ANUL X. — No. 1950 zmrm & MARŢI 9 MARTIE 1898. iC»xl» »w#x-«B nrst ‘H -j°W,«pk :-^wfca &SO«@&sli£n'r£i AKUSICIUftl i IN ŢARA Dn an i............................ Şease luni......................... Trei luni.......................... Pentru Învăţători pe ua an . . , . . . IN streinEtate Ud an............•................. Şease luci ........................ Trei luat.......................... ^iSBnserisS 85 Baril 40 lei 20 „ 10 „ 30 „ 50 lei 25 „ 15 „ ?e pagina DI, 30 litere, corp 75 .1 lefi linia „ „ IV „ „ . . 25 bani linia laserţ şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru anunclurl a se adresa: LA 5^dBSBÎni®ta*aţia^iZ5aa,4iiÎMîv' Un ta a m e r* vechiu 50 isasss fea Bang Redacţia ■ Pasaginl „Baxieei Naţionalei' 'Casele Karageorgevicî) Orgarâ Democrat-Radical itdmisîîsirafia a Passigial „Bancel Naţionale" (Casele îvarageorgevlcl) r Legea sanitară. Din afară. Panama. Moartea lui Jnles Ferry. Învăţământul "rimar, (discursul d-luî Al. Vidraşscu. Cronica judiciară. Itesboiul civil, (foiţă). Ştiri mărunte. Ţegea sanitară Timpul pretinde că opoziţiunea e de vină dacă legea sanitară n'a fost votată cea d’ânteiti în sesiunea a- | ceasta. Este prea cu putinţă. Opozi-ţiunile sunt în tot-d’a una singurele răspunzătoare de toate relele, de toate greşelile, şi cea mal de căpetenie vină a lor e că nu sunt la putere. Am auzit foarte de mult şi foarte des formulându-se această acuzare: ,,Dacă parlamentul n’a lucrat mal mult şi mal bine, vina este a opozi-ţiunel care ţine Camerile în loc cu discuţiupl şi cu interpelări." Şi cu toate acestea, chiar fiinţa parlamentului presupune neapărăt discuţiunî şi perdere de timp, adică dezbateri şi control asupra esecutivel. Dar fiind- I Că gura guvernamentală s’a deprins f cu această vorbă, adică de ce s’o părăsească fără motiv î De astă-dată însă, Timpui a brodit’o întocmai ca ţiganul care furase o puşcă. Povestea e cunoscută: Un român şi un ţigan era a aduşi la judecată; cel d'ântâifi pentru că furase o scroafă, cel d’al douilea pentru că furase o puşcă. Românul fu luat mal întâia la cercetare şi, drept scuză, declară că a crescut scroafa de cfţnd era d’o şchioapă. Românul fu achitat. Ţiganul. Cfţre pscultase la uşă, crezu că argumentul e suveran şi când îţ veni rîndul, mărturisi şi el că a crescut puşca de când era d’o şchioapă. înţelege Timfiul că se potriveşte grozav răspunsul sâtj. cu răspunsul ţiganului ? Dacă noi am fi acuzat Camerile actuale, că nu aîi votat încă legea sanitară, înţelegeam că organul guvernamental să se înarmeze cu vecl-nicul argument de război, dar alta a fost şi intenţia ca şi învinuirea noastră. Noi am acuzat guvernul că a prezentat mal în urmă, adică la urmă de tot, o lege care trebuia prezentată mal întâi, şi nu credem că opoziţiunea să aibă ceva de a face aici. In adevăr, dacă d, ministru de interne ar fi prezentat legea la începutul sesiunel, iar opoziţiunea ar fi fost atât de puternică în cât s’o ţină pe loc, înţelegeam, dar când d. ministru însuşi lasă la urmă legea sanitară, opoziţiunea nu putea face alt de cât s’o voteze tot la urmă. In această privinţă credem că neam înţeles. Argumentul cu infama de opoziţiune care ţine majoritatea în loc este bun şi poate fi utilizat numai în două cazuri: 1) Când minoritatea este toarte puternică numericeşte, 2) când opoziţiunea face obstrucţiune în şedinţă publică, discutând la fie-care articol cu singurul scop de a pierde timpul. Dar nici unul din aceste cazuri nu ni se prezintă: opoziţiunea t destul de slabă, iar proiectul de lege n’a fost adus încă în dezbaterea publică. Adevăratul motiv al nevotărer le-gel sanitare este motivul arătat de noi: d. ministru de interne nu s’a gândit cât de mult va trebui această lege, adică cât de mult ne trebue o lc-ge sanitară bună. In spiritul d-sale jj predominai alte trebuinţl ale Statului, adică ala guvernului. Legea jandarmeriei dimpreună cu legile co munale şi judeţene aveaţi preţul cel j mal mare; aceste legi coprindeaii reforme bine făcătoare şi indispensabile; aceste legi erai serioase şi grabnice. Cât despre oposiţiune s’o erte Timpul. Dacă minoritatea ar fi a-vut vre-o înrîurire asupra lucrărilor şi asupra voturilor parlamentului, a-ceastă influenţă s’ar fi resimţit la votarea celor l’alte legi, care toate al trecut şi repede şi neştirbite. Const. C. Bacalbaşa DIN AFARA ALEGERILE DIN SERBIA Rezultatul definitiv al alegerilor din Serbia departe de a fi aşa cum ne-a ţinut me-refl în curent imparţiala Agenţie Havas— pretutindeni guvernamentală—, este din contra condamnarea regimului liberal, adus la cârmă prin voinţa absolută a regenţei, şi un triumf al radicalilor. Cu toate presiunile, cu toate falşificările şi violenţele guvernamentale, radicalii au eşit victorioşi mal ales în circomscripţiile rurale, unde el aă ştiut să’şl câştige reale simpat I. Iată ultima telegramă pe care ne-o comunică Agenţia Havas şi din care se vede încă şovăirea acestei agenţii de a spune verde adevărul situaţii create în Serbia prin nouile alegeri : Belgrad, 18 Martie Alegerile suplementare din Pirot aU iritant minoritatea radicală. Liberalii stabilesc calculul următor: 68 liberali, 63 radicali fi 3 progresişti. Radicalii fi progresiftii contestă în mod categoric acest calcul. jCu toate că întrunirea Skupcinei poate singură să stabilească o situaţiune adevtrată, se poate insă considera ca sigur că guvernul va avea o mică majoritate. SITUAŢIA IN DAH0MEY Paris, 19 Martie.—0 scrisoare publicată de „Figaro* înfăţişează situaţiunea Daho-meyului ca foarte compromisă, mortalitatea printre trupe este foarte mare. Pe de altă parte, generalul Dodds este nemulţumit peutru-că guvernul francez n’a voit să antorize expulsarea caselor de comerţ Barth şi Solmer şi n’a confirmat de cât expulsarea casei Wolpert şi Brochum. BELGIA Muncitorii fi sufragiul universal Bruxell, 19 Martie. — Consiliul general al partidului lucrătorilor avend delegaţi din toate centrele industriale şi din asociaţiu-nile de lucrători mineri, a hotărât din noii j să proclame o grevă generală, ndată ce a-dunarea constituantă va respinge sufragiul universal sau l’ar admite ca reatricţiunl. ITALIA Roma, 19 Martie. — «Za Patried zice că autorităţile au primit o denunţare că Ceccarellt, doctorul Papei, ar fi post o-trăvit de o damă a aristocraţiei clericale în complicitate cu o rudă a defunctului. S'a deschis o ancheta. Roma, 19 Martie. — D. Nicottera a declarat într’o îutrevedere cu uu redactor al ziarului „II Corriere*, relativ la cele două bilete scrise de un fost ministru d-luî Tau-longo,- guvernatorul bâncel ronune, că înainte de a intra în cabinetul di Rudini, s’a liberat de toate angajamentele personale. In cabinet fiind, a trebuit din nou să se a-dreseze la particulari pentru a acoperi nişte cheltuell neprevăzute de poliţie; dar când a părăsit cabinetul a lăsat succesorului seu 175.000 franci fonduri secrete. Peste câte-va zile, d. Nicottera va propune o comisiune parlamentară în afacerea băncilor. P â li A M A Nouile descoperiri Le Rappel zice ca noile documente Rei-nach comunicate eri delegaţilor comisiune! de anchetă conţin copia unul bon de 2500 franci, plâtibil la finele Iulie 1887 semnat Andrieu.v, mal multe telegrame şi scrisori comunatorie adresate de Herz şi uu compt de sumele stoarse de Herz cu o listă detaliată având nume şi date. Comisiune a de anchetă Paris, 18 Martie D-nii Ribot şi Bourgeois au dat explica-ţiun! la comisiunea de anchetă. EI au declarat că extrudarea lui Herz a fost cerută, dar că doctorii certifică că transportul lui diu Londra este imposibil. D. Bourgeois a dat detalii despre demersurile făcute pentru a regăsi pe Arton. El s’a obligat a da uu borderou cu date despre toate cercetările. P/ocesol de corupţiune Paris, 18 Martie Azi au vorbit apărătorii d lor Baihaut, Blondin şi Sans Le-Roy. D. Rousseau, apărătorul d-lul Baihaut a susţinut că clientul lux nu a stors cu 375U00 franci, că nu şi a vândut concur-lui, dar că a primit numai un dar ce is’a făcut. Advocatul d-lul Blondin se sileşte a stabili că aceasta n’a primit nimic din banii daţi lui Baihaut. D. Danet, apărătorul d-lui Sans Le-Roy, susţine că sumele ce să reproşează clientului sfeft că a primit provin ain zestrea soţiei sale. Audienţa e ridicată. Procesul va continua Luni. care ar fi putut să facă încă i mari servicii Frânţii. Alocuţi nea a fost ascultata cu emoţiune şi foarte aplaudata. Senatul a votat creditul pentru înmormîntare cu 233 voturi contra 30 şi a r dicat în urmă şedinţa în semn de doliu. 3si Presă Paria, 18 Martie. — Moartea Iul j Ferry, anunţată în timpul serii j prin ediţiunile suplimentare aie ziarelor, a produs o consternaţiune aproape egală celei ce se Produsese la moartea Iul Gam-betha. Ziarele sunt aproape unanime a constata perderea considerabilă ce Republica încearcă prin moartea Iul Julles Ferry. ei-lual 1, llidraşcu Crispi şi Reinach Roma, 18 Martie „Agenţia Ştefani* zice, relativ la ştirea dată de ziarul Le Rappel că d. Crispi figurează pentru 50000 franci în hârtiile lux Reinach; că d. Crispi a fost advocatul lux Reiuach în P ris şi Francfurt de la 1866 până la venirea lui la putere. In 1891 d. Jacques de Reinach l’a rugat să-şi reia mandatul. El aste încă advocatul baronului Lucian de Reinach, fiul defunctulni. --------SStt«e33— Moartea lui iules Ferry Paris, 18 Martie 1). Ferry era atins de boala lui de inimă încă de Mercurl. La 10 seara a simţit fiori uşoare, pe la 1 a deşteptat pe d-na Ferry. Ea trimete după doctorul JForms, care şade îu aceeaşi casă. I da admi nistrat înţepături de morfină şi de eter cari i aU produs o uşoară îmbunătăţire. La 10 ore dimineaţa lipsa de respirare revine şi a ţinut până la 6 şi un sfert seara, când bolnavul a murit. « * * Paris, 18 Martie. — Numeroase personalităţi politice s’aU dus în timpul serii la otelul d-lul julles Ferry. Registrul depus la portar este acoperit de iscălituri, Generalul Borins a iscălit în numele d Iul Carnot. Amicii d Iul Ferry sunt foarte emoţionaţi. Toată familia defunctului, d-nu şi d-na Floquet, sunt întrunite în camera mortuară. în Sasraeră Paris, 18 Martie.— Camera a a-doptat cu 2q6 voturi contra ijo un credit de 20000 franci pentru îmno mîntarea lui Jules Ferry. Singur d. Baudn d’Asson a vorbit contra creditului, Camera a decis în urmă să nu ţie şedinţă în ziua înmormîntărel, care va avea loc Mercurea viitoarea îngroparea se va face la Foucharnot (i'osgil)• Urs lenat La Senat, d. Merlin, vice preşedinte, a pronunţat elogiul d Iul Ferry. El a zis că Ferry îşi consacrase întreaga Iul viaţă la a-păr ar ea libertăţilor publice, la în -tinderea Franţei, la desvoltarea şi la l berar ea inteligenţei umane. D. Merlin a esprimat profunda durere ce cauzează Senatului moartea neaşteptată a Iul Ferry, care a meritat titlul de om de Stat şi Şedinţa Cameră de la 1 Martie 1833 (Urmare şi fine 1). Este atât de uşor ori unde şi mal ales la noi, de a acusa pe cine-va de incapacitate şi de imoralitate! Este atât de uşor, mal ales în restimpul alegerilor, de a aduna ori cât de multe probe de culpabilitate in contra unui sacrificat gata! Nu pun în bănuială corectitudinea actualilor inspectori, însă, toate fiind|trecă-toare, asemenea fapte se pot întâmpla. De ce dar să lăsăm această portiţă deschisă favoritismului şi arbitrariuîxxi ? Aţi prevăzut prin aceste articole privitoare la învăţătorii definitivi, pedepse tot atât de aspre, însă cu moduri de aplica-ţiune mai garantate; să renunţaţi dar la această deosebire în penalitatea învăţătorilor, care nu m I are cuvîntul el de a fi, când prin art. 61 şi 62 prevedeţi că după trei ani de provisorat, toţi învăţătorii sunt ţinuţi a depune un nou examen, şi că acei cari după trei încercări nu vor reuşi a obţine media 7, vor înceta de a mai face parte din corpul didactic; să renunţaţi dar ia acest aliniat, care constitue în mâiueie ministrului o armă teribilă, mâuuită însă nu tot-d’a-uaa cu spiritul de echitate ce trebue să domnească în aplicarea legilor unei ţări, căci meuţinendu-1 veţi face pe toţi băeţil de valoare şi de caracter să fugă de cariera de învăţători. Art. 75, privitor mai ales la învăţătorii definitivi, iasă de asemenea o prea mare latitudine ministrului, care poate usa de ea după bunul său plac, şi de multe ori, nu numai îu detrimentul învăţătorilor dar chiar şi al instrucţiune!, căci nimic nu poate fi mai dăunător pentru progresul copiilor de cât desele schimbări de profesori şi de metodă a învăţătorilor. Deosebit de greutatea pentru ei de a se vedea transferaţi de la uu capăt la altul al ţârei, sub cuvînt de interes de servicii!, afară câ’i descurajaţi din causa acestei eventualităţi de a se stabili îu comune într’un mod gospodăresc şi de a căuta a servi de model consătenilor lor; le luaţi şi singura xnângâere ce poate să aibă un profesor, acea de a putea făli de opera lor în mijlocul a mai multor generaţiuni de tineri ajunşi oameni cu cunoştinţe şi conştiinţă, graţie ostenelelor lor. Vedeţi dar, că nici de astă dată inamovibilitatea atat de necesară, atât de mult lăudată de d. ministru în expunerea sa de motive, nu este stabilită, nu e măcar garantată în parte prin legea presentă. Necesitatea inamovibiiitâţel a fost recunoscută da oamenii cei mai competinţî. D. Courceile Seneuil, membru institutului Franţei, a scris în 1881 următoarele cuvinte: „învăţătorul trebue să fie apărat în contra arbitrariuluî administrativ, şi nu trebue să fie nici permutat, nici suspendat, nici destituit de cât în anume caşuri prevăzute si const tate de un jorifi special, care să presinte toate garanţieie de imparţialitate şi de dreptate*. Să trecem acum la judecarea învăţătorilor. Prin aliniatul 4 de la art. 73 se prevede că destituirile şi excluderile din corpul didactic se vor pronunţa de ministru, cu avisui conform al consiliului permanent. 1). A se vedea „Lupta* No. 1949 dela 7 Martie. Apoi ce garanţii serioase de imparţialitate ne poate da o asemenea procedare, când ştim cu toţii, mai ales în urma cuvintelor d-lul Maiorescu pronunţ»te la Senat în anul 1889, cum se lucrează în consiliul permanent. Pentru mine unul, ea ne dă prea puţine garanţii, mai ales că aci nu e vorba de un tribunal chemat a judeca şi a se pronunţa după auzul unor desbaterx contradictorii, ci este vorba numai de un c rp mal mult consultativ. Din această cauză cred d nil mei că des-tituirele şi excluderile nu ar trebui să se poată pronunţa de ministru, de cât în urma sentinţei unui adevărat tribunal compus de un consilier de la Curtea de apel respectivă, şi de 4 profesori, 2 din cursul primar şi 2 din cursul secondar, aceşti profesori fiiud numiţi de ministru uu ad-hoc pentru fie care cestiune, ci cel puţin pe termenul de un an şi dxn o lista aleasă de parii lor de la reşedinţa fie-cărel circumscripţiuol a-pelative. Dacă nu voiţi să ’mî admiteţi propunerea, atunci stabiliţi tribunalul prevăzut în proectul de lege prezintat de fostul ministru onor. D. Sturza, tribunalul compus din rectorul Universi aţei respective şi 2 consilieri ai Curţei de apel. In tot caşul, ori cum veţi combina un asemenea tribunal, el va fi preferabil lipsei complecte de garanţie, de justiţie şi imparţialitate ce ne pre-sintă proectul d-v. (aplause). Ajungând la organisarea şcoalelor nu mai reviu asupra necesitâţei de a se renunţa la şcolile inferioare, de oare-ce cred că am insistat în de-ajuns asupra acestui punct la începutul cuvântare! mele. Sperând dar că veţi admite predarea cunoştinţelor în şcoalele primare din toată ţara într’un mod identic şi egal, urmez xuainte. Puţine comune domnii mei,—cândrecen-semintele se vor face într’un mod riguros— Tur avea un număr de elevi şt eleve mai mic de cât 80. Prin urmare, mai toate vor a-vea de plătit pe lângă cheltuelile de clădiri de şcoli, de cancelarie, de instrumente, servitori, încălzit şi altele, vor avea de plătit şi câte o jumătate de leafă la unul saă doui învăţători ne-directorx de şcoală. Apoi, dacă precum v’am arătat adineauri, comunele nu sunt în stare de a plăti nici anuitatea clădire! unei şcoli, cu ce vor mal putea ele face faţă acestei nuoi cheltuell ? Legea d v.,d-le ministru, este făcută pentru o populaţiune bogată care este şi ostilă îuvăţâturei, iar nu pentru un popor prea sărac, pentru a putea face tot ce doreşte spre respindirea instrucţiune!. De altminterlea, nu vă pot face nici o încriminare, căci în presentul proect de lege nu aţi făcut alt-ceva de cât să urmaţi e-semplul colegilor d-v. Comunele în ţara Românească au spete bune; de câte ori guvernul nu ştie cum se acopere o cheltuială, el o asvârie pe socor teala lor, iar comunele ne-având mijloacele necesarii, sau legea nu se pune în aplicare, sau se aplică într’un mod şchiop; însă a-ceasta importă puţin, esenţialul este că guvernul să se poată făli că a venit cn reforme mari şi ţara’I datoreşte recunoştinţa ei (aplause). Lăsând colegilor noştrii cari snnt profesori şi prin urmare mai speciali în ces-tiunea de învăţământ, sarcina de a discuta într’un mod mai competinte de cât noi profanii, programele şi regulamentele şcolare, mă simt dator, pentru a nu mă depărta de spiritul de imparţialitate ce trebue să domnească tot d’auna în desbaterile noastre (aplause), în desbaterile ori cărei Camere, mă simt dator de a nu părăsi acest capitol fără a recunoaşte meritul a două inovaţiuni prevăzute în proectul de lege, şi care de sigur—cel puţin este convinger.a mea—vor da roadele cele mai bune. Prima este privitoare la înfiinţarea pe lângă şcoalele rurale, de ateliere peutru învăţătura lucrului manual. In judeţul Bacău am avut onoare anul trecut de a propune comitetului permanent înfiinţarea unor asemenea ateliere. S’a făcut o încercare în patru comune şi resultatele promit a fi satisfăcătoare. A doua inovaţinne este introducerea la noi a şcoalelor de cătune, sau mai binezi3 a cursurilor făcute în cătunele mici şi izolate. Acest împrumut al legei Suedeze este, dupe mine, o ideie fericită, care ar fi putut fi luată chiar drept bază a reformei învăţământului nostru rural. Ar fi de dorit însă, ca cursurile în aceste cătune se fie ţinute mai des de cât s’a prevăzut în proect, căci în două şedinţe pe săptămână numai, copii nu vor putea in-vă;a nimic. Voiu împărţi cestiunea frecuentărel şcoa-lel în două. In primul Ioc mă voiă ocupa de obliga* www.dacoromanica.ro ^ LUPTA ţ vitatea învăţământului primar; iar pe urmă, de gratuitate. Obligativitatea învăţământului primar e3te cheia de boltă a organisărei instrucţiunel într'o ţară, şi dacă nimeni nu poate pune în dubiu necesitatea acestei obligativităţi, disposiţiunile însă prevăzute în proect pentru a da o sancţiune acestei măsuri, suntem datori cu toţii a le studia şi a le discuta. Să ne oprim dar la art. 8 care formează sancţiunea obligativităţel. Mijloacele de coerciţiune prevăzute în a-cest articol, sunt neaplicabile într’un mod riguros şi sunt vexatorii fără a putea li eficace. Me explic. Ţara noastră, o ţară esenţial-meute agricolă, este, precu u o ştiţi cu toţii, lipsită de braţe, şi dacă micul agricultor nu’si trimite copilul la şcoală, aceasta nu o face din rea voinţă, fiind că este ostil ori-cârei culturi, ci aceasta o face numai împins de necesitate, fiind-că de la 10 ani băiatul îi devine un auxiliar necesar în lupta sa continuă cu natura, spre a putea agonisi cele trebuincioase existenţei familiei sale Măsurile coercitive ca cele prevăzute în proectul de lege, sunt necesare numai acolo unde există o rea voinţă manifestă, o ură în contra progresului; iar nu acolo unde lupta pentru existenţă, sileşte de' multe ori pe nenorocitul sătean de a sacrifica cultura intelectuală a copiilor săi, necesităţel de a se întovărăşi la muncă pentru a câştiga hrana zilnică. într’o ţearâ unde ţăranul nu poate munci de cât 5 luni pe an, legiuitorul este ţinut a nu lua de normă cele ce se petrec în altă ţară, unde munca câmpului poate alterna cu munca industrială, unde în fine locuitorii au posibilitatea de a munci anul întreg Legiuitorul trebue se caute în studiarea legilor şi întocmirea lor a face faţă necesităţilor neînlăturabile, şi luând de basă situaţiunea economică şi culturală a ţerei, se caute a vota numai acele legi cari pot fi priiucioase, numai acele legi cari se pot aplica cu eficacitate pentru binele şi progresul poporului. Se vedem acum la ce resultate am ajunge votând sistemul obligativităţel prevăzut în art. 8. Săteanul care din causă de forţă majoră cea mai nediscutabilă, necesitatea de a munci pentru a putea trăi, nu se va supune le-gei, se va vedea condemnat pentru lipsa copilului seu de la şcoală în cele 220 zile prevăzute în proect la o amendă maximă de 105 lei. Acei 105 lei el îi câştigă cu prisos 8ju-tându-se la munca câmpului îu cursul anului cu băiatul seu, căci un argat la plug, la cărat bucate dupe câmp, la păzit vitele şi la multe alte necesarii unei gospodării agrară câştigă înduoit. Vedeţi dar că această măsură de coerci-ţiune este nesuficientă şi numai vexatorie; vedeţi că prin ea ne expunem numai a turbura liniştea satelor prin dese urmăriri a le perceptorilor, şi a face din populaţiunea noastră rurală o duşmană a culturei, fără a ajunge la nici un resultat satisfăcător. Nu mai insist asupra situaţiunei care Ii se face învăţătorilor prin însărcinarea ce li se dă de a pronunţa amenzile, traiul lor va deveni imposibil în comune. Să căutăm dar o altă sancţiune la obligativitatea înveţămîntului primar, şi la a-ceastă sancţiune vom ajunge, nu prin măsuri de coerciţiune mai aspre, ci prin o determinare mai potrivită şi mai raţională a epocelor de frecuentare a şcoalei. Puţin importă dacă copii vor urma la şcoală câte-va săptămâni mai mult satt mai puţin pe an, esenţialul este ca această frecuentare să fie posibilă pentru toti, esenţialul este ca obligativitatea învăţămîntului să nu rămână un euvent gol şi ca populaţiunea rurală să poată în adevăr folosi de fructele instrucţiune! fără a fi expusă a sărăci. De la 15 Aprilie pină la 15 Mai. pe timpul arăturilor şi semănăturilor de primăvară, de la 15 Iunie pînă ia 1 August pe timpul secerişului şi a căratului rtcoltelor de pe câmp, de la 1 Septembre pină la 15 Octombrie pe timpul arăturilor şi semănăturilor de toamnă şi a strângere! porumbului, nu trebue să lipsim pe mirul agricultor de ajutorul şeii natural, mai ales că munca la care copilul este expus nu poate nici într’un cas fi dăunătoare sânâtâţei şi desvol-tarel sale ; prin urmare, este de o necesitate absolută ca în aceste răstimpuri şcoalele să rămână închise afară de Dummicele şi de zilele de sărbători, cari la noi sunt destul de numeroase, pentru a ne lua grija că copii vor putea uita în aceste lungi vacanţii, cea ce am inveţat în cursul anului. (j conferinţă de două ore, ţinută după serviciul divin, ar fi de ajuns pentru a reîmprospăta memoria copiilor. Această dispositiune care rednce anul şcolar la 34 dc săptămâni în loc de 40 cum este în proect, este singura măsură potrivită ţerei noastre, care poate face din obligativitatea înveţămîntului primar la sate, un ce serios şi efectiv. Admiţendu-se propunerea mea, s’ar putea atunci prevede o măsura de coerciţiune pentru acei foarte rari părinţi denaturaţi, cari nici în asemenea împrejurări nu s’ar putea hotărî a’şl trimite pe copii la şcoală. Şi ve rog să nu mă acusaţi că revin asupra celor ce am zis, când propun măsura de coerciţiune, căci această măsură priveşte, cel puţin tru sate cât şi pentru oraşe, că copii vor fi datori a urma la şcoală de la 7 la 14 ani. Dacă această limită minimă de virată, 7 ani, este potrivită pentru orăşeni, c-a nu poate conveni populaţiunel rurale, căci la vîrstă de 7 ani copii nu sunt în stare de a per-curge zilnic de la 5 la 6 kilometri pe jos şi mal ales în vreme de iarnă pentru a merge şi a se întoarce ae ia şcoala ; iar pe de altă parte, trebue să mai ţineţi socoteală şi de deosebirea reală de precocitate ce există între copii de oraş şi cei de la site. Prin urmare cred că ar fi bine ca fre-cuentarea şcoalei la sate, sau mai bine zis freeuentarea şcoalei rurale, să fie facultativă de la 7 la 9 ani, şi obligatorie numai de la 9 la 14 ani. In dorinţa de a-mi vedea ţara cât mal curând la înălţimea rolului care ea este chemată a juca în Orient, căutând mijloacele cele mai practice pentru răspândirea instrucţiunel în popor, am avut onoarea a me întâlni asupra ideii modului de resol-vare a acestei importunte chestiuni, cu u-nul din cei mai distinşi profesori şi din cei mai cunoscători a trebuinţelor şcoale-lor noastre, cu onorabilul d. Titu Maiorescu ; prin urmare, cu toată că propunerea mea diferă ca mod de aplicaţiune, de propunerea făcută de d-sa în proiectul de le pre-sentat. Senatului în anul 1389, şi diferă fiind că am căutat a fixa pentru roată ţara a-celeaşî epoce de frecuentare a şcoalei, profit de această fericită întâmplare pentru a ruga pe cel dintre d-voastră cari ar fi dorit poate o argumentaţiune mal detaliată, şi o logică mai strânsă, să bine-voiascâ a şi reaminti remarcabilul d-sale discurs asupra obligativităţel învăţămâutului primar, convins fiind că această reamintire va da propunere! mele mal multă şansă de a fi primită Termin d-lor deputaţi, prin gratuitatea învăţământului primar, şi de oare-ce mal mulţi colegi ai noştril, printre care şi a-micul meu d. Rosetti Teţcanu, care astă-zî | din nenorocire lipseşte, ’şi-au reservat sar-| cina de a trata această chestiune atâta de ! importantă, mai pe larg decât a-şi putea-o 1 face într’o discuţiune generală. Mă voi fi | mulţumi a-’mi resuma părerea în aceste j câte-va cuvinte. Precum Statul este ţinut a face orl-cs sacrificii pentru răspândirea instrucţiune! în popor, tot atât el este ţinut a se feri de a înmulţi prin aceste sacrificii armele de luptă a le acelora cari nu au şi nu pot avea nici un ideal comun cu noi. Nu trebue să uităm d-ni! mei, că toţi câţi suntem în această incintă înainte de a fi conservatori, liber li, democraţi, junimişti, socialişti etc., avem sacra datorie de a fi Români şi buni Români, şi ca atare avem datoria de a ne apăra naţionalitatea, şi de a face ca România să fie în adevăr a Românilor. Dacă în această discuţiune am abuzat poate de bunâ-voitoarea d-v. atenţiune, cauza este că nu m’am mulţumit cu critica legel, ci am căutat a arăta pentru fie-eare articol, sau mai bine zis pentru fie-care chestiune în parte, soluţitmea cea mai practică, cea mai echitabilă şi ceamai potrivită stârel noastre sociale. Astâ-zi şcoala, cum o avem, este graţie unei instrucţiuni incomplecte şi a imposibilităţii de a o da şi pe acea la toţi, este numai o fabrică de declasaţi. este indispus şi n’a părăsit palatul de la întoarcerea sa în capitală, de asemenea liniştea cea mai mare domneşte în ţară. Un svon analog, tot atât de puţin întemeiat, s’a răspândit acum câte va zile în Bucureşti. -------------------------------— - IlFOMMTiyiI Prinderea casierului Iulian Cu privire la dispariţia şi prinderea casierului Iulian de la căile ferate, afiăm următoarele : Iulian plecase cu 75389 lei pentru a face plăţi pe linie. După regulele stabilite la comptabililatea căilor ferate, casierul plătitor trebue să ţină telegrafic in curent casieria centrală de plăţile efectuate în fiecare staţie. Conformându-se acestor regule Iulian telegrafia de la o staţie că a plătit acolo 389 lei şi că pleacă la T.-Severin, ceea ce şi făcu. Ajuns aci, declară impiegaţilor că nu are bani schimbaţi şi că se duce Ia Orşova ca să schimbe. Se duse cu trenul la Orşova, schimbă acolo câţi va napoleoni şi se întoarse cu trenul la T.-Severiu unde efectua câte-va plăţi neînsemnate, rămânând ca plăţile mari să le facă a doua zi. Intre acestea Iulian tocmi un căruţaş care-1 duse peste noapte la Orşova, de unde luă trenul accelerat îndreptându-se direct la Milano. Poliţia urmărea pe fugar prin Ungaria, prin Serbia, etc., şi nici nu visa că el ar fi la Milano. Iulian vpzându-se nebănuit şi nesuperat de nimeni se gândi sâ-şî aducă nevasta pentru a se stabili definitiv acolo. In acest scop se destăinui unul văr al seu din Bucureşti, căruia îl scrise şi-I trimise şi banii necesari ţentru plecarea soţiei sale. Această destăinuire a fost nenorocirea lui Iulian, căci acel în care se încrezuse se duse imediat şi denunţă făptui la parchet. Astfel casierul Iulian a putut fi arestat la Milano, iar autorităţile noastre n’afi nici un mei it în această prindere, care se datoreşte numai denunţărel de care am vorbit mai sus. O telegramă ce primim azi din Milano ne spune că asupra iul Iulian s’au găsit 70000 lei. eliberarea sa pe o cauţiune de 500 lei dar tribunalul a respins cererea. Judele instructor continuă a-î lua interogatoi iul. Sâmbătă pe la orele 11 şi jum. seara, focul s’a declarat la fabrica de spirt a d-lui A. A. Popovici de la Hercstrădi. Foeul nu a putut fi stins de cât eri foarte târziii. întreg edificiul în care se afla fabrica de spirt a fost distrus de flăcări. Pagubele se evaluiază la peste 500.000 lei. Numitul uşor rănit a fost transportat la spitalul Colţea. Academia Inventorilor din Paris a numit membru corespondent al ei în România pe cunoscutul farmacist din Capitală Anton Altân, acordîn-du-1 diploma de onoare şi medalia de aur, pentru invenţiuul farmaceutice. Comitetul secţiune! Bucureşti întrunit în ziua de 4 Martie 1893 ora 10 a. m. a ales în unanimitate casier al secţiune! în locul defunctului Gr. Ţ. Brătianu, pe d nul Greorge Boambă. Toate chitanţele care păstrează semnătura lu! Gr. T. Brătianu sunt valabile. Serviciu! telegrafic Casierul Iulian este fratele d-lul Iulian, membru la Curte» de apel din Bucureşti, j Relevăm acest lucru pentru a se spreria { mal bine următorul fapt ce ni se relatează. I 4 jum. Când Iulian a fost primit ca funcţionar 1 la căile ferate, fratele său, magistratul, s'a simţit dator ca printr’o scrisoare să prevină pe direcţia c. f. să uu-I încredinţeze vr’un post unde ar avea de mânuit bani. Direcţia u’a ţinut seamă de acest avis. Er! la 7 Martie orele 2 p. m. a avut loc a XV-a aniversare a soc. stud. univers «Unirea». Solemnitatea a fost presidată de d. Ştefanescu Goangă, delegat presidenţial al so-eietâţel. D-sa a făcut o dare de seamă asupra mersului şocietăţel în decursul anului expirat. Sala era plină de studenţi, stu dente şi lin public ales. Att vorbit d-nil Sp. Popescu din partea asp-ciaţie! studenţilor din Iaşi, d. Di-mitrescu preşedintele soc. Tinerimea Română, d. Cikoski, d. Mirqnescu din partea asociaţiei studenţilor universitari, secţia Bucureşti etc, S’a primit mal multe telegrame de felicitare şi adrese. D. Th. Vanghelie a ţinut 9 disertaţie Despre convingere. Solemnitatea s’a terminat la orele Viena, 19 Martie. — După două rânduri de scrutin, care au dat paritate de voturi deputaţilor Abrahamovitch şi Ma-dejski, clubul polonezilor a desemnat prin tragere la sorţ pe d. Madjeski pentru locul de al doilea vice-preşediute al Cameril deputaţilor. Karlevitz, 19 Martie. — Statutele elaborate de congresul bisericii seibe privitoare la dotaţiunile clerului şerb şi la autonomia şcoalelor sărbe au fos supuse sancţiunii împăratului. Paris, 19 Martie. —• Ambasadorul Bra-siliei a declarat că ştirea d-spre nereuşita generalului Tellos este cu totul neîntemeiată. Roubaix, 19 Martie. — O întrunire privată a Uniunii catolice a fost turburată de socialiştii, cari au năvălit asupra biroului unde şedeau trei femei. Crucifixul estradei a fost aruncat pe jos. După asta a urmat o larmă îngrozitoare. Socialiştii au aruucat mobilierul pe capul catolicilor şi al preoţilor cari cântau. Catolicii au fost nevoiţi să se retragă; sunt mai mulţi răniţi. S’au făcut pâte-va arestări. Emoţiunea este foarte nţaie în oraş. Viena, 18 Marte.— Camera. Ministrul de finanţe a zis în timpul discuţiuniî legii finanţelor, că situaţia s'a iuţbunăţit cu toate Că e încă mult de dorit sub raportul puterii contributive. Ministrul a vorbit despre sporirea bugetelor resbelului şi ai altor departamente. El va continua cu cercetările în jnţeresul desvoltâriî economice. Prin regula-rea valutei, care a devenit mult mai independenţă, fluctuaţiunile au încetat. Ruen, 19 Martie. — Poliţia a făcut o I perchisiţie la un anume. Gustav Kurz, su- Euş german, sosit la Ruen la 4 Martie şi ânuît de spionagiu, Kurz a fost arestat şi hârtiile Iui confiscate. D. Tacke Ipneseu va depune azi fa Senat legea clerului votată de Oameri|. Berlin, 18 Martie.—Proectul tin-zind a prelungi provisoriul vamal cu România şi Spania, a fost adoptat în prima şi adoua citire fără discuţie. Camera va discuta azi legea taxelor comunale, pe care o aşteaptă primăriile din ţară în vederea întocmire! viitoarelor budgete comunale. D. N. Filipescu, primarul Capitalei, a deschis o concurenţă între di-Noi democraţii dorim ca ea să devie o ferite case pentru facerea săpăturilor t, cu aer comprimat pentru găsirea iz- | voarelor de apă. | Săpăturile vor trebui terminate în I maximum 60 de zile. Pentru fie-care ! zi de întârziere s’a prevăzut o amendă, iar pentru fie-care zi de câştig o primă. pepinieră de buni Români, învăţaţi fie-care după aptitudinile sale naturale şi plini de dorinţa de a subveni la necesităţile vie-ţei, nu prin o alergare continuă după slujbe, ci prin o muncă independentă şi serioasă. Convins fiind că proectul supus deliberărilor noastre, de şi constituieşte o lucrare foarte însemnată, care conţine multe dis • posiţiunl folositoare instrucţiunel, nu este practic şi aplicabil cum este el alcătuit, şi are nevoe, preeum am căutat a yp areta în cursul discuţiune!, de o remaniare complectă pentru a putea corespun e menirel lui şi aşteptare! ţerei, ve rog d-lor deputaţi, în numele acelor masse profunde a naţiune! pentru care această lege a fost lucrată, masse pline de vitalitate şi care con- Ziarul Evenimentul din Iaşi relatează o nouă ispravă mizerabilă a poliţiei locale : Comjsarpl disp. IV., Spindon, cu subcomisarii şi epistaţiî sfii, cu doue-zecî de jandarmi pedeştrii, an călcat Sâmbătă la \ ore p. m. localul clubului muncitorilor, unde Aseară a dat prima reprezentaţie la Teatrul Bulevard, trupa de operetă din Craiova. Sa jucat Mikado. Deşi trupa nu are artişti de primul rând, atât cu joc de scenă cât şi ca cânt, totuşi trupa e jbună ca ansamblu. Prima reprezentaţie a mers bine, Multe părţi aii fost bisate. Sunt într’adevdr dn admirut ho-tărîrea ca care muncesc aceşti artişti, silinţele ce ’şl de fie-care. Să sperăm că publicul îl va încuraja. >f5-« La esamenul de licenţă în drept în seria de Vineri, aii obţinut titlu de licenţiaţi d nil M. şi D. Policrat, C. Dobjanski şi Os. Chiriacescu. stituesc viitorul ţerei noastre ; în numele I se instalat şi clubul funcţionarilor CO' acelor mare de unde au eşit oameni ca j merciali. Co tta, Lambrior, Bosianu, episcopul Mel-chisedek şi mulţi alţii cari din fericire sunt încă în viaţă, să bine-voiţi a-1 respinge, înapoindu-l comitetului delegaţilor d-v. spre a fi studiat din nou şi a ni se readuce, nu ca o copie mai mult sau mai puţin fidelă a legilor existente în alte ţerî, ci ca o operă făcută pentru trebuinţele poporului nostru, ca o operă care ţine seamă nu numai de împrejurările îu care trăim, dar şi de moravurile noastre şi de starea noastră culturală şi economică. (Aplause). FINE. Cronica judiciară Procesul Gkeorgliief din Sofia în gândul meu, numai o parte oare care a populaţiunel noastre, care este cunoscută la toţi şi pe care nu o pot numi într’o şedinţa publică, parte care este cu totul ostilă ori cărei învăţături. In proiectul de lege se prevede atât pen- Sofia, 18 Martie — Procesul Gheorghieff. 12 martori au fost ascultaţi şi toţi au depus în mod a proba conspiraţiunea contra Prinţului şi a d iui Stambuloff şi participarea acusatului, care la sfârşitul lui 1890 vorbea în mod deschis despre căderea a-propriată a guvernului printr’o revoluţie. Se crede că procesul se va sfârşi Luni. „Agenţia Balcanică* desminte în mod categorie svouul respândit la B rlin despre un atentat în contra Prinţului. Nici nu seesplicâ acest svon, de oare-ce nici un eveniment nu s’a produş care să-l poată justifica. Prinţul Localul clubului era în stare de asediu, înconjurat de jandarmi pedestri; în stradă, se adunase o lume imensă ; la uşa clubului s’au postat sergenţi, iar în localul clubului, se afla comisarul Spiridon, cu subcomisarii şi ipistaţii de la comisia IV-a, somâud pe câţi-va tineri, membri ai clubului funcţionarilor comerciali, şi pe săteanul PetrovicI, să închidă imediat clubul şi sâ-’I urmeze la poliţie. Cei din club s’afi opus, în mod pacmic, de a fi duşi cu jandarmii la poliţie, mai cu seamă că o mulţime de curioşi se adunaseră în stradă. Atunci comisarul Spiridon ordonă jandarmilor să-’i ridice cu forţa şi ordinul se execută. Ei aii fost duşi la comisia desp. a IV-a. Faptul acesta a fost adus imediat la cunoştinţa prim-procurorulul, cum şi a procurorului general, de un redactor al Evenimentului. Nu ştim, până în acest moment ce măsuri a luat parchetul. Protestăm cu energie contra acestui atentat la libertatea întrunirilor. Tribunalul din Iaşi a hotărlt menţinerea mandatului de depunere a fostului sub casier Maximescu, de la ep. Ştiri Mărunte Prima societate a tuturor meseriaşilor pentru fondarea unul azil în Iaşi, aduce prin aceasta viile sale mulţumiri tuturor persoanelor cari au bine voit a dona în folosul acestei societăţi cu ocaziunea deschidere! azilului creat de această societate, şi cari sunt: Leon Daniil 25 lei, Iacob Schor 50 lei, Albert Dan iii 20 lei, Z. Leinvond 10 lei, 1. LeibovicI IO iei, Leon Schor 5 lei, Nat Rechler 6 lei, M. Lei-bovicî 5 lei, 'I. II. Forşmid 4 lei, Cb. Goldstein 6 lei; B. Ornştein 5 lei, Dr. Lippe 5 lei, Lnpu Co-jjaoa 5 lei, A. Caţteuberg 5 lei, Sol. Leichter'5 lei, I. L. Croitor 5 leî,‘ M. H. Odeser 5 lej, E H. Qolcjsinan 5 lei, S. Wagner 5 lei, 1. Kramer 5 lei, M OrnBtein 5 lei, I. Oizer 5 lei, L. Silbpbery fţ lei, EI Schwartz 5 lei, I. Schwain 5 lei, AI. Jler-covicl 5 lei, A. Mark 5 lei, F. Frănkel 4 lei, G. Go dstein 4 lei, T. Mayer 4 lei, I) Ritman 3 lei, Moise Schwartz 3 lei AI. Diahoffer 3 lei, Dând Iacobsohn 3 lei, Z. Zauber 3 lei, A. AI Steiberg 3 lei, I. Chwam 3 lei, I. Zaharia 3 leî. In plus 36 perseane a câte 2 leî şi 55 a 1 leu de la EJuiet 119 lei 15 bani şi 20 lei de la Leon Daniel, in total 476,65 venit net, care s’a vărsat în întreg capital al Asii ului. Din străinătate Sofia, 10 Martie.— O uşoară ameliorare s’a produs în starea prinţului, dar de eri durerile de la urechi şi de la occiput au Al XI Congres al Corpului dl- reînceput cu putere. Cu toate acestea lipsa dadic se va ţine la Galaţi, în zilele de 22, 23 şi 24 Martie, in care se va discuta: metodid de predare al ştiinţelar naturale în învSţemen-ţul primar. înscrierile şe fac la d. şecret»r C. C. Dobrescu, profesor la Liceul sf. Sava. strada Scaune 47. Direcţia regală a Căilor Ferate a acordat o reducere de 5 la sută din tarifa la ducere şi întoarcere. Preşedinte In noaptea de £8 Februarie s’a comis o crimă îngrozitoare în cătun a Serdar, comuna FileştI, judeţul Covurlul. Cârciumarul diu localitate, împreună cu soţia lui, aii fost măcelăriţi şi prăuaţl îu miezul nopţel. Graţie d-lul procuror de Covurlul, Andrian Stroe Popescu, secundat de ajutorul de sub-prefect din Pechea, Pruteanu şi de primarul de Tulu-ceştl Sima, care ati desfăşurat un zel neadormit în urmărirea criminalilor, hoţii aii fost descoperiţi, prinşi şi depuşi. Criminalii sunt 4 locuitori, doi din comuna Mălina, şi doi din Brăila. El ’şl aQ mărturisit fapta. Sâmbătă seara un tânăr Hristeacu a vroit să se sinucidă trâgândn-şl sp. sf. Spiridon. Maximescu a cerut j un glonţ de revolver în partea stÎDgă. complectă a frigurilor ridică ori ce apa-i renţâ de pericol. Sofia, 19 Martie.—Afecţiunea de urechi de care suferea prinţul Ferdinand este a-proape pe deplin vindecată. Numai durerile nevralgice cervico-occipitale mai continuă. Bpala' este foarte dureroasă dar fără importanţă gravă. Poctoriî au prescriu un repaus absolut. Teama că o pperaţie »r putea fi uecesară a făcut pe guvern să cheme pe profesorul Biiroth din yiena, cl»r starea de acum a prinţului nu mai are nevoe de ea. Dres da, 18 Martie.—Regele pleacă mâine îa Praga pentru a visita pe arhiducele Othon. Paris, 18 Martie.—Regina Natalia a Serbiei a trecut prin Bordeaux azi dimineaţă pentru a se duce la Marsilia. La gară a fost intervievată. Ea şi-a exprimat satisfacţia de a se întoarce în ţara ei. Puţin îi pasă de resultatui alegerilor din Serbia, ea are încredere îa patriotismul supuşilor ei şi în viitorul ţârii. Marsilia, 18 Martie.—Regina Natalia a sisit şi se va îmbarca în timpul serii spre Constantinopol, Viena, 18 Martie.— O scrisoare din St. Petersburg adresată ziarului „Polit. Corres-pondenz * confirmă ştirea despre plecarea perechii imperiale la Livadia. Ţarul şi Ţarina vor pleca peste 15 zile şi vor sta 4 săptămâni în Livadia. Marele duce Gheorge se va duce de asemenea. D. de Giers se va întoarce la Petersburg la 27 Martie. Lisabona, 19 Martie.—Trenul care conducea pe regele şi regina la inaugurarea spitalului Caldas a deraiat. Salonul regal a fost stricat, dar n’a fost nici un accident de persoană. Deraiarea s'a produs aproape de Gafli-polide. f A. www.dacoromanica.ro LUPTA EDIŢIA A II- Sk Corpurile Legiuitoare CAMERA [ Urmarea şedinţei de la 6 Martie i8gg.) Se dă citire art. 9. D. Fleva combate transformarea amendel în zile de prestaţie. D-sa ar primi mal bine închisoarea. D-nii Crătunescu şi Dobrescu-Prahova combate de asemenea această dispoziţie şi cer suprimarea ei. Discuţia sa închide. Amendamentul se respinge. Se votează cu discuţii neţnsemnale până la art. 17. Şedinţa se ridică la orele 5. Şedinţa de la 8 Martie i8g3 Şedinţa se deschide la ora 1 şijum. sub prezidenţia d-lul Gr Triandafil. Prezenţi 96 d-nl deputaţi. D. General Mânu anunţă ca în şedinţa de Sâmbătă Camera a hotdrît să suspende discuţia asupra lege! instrucţii, pentru a se di teu ta azi proectul de lege pentru reorganizarea ministerului de finanţe, de oare-ce această lege e în legătură cu bugetul şi a-ces a se a a lua mâine în discuţie. D. A', Fleva spune că Sâmbătă când s’a luat această hotărire Camera nu erea în numer. D. Preşedinte răspunde că nu se pot contesta voturile Camerei. D. Gr, P. Olănescu, raportor, dă citire raportului la proectul de lege pentru reorganizarea ministerului de finanţe. D. A. Fleva in discuţia generală arată că miniştrii aduc prin surprindere cele mal importante proect; de legi şi camera le votează cu iuţeala fulgerului şi în cea mal mare indiferenţă. Când d sa vorbeşte de candidaturi oficiale i se fac tot felul de acuzări, dar oare modul cum să votez legile nu este o o dovadă, că sistemul candidaturilor oficiale este în floare ? La sftrşitul anului aţi adus legea învă-ţămîntului primar şi acum întrerupeţl discuţia el, pentru a vota în 24 ore acest proect de lege. De ce se aduce la sfîrşitul sesiune! a-ceste proecte ? Pentru că ele se lucreză de biurouri şi funcţionarii sunt interesaţi să se voteze sporirea lefurilor. In definitiv, spune d. Fleva, toată reforma trimbiţatâ nu se rezumă în alt-ceva de cât mutarea unor biurouri dintr’o parte în alta. (apl.) înţelegem pentru aceasta să plătim cheltuelile de mutare, dar d. ministru ne cere 480,000 fr. (Apl.) Nici expunerea de motive, nici raportul nu coprind nici o justificare pentru toate aceste schimbări. Toată creaţiunea nouă se reduce la înfiinţarea unui nou biurou la vămi şi un biurou ia contencios. Reorganizarea e o farsă, toată chestia e să ge niai cţieltuească 480,000! fr. D. Fieya combote înfiinţarea unul biurou special pentru datoria publică, căci d-sa speră că' ne voţn opri pe calea împrumuturilor. Căci dacă înţelepciunea guvernelor nu va pune capăt împrumuturilor, va veni in-ţelepciunea ţerel să pue capet acestor lucruri. D-sa protestă încă o-datâ în contra modulul în care. şe aduc în discuţia parlamentului cele mal importante legi. Legea se votează fără discuţie. D. N. Fleva termină arătând că pe lângă mutările de cari se ocupă acest proect, el dă şi un tribut centralizăreî. D. Ghermani, vezend pe toţi colegii sel că fac legi centralizatoare a vroit să spue şi d-sa anche io son pi tore. Această centralizare o face luând serviciul casieriilorjdela consiliile judeţene şi punendu-le sub^, dependinţa guvernului. D. M- Ghermani spune că d. Fleva n’a discutat în mod serios. Sporul de 480,000 fr., pe care i la asvîrlit în spinare nu este real. Ministerul de finanţe nu mal merge în starea actuală. Ş’au înmulţit foarte mult operaţiunile unor servicii şi prin urmare, nţi se mai pot satisfaee cu acelaş număr de funcţionari. D-sa arată cum stau lucrările vămilor şi ale casieriilor generale, D. Ghermani spune ca a veniţ cu un spor foarte mic faţă cu nevoile şi cu solicitările cu cari a avut de luptat. D. Ghermani apără funcţionarii ministerului de finanţe, de oare-ce lucrează mult şi serios. D-sa spune că aceşti funcţionari merită să li se îmbunătăţească soarta, trebue ca după ani 4e muncă să li se mărească leafa, de ţţcea a făcut trej grade de casieri. $ E m & T U L Şedinţa de la 8 Martie Şedinţa se deschide la orele 2’/4 sub pre-sidenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino. Presenţl 61 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D- Urdâreaun interpelează pe d. ministru de finanţe asupra neregularităţilor de la creditul agricol din Mehedinţi, asemenea roagă pe d. ministru al domenielor a da ordin să i se pue la disposiţie dosarul îu care se află acţiunea contra antreprenorului clădirilor din Severin. Şe pune la vot pensiunea factorului postai Nec. Halcescu din Berlad, vot reinas nul în ş< dinţa trecută şi se primeşte. La ordinea zilei proectul de lege pentru modificarea art. 23, 24, 28 din actuala lege pentru organisarea proprietăţel mobiliare din Dobrogea. D. I>. A. Lanrian raportor dă citire pro- i ectului de lege care se votează fără discuţie. Se dă citire proectulul de lege prin care se deschide ministerului domenielor un credit de 6,900,000 lei pentru înfiinţarea de ferme modei, ateliere şi pivniţe model D. căp Gr. Manoîiu dă citire proec-tului de lege pentru organisarea corpului găr ilor de geniu. Legea să ia în consideraţie, şi se votează fără discuţie. La orele 4 Senatul trece în secţii. UL TIME INFORMA Jll D. Urdăreanu, senator de Mehe-| dinţi, a adresat azi în şedinţa Sena tulul următoarea interpelare d-lul ministru de finanţe : Interpelez pe d. ministru de finanţe asu-J pra iregularităţilor ce se comit de adminis-| tratorul sucursalei Creditului agricol Me-j hedinţi, călcându-se legea şi regulamentul j de aplicare. ] D sa cere să i se dea dosarul în | care se află acţiunea minis.erului | Domeniilor în contra antreprenorului ! clădirilor din Severin. din str. Corbului, 5 pentru a se eonsfâtui asupra demersurilor ce li se impun faţă cu noile restricţiunî din legile asupra înveţămîntulul. Azi s’a împărţit deputaţilor raportul şi bugetul Casei de depuneri, cum şi acela al cancelariei consiliului de miniştri şi al Camerei de petiţii la rege. E vorba de alegerea d-luî V. A, Ureehiă ca preşedinte al ligel culturale. Balul mascat al Societăţeî Presei se va da în sala Băilor Eforiei Sâmbătă la 13 Martie. Pentru înlesnirea publicului Comitetul a hotărlt să vîndă cu preţuri scăzute 4 loji benuare şi 10 loji de rangul I. Aceste loji se vor vinde numai militarilor de orl-ce grade, funcţionarilor de ori ce categorie, studenţilor şi membrilor Societăţeî fie activi fie onorifici, cu preţul de: benuarele cu câte 40 leî în loc de 70, şi lojile rang I cu câte 25 lei în loc de 40. Senatul a votat azi legea pentru modificarea art. 23, 24 şi 28 din actuala lege pentru organisarea proprietăţi ţţţobiliăl'e din Dobrogia. Camera suspendat discuţia pe articole a proectulul de lege pentru învăţământul primar, până după vo tarea proectulul de lege pentru reorganizarea ministerului de finanţe. Ştirea dată de unele ziare din Capitală de numirea d-luî M. Deşliu, actualul secretar general al ministerului de interne, în postul de inspector administrativ este prematură. D. Deşliu nu pare de loc dispus să primească această funcţiune. ErI la orele 2 a avut loc alegerea a 2 membri In consiliii de ad-ţie al creditului Fonciar urban din Bucureşti şi doul la creditul fonciar rural. La creditul urb(an a fi fost realeşi ţ[-niî P. Grădişteanu şi G, Trandafil ţar- la cel rural d. P, S. Âurelian şi d, G. Filipescu, Pregătirile pentru marele bal mascat al Societăţii Presei sunt gata şi putem afirma că acest bal va fi cu mult supei .or celui dat în luna trecută. Cilindrele—Turnul Eiffel sţţnţ de o frumuseţe rară, aţâţ ca execuţiune cât şi comicărie ; ele ati fost lucrate într'unul din cele d’întâiti ateliere din Bucureşti, Cotilionul va fi neîntrecut sub con ducerea profesorului de gimnastică d-nu Velescu. Toate figurile vor fi foarte bazlil, şi în special figura sacilor. Toţi sacii în număr de 60 ati fost zugrăviţi de Jichidi care s'a întrecut de data aceasta. Cadourile pentru cotiîion vor 4 gratuite. Se vor da două rîndurl de cadouri doamnglor şi uu rând d-lor. Ilar să nu fim cu totul indiscreţi. Studenţii universitari evrei se întrunesc mâine Marţi 9 a curentei la i orele 6 seara în localul societăţeî asupra înveţămîntulul. "£"7 o g ii K ' ş nr A apărut: GoîlEcele de Şedisî P al României de Ioan Ph. Gheţu Licenţiat în drept, judecător de Instr. la tribunalul Prahova. Această importantă lucrare cuprinde: Constituţiunea, legea electorală, codicele civil, procedura civilă, codicele comercial, codicele penai procedura penală, codicele justiţiei militare, codicele justiţiei marinei, codicele silvic şi toate cele-Falte\ legi, regulamente şi decrete, usuale de la anul 18g,g până azi. (După ediţiunile o-ficiale). Preţul unui exemplar legat jlexibil în piele, este de 20 lei. Se află de venzare la librăria Socec, uude este şi depositul general, la toate librăriile dia ţară şi la autor, în Ploeşti, care însă nu expediază exemplarele de cât după prii-mirea costului. Eforia Spit. Civile PUBLICAŢIUNE In ziua de 5 Maiu 1893 orele 4 p. m.. se va ţine licitaţiune publică orală la Eforia spitatelor civile str. Colţii 38, pentru \ închirierea morii, edecurilor şi dependinţi-lor sale situate pe apa Uoftana (Moşia Slo- 1 bozia Vrăjitoarea jud. Prahova) pe un termen de 5 aul cu începere de la 23 Aprilie 1894. Condiţiunile de licitaţiune se pot vedea în toate zilele şi orele de lucru la serv. Bunurilor Eforiei. D-nii concurenţi, pentru a fi admişi la licitaţiune vor depune ca garauţie proviso-rie lei 1140 în numerariu sau efecte publice garantate de Stat. Se pune în vederea amatorilor concurenţi art. 47, 50 din legea comptabilitâţei generale a statutului Eforia Spit. Civile PUBLICAŢ itfNE In ziua de 6 Aprilie orele 4. p. m., se va ţine licitaţiune publică prin “oferte sigilate la Eforia spitalelor civile str. Colţii 38, pentra darea în întreprindere a întreţinere! parcului de la Sinaia pe un nou termen de 3 aul cu începere de la 1 Maiu 1893. D-nii concurenţi yor depune pe lingă ofertele lor şi câte o garanţie provisorie de lei 181 50 bani în numerar. Condiţiunile de întreţinere şi caetul de sarcine se pot vedea la Serv. Bunurilor E-foriel în toate zilele şi orele de lucru. Se pune în vederea d-lor amatori art. 47—50 din legea comptabilitâţei generale a Statutului. D-rul Ster ie Ci ar cu Viena, IX Pelikangăsse, Mo. 10 Cabinet de consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena. Dactos* ţfelescu DENTIST Bucureşti, calea Victoriei No. 27. Se va muta de la Sf. Gheorghe în Halea Victoriei 74 şi str. Academiei 37. Adesea am făcut cunoscut proprietăţile Morrhuolului Chapoteaut şi am aretat că cu o capsulă mică de mărimea unui bob de mazăre se dă bolnavilor cinci grame de ulei de ficat de morun, fără să conţie materie grasă. Lu bolnavii atinşi de boală de inimă până la al 2-lea şi al 3-lea grad, uleiul de ficat de morun are o mică acţiune. Împreunând Morhualul cu Gaiacol principiu curăţit al creosotuluî de fag, d. Chapoteaut a ridicat causticitatea creosotuluî şi a dat doctorilor o armă puternică. Or» HSmowiei Strada Dâmpimearm Mo. 25 Consultaţii 12—2 şi 6—8, Adwocai — Iaşi, Strada Zlatanst, No. 17 — Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat. Doctorul Mendonide Strada Sfiinţii, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. Arf rsiî s»str>atar de Sfioşi© lin yechiu absolvent al şcoalei de agricultură cu practică de peste 20 ani ca administrator la diferite moşii mari din ţară, doreşte a se angaja ca administrator la vr’un domn proprietar sau arendaş. Doritorii sunt rugaţi a se adresa prin scrisoare sau personal la d-1 S. O. Grosvald, bancher, strada Ştefan cel Mare, Iaşi sau la d-1 Grigori Cli-mescu, arendaş—Gara Buhâieşti.— Judeţul Yasluiii. PARFUME OîAFAMA. G. MAZUYER & Cie, 32, Avenue de TOpdra, PARIS Parlmauri Sarab NtTOl EXTRACTE pentru BATISTA Cele mai fine şi cele mai concentrate ce s’au făcut pân’acum Pudra de Orez SAUJIII BEH$iHÂRDT CEA MAf ELEGANTA PUDRA SE VINDE în T/0i> „ „ Ral........... n Un. 5 Ext. FiSp. . . . Imp, grecesc . . Banca otomană Dat. unif. Egipt I,oturI turceşti . Cec asup. Lond . Sch. asup. Vienel „ „ Amst. „ „ Berlin „ „ Belgiei. „ „ Italiei. . Tendinţa slabă Londra Noul cons. engl. Banca Român . . Schimb, as. Paris „ „ Berlin. „ „ Amst. Paris (Bul.) 106 — 96.65 93 -97.— 64 158 357.— 585.65 50.5- 2S.165 205 37 205.87 121.84 3 16 3 i3/(,; L. St Rent. franc 3> o Italiană . Banca otomană Tendinţa slabă. Francfort Rent. R. aur 54/ r » » 4»/ 98v « 63/'. 2533 20.56 1:03 Franci 96.8o 586.87 Mărci 98 75 84.50 AR3TIH9METRU de M. S. ANDiEIAN Direct, şcoalei prim. de Băetî No. 2 Piteşti. Aritmometru in timpu operaţiunii. Acest aparat înlesneşte pe Institutori a preda Aritmetica cu succes în clasele I şi a II; şi pe şeolarl a pricepe cu uşurinţă sistema numeraţiunoi şi cele 4 operaţiuni în mod raţional. Aritmometru este făcut din lemn masiv, foarte solid lucrat; văpsit pe din afară şi năuntru cu 6 culori, potrivit cu utilitatea ce aduce diferitele părţi ce’l compune Aparatu este aprobat de onor. Minister al Instrucţiune! cu ord. No. 8580 din 6 Iunie 1895. Cererile a se adresa ia M. S. Andreian Institutor. Piteşti.— Preţul 120 lei, fiiDd coprins transportul şi ambalatu. Cei mal eftin MAGAZIN DE PANZERIE ŞI L1NGERIE 23 Strada Smârdan 23 (Casa Ghermani) vis-a-vis de băcănia Lăzărescu (fosta Dobriceanu) Bine asortat cu tot felul de Olânzî şi Madipolon Şervete, Mese, Prosoape. Lingerie de Dame şi Bărbaţi Au sosit pentru sesonul de vară, diferite toaiurl percaline, pentru rochi etc. CIORAPI, BATISTE Trusouri complecte cu preţuri cele mal eftine Peste IOjQOSS bucăţi de Broderie se vinde cu preţul fabrice! Pieileturi, Melino, Indian, etc. NB. Atelier spec al pentru comanzi de cămăşi bărbăteşti, croială franţuzească după sistemul d-luî Paul Ozouf din Paris, dirig. de Ştefan Rlneh fost amploiat mulţi ani la d-nu G. Poloni PREŢURILE CELE MĂI MODERATE £L PĂRU advcioat ■Calea Victoriei. Ao. 152 — ?r. www.dacorooiamca.ro ! V - - MmrW’t BIURPM TECHSIC STRADA COLŢI 59 ESPOSIŢIUNE PERMANENTA A HSASIHELOe AGRICOLE „IEI. TT- ECKBET” EHacrifioâl şl Tsa&şi&lgitîaga Forţei p fi ? & electricitate FABRICI DE CURELE Unelte şi Obiecte de Exploatare pentru industrie şi agricultură Cataloage speciale la cerere. «XXXK Acest Sirop, plăcut la gust, are aceleaşi proprietăţi ca Uleiul de Ficat de Morun k LE PERDRIEL & C«% Paris. I Jt T Z SCHiLESIlEEB BucurescI, 88, — Calea Moşilor, — 88, Bucurescl. Representantul general al Fabrice! A. Leltmgk-Vetchau n.jL. (G eraftan ia) Deposit permanent de Locomobile şl Treerăforl SISTEMUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT pluguri isninersale şi Patent. D. R. P. 61369. T* o:cttajutTo | OBAîTOtf-DRIU.*AfoopuvU jj limfaticei, boii utile» laietnltOr», | umflar/is Scjituiul »’» «pliu*! opa-| trnotiouf Tiscerla», oelcui* biliare | HOP1TAL. — AfVţluni al. I cititor mtVtiiitâru, greutat« la ato-E maefl, mistuire gr*i», aepoftl d< j mftncara, gastralgi», djapep»)* CELESTINA — Afsc'iuui!» t* j nicbilor »li> besWf, nidip, j gntă, diubetâ, albumiajuÂă. HAUTERIVTS. — Afecţiunile | rinichilor, ale beşioe!,nă»ip, pe*r.l, | guta, diabetă, albuminariă. % I A st ceri nwntl< inai-vlui pt â&o$â, Asbest, lanometri, Sticle de nivel, 'Pţ m & I e Deposit general în Bucureşti laWartanoyitz &Herzog Pomi roditori 3STOTTX, ALTOITI de diferite specii, din cele mai renumite calităţi ţi de diferite etăţi. Se află de vânzare la Grădina nu- mită „BRĂSLEA“ Goorge Joanid numai din — FABRICI — Rangul E-iu PIAHOS DE STYL.E LOUIS XIV 3R o O o O o RERĂISARSCE ETC. ETC. Vânzare în rate B-d Ehsabeta Palatul Băilor Eforiei Bucureşti 1893. Proprietar : S. Sa itea, (editornl.) Strada Polonă, 126, sub Icoană D-niî amatori din Capitală şi din districte, care vor dori a avea catalogul, sunt rugaţi, a se adresa prin e-pistolă la zisa grădină şi îndată li se I va trimite. ® Iscăliturele rugăm a fi cât se poate de descifrabile. | Preţurile prevezute în catalog le-am redus la jumătate. Timpul plantatului pomilor pentru primă-vară fiind sosit, d-nii amatori sunt rugaţi a grăbi trimiterea coman-delor d-lor, de oare-ce cu cât pomii se vor planta mal bine de timpuriu cu atât este mal bine. * .tS^*SEE*S!l*ţîSE5l««Sn Be vănz-are imediat o cofetărie uofi arangiată eu Labo-ratoriă. Zslga Liiw. Hotol Ilugo—Brăila. T j n QfnriAnf care a terminat Lţ-Ijll OtUUCllL ceul |n gusiaj do. reşte a da lecţiuni de limba Rusă. A se a-dresa la Adm. ziarului „Lupta", W. STAADECKER B R A I L A Bulevardul Cuza, No. 79. BUCURESCI Si o. £. Strada ISmârdare. 8So« B> Strada ££ibesD* ■‘1 1 •; ■ • s liots! meu , - < r -JiPF*. sraw: Singiinsi deposit al laşiuelor din Fabricele : Rud. Sack Universale, bin© cisnascisfe în ţar Universale, complecte de oţel adică cu bărsa şl grindeiul de oţel. de o ţel cu 2 brazde F. EL foarte înalt construite. a. Pluguri PP^gurl Rnstou., Procter &o C0, Lm Lpcomobile şi Treerăioare- m aşinele cele mai căutate în ţară şi în streinâtate. Construcţiune sinspiă şi solidă; mers îîşor şi regulat Mc- Cormick-Chicago C43 legat ,,^ind!och-neM bfcî> * eaHi%ei«ga Cu tăişul la drâpta, fărăpînze (elevatoar cts »»^c‘ € ^mîck