ANUL X. — No. 1948
«BMAHREIiyE gu.i»*>£ ţ -ua U'^i OlB»Vf £**03011113" t*i»J.rr,3.„s[»h -ui '» ■	n.<‘ -J 4
«.atfao!»^ *1nni£Vr *W« sb Ga Jiflrnq ] m\ ,	h.tâayq i w .iă>#i
If) i-AtU ţţ,., ,. . rn .	,
au • '» li < „* • .iâ.'S i*ili *d'U9 40 l.
m
i
A OPUH

SAMBATA 6 MARTIE Î89S.
Cn
Şeaua luul............................... 80	j
Pentru învăţători pe	un ai:...............30	”
lj. inuv,:	,	:1 )i flv i .,	/
»! IN STREINJSTATK
Un au . .	. J 50 le)
iease luni....................... . 25 .
,reI knî..............................»	.
HcfaţeruŞ sS lâanE
.t	• olivr , 1 . e oiq r n\onq& !
* ’<■' unui i u SOi’i	! i	r. oi< îi r. ta*[ Ciiiue-' u , 0
,i. .eJha'ifjn f.Aid j mk» e'^ijuq «w o vibna ’Uiisoî eb «jnî
•	. uin
b />o«

MUSICJU8I s
i ;u
)'e paţ'aa IU, 3Q fitere, corp 7} ,	I left luiia
A Cilii	...5	■»	* 1	i» ,»	■	,'Z5 r;J%.Uî Jiai»
I !.,ia I i.f	?	........... • -Moj -ijfi»
^>>13 (	'
Pentru aiiuuelurl a se adresa.;j
8* . .i pi 34
I 1 1 I I
Adrainşsţpaţi^Ziajfîulpi
V)J fll	"	---- i t< ,

ygs isarner» v@(Ctipsii E££5 kasii!
		 - PtedesefEa a Pas'aglul Jian Fel Naţionale11 (Casele Kmragqorgovicl)	Urnim 0eiiii©erai**lia*ii©ai	Pasagiu! „Bancel Naţionale11 (Casele KaiageorgericI)
eaaamgmema mmm«ipwţefc sswiiBgMWto aa«KsawBMgHM8aaai^^ -wsasswmmmţimsttBŢiJ		
Inteligenţa guvernului!
1/in afara.
f
ifj'JiiH A )».■ ,p Ijţjp ’> ,ş 'nfhIjA ia! n An-.
Din Franţa.
Fizionomia Camertft.
Caselp 4d înpprumut pe emanet. inuforniântarea Ini Or. T. Biătianu Starea comunelor rurale.
Catalana, (nuvelă).
■.•KCKxxztiaa ■aaaKutawţvrismeMtaxgSc
$,	oi ci• if. j- vl)/
i *t
li sol
loieiiflenţa
Deştept&ciunea miniştrilor conservatori este uimitoare, mai ales deş-teptăciunea dovedită în această sesiune a parlamentului; nu mat lasă nimic de dorit.
£ Nu mal încape îndoială că d nil miniştrii au prezentat Camerilor şi ati insistat să se voteze acele legi cu caracter mal urgent şi absolut trebuincioase pentru administraţie. De aceea guvernul ?a grăbit a trece legea gendarmerieî care nu va £ ousă în aplicare de cât atun ,.s, când încă nu se ştie. De asemenea s’a presşn-t&t, Camerelor de preferinţă legea clerului, în contra căreia s’aii revoltat mal multe mii de oameni, legea comunală cu inovaţiile el ridi-cule, legea judeţeană centralizăfoare şi autoritară, etc. etc. învederat că, fără aceste legi ţara era pe marginea prăpastiel şi un guvern părintesc trebuia să se gândească la ele.
In schimb, însă, alte legi de,o importanţă secundară ati fost- lăsate .pentru mal la urmă sab pentru sesiunea viitoare.
Aşa, de exemplu, cu legea sanitară.
Holera bate la uşe. holera ne u-meninţă de la toate graniţele de o-dată, iar Statul şi comunele sunt a-proape dezarmate faţă de flagel. Mal ales comunele sunt eu totul neputincioase în a păzi regulele de hi-gienă. Chiar mal alaltăerî primăria a perdut un proces cu proprietara hanului Golescu,. din singurul motiv că primăria nu avea o lege categorică care să autorizese evacuarea ea-belor infectate şi periculoase sănăţăţei publice.
Dacă guvernul nostru s’ar gândi la binele general, dacă ar poseda în sânul săb oameni cu calităţile cerute unor buni administratori, neapărat că parlamentul ar fi fost sesizat mal antâitl să voteze legile folositoare şi absolut urgente, de cât întreaga serie de proecte reacţionare şi autoritare.
Dacă holera ne va năpădi peste o lună sati două, suntem curioşi a vedea în ce chip o va combate d. ministru de interne. Jandarmii d-sale, primarii d-sale numiţi afară de consilii!, prefecţii d-sale omnipotenţi şi şefi de vilaieturl, protopopii agenţi al guvernului pot fi nişte admirabile instrumente pentru epocele electorale, dar în contra epidemiilor nu vor putea nimic. Neapărat că proiectul de lege sanitară^ ast fel cum a fost prezentat de guvern este un fel de lege a jandarmeriei. In adevăr, după termini proiectului medicii de judeţ, îutppn$al ca şi cel mal inferiori funcţionari administrativi^ vor sta la discreţia ministrului, sab, mal bine zis, la discreţia prefectului. Farmaciştii vor rd-mane fără nici o garanţie şi expuşi, în fie care moment, a fi zvîrliţt pe drumuri şi lipsiţi de dreptul de a profesa. Medicii veterinari, încaltelea, aproape un există ca corp indepen-. dent, fiind sijpuşl la tot soiul de autorităţi superioare, începând cu ministrul şi cu consiliul sanitar şi sfîrşind cu prefectul.
De şi legea e atât de proastă, to-
tuşi prezentarea iei cu preferinţă ar fi dovedit că guvernul e preocupat j de sănătatea publică. In prl-ce împrejurare, o asemenea preocupare ar fi fost o notă bună pentru guvern, în împrejurările actuale, însă, când... un flagel înspăimântător ue ameninţă, preocuparea aceasta era o datorie.
, mi, I , Cpmt.s C. BsţCftţb$la
a'r 'A-.v
i	1FRANŢA ''^.v
Paris, 16 Martie. — D. Chiche a interpelat la Cameră asupra motivelor cari bu îndemnat pe d. Tirard |ja primi deslipirea reformei băuturilor de biigetul din 1893. Camera a adoptat ordinul de zi pur şi simplu reclamată de guvern după dedaraţiunea d-luî Tirard, care a zis că el n’a făcut de cât să se încline îuaiutea sentimentului u-naniin al Senatului.
'U
{’f huluu
GERMANIA wl
.hnR
Berlin, 16 Martie.—Comisiunea militară, contrariu propunerilor d lor Jiennigsen şi Lieber, a trecut la a doua citire a proec-tului militar.
D. de Caprivi a declarat că partea militară a propunerii d-lul Bemgsen nu este făcută a aduce uu compromis Ea oferă mal puţin de cât ar trebui pentru a neutraliza pagubele causate prin reducerea timpului de servicii!. Serviciul de doi ani nu ar putea să fie adoptat fără compeusaţiunl. Comerţul şi industria suferă de nesiguranţă în privinţa proectului m.litar.
SERBIA
Belgrâdi, 16 Martie. — Liberalii au în mod sigur 70 voturi la Cameră. Cu ocasia ultimelor balotagii radicalii au comis excese în mai multe circomscnpţii. Puterea armată a trebuit să intervină şi să facă vis de arme.
Mai multe persoane, dintre cari 4 deputaţi radicali .a,Q foşt arestaţi la Leskowatz şi, la .Vlastenicj;, -loioviiioa iunu jwmir ■UNGARIA J
Budapesta 16 Martie. — l'). Wekerle a răspuns la interpelarea d-lui Pazmaudy re-laritivă la cererea de intervenţiune în alegerile ungare a Sfîntulul Scaun făcută de d. Tisza. El a mis mai întâiu că ministrul de externe al monarchiel nu intervine în afacerile interioare ale Ungariei de cât după cererea expresă a guvernului unguresc.
Iu ceea ce priveşte cererea de Jinterven-ţiune, o simplă scrisoare privată a fost a-dresată ambasadorului austro-ungar lângă Vatican, după cererea verbală .de la 24 Martie 1884 a ministrului Trefort. Ea avea numai un caracter de informaţie şi nu tindea de cât să obţie o influenţă moderatoare a Sfîntulul Scaun asupra clerului, a cărui atitudine erea pasionată.
Camera s’a declarat satisfăcută
J •	r»------------r~;i> im i
Din Franţa
*f >	»
Şedin|a Camereî
Paris, 16 Martie.
D. Ribot relevează o ştire dată de ziarul »Grauloisu în timpul dimineţii, zicând că ministrul a rugat pe d. Cottu să nu descopere numele faimosului X care a primit cecul de la Panama, şi pentru care i-ar fi promis de a-I ţine socoteală de această tăcere. D. Ribot adaugă:
„Am aflat că svonul circulă că a-cest X era ambasadorul unei puteri amice. Aceasta era o calomnie murdară. Se zicea că acest nume va fi pronunţat la audienţă. M’am adresat lâ decanul baroului, care a vorbit cu advocatul d lui Cotfu. Acesta a declarat că n’a avut nici o dată in-tenţiunea ce i se atribuie, personagiul în chestiune fiind cu totul străin de această afacere (aplause). Această comunicaţinne, care trebuia- să rb-mâie secretă, s’a dat totuşi astăzi ziarelor denaturate. Aceste procedeurl j* sunt scârboase
D. Ribot speră că consiliul advo-caţilor va şti să ia mesuri pentru a menţine demnitatea ordinului lui (a plause la stânga şi pe băncile bu-langiştilor).
Camera a amânat pe o lună in-
terpelarea anunţată asupra svonuri-lor mal multor ziare, cari zb zis că d. Loubet dedese ordinul d lui Soi-noury de a şl procura numele deputaţilor din dreapta compromişi -în a-facerea Pacamâ şi de a scăpa pe Alton.
FrecesasB sie coi'.îtpţiEşire.e
Paris, 16 Martie.
D. Barboux, apărătorul lui Caro! de Lesseps, îşi începe pledoaria. EI zice că subscriitoril blamează urmăririle şi îşi păstrează încredera în d. de Lesseps. El arată situaţiunea companiei în 1885. Toate camerile de comerţ crab de părere de a se continua lucrările canalului Pentru a-ceasta trebuia să se obţie votul proec-tulul de obligaţiuni cu loturi şi a face faţă exigenţelor d-lul Băihaut şi altora.
D. Barboux critică sentinţa Curţii contra, d-lul Ferdinand de Lesseps. El zice că cazul d lui Băihaut era o adeverată mâncătorie, căci, dacă d. de Lesseps refusa, ar fi ruinat pe acţionari.
D. Barboux aminteşte în urmă despre banii cc compania vărsase pentru scopuri politice.
Mâine îşi va continua pledoaria.
Fizionomia ■ G am erei
• i' . •*	ti » •	* }	L ' *
■ V .i . J	>
Abia să poate deschide şedinţa la ora 1 jum. Deputaţii din majoritate sunt foarte plictisiţi de discursurile ţinute de d-nii M. N. Seulescu şi Take Ionescu în: şedinţa de erî.
Cum se sfirşesc formalităţile obişnuite, să* aud voci cari strig din toate părţile:
—	Secţii 1 Secţii!
Şi imediat deputaţii să şi retrag îu secţii.
Tocmai ia patru ore se poate redeschide şedinţa. D. Starza Scheanu, asistat de d. Deşi iu, presidează.
D. Tache Ionescu este dat pe' planul al doilea, geueralui Lahovari ia ofensiva:
—	Avem d-lor un proect de lege relativ la uu credit pentru casa pensiilor militare-, vă rog să ’i votaţi imediat.
Opoziţia este în picere.
—. Să se constate d-lor, spune d. C. C. Dobrescu, că aduceţi legile prin surprinderi I
—	La voti închiderea discuţiei I strig membrii majorităţei.
—	Nu-i serios d-lor, urmează d. Dobrescu, să întrerupem discuţia unei legi important#*, p.mtru-ca să votăm legi pe cari nici nu ie cunoaştem.
Majoritatea intocmaî ca ţiganii din Voivodul Ţiganilor să repede în- jurul generalului, ’1 înşfacă de picioare ’l ridică pe sus şi încep să-strige : *> .	)•
—	La vot ! la vot.
D. Fieva cere oare-cari explicaţii.
G neralui respunde 'victorios, deputaţii guvername tali sunt înaintaţi.
Să votează cu bile.
—	Poftiţi la vot d-lor deputaţi, strig u-şierii prin toate părţile.
—	Poftiţi ve rog, strigă secretarul Deş-liu, rămâne votul nul.
Şi după ce toţi cei cinci zeci deputaţi din sală s’au executat, uşierii contiQuau a striga.
—	Poftiţi la vot d-lor deputaţi, dar nimeni nu răspundea.
—	Să aducă urnele, spune d. Sturza Scheanu.
—	E votu nul răspunde d. Deşliu să facem ceva sa-i complectau:*.
—	Cum, se poate ? întreabă d. Sturza.
—	Aşteaptă să vezi.
—	D. Vârnav, poftiţi la »jt I strigă d. Deşliu.
—	Am votat,
—	Mai votaţi odată ’i spune d. Deşliu încet, rămâne votul nul, şi ridicăm şedinţa.
—	Nu votez de două ori.
—	D. Deşliu pune o bilă albă şi apoi urmează :
—	Poftim la vot d-Ie Georgescu.
—	Am votat,
—	Mai votaţi odată.
—	Nu fac eu de astea.,
—	Ufl oftează d. Deşliu şi mal pune d-sa o bilă albă, d-le Maior poftim la, yot.
—	Am votat.
—	Mai 'votează odată că rămâne votul nul.
—	Ce face, ? votul uul ? votez şi de şapte ori.
Şi Maiorul trânteşte încă o bilă albă în urnă albă.
—	Ei ce faşera ? întreabă d. Scheeanu.
—	Nil ştiu dacă sunt 60. Mi se pare că sunt numai 59, răspunde d. Deşliu. Pune şi d-tn o bilă.
—	Eu am votat, răspunde d. Scheanu.
—	A! uite frate, adaugă repede d. Deşliu, cu vorba, eu am uitat sâ votez, şi pac! bilă albă la urnă albă.
Să răstorn urnele.
D. Deşliu numără bilele; manele îl tremură grozav, gândindu-se că s’a putut să se fi înşelat.
Un teribil respirat fluerâtot se aude de la biurou.
—	Ce erea ?
D. Deşliu constatase că sunt 60 de bile.
—	60 de votanţi, strigă d. Scheanu, proectul s’a primit.
—	Bine â’ţî potrivit, răspunde un liberal.
7ii.fi .o ir .'*	!!"i	“*
—-----°
JIp.
zaţî în ţară; ar fi timpul ca cel puţin acum, când este vorba a se crea o asemenea fon-daţiune, să nu mai fie lăsat iarăşi în prada altor streini.
Pentru aceste considera»ate, ar fi de dorit ca nu numai noua instituţiune să nu se fondeze de străini, dar acelea ce va crea I guvernai cu capital din excedentele bud-
Îgetare, sau dm casa de economie să nu ’i se dea umilitorul titlu de Munte de Pie-| tate, de oare-ce nici împrumuturile n’au să se acorde de pietate, nici fondurile destinate acestor împrumuturi n’au să fie gratuite, uici provenite din vr’o donaţiune pioasă, cum au fost în Italia la prima fondare a muntelui de pietate.
In vederea acestora, să anexează la pre-zintele memorifi şi un proect, lucrat pe baza considerautelor de mai sus, rugând pe ouor. guvern a ţine seamă şi de propunerile publicului nostru, când se va o-cupa de proiectul consortului sus citat.
o. ut
a -M j
Casele ie înipr. pe emanai
Iată textului, memoriului pe care un grup de români l’ati adresat d-luî ministru de finanţe' cu privire la cererea unul Munte de Pietate:
Un grup de comercianţi, industriaşi, funcţionari, pensionari civili şi foşti militari, luând în desbatere cestiunea înfiinţărel u-nui Munte de Pietate, sau casă de împrumuturi pe emanet, a fost de unanimă o-piniune, a se prefera crearea acestei insti-tuţiunl indispensabile şi destul de întîr-ziate, tot de către români, cu capitaluri din ţară, cum s’aă creat şi cele l’alte institute de credit, fără a recurge la streini de a căror exploatare ar trebui să ne ferim în toate ocaziunile, dar mal cu osebire în crearea afcestul institut, în care tocmai nevoile poporului, cată a găsi uşurare şi înlesnire.
Considerentele ce au. determinat adoptarea acestor opiniuni sunt:
1.	E prea indignă tor, pentru orl-Cine, ea streinul să’l strivească îh nevoile sale, fie prin depreciarea obiectelor ce'ar voi să a-maneteze, fie prin manevrele ce ştiu streinii a întrebuinţa în cazurile de vânzări silite, spre complecta daună a depunătorului.
2.	îndatorirea guvernului este d’a pro-tege poporul orăşan contra exploatare! streinilor, dupe cum a avut precauţiunea d’a protege pe poporul sătean, prin reformarea creditelor agricole, seăpându’l de aviditatea, cămătarilor,
3)	. Căpifalul trebuitor la înfiinţarea unei aut de neapărate iustituţiuuî se poate afla sau in cscedenUle bugetelor anilor trecuţi, sau în fondurile casei de economii, care sunt aglomerate acolo de popor şi pot servi cu mult rezon tot la ajutorarea nevoilor poporului, obţinîudu-se prin o lege unirea casei de economii cu casa de împrumuturi pe amanet, sub o direcţiune deosebită de aceia a casei de depuneri, |dar avînd ca controlor şi ca înalt administrator pe acelaşi consiliu al casei de depuneri, care pre-sintă destulă încredere şi certitudine de o bună administraţiune.
4)	. Admiţându se plasarea a 5 milioane
Iei din fondurile casei de economii, într’un împrumut acordat casei de emaneturi, cu procente de 5% ca şi până acum, nu s’ar deroga de loc de mecanismul şi destinaţia acestor fonduri, ci s’ar preschimba numai în parte natura plasamentelor în care se ] fructifică astă-zî capitalul casei de economii, 1 fără ca această preschimbare să’l aducă.cel mal mic neajuns, de oare ce noul plasa- j ment ar fi garantat cu obiecte depuse, de I îndoită valoare.	|
5.	Prin acest mijloc, s’ar putea opri streinii , d a exploata Bunurile cele mai precioase j ale sărmanului popor şi chiar ale multor diu familiile elitei sociale, care prin diferite circumstanţe, ajung une-ori în stricta nevoe d’aşi -maneta obiecteie cele inaijţ scumpe ce represintă suvenirile, s&u istoria ’ familiei lor.
6.	Cu acest mod beneficiile casei de a-maneturl nu se vor împărţi în dividende la străini ci vor servi:
a)	La foriparea unul capital propriu ăl casei;
b)	La crearea unul fond de rezervă
c)	La ajutorarea altor instituţii de caritate pentru popor.
d)	La înfiinţare de monumente publice în onoarea vr’unor celebrităţi române, după ce fondul beneficielor ar fi satisfăcut cele-l’alte trei prescripţiunl.
7.	E destul de când poporul nostru suferă de lipsa unei asemenea instituţiuni, indurând spolierea cămătarilor streini aşe-
L .'ilo.a' -«ol 0) ,
0 J.llV
Delegatul grupului romiii
E.	B.
m.
5
3
A
total 75 muţi, la milil cu
Sarea solii# praie
ICorespondenţă part. a ziarului Lupta).
Sub poalele Carpaţilor, pe malul sting al rîuluî „Doamnei*, ce curge prin plaiul Nucşoara din jud. Muscel, se găseşte comuna rurală Corbişorii compusă din 133 familii, avend o populaţie de 549 suflete.
La această populaţie, semnatul făcând o statistică foarte scrupuloasă, ajutat de notarul comunei, care cunoaşte destul de bine fie-care familie, cu toţi membrii el, am găsit că sunt :
23 bărbaţi guşaţi, cu oare care deştep-tăciune.
3 femei idem 7 bărbaţi guşaţi şi idioţi.
6 femei idem 17 bărbaţi idioţi fără guşa.
11	femei idem
bărbaţi surdo-muţi, guşaţi, idioţi, femei idem
femei surdo-mute idioate, fără guşe. de locuitori: guşaţi, idioţi, surdo-o populaţie compusă din 133 fa-549 suflete ! 1 1...
Stabilind proporţiunea între No. defec-toşilor şi al familielor, vine 1 defectos Ia 1,77 familii, iar faţă de No. locuitorilor, vine : 1 defectos la 7,32 locuitor!! Aceste defecte fisice şi intelectuale, eu cred că sunt produsul următoarelor c*.use:
a)	Apa din râtt şi din isvoare (ue fiind puţuri) pe cari locuitorii o beau şi îşi gătesc bucatele cu dânsa şi mai cu seamă cea din isvoare, care până să iasă la suprafaţa solului, sâ strecoară printr’un strat gros de calcar, ce să găseşte, în mare cantitate, sub solul pe care e aşezată comuna, şi din care, apa disolvă o parte în curgerea sa.
b)	Construirea defectoasâ a locuinţelor a-vâud: pereţii înscund, ferestrele foarte mici şi adesea astupate cu hârtie saă altceva în loc de giam, pe jos lipită cu pământ, în loc de pardoseală cu blăni. compuse din o cameră, mult doue; în care lo-cuesc, mal cu seamă iarna şi primă-vara, pe lângă tată, mamă cu câţî-va copil, —şi un purcel-doî, uu viţel, un căţel, unul doi trei miel, o pisică, un căţel, o cloşcă cu pul etc. (existenţa No. şi felului acestor a-nimale, atârnînd bine-înţeles de poslţia materială a fie cărei familii) cari prin urina şi excrementele lor, infectează aerul compromiţând sănătatea eon-locuiţorilor lor.
c)	Ignoranţa locuitorilor, cari nu pricep că necurăţenia, lipsa de aer curat şi îndestulător, cum şi hrana insuficientă şi lipsită de elementele asimilabile, constând mal cu seamă, mal în tot timpul anului, diu mâncăruri de post, cari împreună cu cele-Talte cauze enumărate mal sus, fac ca dîu-şiî să fie slabi, anemici şi susceptibili de a sâ îmbolnăvi de orî-ce maladie.
Maladiele de cari au suferit, şi sufer a-desea locuitorii acestei comuni sunt; Tifosul, frigurile, pelagra, epilepsia etc., anul trecut au fost bântuiţi şi de holerină (di-senterie) sora cea mal mică a holerei, cari a făcut o mulţime de victime.
Astă-zî se găsesc îu comuuă bolnavi de pelagră 8 locuitori, diu cari 5 copil şi 3 oameni mari; 6 locuitori bolnavi de epilepsie, din care 3 copil şi 3 oameni mari.
In anul trecut au fost 23 născuţi şi 29 morţi.
Ţifrele vorbind destul de elocuent de starea salubritâţel locuitorilor comunei Cor-bişoriî, me scutesc de a mal face comentarii.
Ce e de făcut însă, faţă de această stare de lucruri, care cu oare-cari excepţii, cred că se găseşte în mal multe comune situate pe sub poalele munţilor?
1
www.dacoromanica.ro
LUPTA
******
Nu mal vorbesc de starea salubritâţel tuturor comunelor rurale din ţară, căci e ştiut de toată lumea în ce stare deplorabilă se găseşte 1....
Este ştiut, că fie-care judeţ, plăteşte ccâte un medic primar şi mal mulţi medici de arondismente. — Ar fi de dorit, ca direcţiunea superioară, a serviciului sanitar, să oblige pe toţi medici de arondismente, a locui în centrul arondismentelor ce le sunt încredinţate; fiind cu cbipul acesta în mijlocul sătenilor, făcându-i o să încredinţe că şi pentru dânşl este plătit un doctor, fa-mill arizându-se cu dânsul şi ca consecinţă, părăsind babele cu leacurile şi descântecele lor când sufer de vr’o maladie, şi alergând la doctor spre a ’l consulta; luându-se măsuri în aceleaşi timp, de către cel in drept, ca în comuna din centrul arondismentulul, unde locueşte medicul să fie şi o farmacie, unde locuitori să-şi procure medicamentele necesare.
Să se oblige be-care medic de arondis-ment, ca în inspectiele, ce face lunar, fiecărei comune, să părăsească obiceiul, ce ’l au de a descinde numai la primărie, scriind în condica de înspecţiuue că „starea sănâ-tâţei locuitorilor e destul de satisfăcătoare ’ mărginindu-se în urmă a cere primarului copie după acel proces, cu care să poată a-şi încasa ne-ştirbit respectabilul salariu de câte va sute de lei lunar; primarul, (afară de foarte rari escepti) fiind un om sad de rea credinţă sau incult, crezând că medicul e obligat a să presenta numai la primărie, ’I satisface cererea, dându-î copia cerută ; — medicul făcând acelaşi lucru în fie-care comună—ast-fei că după 2—3 zile de de-rangiare, colindând pe la primăriile tutulor comunelor din arondismentul seu, cu copiile proceselor sub-ţioară, să înapoiază în capitala judeţului, reiuându-şi iarăşi cursul liniştit ai vieţei sale ; iar bieţi ţărani habar n’afi că ar fii şi pentru dinşl un medic, ci urmează a se căuta tot cu babele, cu leacurile şi descântecile lor, când sufer de vr’o maladie. Judeţele insă plătesc sume destul de însemnate cu medici de arondismente, fără ca ţărani să tragă vr’un folos real.
Gând, din întîmplare, vr’un medic vizitează vr’un ţăran bolnav, acesta oricât de bolnav ar fi, spune că nu’i-e nimica; căci nesciindu-1 cine e şi vâzîndu’l atunci, pentru prima oară, nu’I inspiră încrederea pe care i-o inspiră baba cu care a trăit în aceeaşi comună.
De aceea zic, ar fi bine ca cel puţin de 2 ori pe an, dacă nu la 2—3 luni odată, când vizitează medicu fie-care comună în parte, să facă vizită, dacă nu la toate fami-liele, cel puţin la 3-4, pe care primarul le ştie că trâesc mal în mizerie, să observe în ce stare de necurăţenie ’şi ţin casele, curţile, vasele de gătit bucate, locul nnde ’şl conservă lucrurile de mîncare, cu un cuvînt, întreaga gospodărie casnică să fie observată de dînsul făcând observaţîunile ce va găsi de cuviinţă, dând în acelaşi timp toate instrucţiunile necesare; iar ad-mmistraţiunea la rindul el, să facă ca toate disposiţiunile luate de medic, relative la salubritatea publică, să fie cu stricteţă eo-zecutate.
Este de neapărată trebuinţă, ca serviciul sanitar sâ’şl dea inima cu administraţia, ca să facă pe cât posibilitatea permite, a se înlătura mizeria în care înoată familie ţăranului incult; — să facă acest lucru, cel puţin acum, când holera pândeşte la hotarele ţârei, să găsească un loc răii păzit, ca să vină să ne facă îngrozitoarea şi secerâ-toarea ei vizită.
N. L
Carul funebru îndoliat era frumos impodobit încă de foarte multe coroane printre care putui vedea.- a soc. Tinerimea, România -Jună, Românilor din Viena, soc. Carpaţi, a familiei Brătianu etc., etc.
Panglicele carului afi fost purtate de Preşedintele Ligel locale d-1 Hernea, delegatul secţiei Brăila d. Petrovicî, de d. P. Râtescu, I. Trifonescu şi delegatul T. Severinulul d. Stătescu.
In urma carului veuiafi fraţii repausatu-lul, secţia Ligel, societăţile Ajutorul şi E-conomica, autorităţile şi un mare număr de cetăţeni. Ceea ce face mal mult onoare Pi-ţescenilor e că am observat că în împrejurări mari când inima în adevăr vorbeşte din adâncul ei, cu toţii, fără dinstincţiunl de vederi politice, şi-au unit regretele şi s’au făcut ultima datorie către marele patriot Gr. T. Brătianu.
Aşa compus cortegiul, ce devenea din ce in ce mal imposant, cu cât înaintăm înspre oraş, parcurse Bulev. Elisabeta, str. Şerban, piuă la bis. sf. Nicolal catedrala oraşului.
Pretutindeni pe unde trecurăm, stindardele cernite, arborate din timp de cetăţeni, fâl-fâiau tainic în aer, şi deşi zi de târg era, prăvăliaşi! la ora iya ’sl închiseră magaziile. Chiar natura părea că lua parte, împreună cu Piteştenil, la dureroasa procesiune — de unde dimineaţa prosomorâtă şi plumbuita, rece şi umidă, la ora 1 timpul plecărel rămăşiţelor lui Gr. Brătianu dă la gara, de-o-dată se însenină şi ’şl arătă soarele ei blând de primăvară.
La biserică să ţinură patru discursuri : d. Hernea în numele Ligel locale, ţinu o cuvântare cel l-ia. Apoi d. prof. Zoto, în-tr’un discurs simţit, arată pe scurt activitatea marelui patriot
După d. Sota vorbi delegatul Ligel din Brăila d. D. Petrovicî. Prin câte-va cuvinte rostite din inimă, arată ca şi românii de pe malurile Dunărei răsăritene, din cetatea Brăilei, n’au fost nepăsători la marea pierdere ce naţiunea română o simte. Arătând măreţul ideal, pentru care Gr. T. Brătiann îşi consacrase totul şi viaţa, termină invocând ca acel cari afi cunoscut şi iubit pe marele naţionalist, toţi acei cari astăzi îl plâng, Românii toţi, să lucreze fără preget pentru realisarea visului de aur ce urmărit-a cu atâta dor şi dragoste Românul dintre români Gr. T. Brătianu.
Al 4-lea şi ultimul discurs fu al talentatului tânăr universitar Antonescu. D-sa prin câte-va Vrrsuri eminesciane arătând nimicia soartei vieţei pământeşti, expunînd adevărata glorie neperitoare a omului, glorie ce nu se capătă nic! cu spada, nici cu strivirea, gloria de idei, pentru care gene-raţiuni întregi în urmă ’şl concentra stră-dâuuirele, arată că Gr. Brătianu a fost unul din acel oameni pentru ale căror idei şi i-dealurî numai posteritatea le va judeca, cuprinde şi îndeplini.
Dl. Antonescu şi Petrovicî au .fost viii felicitaţi. De la biserică ne îndreptarăm spre bariera Argeş. Trecând în dreptul a-resîului preventiv, garda făcu onorurile cuvenite marelui om. Onoare el.
La 3 V* ore, rămăşiţele sfinte ale lui Gr. T. E râtiauu apucară de la bariera Argeş, spra Tigvenl. D. prefect dădu ordin telegrafic autorităţilor din Curtea de Argeş şi Tigvenl pentru a eşi înaintea ilustrului luptător.
1recător.
ALEXI3 BOUVIER
CATALANA
înmormântarea
lui
T- Bbtiaeus
(LA PITEŞTI)
(Corespondenţa pârtie, al ziarului Lupta)
încă o zi mare, încă o durere adâncă încercat -afi Piteştenil MercurI 3 Martie a. c. Ei afi fost chemaţi a conduce la mormânt încă unul din rarii barbaţl, cari fac fala ţârei şi ai neamului românesc şi în special Argeşenilor. In Argeş s’au născut acel Goleşti şi Brătienil cari făcut-au cunoscut numele şi ţara lor în lumea întreagă. Şi tot Piteştul astăzi conduce la locaşul veşniciei pe cel mai desinteresat şi aprig luptător al tutulor românilor, pe marele naţionalist Gr. T. Brătianu.
De dimineaţă, comitetul Ligel locale împărţise în oraş un călduros apel către concetăţeni, anunţând ora plecărel cortegiului funeral de la gară.
La ora D/s comitetul Ligel, cu mal toţi membrii ei, delegaţiunî al societăţilor „A-jutorul" şi „Economica* cu un număr însemnat de cetăţeni dintre cel mal fruntaşi al Piteştulul, plecară spre gară în corpore. Aci d. Stătescu, delegatul secţiunel Turnul-Severin. depune o frumoasă coroană, precum şi d. D. Petrovicî, delegatul Ligel din Brăila, sosit în dimineaţă acelei zile, depune din partea preşedintelui comitetului Ligel şi în numele românilor din Brăila, o prea frumoasă coroană de violette cu trandafiri crâme.
Până la ora 2 p. m. abia se aşază cortegiul. Drumul ’l deschidea coroana secţiunel din Brăila. Apoi veneau pe rând câte 2—2 coroanele secţiunilor : Alexandria-Ba-câu, Buzefi-Focşani, Fălticenl-Teleorman, Ploeştî-T.-Mâgurele, Craiova-Dorohoî, Dră-găşanl Galaţi, Tecucl-Târgovişte, secţia centrală şi marea coroană fie frunze de stejar a sec. Argeş.
Coroanele afi fost purtate de ţeranl în costume naţionale din oraş şi satul vecin.
Intr’o zi, când eram la Marsilia, treceam pe strada Panier. Doctorul Fontaine, care me câlăuzia în umbletele mele prin oraş, îmi zise arătendu-ml o femee tânără, ca şi cum ’ml-ar fi arătat o curiositate :
— Un monstru.
Femeea pe care ’ml-a arătat-o părea să fie de doue-zecl de ani; bună, cu nasul fin, cu buzele groase şi cu fruntea curată a fetelor din Arles; sub umbra genelor lungi, ochii el negrii păreafi de o dulceaţă nespusă ; obrajii el aveafi culoarea caldă şi lucitoare a fructelor de miază-zi; când zîm-bia, două gropiţe ’l încadrai! buzele roşii; pe corsagiul negru, de un contur graţios, fişiul de muselină albă se încrucişa lăsând să i se vază o guşă ideală.
In femeea asta tot era frumos, bun şi blând. Ii zicea Catalana...
Iată ce era.
*
* *
Catalana era de duoă-spre-zece ani, când, într’o seară din Iunie, se în tăi ni cu Ange Herbeau pe drumul Corniche. Ochii le luară foc în acelaşi timp.
Ange era un flăcăii înalt, voinic şi graţios, care de trei ori făcuse ocolul lumii ca comptabil pe vaporul Amelie. Avea frumuseţea severă şi greoae a sculpturilor greceşti. Era de doue-zeci de ani.
De şase luni, Ange se lăsase de călătorit şi lucra în biurourile armatorului şefi.
Ziceam că după o zi caldă, într’o seară din Iunie, Herbeau se râcoria pe drumul Cerniche, când a văzut înteiu pe Catalana. Ange se luă după fata cea frumoasă şi cercă să intre în vorbă cu ea; Catalana fu mută.
După zece zile, tot la ceasul acela, Ange Herbeau revâzu pe fată, iar, iar nu răs-pnnse nimic.
In seara a un-spre-:ecea, ea refuză să primească scrisoarea ce voia şă ‘î-o dea el.
Atunci, fiind că creerul începuse să-’l ardă craniul îşi luă inima în dinţi şi se presentă la femeea la care lucra Catalana...
După trei luni erafi căsătoriţi şi se iu-biafi într’atâta... că vecinii’şl luară câmpii. m
ar •
Nici nu împlinise anul şi d-na Herbeau era mamă; îşi adora copilul şi se nebunia dupe bărbatul ei, se nebunia aşa de tare în cât.... îl punea coarne.
Explice cine o vrea; eu constat numai.
Şi vet inii ’şl luară câmpii şi de astă-dată, i pentru că fură ceasuri teribile îu casă!....
J ceasuri in care cercevelele ferestrelor ge-' mură sub isbitura mobilelor sfărâmate, în care răsună strigătul: „Săriţi, că me omoară 1“ în odaea lui Herbeau....
Dar, a doua-zi de dimineaţă, cei duol soţi plecau zimbind şi ţiindu-se de braţ, ducându-se fie-care la lucrul său.
Intr’o zi, pe la ceasurile zece de dimineaţa, Catalana se duse singură la atelier. Ange, tremurând, cu ochii turburi, cu buzele uscate şi arse, eşi până în drumul Corniche. ca să se mal încălzească la soare.
Un prieten, care’l văzu tremurând ca de friguri, ’l-a întrebat:
—	Ce al tu, Ange?
—	Me arde aci, arătă Ange înfigându’şi unghiile în piept.
—	Trebue să fii mal cu minte. .. prea îndrăgosteşti pe Catalana.
Prietenul plecă zimbind; Ange ridică din umeri şi făcu o strâmbătură de dispreţ.
Zece zile dea rândul a eşitast-fel, ca să mai dea plămânilor săi puţiu aer curat de Mediterana ; în ziua a unsprezecea, n’a mai putut să iasă din casă.
In ziua a doua-zecea, medicul care găsise frasa: „e ofticos," declară că n’are să a-puce ziua.
Catalana veni acasă tîrziu; peste noapte nu se auzi nimic în odae; a doua-zi de dimineaţă, ea bătu plîngînd la uşa vecinei . sale:
f — Herbeau a murit.... sărmanul meu bărbat.... Ce o să ne facem, doamne, eu şi fata...
Apoi toată ziua şi toată noaptea a stat în genunchi la piciorul patului în care o-dihnia trupul Iul Ange, plângând, rugându-se şi respingând pe cei ce voiau să o smulgă de lângă bărbatul el.
„Scumpul şi drăguţul de Herbean. “
Dupe o săptămână de la moartea lui Herbeau, lumea spunea că a văzut pe Catalana plimbîndu-se noaptea prin aleele de la Me-iihan, la braţul unui amant.
*
* *
Gurile rele sunt teribile.... o acusaţie circulă în aşa fel, că antoritatea, în urma u-nel autopsii negative, a trebuit să facă o perchiziţie acasă la Catalana.
Când agenţii şi medicul intrară în odae, j Catalana se făcu galbenă ca ceara , după un moment a trebuit să se ţie de o mobilă, ca să nu cadă ; apoi stăpânindu-şi slăbiciunea, îşi luă copilul în braţe, îl sărută şi zise :
—	Faceţi-vă datoria, d-lor... Bietul Ange, care ’l colo în cer, să erte pe cel ce mă acuză.
Agenţii scotociră sărtarele şi mobilele. Cu mania de imitaţie pe care o afi maimuţele şi copil, fetiţa lui Ange a căutat şi ea prin păpuşile scoase din sărtaie.
După ce obosiră căutând de geaba, a- \ genţii se plecafi, când Catalana, scoase un | răcnet teribil şi se repezi la copil.
Agenţii se întoarseră : mama, gâfâind, cu ochii holbaţi, a stat câte-va secunde, fără să poată să vorbească; un agent îna- , intâ.... atunci, zîmbind repede şi arătând ; un bricifi deschis, spuse	:	j
—	Fata se juca cu briciul ... Oh! ce
frică mi-a fost.	I
Agenţii se uitară	unul la altul, părînd j
câ’şl zice : anchetă zadarnică, autopsie fără j resultate. Nepăsători, el crezură, safi primiră această explicaţie şi se retrase, ce- j rându’şî scuze.
Copilul avea nişte praf alb pe buze şi ) pe vîrful degetelor.	j
Medicul rămăsese; când nu se mal auzi sgomot pe scară, el înaintă spre Catalana care se dete îndărăt.
—	Catalana, i-a zis el, dă’ml pacheţelul din mână.
—	Pachetul, nu’I otravă!
—	Dă’mi-1, îţi zic.
—	Dar nu e... vă jur.
—	Şterge copilul pe buze, altminteri, până diseară moare.
Catalana se năpusti la fată şi’I spălă buzele şi mânile ; apoi căzu în genuchi şi strigă 1
—	Oh 1 graţie ! să nu face-ţl să mă ghilotineze.
Doctorul luă pachetul cu praf, îl esa-mină şi zise:
—	Te ert pentru copil... De alt-fel pedeapsa ’ţl va fi mal teribilă: al să mă vezi în fie-care zi şi privirea mea are sâ’ţl aducă aminte de crima ce ai săvîrşit.
IMFOfUMATIUNI
Duminecă se va deschide la Athe-neti exposiţia cercului artistic din capitală.
D. Samson, inspector al poştilor ; şi telegrafelor a demisionat. Demi-I sia d-sale va fi primită pe ziua de j 1 1 Aprilie viitor.
I
î
!
I
I
Comitetul central al Ligel aduce mulţumirile sale speciale studenţilor de la şcoala de poduri şi şosele cari ati participat la înmormântarea regretatului Gr. T. Brătianu, prin o
!
delegaţiune numeroasă cu steagul so-cietăţel, mal punând şi o prea frumoasă coroană pe coşciugul defunctului.
Aflăm că celebra artistă Agatha Bărsescu va veni în Bucureşti cu o trupă vieneză pentru a da aci o serie de reprezentaţii, după care va pleca la Chicago.
Marele concert al secţiuni Ligel de Bucureşti anunţat pe seara zilei de 8 Martie, din causa morţel neuitatului preşedinte al Ligel Gr. T. Bră-tianu îu vreme de doliu să amănă erevocat pe seara zilei de 16 Martie viitor.
Brigadierul din artilerie care a străpuns cu sabia pe un guard comunal, va fi trimis înaintea unul consiliu de rezboitt sub acuzarea de rănire din care a rezultat moartea.
Evenimentul din Iaşi a relatat într’un număr trecut, că un individ Vasile Ifimoff, fost telegrafist, a fost prins falşificând mandate poştale.
Modul ingenios şi îndrăsneţ întrebuinţat de Efimoff pentru a stoarce bani, este poate unic la noi în ţară. Iată cum proceda îndrăsneţul escroc :
Cumpăra bianchete de mandate poştale si le complecta ast-fei: punea adrese fictive, atât depunătorului cât şi a primitorului, iară suma varia între 400—500 lei noi. înainte de a depune în post-pachet aceste mandate, aplica timbrele cerute dupâ^valoarea m ndatnlui, cum şi ştampilele sta-ţiunelor de nnde le expedia, stămpile ce şi le procura, în ascuns. Apoi semna şeful de gară, un nume fictiv, fapt care nu se putea controla imediat de oficiul care achita mandatul.
Mandatele, după ce le împacheta în post-pachet, le trecea într’o condică de expediţii, furată de la vre-o staţiune, şi se ducea direct la conductorii vagoanelor poştale, de la iferite trenuri, el semnau de primire, fiind cunoscut ca telegrafist. Pachetul sosea la destinaţie şi se aviza adresantul fictiv, care nu era de cât un complice al lui Efimoff. Acesta venea, se presenta la oficiu şi primea bani, care de sigur se îm-pârţeau în urmă.
Adese ori pentru a deruta oficiile poştale şi a înlătura ori-ce bănuială, însoţia mandatul cu o telegramă, tot fictivă.
Aşa a procedat falsificarea a vr’o 10 mandate, până când, într’una din zile, din întâmplare a căzut o telegramă fictivă în mâna unul controlor din laşi de la C. F. R. şl a cărei text a deşteptat bănuieli. Cerce tându- se lucrurile s’au descoperit.
Efimoff a fost imediat denunţat de controlor, poliţiei. Un sub-comisar se opunea la început să aresteze pe Efimoff, sub cuvânt că n’are mandat de arestare, şi nici nu l’a pus sub supraveghere..
Dacă el se află astă-zl depus, aceasta se datoreşte energiei domnului controlor de la C, F. R.
D-na Sihleanu a demisionat din postul de inspectoare a învăţămtn-tulul primar şi secundar de fete. De-misiunea a fost primită.
In locul d-nei Sicleauu va fi numită d na Ortansa Racoviţă* astual-mente directoare a externatului se. cundar de fete No. 1 din Capitală
Sâmbătă la Teatrul Naţional se dă în beneficiul distinsului artist Ioan Petrescu Traian şi Andrada tragedie de d-nil Yentura şi Leo-nescu.
Aseară s’a representat pentru prima oară această piesă. Este o lucrare cu multe calităţi şi bine jucată aşa că ar merita să atragă publicul la teatru.
Azi de dimineaţă, la ora 9 jum., un sergent de oraş din compania I din culoarea de Roşu, ’şl-a tras ud glonţ de revolver, pe când era în cazarma acelei companii.
Sergentul a fost imediat transportat la spitalul Colţea. Rana se zice, că nu e atât gravă.
Cerem prefectului de poliţie, o severă anchetă asupra cauzelor care a determinat pe acest nenorocit la un aşa act de desperare.
------^*>3=--------
Serviciul telegrafic
Madrid, 16 Martie. — Consiliul de miniştrii a aprobat impositul de unu la miă asupra operaţiunilor de bursă. Se va depune un proeet pentru reorganizarea corporaţiunil agenţilor de schimb.
Viena, 16 Martie.—împăratul s’a întors din Elveţia. I s’au făcut ovaţiunţ la sosirea lui.
» K JUV1A
nvinr" fr»
Roma, 16 Martie. — D. Esarcu a fost primit azi de regele în audienţă de concediu.
Petersburg, 16 Martie. — Ştirea că negocierile ruso-germane comerciale sunt considerate ca neiBbutite este neîntemeiată.
Respunsul Rusiei la propunerile germane va fi expediat după Paşti. Guvernul rusesc e dispus a face toate concesiunile cari să nu fie păgubitoare industriei naţionale, şi cari să nu o viseze de protecţiunea necesară.
Berlin, 16 Martie. — Consiliul federal a aprobat procedeul privitor la aplicarea scutirilor şi reducerilor de taxe în vigoare statelor, cari nu se bucură de beneficiul naţiunii celei mai favorisate.
Dieta a adoptat legea electorală în a treia cetire.
Viena, 16 Martie. — „Polit. Correspon-denz“ afiă din Roma că Papa a decis a nu se schimba nimic în prr gramul de peleri-nagil ce se aşteaptă în timpul jumătăţii a două a lui Aprilie şi cari trebuie să com-ciză cu nuntă de argint a perechiei regale. Se aşteaptă la această epocă pelerini din Austria şi Germania.
Chicago, 16 Martie. — Consulatul german a fost distrus în parte de un incendiu. Archivele au fost scăpate.
Blankenbnrg pe Harz, 16 Martie. — O j explozie de dinamită a omorît azi 7 lucră-I tor! în mina din Volks-Marskoller.
New-Castle, 16 Martie. — Salariul constructorilor de maşiui, cari primesc 25 fr.
| pe săptămînă, va fi redus cu 10 la sută. | Ai celor-l’alţl constructori de maşini cu 5 la sută.
j Lisabona, 16 Martie.—„El Diario Po-î pular* semnează, sub toată reserva, svonul despre proiectul guvernului de a reduce cuponul datoriilor interioară şi exterioară la 50 la sută plâtibile în hârtie.
Budapesta, 16 Martie.—Un auelcupis-I toi a avut loc după amiazi între deputaţii Beksci şi Polonyi. Nimeni n’a fost rănit.
Ştiri mărunt©
• •	B r»(' i r	* .	,	rrlf4f>V	f'
Citim îu Vocea Botoşanilor-.
La vama din BurdujenI se fac mari dificultăţi iudigenilor mai cu seamă cari vin de la safi trec la Iţcanî, şi cari nu se bucură de bunele graţii ale d-lul şef vamal.
Ne-am convins că pe când unor străini fără nici un document li se facilitează trecerea, indigenilor li se cer paşapoarte, chiar dacă afi certificate de legitimaţie de la comuna de reşedinţă unde domiciliază şi cer bilete pentru 49 ore.
Ba mal mult de cât atât: am văzut că s’a făcut dificultăţi unui cetăţean cu toate că avea paşaport român, dar expirase de câte-va zile.
Drept compensare autorităţile de dincolo întrebuinţează aceleaşi măsuri ca represalii.
Şeful vâmei are o atitudine agresivă faţă cu acel ce i se adresează şi ar fi de dorit ca cel puţin pentru viitor să’şl mal calmeze temperamentul violent şi să se adreseze la fie-care cu blândeţe şi moderaţiune.
N’ar strica ca autorităţile superioare să intervină şi să cheme la ordine pe cei ce cred că având puterea îu mână o pot eser-cita după bunul lor plac.
Ni se comunică uzmătoareje :•
Meetingul pe care-1 organizază israeliţiî pământeni din Capitală va avea loc îndată dupe terminarea discuţiunilor legel asupra învăţământului primar.
Ziua si locul întrunirel vor fi anunsate.
Aflăm cu plăcere că d. Emil Macrian intern al Spitalelor civile ’şi-a depus cu un strălucit succes, al doilea doctorat înaintea Facultăţii de Medicină.
Numărul de Duminecă al reviziei Sep-tămână Ilustrată cuprinde afară de portretul deputatului V. A. Morţun şi alteie, o prea frumoasă ilustraţie umoristică „Luleaua lui Pacală*■,» tragedie în 6 tablouri
Materie plăcută variată şi folositoare, ca tot d’a-una.
FETIREOEIRX
Trupa română de opereti, a teatrului naţional din Craiova, ya da în teatrul Bulevard Duminică 7 Martie 1893, prima representaţie a piesei Mlkado operetă burlescă. Biletele de intrare se găsesc, dupe acum, de vânzare la casa teatrului-, în toate zilele, de la ora 10—22 a. m. şi de la 2 ore p. m. in sus.
Săi» băilor Eforiei. — m tot timpul postului Baluri mascate Marţea, Jouia, Sâmbăta, şi Duminica.
Circul Sidoli îu fie care seară reprezentaţii variate ca Pantomima Circul sub apă.
Teatrul HugO. In toate serile reprezen^ ' taţii date de trupa de Varietăţi.
Coloscul Oppler. —In toate serile reprezeu-aţiî de de trupa de varietăţi.
Cafeneaua «Naţionala.» — in fie-care seară concert.
E01Y1J4 A îi *
- L
Corpurile Legiuitoare >
CAMERA
f Urmarea şedinţei de la 4 Martie iSgj).
Şedinţă să redeschide la o”a 4.
D. General Lahavari c re să se ia in discuţie proectul de lege prin care se deschide uu credit de 193,000 lei casei de do- j taţie a oasiel.
i Camera admite, după ce d. C. C. Do-
www.dacoromamca.ro

•*a*usuvs9mrxm»i&
L u p fr â
brescu, protestă contra întreruperel discuţii legel înveţămîntului primar.
Legea se votează.
Să reintră în discuţia pe articole a legel învâţâmîntulul primar.
Se dă citire art. 1.
D. C. Do brescu-Argeş spune câ-1 pare râu că n’a putut să vorbească în discuţia generală, mal ales că nimeni din cei cari aQ vorbit nu au adus nici căldură în discuţie. D-sa spune că se teme ca să nu fie numai un pretext afirmarea d-lul ^ministru, că cere măsuri arme în contra învăţătorilor pentru-că ei ar fi socialişti.
D-sa nu ştie să fie vre-un învăţător socialist. In Germania unde socialiştii sunt tari, au oameni de valoare şi dau la lumină scrieri importante şi tot învăţătorii nu sunt socialişti, din potrivă la ei a făcut apel împăratul Germaniei ca să lupte în contra socialiştilor. La noi s’a luat însă un obiceiti, de câte-ori autorităţile locale viu in conflict cu un învăţător ’l acuză de socialism, fiindcă ştie că e o acuzare, care nu e nevoe să fie probată.
D sa cere să se dea toată independenţa învăţătorului, căci numai fiind ajutat şi încurajat el poate lupta contra piedicilor de tot soiul ce i se puue. La noi, ca nicâeri, iniţiativa privată nu face nimic pentru şcoală. De ce?
Pentru că nici guvernul nu a căutat să facă propagandă în acest sens. Episcopii noştri! numai prin propagandă, au reuşit să facă populaţia|să clădească biserici chiar şi în toate cătunele. In Transilvania cetăţenii să interesează de şcoli, el plătesc
12,000,000 pe an.
D-lor, dar e ridicul când ne gândim că chiar barb ra Algerie întreţine, 8000 de localuri de şcoală.
D. Dobreccu, cere ca să nu să facă nici o deosebire între ţăran şi orâşan, să se predea şi în şcoala primară de la ţară a-celeaşi materii cum se predă la oraş. Şi pentru-că trebue să se ţie seamă şi de veniturile statului să se pue un profesor pe două clase la sate ca şi la oraşe. Dacă e vorba, că tot nu sunt mijloace, apoi se poate pune o taxă pentru frequentarea liceelor şi gimnasiilor, căci acestea asigur o carieră, pe când şcoala primară este strictul necesar pentru viaţă.
D. Dobrescu, cere ca şcoala normală de învăţători să fie tot aşa, ca şi acea pentru institutori. D sa combate idea că învăţătorul n’are nevoe de cultura institutorului. Din potrivă el trăind într’un mediu rebel, într’un mediu lipsit de cultură, trebue să vie înarmat bine, ca să lup e victorios.
In ce priveşte chestia străinilor, d-sa este pentru orimirea în şcoli a fiilor israeliţilor pămînteni, cari sunt oare-cum asimilaţi şi se vor asimila cu timpul.
D. Cuza. — Este imposibil. Veniţi la chestie mai bine.
D. Aslan.—Da, vorbiţi de art. I.
— D. Dobrescu. — Văd că Camera mă ascultă cu plăcere.
Preşedintele. — Veniţi la chestie. Voci.—Lâsaţi’l să vorbească.
D. Dobrescu susţine că evrei pămînteni din toate ţările au făcut de multe ori sacrificii pentru ţară. Ei s’au asimilat.
D. Cuza.—Ce înţelegi prin asimilare ?
D. Dobrescu.—Ea vorbesc de asimilarea psihologică,
D. Cuza.^Apăl eu cer asimilarea fiziologică.
D Dobrescu. — Astea sa le discutaţi lă Academie (aplause, rîsete).
Oratorul termină, propunînd un amendament în sensul ideilor emise.
Camera, ne mai fiiud în număr, şedinţa se ridică la «ra 51/,.
Şedinţa de la 5 Martie i8gj
Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. sub prezidenţia d-lui Gr. Triandafil.
Prezenţi 95 d-ni deputaţi.
Se votează două recunoaşteri.
D. Boldur-Epureanu Jdă citire raportului şi proectului de lege prin care se a-cordă împămintenirea d-lul dr. Jurim.
D. N. Ccaur-Aslau combate proiectul. D-sa e contra împâmîntenirel ovreilor. Spune că nu-î destul ca un deputat simpatic ca d. Boldur să susţie pe cine-va, pentru ca să fie primit la guvernarea destinelor acestei ţări. (apl.)
D. Boldur-Epureanu spune că d-rul Jurim este de 25 de ani medic iii Botoşani, om corect şi desintcresat.
D. C Bobeica, să felicită că e simpatic Camerei, şi aceasta nu o datoreşte de cât faptului că de două-zeci de ani în parlament a susţinut tot-d’a-una cauzele drepte. D. Aslan uu s’a ocupat de chestia personală în joc, ci ca de obiceiu a pus chestia naţională. Nu ştie de ce combate d. Aslan tocmai un om sărac şi cinstit, pe medicul care tot-d’a-una a dat concursul seu săracilor intr’un mod dezinteresat, (apl.)
împământenirea d-rului Jurim se votează cu 57 bile albe, contra 22 bile negre.
Să votează proectui ae lege prin care să deschide un credit de 120,000 de fr. pe seama Casei de Depuneri.
La ordinea zilei urmarea discuţii pe articole asupra proectului de lege pentru învăţământul primar.
D. A. C. Cuza răspunde d-lul C. Do-breseu-Argeş în chestia ovreilor. D-sa contestă că ovreii s’ar li ilustrat prin servicii aduse vre uuei teri. Contestă că el pot fi ăsimilaţl, căci d-sa considera asimilarea din punctul de vedere fisioiogic, adică contopirea evreilor îa poporul în mijlocul căruia tr&esc după cum alimentele să asimilează organismului.
D-sa sfîrşeşte propunînd un amendament
în sensul că „îuvăţămâutul primar va fi gratuit şi obligator numai pentru fiii de români. Străinii, afară de cei din Dobrogea, nu vor fi primiţi de cît plătind o taxă ce se va fixa de ministru, care în caşuri excepţionale va putea acorda şi scutiri ‘ A-cest amendament spune a-sa a fost primit de ministru şi de delegaţi.
D. Păsăreanu propune ca pentru copil de la 7-8 ani învăţămîntul să nu fie obliga toriă.
D Butculescu şl Teţcanu se asociază la amendamentul d-luî Cuza.
D. îi. Ceaur-Aslan propune un amendament în sens ca „învăţământul primar nu va fi gratuit şi obligatoriu de cât pentru români.
Străinii nu vor putea fi admişi de cât dupe ce se va aplica obligatorii Ja toţi copiii români."
D. Raportor declară că comitetul delegaţilor a respins toate ameudamentele afară de acel al d-lul A. C. Cuza, pe care ’l-a primit. (Aplause).
D. N. Ceaur-Aslan ’şi desvoltă amendamentul.
SERATUL
Şedinţa de la 5 Martie
Şedinţa se deschide la orele 2 ’/« sub pre-sidenţia d-lui G. Gr. Cantacuzino.
Presenţi 68 d-nl senatori.
Se fac formalităţile obicinuite.
Se votează recunoaşterea d-lui Nec. Tur-cuieţ, din jud. Covurlui, vot ramas nui în şedinţa de erl.
Se mai votează recunoaşterea d-lor Va-sile Gh. Borgovan din Bucureşti, Nic. Brân-duşi, farmacist din Bucureşti, Grigore la-cobsohn diu Bucureşti, Neculai Vilara, român din Transilvania. Votul asupra recunoaştere! d-iui Stroie I. Beloiu este nul, neîntrunind riiajoritatea reglementară.
Se puue la vot naturalisarea d-lui F. Mandy, fotograf diu Bucureşti şi votul este iarăşi nul.
Şedinţa se ridică la 3 V* Şi senatorii trec în secţiuni.
UL TIME WFORMA Jll
Curtea de casaţie a pronunţat astăzi hot >rîrea sa în recursul făcut de princesa Gorceacof în procesul milioanelor ce fa fost in ■ tentat de fratele şeii prinţul Gri-gorie Sturza.
înalta curte a respins 8 motive de casare iar asupra a două a făcut diverginţă de opinie.
Motivele rămase în diverginţă sunt asupra cestiunei de a se şti dacă donaţiunea mai multor moşii făcută de defunctul prinţul Dimitrie Sturza fiicei sale prinţesei Gorciacof este valabilă saii deghisată. Prinţul Gr. Sturza susţinând că donaţunea e deghizată Curtea de apel din Galaţi a anulat aceqstâ donaţiune.
Procesul se va pleda deci din nod înaintea înaltei curţi la 17 Martie numai asupra motivelor de casare rămase în diverginţă.
In ziua de 10 Octombrie anul trecut unul diu reporterii Luptei aflân-du se la ministerul do intsrne, a întâlnit acolo pe mal mulţi poporenl al bisericei Banu diu Iaşi, depunând o plângere împotriva epitropilor a-celei biserici.
Acea plângere a fost înregistrată sub No. 7360 din 10 Oct. 92.
Reporterul nostru a înregistrat a-cest fapt în numeral de atunci al Luptei şi pentru această înserare epitropil în chestiune ne-aU chemat în judecată înaintea Cur ţel cu juri din Bucureşti, unde suntem citaţi pentru ziua de 9 Martie curent.
Pentru a nu da loc la discuţii i-nutile înaintea Curţel, am cerut prin o petiţie adrt sată ministerului de interne o copie după plângerea popo-eenilor bisericei Banu din Iaşi. După un şir de trăgânirl, d. Deşliu, inte ligentul secretar general al ministerului de interne, ne-a refuzat copia cerută şi pentru a se arata mal in-inteligent de cât e generalminte cunoscut, n’a voit nici să pună pe petiţia noastră rezoluţia prin care ne refuză copia cerută.
Evident că această copie o vom cere şi obţine prin mijlocirea curţel, dar am ţinut să relevăm procedarea d-lul Deşliu, într'o Împrejurare atât de simplă. Ce ne putem aştepta de la acest om într’o chestiune unde i se cere oare care iniţiativă şi ho-tărlre ?
*3	V , *5	—.
Senatul s’a ocupat azi în secţiuni | cu studiul proectului de lege asupra I taxelor comunale. Acest proect va fi j foarte mult modificat.
Comitetul Socielaţei Presei ne comunică cum că balul mascat ce era să se dea în sala Băilor E-for iei, mâine Sâmbătă 6 Martie, s'a amânat pentru o săptămână, din cauză că n’ad sosit încă cadourile pentru Coti Hon.
Mâine vom anunţa ziua, balului.
Camera a votat azi indigenatul | d ralul Jurim din Botoşani.
Aseară a avut loc fogodna amicului nostru, d-rul Marcel A. Brânză, profesor, cu gingaşa domnişoară Ca-liopi C. Anastasiu.
Trimitem tinerilor logodiţi silice* rile noastre urări de fericire.
Azi la orele 1 p. m., a avut loc la biserica sf. Gheorghe noti cere-j monia funebra a repausatulul Al.
Teriachiu, fost ministru, j Regele era representat prin d. col. Perticai, adjutant regal, guvernul prin d. L. Catargiu.
Uu batalion din Geniu cu muzica şi drapel atl dat onorurile.
Senatul s’a ocupat în şedinţa de azi cu indigenate şi petiţiunl.
la tribuna Camera contra membrilor baroului.
Mal multe ziare cred că idea disolvâril Cameril câştigă mult teren.
""bIbl'i o g r &~fTe
A apărut „Doina* conferinţa d-lul Si-meon C. Mândrescu, ţinută la Ateneul din Bârlad.
Se poate comanda de la tipografia Caţa-tany din Bârlad. Preţul unui exemplar 50 bani.
Bursa «3in Sfre" ssăiarte
16 Martie 1893
Astă seară la orele 8 şi jum. va avea loc în sala Facultăţel de Medicină conferinţa d-lul Ion Cărbu-j neanu, licenţiat în litere, î Subiectul conferinţei va fi Teoria asupra evoluţiunea lacunelor.
Arton
Ziarelor din Viena se scrie din Iaşi următoarele :
In timpul şederel sale în Iaşi, Ar-ton a încasat o sumă de 1,000 lei, la casa de bancă I. Neisehotz et C-nie. Plata s’a făcut ast-fel: La 8 Ianuarie casa de bancă în chestiune primi de la agenţia Băncel României de la Londra depeşa următoare : „Plătiţi . lui Iacob Wachtel Hotel Brinder Iaşi 1,000 franci (o mie) în compt. (semnat) Decker44 D. Iacob Wachtel intendentul Hotelului Binder, se prezentă la banca Neuschotz pentru a lua suma aratată, el explică că această sumă nu-I era lui adresată, dar unul călător care e în ho telul său, d. Ed. Radburn.
In uima acestei explicaţiunî, prudentul casier al băncel hotărî ca de primire să iscălească şi Wachtel şi Radburn, ceia ce se făcu fără greu* tate.
Natural că nimene nu banuie că Arton s’ascundea sub numele de Rad bura- Arătându-se exemplarul original al semnăturel Ed. Radburn. care se găseşte pe chitanţă, s’a văzut că n’a putut fi scris de cât de mâna lui Arton.
Se poate conchide de a*cî, că Âr-ton n’are asupră-şl sume tocmai însemnate de bani, şi trebue să se gă-sască adesea în mare lipsă, din causa deselor urmăriri al căror obiect este. Se poate de aseminea conchide că Arton posedă, la sucursala Bâncel României din Londra, care a ordonat plata celor 1000 franci prin Banca Neuschatz, bani plasaţi sub numele de Decker.
s«esi*s
AienenS Român
Dupe cererea d-lul Constantin I. Lupu conferinţa d-sale „Instrucţiunea la Sat44 anunţată în programul general pentru 14 Martie, se va ţine Sâmbătă 6 Martie corent orele 8 şi jumătate seara.
Intrarea liberă.
Pentru locuri reservate în loji, se plăteşte un lefi de persoană.
* «
Duminecă 7 Martie corent, orele 8 şi jumătate seara, Domuul A. Vla-buţă va ţine conferinţa sa „Onestitatea în Artă44.
Intrarea liberă.
Pentru locuri reservate în loje să plăteşte 1 led de persoană.
Ultime Telegrame
Eforia Spit. Civile
PUBLIC AŢIUNE
In ziua de 5 Maiu 1893 orele 4 p. m,, | se va ţine licitaţiune publică orală la Efo- j ria spitatelor civile str. Colţii 38, pentru j închirierea morii, edecurilor şi dependinţi-lor sale situate pe apa Doftana (Moşia Slobozia Vrăjitoarea jud. Prahova) pe uu termen de 5 ani cu începere de la 23 Aprilie 1894.
Condiţiunile de licitaţiune se pot vedea în toate zilele şi orele de lucru la serv. Bunurilor Eforiei.
D-niî concurenţi, pentru a fi admişi la licitaţiune vor depune ca garanţie proviso-: rie lei 1140 în numerariu sau efecte pu-i blice garantate de Stat. j Se pune în vederea amatorilor concurenţi ; art. 47, 50 din legea eomptabihtăţel generale a statutului.
Eforia Spit. Civile
PUBLIC AŢIUNE
In ziua de 6 Aprilie orele 4. p. m., se va ţine licitaţiune publică prin “oferte sigilate la Eforia spitalelor civile str. Colţii 38, pentra darea în întreprindere a întreţinere! parcului de la Sinaia pe un nou termen de 3 ani cu începere de la 1 Maiu 1893. D-nil concurenţi vor depune pe lîngâ ofertele lor şi câte o garanţie provisorie de lei 181 50 bani în numerar.
Condiţiunile de întreţinere şi caetul de sarcine se pot vedea la Serv. Bunurilor E-foriel în toate zilele şi orele de lucru.
Se pune în vederea d-lor amatori art. 47—50 din legea comptabilităţeî generale a Statutului.
^O&LELE SECRETE
[ NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ
| vindecă după cele maY noul metode radical fără i durere şi împedicare, după experienţă de 22 ani Specialist în boale lumeşti
DR* TKQR
— No. 1, Strada Emigrata, No. 1. — intratea numai prin Strada Sfinţii Voevozî Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentrn fie-care.
ILdv ocaf
— Iaşi, Strada Zlataust, No. 17 —
Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură puue la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat.
Paris, 17 Martie. — D. Andrieux intervievat, ,a declarat că nici un membru al corpului diplomatic nu a figurat vre-o dată pe lista lui Reinach.
Decanul baroului a adresat o scrisoare d-lul Ribot în care protestă contra acusa-ţiunilor de indiscreţie ce d. Ribot le-a adus
j Dr. Mittovici
I Strada Câmplmeaiui $o« 25
Consultaţii 12—2 şi 6—8.
Doctor. Cui. D. iiclescii
OCULIST
* — 10, Strada Căpitan Pănn, 10. — Orele de consultaţiunî de la 2—4 p. m.
IAŞI.
____ a
Doctoral Mendonide
Strada Sfiinţil, No. 8.
— intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie in toate zilele de la 6—8 oare seara.
Cel susai efl 'ti
MAGAZIN DE PÂNZERIE ŞI LINGE RIE
23 Strada Smârdan 23 (Casa Ghermam) vis-a-vis de băcănia Lăzărescn t	(fosta Dobriceanu)
Bine asortat cu tot felul de Olănzî şi Madipolon Şervete, Mese, Prosoape.
Lingerie de Dame şi Bărbaţi
& u sosit
pentru sesonul de vară, diferite toalurl percaline, ' pentru rochi etc.
CIORAPI, BATISTE
Trusouri compleete cu presuri cele mai eftine
Feste £0,000
bucăţi de Broderie se vinde cu preţul fabricel
Pieheturl, Melino, Indian, etc.
NB. Atelier spec al pentru comanzi de cămăşi bărbăteşti, croială franţuzească după sistemul d-lul Paul Ozouf din Paris, dirig. de
Ştefan Elnch
fost amploiat mulţi ani la d-nu G. Poloni
PREŢURILE. CELE MAI MODERATE
Filip I. Gesticone
AVOCAT
Bulevardul Elisabeia 59 Orele de consultaţie: 8—10 dimineaţa şi de la 4—6 dupâ amiazi.
Viena	Fior.	Paris	F ranc *
Napoleonul....	9.61	Rei. fr. 4i/, la o/,.	10605
Jmper aiul . . . .	—	n ii 3 „ „	96.95
Livra turcească	1085	„ R. a. 4*/ui> n	—
Arg. c. hârtie . .	100-	„ ltal 		92.57
Rubla		127.75	„ Un. 5 . . . .	641U
Credit-Anstalt .	349 35	Fxt. Esp . . . .	355.53
Rent. perp. austr.	98.90	Imp, grecesc . .	597.18
aur „ .	117 —	Banca otomană .	50468
aur ungară.	11580	Dat. unif. Egipt.	504.37
arg. austr..	9860	I oturi turceşti. .	93.62
Scb. asup. Londr.	121.45	Cec asup. Lond .	25.17
„ „ Parisul.	48 22	Sch. asup. Yieuel	205.50
„ „ Berlin.	59.40	„ „ Amst. .	206.06
„ „ Amster.	100.45	„ „ Berlin .	121.78
„ „ Belgiei.	48.15	„ „ Belgiei.	5 3 2
„ „ Italiei .	46 20	„ „ Italiei. .	3*!u
Tendinţa fermă .		Tendinţa slabă.	
Berlin	Mărci	Londra	L. St
Napoleonul . . . . Ren. R. aur 5 >/q. C. F. R „. F. aurAi/t,. Imp. mun. Bucur.	16 24 97 90 8490 84 60 97.80	Noul cous. eugl. Banca Româu . . Schimb, as. Paris, „ „ Berii d. „ „ Amst.	s»»/w 6 Vi 25.35 20.56 12.03
Rubla		 .	216.15	Paris (Bul.)	Franci
Disconto-Geşel. .	191.50		
		Rent. franc. 3> u-Italiană . .	96.96
Sch. asup. Londr.	20.335		92.65
„ „ Parisul.	80 95	Banca otomană .		
„ „ Amst. . „ „ Vienel	168 50 167,70	Tendinţa slabă. Francfort	Mărci
„ „ Belgiei.	80.90		
„ „ Italiei	77.50!	' Rent. R. aur 5«/,	98 25
Tendinţa slabă.	li . » » 4'J/u		84 60
Hemoroîdele
se vindecă radical cu Pilulele antihemoroidale Kirită şi cu alifia balsamică. Fie-care cutie are instrucţie şi descriere detaliată Pilulele 2 lei, alifia 3 Iei.
Pentru provincie se adaogă porto.
De vânzare numai la farmacia Al. Bozo-ceanu Str. Clemenţei 27, Bucureşti.
Oe arendat
Se arendează de la Sf. Gheorghe 1894 moşia Grieştii sau Iazu Mucului din jud. Vaslui. Moşia are o întindere de 500 fălci sau 716 hectare, are acarete bune, vie, livadă, iaz cu peşte şi locuitori suficienţi. Departe de gara Buhăeştî, o oră şi trei sferturi. Doritorii pentru ori-ce desluşiri se pot adresa în Bucureşti strada Piaţa Amzi No. 5 la domnul Paul Arion.
Charmillas ceasornice de
GENEVA
Adevgrâtul ceasornie, fin de si&ele, est* fără contradicţie, Charmille de Geneva : Prccmunc, Se-UditaU, Elcg*n(ă.
Acest ceasornie, abia de erî, «are este deja atât do apreciat şi de răspândit în teat' Kuropa, este ultimul cuvânt al artei mecanice; el es^e inoxidabil, inalterabil şi nemagnetizabil neimitakil; fie-care piesă devenită defectuoasă, poate fi înlaeuita de erl-eine nefiind ebiar ceasornicar.
Minutarele se pun singure la oră printr’c simpli presiune. — Franţa, Germania, Austria, Englitera, Italia, Busia si Statele-Unite uu cer de eât: la Gharmill* de Geneve.
Cu mare greutate şi mari sacrefieil, am ebţinut a avea singura concesiune pentru România întreagă. Pun aceste ceasuri în vânzare chiar de azi, garantate pe 2 an%, pe preţul derisoriu, de 20 lei bucata, cu O mica augmentaţiune pentru acelo bogat decorate, şi eu «util do oţel 85 1*1 sau de argint cu 35 lei.
Acord un rabat de 5 la sută pentrn ceasornicarii şi revânzătoril cari vor cumpăra cel puţin 6 bucăţi.
1,000 asemenea ceasuri sunt ic continuu disponibile, in renumitul magasin.
Th. Radi von, 31, Calea Victoriei
^dministraior de i^oşi©
Un vechiu absolvent al şcoalel de agricultură cu practică de peste 20 ani ca administrator ia diferite moşii mari din ţară, doreşte a se angaja ca administrator la vr’un domn proprietar sau arendaş. Doritorii sunt rugaţi a se adresa prin scrisoare sau personal la d-1 S. O. Grosvald, bancher, strada Ştefan cel Mare, Iaşi sau la d-1 Grigori Cli-mescu, arendaş—Gara Buhăieşti.— Judeţul Vasluiu.
De vânzare
Casele de pe Bulevardul Elisabatha (fost grădina cu cal) No. 65, compuse din 11 odăi, pivniţe pe lungime de 20 metri, in-stalaţiune de apă; construite din nou în 1890.
Doritorii se vor adresa d-lui locotenent Ursachi la şcoala Bistriţa, sau la d. Al. Lef-teriu redacţia ziarului Lupta.
18
format 6 din fabrica Marinoni se află de vânzare în condiţiuni foarte avantagioase. A se adresa la d.
Iosef Schwarz & Co-
Strada Stavropoleos No. 1.—Bucureşti
iuiius Loeffler
INGINER CONSTRUCTOR DE MORI ^Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general ai fabrice! de maşini IfîainaE e4 G-nâe din Buda-Pesta.
Biurou technic pentru ori-ce fel de instalaţiunl industriale.
Diferite maşini, turbine, Val-ţurl ong. Ganz.
Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri originale Dafour et C-uIe (Thal).
Instalaţiunl de lumină electrică.
PreţurişicondiţiurJ foar-j te avantagioase.
www.dacoromanica.ro
LUPTA
imurtxiraH'
BSimOU TECKUIC. — STRADA COLŢ! 59
ESPOSIŢIUNE PERMANENTA
A
IffiâSIiSELOR AGRICOLE
„KC. B'ECKEET”
î*«m£aâ Etlesfeică şl Tra&smisira&sa F©tţel
k- R fi N ELECTRICITATE
FABRICI DE CURELE
Unelte şi Obiecte de Exploatare
pentru industrie şi agricultură
Cataloage speciale la cerere.

Representant generai şi depositar ai renumitei Fabrici TH. FLOiHER din GERMANIA Bucureşti — Strada Bibescu-Vodă 1, 2 şi 4, şi Strada Sniârdan No. 2. mal mare d e p g s i t de i © i feiiil «8 e ;iî a ş i k ■ ş i(£■ si s 1 f © a gj
d© © soliditate şi perfecţiune neîntrecută,
«30
■ .a*, n.
: ; ..
de oţel perfecţionate, — Pluguri eu 2, 3 şi 4 Brăzdare, tot-d’a-uija 400 — 500 Plugari în depou
Pluguri cu semâi'sător de porunb, pluguri normalei
Recomandă pentru sesonul curent:
i 1 @ şi T © r ă,
)Ljl t a i
„*ăia
/( ŞŢ
0 d .< b ÎBuWi i •* r
d© 6, 8, IO, şi lî cai putere
trremâate cu cea mal inadă dist^.icţiune adică cu urnea
ZLC	MEDALIA JDJEH AUR
(La concursul de Treeră-tori de Sa Herăstrău SS3I)
Aceste maşine îndeplinind toate cerinţele agriculturel din ţară—o asemerea garnitură adică'. Locomobiiă şi treerătoare s a cumpărat de onor. minister de Agricultură pentru
«. şcoala centrală de Agricultură de la Herăstrău.
Maşine de tăiat pae şi fân
.>■10 fii ;
1 Ly.^t	4*1 I
" ''Oiedufij ib fj,iq „ 1,	£1 r©
•jCO.u. skAIQ-#1 Ia p .i'ijH :<î î /*'-■	* «Oif . ,	!!.	::-Z Li O
0.«4.a '<«><»•• d t,	_ 0 Ofi.
tHÎ'f-'S j.î,. î ’>• ,v.fi ui. fs
S E M A H A T O. R I
manuale, în lat şl î« rîndurî
TS1IORB sistem Fernolet şi „latent Heid“
în diferite mărimi
V â n Urători
perfecţionate de toate mărimile
Maşine de Secerat şi Legat
MAŞINE DE FĂCUT HURUITA
manuale şl cu manegld
Tocători de Sfecie
din cele mai renumite fabrici
în diferite mărimi Răriţi,. Cultivatorî9 ŢăvăSyqţ.
GREBLE UE F A N
perfecţionate sistem Holingswortli şi Tiger
BATOZE DE PORUMB
manuale şi cn abnr
DE FEB FLEXIBILE S!
în diferite mărimi
POIFE
pentru spălatul cazanelor, de incedifl. şi de grădini
Pietre dş moară france se
de I-ma calitate J)inrenumita fabrică ,,fîrande sod£t6 Jleulifere DUI’ETT & Co.“, la Portă sous Jouarre (tot-d’a-una 30?>40 perechi în depod)
Hori pe postament, de fier şl lemn simple, duble, triple şl quadruple
Tot felul de unelle agricole
Muşamale, părţi de reservă, curele etc.
1	, V	.. iU	J. :J
Deposit dc Case de Fier şi Oţel din renumita
Fabrica „ A D E “
oferind absolută siguranţă contra focului, spargerel şi cădere! (tot-d’a-una 20—30 bucăţi în depoă).
Representantu! general pentru ilegalul României al renumite: Fabrici
Societate p© acţiuni H. PAtiCKJCH Landsbarg a. W. Germania
Pentru Maşine de abur, (de 6~isoo cai putere) cazane de abur patentate, Turbine, Motoare de gaz şi benzină, Instalaţiunl complect pentru fabrici de spirt (velniţe)
Herăstrae mecanice, Miori de măcinat şi de roşnit original Vulcan
o Qf»
MOTOARE OE PETIT 0„ L, etc,
Garanţie pentru buna funcţionare şi imaterial solid
MARE DEPOU
de.
Maşine Agricole
Locoinobile şi Treerătoare Maşine de secerat şi de cosit Pluguri, TriorI, Ydnturătoare, etc.
iîl, LFfEffflESKLR ’v
Bucureşti
Stf. Stavropoleos 75, ţi Casărmei 77.
Curele de -Transmisiune
PRIMA CUALITATE ENGLEZEASCĂ
F11 r 111111 .d e Cauciuc
Hondele, Coarde şl YssbSş de pa^câufî,
r' > FWfbmi da 04a#pâ,
J&şbest, Mancmetri, Sticle de nlveî,
3 «1. U. '.fi iV ■	■	:■ h ij7î/7A*.•!	-» a -.d7	- ,j0î
umxaesssms^sEsasssEas^SBS&rsi^msssiî&
De wiMare
wrw ţi Şi &	41 ‘ 4>
tio Li i vi-	*	ţ- f" L' ‘i “U J ' V
ă?uEubac penlru şters, Ciocane pentru mori
t85" Stobiaete	®fă.ur—ITeallî®. -ftata şbuj?*^
nsi.Ev.V; _,	nj uUU ' K'r
POMPE PERTRU mm SI ir»
' > *0-■ i -4 li"C 1
Cu preţuri foarte reduse la ueposltul fabricel
' U)J 1 j	. j
’S H fi U.u'DOJ ■'! «.fi/
kilo
imediat, o cofetărie uou arangiată eu Labo-■ ratoriu.	Zsiga L8w.
Hotol Ilugo—Brăila.
Tiv» CH-n/lonl care a terminat Li-UI1 OlUUCIll ceui în Rusiai do.
reşte a da lecţiunl de limba Rusă. A se' a-' dresa la Adm. ziarului rLupta“.
OTTO HARNISOH
— ăi o. 41, — Strada Academiei, — ^o. 4-1
Vis-k-vis de Ministerul de Inţerne.

Aipograna " ,upt«g Al. Lefteriu, Paasbgiul Banco! Naţională.
www.dacoromamca.ro