Martie 1893). Să dă cetire bugetului ministerului de justiţie. D. Dobrescu-Argeş, cere ameliorarea justiţiei populare. D I. C. Stoicoscu. Jntre altele cere reînfiinţarea secţiei al IV-lea ia tribunalul Ilfov. D-sa se ocupă şi de reforma codi-eelor noastre. D. Marghiloman răspunde că legea de reorganisare a judecătoriilor de ocoale, a fost deja admisă de consiliul de miniştrii şi o va depune după Paşti. D-sa promite că va depune în curând reforma codului de comerţ şi apoi a codului penal şi chiar a codului civil, Gât despre reînfiinţarea secţiei a IV-lea la tribunalul Ilfov, d-sa spune că aşteaptă reforma judecătoriilor de ocoale, cu care 0-cazie să ia multe afaceri de la tribunale, şi dacă tot vor fi secţiile împovărate va reînfiinţa secţia a V. Tot aşa şi în ce priveşte adăogirea unei secţii la Mehedinţi, Galaţi şi Brăila. Amendamentul d-lul Stoicescu se respinge. De asemenea şi un amendament al d lui Bădescu-Roşiori. Se citeşte bugetul domeniilor. D. N. Fleva începe discursul şefi prin care dovedeşte cu discursurile publicate in broşura „Era Nouă* de d. Carp, că deşi d-sa se laudă că este singurul om politic, care s’a ţinut tot-d’a-una de cuvînt, lucrul nu este exact. D. Fleva arată că întocmai cum â criticat fi-sa bugetul de anul acesta a criticat şi d. p. p. Carp bugetul din ţ.88£j. Fiind ora 6 şedinţa şe ridică, D. N. Fleva va continua azi, Şedinţa de la 16 Martie 1893 Şedinţa se deschide la ora 1 şijum.şub prezidenţia d-lul General Mânu. Prezenţi 96 d-nl Reputaţi. D. E. Stanian întreabă pe ministru de domenii ce măsuri a luat faţă cu succesiunea prinţului Gr. Ipsilante, în urma refuzului moştenitorilor de a primi această succesiune. D. I. N. LşhovarI depune .raportul a-supra proectijlul de lege relativ lşt situaţja copiilor minori a; celor recunoscuţi românii D-sa cere ca acest proect de lege^să fie votat imediat după bugete. La ordinea zilei propunerea pentru modificarea regulamentului. D. C. C. Dobreseu cere să Va specifice articolele din regulament cari afi să se modifice. Preşedintele spune că nu-i nevoe de aceasta. Azi nu se votează de cât luarea îu consideraţie a propunerel, care se votează cil 2 treimi din numărul deputaţilor prezenţi. Propunerea se ia în consideraţie cu 72ţ bile albe, contra 22 bile negre. Se reintră în discuţia bugetului minis-erului de domenii. D' N. Fleva ;’şl 'urmează discursul început erî. D-sa arată cum chiar raportorul bugetului spune că ministerul domeniilor este tot în situaţia în care era la înfiinţarea lui. Personalul mal ales al agriculturei este foarte puţin cunoscător al materiei cu care e însărcinat. u Cu toate că d. Raportor face aces'e constatări, declară că'comisia bugetară' a mal adaus’230,000 fr. P.entru-ce acest spor? Toţi aceşti bani sunt cjişlţujţl îu adăogiri de lefuri şi de personaj fără de nici p socoteală. Acesta este ministerul unde să pricopsesc partizanii, cari n’au ce face. La acest minister s’a făcot celebrele a-facerî Goetz şi Bednţar, (aplauşe pe băncile opoziţiei). D. Carp. Vă rog să nu atingeţi aceste chestii asupra cărora s’a pronunţat Camera. Rog pe d. preşedinte să ve cheme la chestie (aplause pe banca majorităţel). D. Preşedinte. Ve rog, d-le Fleva, să lăsaţi aceste chestii. D, Fleva. Am dreptul să mă ocup de ele, pentru-că deşi majoritatea v’a spălat, d-le Carp, ţara tot vă socoteşte culpabil (apl. la opoziţie). De alt-fel şi dv. spuneaţi guvernului liberal că poate să aibă majoritatea, pentru că are puterea, (râsete). D. D. Bobeica. Aceştia au majoritate, fără ca să aibă putere, (râsete). D. N. Fleva arată toate adausele de lefuri şi de funcţionari făcute, toate urcări nefolositoare şi numai de pricopseală. Cea mal noştimă din modificări este aceasta : S’a făcut trei inspectori de clasa I-a şi a rămas numai un inspector de clasa a Il-ua. D-sa vorbeşte de suprimările făcute în nutrimentul elevilor din şcolile dependinţe de acest minister. Această suprimare o con-.danţpâ, ca foarte nepotrivită. S’a suprimat şi din suma prevăzută pentru escursiunî. S’a micşorat i ama pentrli cumpârareş 4e reproducători, etc. D. Fleva arată că pe când se tae piua -4  * LUPTA şi din mâncarea elevilor se adaugă lefi grase pentru toţi protegiaţil regimului. S’a suprimat 300 de lei din suma de 800 prevăzută pentru materia şi instrumente de la laboratoriu. De la substanţele himice, de la tot ce priveşte instrucţia în aceste şcoli speciale, ministrul a suprimat sume însem -nate. SENATUL (Urmarea şedinţei de la 15 Martie 1893). D. C. Urdăreanu se miră de respunsul d-lul ministru. Când d-sale i se fac denunţări nu face de cât să răspundă cu sânge rece că mici neregularităţi s’au comis, dar că pentru acestea nu putea să destitue un funcţionar superior mal ales, că d. ministru a respuns că a dat ordin să se cerceteze în urma interpelărel de acum un an d r nu arată dacă s’a făcut vre-o anchetă, şi că dacă astfel se va proceda nu va găsi de cât acea familie care predomină şi azi la Severin pentru a putea să primească o funcţiune publică acolo, In urma acestor, incidentul se închide. t ministru de cnlte arată că n’a desfiinţat externatele secondare de fete ci le-a transformat în şcoale profesionale. Aceasta nu a făcut-o de cât avînd în vedere că roadele pe' cari le dau şcoalele profesionale Şunţ superioare,' doyadă şcoala profesiqnalâ diii Focşani, că astfel fiind gâseşţe că în lpp de a fi condamnat pentru această transformare drsa se aşteaptă de a ’i se aduce mulţumiri dar nu a vedea nemulţumiri. D-sa speră că şcoalele profesionale vor da roadele de cari ţara are nevoe, D. Vilner cedează cuvântul d-lul V. A. Ureche, pentru a răspunde ministrului. D. V. A. Urechiă arată că de şi nu e în totul de părerea d-lui Vilner, totuşi găseşte ca protestarea d-lui Yiiner e foarte dreaptă şi venită la timp; d-sa e de părere Că în şcoala profesionala nu se dau eursfi-ţile în destul de desvoltate pentru a ridica spiritul femeei. Crede că d. ministru ar fi ipai în aproape de interesul femeei când ar căuta se dea mijloc femei române să se des-volte şi să caute să se restabilească în ţara românească eserciţiul limbei române, de oarece nu se aude prin familii de cât limbi streine, d-sa cere să se lase lucrurile astfel cum e azi şi să nu lase în mânele streinilor educaţia Femeilor române. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică'şi Senatul trece în secţiuni pentru a âtudia legea cleruluţ. tund vom câştiga când ne Vom reconstitui viile cu viţă americană altoită şi prinsă. Un fapt, nu de mică importanţă şi care ar trebui să mişto puţin pe d. ministru al Domeniilor, a fost pus în evidenţă de simpaticul conferenţiar, anume în privinţa es-perienţelor ce se fac de către serviciul fi-loxeric în Dealul-mare. D Agraru a susţinut că aceste experienţe sunt aranjate fără nici un plan, şi că dacă se va continua tot aşa, e posibil ca după 7—8 ani, să avem un eşec şi cu viţele a-mericane ca cel pe care l’am avut cu Naftalina. Conferenţiarul a demonstrat, cu numeroase citaţii din publicaţiile serviciului fi-loxeric, că dacă experienţele din Dealu-mare sunt reu făcute, causa e lipsa de serioase cunoscinţe viticole la personalul serviciului filoxeric. Conferenţiarul a vorbit eu atât talent, că aplause nesfîrşite au urmat după conferinţa d-sale. In ultimul moment aflăm că azi dimineaţă un mare incendia a iz-buQuit in Brăila, în centrul ora-şuiul, abia la amiază s'a putut localiza focul; a ars casa Rally, cea mal mare din oraş. Pagubele se evaluază la 1.000,000 lei. Slugâm cu stăruinţa pe toţi abonaţii ziarului Lupta care sunt în întârziere cu plata abonamentului să se grâbiască a şi I achita cel mai târziu pînă la I Aprilie 1893. De la aceast a dată vom înceta trimiterea ziarului celor ce ma ne vor fi înaintat costul abonamentului. Rugăm în deosebi pe abonaţii de ly ţară să ne trimită cesturi prin mandat poştali iar cei de la oraşe să profite de ppesenţa fn-caspipru uS nostru trimis pentru stringefea abonamentelor şi să-şi achite datoriile. A apărut o ediţia populară din Fortrete şi ticuri parlamentare de O. Panu, cu preţul de I leu 50 bani volumul. Depositul general e lâ ^dţniniştraţia farului Bapta. Yolumul se găseşte de vânzare la toţf corespondenţii de ziare din ţară, Abonaţii Luptei cari vor trimite la administraţie un leu în timbre poştale vor primi volumul tranco. ULTIME INFORMAJII Asii pe la orele 12 jum. un tram-car a lovit cupeul d-lui Radu Văcă-resciţ care staţiona în faţa pasagiu -lui pe calea Victoriei, sf&rămându-l şi rănind şi pe visitiu. Joi 18 Martie va avea loc o serată muzicală literara dată de elevele liceului noii de domi şoare din Iaşi. Programul seratei este foarte variat. Corespondentul nostru leşan ne promite o amănunţită dare Ce seamă a acelei serate, pe care o vom publica cu plăcere. BIBLI O GRAFIE A apărut: Codicele de Şedinţă al României de Ioan Ph. Gheţu Licenţiat în drept, judecător de Instr. la tribunalul Prahova. Această importantă lucrare cuprinde: Constiiuţiunea, legea electorală, codicele civil, procedura civilă, codicele comercial, codicele penal, procedura penală, codicele justiţiei militare, codicele justiţiei marinei, codicele silvic şi toate cele-Talte: legi, regulamente şi decrete, usuale de la anul i8§g până azi. (După ediţiunile 0-ficialej. Preţul unui exemplar legat flexibil in piele, este de 20 lei. Se află de venzare la librăria Socec, unde este şi depositul general, la toate librăriile diu ţară şi la autor, în Ploeşti, care însă nu expediază exemplarele de cât după prii-mirea costului. Doctor. Const. D. liclescu OCULIST — 10, Strada Căpitan Păun, 10. — Orele de consultaţiunl de la 2—4 p. m. IAŞI. D-r. G. SCUREA —s’a mutat, strada Sf. Apostoli, No. 27— Orele de consultaţiunl 2—5 p. m. Aseară consiliul comunal al Capitalei a ţinut şedinţă şi a votat proiectul de lege pentru crearea unei case a lucrărilor oraşului Bucureşti. F Societatea geografică. — Ultima conferinţă ţinută la societatea geografică a fost a d-lui I. Demetrescu Agraru din Ploeşti asupra viţel americane şi Dealulul-mare. Conferenţiarul a arătat că viţa americană e de 2 neamuri produdoare direct, adecă pare poate să producă struguri şi vin şi pgrt-altpaie, adecă care trebue altoită cu vjţa noastră. A spus că viţa productoare direct n’are nici o valoare, că numai a- Peste câte-va zile va apare în volum MIZERIE REGALA roman de Robert Sckeffer, fost secretar al Reginei Elisabeta. Preţul volumului va fi 2 lei, Abonaţii la publicaţia periodică J OOI nuvele îl vor primi broşat, drept seria a doua a nuvelelor. Ultime Telegrame Roma, 27 Martie. — Tribunalul corecr ţional'iiin Şoma a condamnat pe prinţul Sciarra la 3 luni detenţiune, la 5000 livre amendă, la plata preţului obiectelor de artă vîpdute ţn străinătate şi pentru cheltuelile de proces. Budapesta, 27' Martie. —■ Generalul de cavalerie baronul Edelshem Gyulai a murit. Fiul seu a primit de la generalul adjutant contele Paar o telegramă transmiţându-i condoleaDţele împăratului. Viena, 27 Martie. — „Polit. Correspon-denz“ află că familia imperială a Rusiei, care pleacă mâiue la Livadia, vasta cât-va timp în Crimeea până la 18 Mai. La întoar-j cere se va opri la Moscova. Londra, 27 Martie. — D. Gladstone a pronunţat la o întrunire liberală un discurs arătând mijloacele de a uşura votarea pro* iectelor de lege ministeriale, cu toată tactica de obstrucţionism a oposiţiunii. Vacanţele de Paşti vor ţine de la 30 Martie până la 5 Aprilie. D. Grey a comunicat la Camera comunelor că după numi rea d-lui Pauncefote ca ambasador, Statele-Unite vor da acelaş rang representantului lor la Londra. D. Gladstone anunţă că va presinta Joi o propunere acordând prioritatea bilului de homerule, El zice că a două citire va avea loc la 6 Aprilie (aplause vil pe bănciile liberalilor şi ale irlandezilor.) Anunţuri, inserţii, reclame, etc. pentru ziarul Lupta se primesc în laşi la de-posiiul de ziare al d-lui EL I. Brumer str» Golseî, fi* semjsiea abonamentele la Luptase plătesc pentru laşi tot la d. Brumer. Doctorul Mendonide Strada Sfiinţii, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No, 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. D-ruPh, Braunstein Medic şl chirurg de la Facultatea de Medicină din Viena, s'a stabilit în IAŞI, Strada SOLIEI 42. (Casele Chateaux aux fleurs) Consultaţiunl de la g—11 şi de la 3—4 Âlamafas Ttodoxeawa Advocat — Iaşi, Strada Zlataust, No. 17 — Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat. , ygy"- ,-u" ■ ■ . ■ 1 file arendat Se arendează de la Sf. Gheorghe 1894 moşia Grieştii sad Iazu Mucului din jud. Vaslui. Moşia are o întindere de 500 fălci sau 716 hectare, are acarete bune, vie, livadă, iaz cu peşte şi locuitori suficienţi. Departe de gara Buhăeştî, o oră şi trei sferturi. Doritorii pentru orî-ce desluşiri se pot adresa în Bucureşti strada Piaţa Anţzj No. 5 la domnul Paul Arion. GharmsHes ceasornice de " ' " GENEVA Adevăratul ceasornic, du de sifecle, este fără contradicţie, Charmille de Geneva : Precesiune, Soliditate, Eleganţă. Aoest ceasornic, abia de eri, care este deja at&t de apreciat şi de răspândit în toati Europa, este ultimul cuvâut al arteî mecanice; el este inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitabil; fie-care piesă devenită defectuoasă, poate fi înlocuită de ori cine nefiind chiar ceasornicar. Minutarele se pun singure la oră printr’o simplă presinne. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, italia, Rusia si Statele-Umte nu cer de cât: la Charmille de Geneve. Cu mare greutate şi marţ sacreftcij, am obţinut a avea binguya concesiune pentru România întreagă. Pun aceste ceasuri în vânzare chiar de azi, garan-ţaţe pe 2 ani, pe preţul derisoriu, de 20 lei bucata, gen o mică augmentaţiune pentru acele bogat decorate, şi cu cutii de oţel 25 lei sau de argint cu 35 leî, Acord un rabat de 5 la sută pentru ceasornicarii şi revânzătoril cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi. 1,000 asemenea ceasuri sunt în continuu Ldispo-biniie, în renumitul magasin. Th. Badivon, 32, Calea Victoriei Administrator de Moşie Un vechia absolvent al şcoale! de agricultură cu practică de peste 20 ani ca administrator la diferite moşii mari din ţară, doreşte a se angaja ca administrator la vr’un domn proprietar sau arendaş. Doritorii sunt rugaţi a se adresa prin scrisoare safi personal la d-1 S. O. Grosvald, bancher, strada Ştefan cel Mare, Iaşi sau la d-1 Grigori Cli-mescu, arendaş—Gara Buhăieştî.— Judeţul Vasluiu. Qe îîâiîzare Maşine de abur stabile împreună cu cazane 4—12—15—16—35 cal putere, 1 Locomobdi de 12 cai—, 4 ferestrae verticale. Pompa de abur.— Informaţiune la losep Wratislaw, Gara Gugeşti. Restaurant la Costică — Strada Kogâliiiceanu — CRAIOVA In toate zilele şi la otLce oră se găseşte mâncările cele mai bune, sănătoase şi gustoase, calde şi reci cu preţuri moderate se face şi abonamente lunare. Vinuri de Dră-găsanl excelente. cu stimă C. N. louescu Tabla de fer din Germania Traverse de fer din Germania Şine de drum de fer Var Hidraulic din renumita fabrică Erler în Azuga Var alb gras fără piatră şi praf îu tot d’auna în depozit la S A. Mayer & C. Cohen Chiristfgerle lângă Gării de Nord Ioan N. Cezarescu Awocaf — CALEA MOŞILOR 73 — Eforia Spit. Civile LICITAŢIUNT La 22 Martie orele 4 p. m. se va ţine licitaţiune pentru furnitura gazului, untu-rel de porc, carneî, jimblei şi pâine! precum şi vinului. La 23 Martie orele 4 p. m. se va ţine licitaţiune pentru furnitura lemnelor la spitalele din Capitală şi la spitalul din Ploeşti, pentru spirt precum şi pentru măturatul coşurilor. La 1 Aprilie orele 4 p. m. se va ţine licitaţiune pentru Yăpsitul în interior al saloanelor osp. Pantelemon. La 2 Aprilie orele 4 p. m. se va ţine licitaţiune pentru 500 perechi papuci. Caetul de sarcini, se poate vedea la Eforie în ori ce zi şi oră de lucru. No. 3072. Se vinde la fabrica de făină a d-lor Fraţi Galatzato din Brăila StradaRoşiori No. 316, O MAŞINA stabilă Campound do 100 cal putere efectivă cu 3 cazane de oţel suprafaţă de 55 m. pătraţi, fie-care cazan complect cu pompele, rezervoriu, încălzitor şi toate ţevele lor. Atât maşina cât şi cazanele sunt în stare perfectă. Doritorii se pot convinge de aceasta, văzendu-le funcţionând. Pentru informaţiunl a se adresa în Bucureşti d-lul Iulius Loeffler, Str. Doamnei. Tăiie de la Lacul-Sărat (Otel Mantu et Gorovei) Se aduce la cunoştinţa celor ce an nevoe de băi la Lacul Sărat, că sub-semnaţil au construit chiar în faţa stabilimentului de băi, încă din toamna anului trecut, un frumos şi confortabil otel, având la rez-de-chausse 10 camere şi un salon de birt, iar la primul etaj 15 camere şi un salonaş, care va fi montat până la 1 Mal c., când se va deschide şi sesonul de băi. Preţuri foarte convenabile. Pentru informaţii a se adresa în Brăila la d. medic-veterinar Mantu. Manta et Gorovei Bursa din Străinătate 27 Martie 1893 Viena Fior. Napoleonul. . . . 9.655 Imperialul . . . . — Livra turcească 10.86 Arg. c. hârtie. . 100.- Rubla 127.59 Credit-Anstalt . • 356.75 Rent. perp. austr. 98.90 aur „ . 117.10 aur ungară. 116.— arg. austr.. 98.70 Sch. asup. Londr. 121.50 „ „ Parisul. 48.32 „ „ Berlin. 59.55 „ „ Amster. 100.50 „ „ Belgiei. 48.25 „ „ Italiei . 4630 Tendinţa fermă . Berlin Mărci Napoleonul . . . . 16.27 Ren. R. aur 5J/o- 97 90 C. F. R. „ . 84.60 B. aur40/Q. 84.50 Imp. mun. Bucur. 97.70 Rubla 215.- , Disconto-Gesel. . 194.90 Sch, asup. Londr. 20.335 „ „ Parisul. 80.95 yţ yy Amst. 168.45 n „ Vienel. 167 50 n „ Belgiei. 80.90 ■ „ „ Italiei . 77.60 Tendinţa slabă. . Paris Franc! Ren. fr. 4i/2 la o/„ 106.15 97.17 „R. a. 49/0n „ 85.25 93.05 l Un. 5 97.- Ext. Esp. . . . 66.40 Imp, grecesc ■ . . 380- Banca otomană . 593.45 Dat. unif. Egipt. 507.37 Loturi turceşti. . 93.12 Cec asup. Lond . 25.145 Sch. asup. Vienel 205.12 „ „ Amst. . 205.62 „ „ Berlin . 121 81 5, „ Belgiei. 7/32 „ „ Italiei.. 53/4 Tendinţa slabă. Londra L. St Noul cons. engl. 98 / io Banca Român . . 63/4 Schimb, as. Paris. 25.33 „ „ Berlin. 20.57 „ „ Amst.. 1 j .03 Paris (Bul.) FraucI Rent. franc. 3ţ o- 97.15 Italiană . . 93.17 Banca otomană . 594.06 Tendinţa slabă. . Francfort Mărci Rent. R. aur 5u/ 98 70 * . * 40/„ 84.50 HfftlTi JfOWIETRU de M. S. ANDREI AN Direct, şcoalel prim. de Băeti No. 2 Piteşti. CeS mai MAGAZIN DE PANZERIE ŞI LINGERIE 23 Strada Smârdan 23 (Casa Ghermam) vis-a-vis de băcănia Lăzărescu (fosta Dobriceanu) Bine asortat cu tot felul de Olănzî şi Madipolon Şervete, Mese, Prosoape. Lingerie de J)ame şi Bărbaţi Au sosit pentru sesonul de vară, diferite toaluri percal ine, pentru rochi etc. CIORAPI, BATISTE Trusouri complecte cu preţuri cele mal eftine Peste 10,000 [bucăţi de Broderie se vinde cu preţul fabrice! Pichetări, Melino, Indian, etc. NB. Atelier special pentru comanzi de cămăşi bărbăteşti, croială franţuzească după sistemul d-lui Paul Ozouf din Paris, dirig. de Ştefan Kluch fost amploiat mulţi ani la d-nu G. Poloni PREŢURILE CELE MAI MODERATE Cele doue leacuri mai puternice ce posedă medicina sunt Ferul şi Chinchina; cel d’ânteiu reînoeşte sângele şi îl fortifică, cel-l’alt este tonificant şi stimulează funcţiunile stomacului. — China-Laroche feru-ginos este dşcî cu drept cuvent considerat ca fiind cea mal complectă şi cea mal puternică preparaţiune de acest fel, ast-fel cum o probează numeroasele recompense. (Premiu de fr. 16600 şi 6 medalii de aur). Iulius Loeffler INGINER CONSTRUCTOR DE MORI Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general al fabrice! de maşini Ganz et C-nie din Buda-Pesta. Biurou technic pentru orî-ce fel de instalaţiilni industriale. Diferite maşini, turbine, Val-ţuri ong. Gauz. Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri originale Dafour et C-nie (Thalp. Instalaţiuni de lumină electrică. Preţuri şi condiţiuni foarte avantagioase. Aritmometru în timpu operaţiunii. Acest aparat înlesneşte pe Institutori a preda Aritmetica cu succes în clasele I şi a II j şi pe şeolari a pricepe cu uşurinţă sistema numeraţiunel şi cele 4 operaţiuni în mod raţional. Aritmometru este făcut din lemn masiv, foarte solid lucrat; văpsit pe din afară şi înăuntru cu 8 culori, potrivit cu utilitatea ce aduce diferitele părţi ce’l compune. Aparatu este aprobat de onor. Minister al instrucţiune! cu ord. No. 8280 din 6 Iunie 7895. Cererile a se adresa la M. S. Andreian Institutor. Piteşti.— Preţul 120 leî, fiind coprins transportul şi ambalatu. Furnisorul Curţii Regale F.NOVAK Calea Victoriei 61 şi 102 MÂNUŞI CRAVATE etc. j PIANUKI DIN CiSLE MAI RiâNUMlTE FABRICI Singurul representant la firmelor: Steinway (New-York), Becbstein, Schied-mayer & Sohn, Bosendorfer, Schiedmayer, Rănisch etc. NOU DE TOT: Pianuri automatice cu ori-ce fel de note: opere complecte etc. Pentru planari se acordă plata şi în rate lnnare ojiajvd? UA.aA.uTKa Bir Frinfemns KOUVEAUlli SE TRIMETE 6LTIS $1 FRANCO Catalogul general Huetrat eare ooprinde tdte modelele noul pentru 0e«OMtf de vară In urma oerareî francate adreeatt D-Ur JULES JALUZOT & CA» IN PARIS Se maî trimite frnnoo mcătre de tdte ţesăturile ce oompun imenaele ndetre asortimente, gpeotfio&ndn-se bine fel ti şi preţol. KxpediţiunI franoe de vămi şl de trese* port, pentru tdlâ România de ia 50 lei in sus, cu un adaos de 2S»/« la suma facturai. Casă de r»6xpodiţiii>e U BecereseA, Ce*", Vlctariel, 69. Câienţi! noştri pot vetka, în eeee nâsti d J'i Steexpadiţîuno, Bucur»**, Calau Yiaţqrim UQ, tete cataligele ndstre ţi mostrele ndetrt di ţţout&ţl *1^ ScMcmluI. www.dacoromanica.ro j «a* ... :vV»? - ţt FAHNtl DE VAR HIDRAULIC IN PRAF 3T@SLSa. si .m r-"a *Zj> ■m Cele mal importante şi cele mal complecte din Bomânia Ernest Manoel, Proprietar Acest var a fost recunoscut ca superior futuior ceior-l’alte varuri ale fa- briceior din PI JIHOVAy precum resultă din experienţele eompi rai ive f ci te în laboratoriul Direcţiune! lucrărilor de fortificaţie. Mărul se vinde cu preţul cei mai redus putând ţine • iir pi ©r!-căre? concurenţe. Pentru comenzi a se adresa la D. Ernest IVSance9y Gara Comarnic. Deposit general la D. E. Deneaudy Calea Griviţeî, 150.— ESucuresci. Var Idraulic şi Ciment Roman Din Fabricele Domnului EMI . CC8TIHESCU, la SINAIA să î l Atât Cimentul Roman cât şi Varul IdrauLc produse în aceste Fabrici sunt garantate în ceea ce priveşte perfecţiunea- fabricaţtunil şi fineţea cernere!. Pentru lucrările în apă este de preferat CIHENTML ROMAN, căci prinde mult mal repede şi are mai mare trie. Prin fineţa şi tăria lor, precum şi prin reslstenţa lor la umezeală, aceste produse surd superioare pentru toate TEL CUIELELE EXTERIOARE | Comândele şe esecută repede. —- Preţuri foarte moderate A se adresa pentru informaţiuni şi pentru comande d-lul EMIL COSTENESCIJ la Sinaia, sad la Bucureşti STRADA COLŢEl No. 67. ALBERT BAUER m BIUROU TECHNIC. — STRADA COLŢI 59. MORI FABRICI DE SPIRT ESPOSIŢIUNE PERMANENTA A ASASINELOR AGRICOLE „Pî. F ECKERT” kumi&â Hî§@fet©â şi T£a»9migixmeA Forţei PRIN ELECTRICITATE FABRICI DE CURELE Unelte şi Obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la cerere. Apa minerala purgativa Bdin ţara RIAZU lângă IAŞI Autorizată de Consiliul sanitar superior* Un escelent purgativ uşor şi plăcut. Di pă certificatele a unu! mare număr de medic! distinşi şi numeroase esperienţe, s’au obţinut asemenea un mare succes pentru a combate, congestiunile, hcmoroidile, deteriorarea grăsimilor inimel, bolile urinare formarea petrii, etc. Se afla de vânzare a toate far maciie din Tară. Deposite generale : Farmacia FRAŢI KONYA, laş!. $ % % t î t D. MANDL — Calea l'letonei uf, lângă; Palatul Prinţului Stirbey — Are onoare de a aduce Ia cunoştinţa Onor. Public si Clientele! sale că ’şî-a strămutat Magazinul seu din calea Victoriei, colţul Episcopiei în Calea Victorie!, No. 117. Recomandă Magasinui seu bine asortat cu mobile fantasie îmbrăcate în stofă, pluşuri şi covoare. Primeşte or!-ce comande~de mobile şi se însărcinează cu decorarea şi ta-piţarea de saloane şi case complecte. Roagă pe Onor. Public a continua cu vizitarea Magasinulu! med şi se vor convinge de solidaritatea şi eleganţa mărfurilor. CAPSULE DE Quinina de Felletier sau cu trei peceţî doptate de toţi doctori! pentru eficacitatea ior în contra Migrenelor, Nevralgiilor, Frigurilor intermitente, Podagră, Reumatismului, Lumbaguluî, obo-selei corporale, lipsă de energie. Ele au puterea de a împiedica, un guturaiu, o răceală la începutul lor. O capsulă represintă un pahar de Quinquina. Mai solubile, mal uşoare de luat de căt hapurile şi bulinurile, ele au resolvat problema Quinine! ieftine. Flacoanele sunt de 10, 20 şi 100 capsule. Depozit la Paris: 8, rue Vfridnne I şi, ’n toate farmaciile RECONSTITUIM ENERGIC Vinul de Peptonă de Cha-poteaut conţine came de bou mistuită prin pepsina; este ca mult ma! activ de cât sucul şi extractele de carne. Cu el se poate hrăni anemicii, convalescenţi!, ofticoşi!, bolnavi! fără poftă de mâncare, desgus-taţ! de alimente sau cari nu le pot suferi şi ce! sleiţi de munca, oboseala sau veghiere. Peptona Chapoteaut este singurul întrebuinţat din causa curăţeniei sale în Institutul Pasteur. t Deposit la PARIS, 8, rue Vivienne fi la Iote farmaciile. şestaB&mamaamtsemâ DEBILITATEA, ANEMIA BOLILE COPILĂRIEI sunt combătute cu isbândă prin PUC06LYCINA 6R1SSY r-ţ Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ea Uleiul de Ficat de ftlorunj LE PERDRIEL & C", Paris. Ciment Portland ASt - ENGLEZESC MARCA .URSUL ALBASTRU" Producţiunea Fabrice! J. B. WHITE, Brds LONOOrt r- “'•i T Depositul General la D-nu M i c h. Genovitz Bucureşti —■ No. 88 Strada Lipscani, No. 88 - Bucureşti — Adminisf raţiunea Explotărel Pădurilor şi fabricaţiunel Lemnelor uG Construcţie din PlăineştI (Gara Gugeşti) recomandă toate dimensiunele de lemne, cherestea de stejar, precum scânduri şi parchete brute. Preţurile cele mal convenabile tw? (A se adresa direcţ la Administraţiune). ’3i5. s w'5 N o T3 O S - 8 « a Li >G& fi © fi o ■*-*- . o —« re re >•-*" > 05 a re ^ 0) t- bC>~ 'TJ ■r a * o .2 * *"0 . > C< © O ~ a MARE DEPOU de Maşine Agricole Locomobile şi Treerătoare Maşine de secerat şi de cosit Pluguri, TriorI, Vdnturătoare, etc M. LEYEnDECKER Bucureşti Str. Stavropoleos 15, fi Casârmei 77, Tipografia' Lupta, A. Lefteri WWW şrm, Pasagiul Răncel dacoromamca.ro Naţionale, Bucureşti. 1 roditori ALTOITI de diferite specii, din cele mai renumite calităţi şi de diferite etăţi. Se află de vânzare la Grădina numită „BRiSLEA“ George Joanid Strada Polonă, 126, sub Icoană O-nil amator! din Capitală şi din districte^ care vor dori a avea catalogul, sunt rugat!, a se-adresa prin e-pistolă la zisa grădină şi îndată li se va trimite. Iscăliturele rugăm a fi c^t se poate de descifrabile. Preţurile prevăzute în catalog le-am redus la jumătate. Timpul plantatului pomilor pentru primă-vară fiind sosit, d-ni! amatori sunt rugaţi a grăbi trimiterea coman-delor d-lor, de oare-ce cu cât pomi! se vor planta mal bine de timpuriii cu atât este mal bine.