ANUL X. — No. 1344 %mjm & ootUA MARŢI 2 MARTIE 1893. »>«*, W (EVtfMSIHfUCGi'* Daanaasaosyî^sK^flfyj.iv ABOifiA^EiSTEi IN ŢARĂ Un aD :........................ Şeaso luni .................... Trei luni...................... Pentru învăţători pe un an..... IN STREINfiTATE Un an.........•................ Şease luni .................... Trei luni...................... Amărui 15 Bani 40 lei 20 . 10 . 30 „ 50 lei 25 „ 15 . UNUICIURI i Pe pagina m, 30 litere, corp 7} ... 1 lefi linia » ,, IV „ .........25 ban! linia Ingerţe şi reclame „ „ .... 2 lei linia Pentru anunciarl a se adresa: LA AdnrBiiiSi.2 iralăa^ZiaruiiwS CJîs misnei* wecSîîu iO iaaraS Redacţia i Pasaginl ,BaneeI Naţionale" (Casele KaragcorgevicI) ( Organ “ Hadical RtSireBs^BStr&ţâa a Pasaginl „Rancel Naţionale" (Casele KarageorgevicI) «cariat»y^a^"TfflMtaţi;ri,v3nwHaK«ai6' «aawBajMtiaaîidraaBs: ian?’ 3aa!B^’.ia3ffi^g8dffiaaeaBE«sEBaat^^ • -xx***,: Legea învăţământului. Din afară. Din Franţa. Fizionomia Camerei. Corupţinne palamentară. Moartea lnl Gr. Grătianu. Întrunirea liberalilor^ Cronica jndieiară. g Ştiri mărunte. Lbgea in^ţămintuiul Cusurul de căpetenie al celor mal mulţi miniştrii de instrucţiune a fost că, de câte ori a îi voit să reformeze legea de la 1864 n’aîi găsit nimic mal bun de făcut de cât să constrîn-gă corpul profesorul, să’l ridice puţinele garanţii de care se bucură, să’l supuie, legat de mâini şi de pi-cere, bunului plac al ministrului. D 1 Tacbe Ionescu s’a amorezat, în această privire, de toţi predecesorii d-sale şi s’a năpustit asupra corpului învSţătoresc. Departe de a da garanţii şi învăţătorilor săteşti, departe de a face încă şi mal neatârnaţi pe membrii învăţământului, d. Tache Ionescu pune pe profesorii de oraşe aproape în situaţia învăţătorilor, distruge judecăţile între egali şi dă toată omnipotenţa revizorilor şcolari şi celor-l’alţl delegaţi al ministrului. Legea de la 1864 erea cu mult mal largă şi trei-zecl de ani de viaţă constituţională şi parlamentară a contribuit mal mult a reacţionariza tot mal mult pe oamenii politici. Legea de la 1864 prevedea judecăţile de către pairi. Considerând starea politică a societăţei româneşti, considerând moravurile şi lipsa de independenţă civică a păturilor noas tre politice, bărbaţii de stat, cari ati legiferat atuncea, aâ voit să lase o deplină neatârnare corpului profesoral, una din clasele mal luminate. Această lege ne-a adus mari servicii; profesorii din punct de vedere social şi politic aâ contribuit la deşteptarea spiritului public, şi au putut face aceasta pentru că mâna ministrului nu erea destul de puternică apre a’I constrânge. Şi, în a-devăr, cel mal mulţi miniştrii reacţionari şi autoritari s’aîi văzut nevoiţi a da înapoi şi a da bună pace acelor membrii al corpului didactic cari îşi permiteati să nu fie minis teriall. Conservatorii, cari ati beneficiat de această prielnică dispoziţiune, conservatorii cari s ati slujit de profesori şi i-aQ încuragiat în toate luptele cari ati avut de rezultat schimbarea regimului, astăzi simt nevoia să mărească constrângerea în ţară şi să împuţineze centrurile independente. D. Tache Ionescu a devenit un mic tiran, d-sa nu mal voeşte jurii profesorale, d-sa nu mal voeşte independenţă şi garanţii pentru dascăli, d- sa nu înţelege de cât una: să lase ministrului mâna liberă şi puternică, să pue pe profesori la discreţia celui d’întâiti funcţionor interesat. Camera conservatoare ar trebui să pue mal puţină grabă în a satisface toate cererile miniştrilor ; Camera conservatoare să nu uite că interesele instrucţiunel nu sunt legate cu vederile greşite şi strimte ale unul ministru autoritar. Dar d. ministru crede că profesorii vor deveni mal buni dacă vor fi mal înfrînaţl, că ’şl vor îndeplini mal bine datoriile dacă vor sta la discreţia ministrului! Ce naivitate ! Calitatea corpului învăţătoresc — dacă este inferioară — nu se poate îndrepta cu legi administrative; a-ceasta calitate atârnă de îatâtea con-diţiuni morale, de cultură, de mediu social, etc. în cât măsurile tiranice nu vor contribui de cât să’l omoare neatârnarea, fără să’l îmbunătăţească stofa. A trata pe profesori cum se tratează soldaţii în cazarmă, a’I supune unul regim rigorist, a'I pedesi cu rost şi fără rost nu însemnează a’I lumina, a-ledesvolta simţul datoriei şi a’I lega încă şi mal mult de şcoală. Dar, ce să mal vorbim în zadar, profesorii nu sunt nici mal buni nici mal rSI de cât cele l’alte clase şi bresle, dânşii sunt la nivelul cultural al ţărel aşa cum pot fi şi aşa cum trebue să fie. Dacă profesorii noştril nu sunt la nivelul celor din Germania satt din Anglia, oare d. Tache Ionescu este un ministru de instrucţiune de talia celor diu Occident? Const. C. Bacalbaşa D i N A FAR A FRANŢA Afacerea Panama Destăinuirile făcute în cursul desbaterilor procesului de corupţiune îşi au ecoul lor în parlament prin o s rie de interpelări şi explicaţiunl cerute miniştrilor. In şedinţa de Sâmbătă a Camerei, d. La-marzelle, deputat al dreptei, a cerut comunicarea depeşelor de ameninţare expediate de Herz diverselor personagii politice. D. Ribot a răspuns că D. Franqueviile ceruse de la archivele telegrafelor copii după zisele depeşi, dar i s’au declarat că ele au fost arse încă de acum doul ani, ca de obiceiă, pentru a evita îngrămădirea. Dacă aceste copii ar fi existat, ele ar fi fost comunicate d-luî Franqueviile. Cu privire la lucrările comisiuuei de anchetă parlamentară, o telegramă ne spune că comi3iunea a decis în unanimitate să nu primească demisiunea d-lui Brisson şi să convoace pe d-nii Ribot şi Bourgeois pentru a-i întreba asupra măsurilor luate pentru arestarea lui Arton, asupra actelor puse sub sigilii, asupra extrădării lui H_rz şi asupra punerii în libertate a d-lui Cottu. (A se vedea mai jos amănunte asupra crisei ministeriale ) ANGLIA Chestiunea ocupării Egiptului Londra, 11 Martie,—Camera Comunelor a discutat bugetul resbelulul. Ministrul a declarat că avuse intenţiunea să cheme un batalion din Egipt şi să-l înlocuiască cu un batalion al gardel; însă, a trebuit să renunţe în urma evenimentelor recente cari au probat că era mai mult necesar a se spori garnisona. îndată ce această trebuinţă va înceta, va rechema un batalion. UNGARIA Papa şi alegerile ungare Un incident important a avuţ loc în şedinţele de Vineri şi Sâmbătă a Camerei ungare. D. Asboth, deputat, a acuzat pe D. Ko-loman Tisza că în timpul guvernului şefi a cerut, prin mijlocul d-lui de Kainocky, in-tsrvenţiunea Papei în alegerile ungare. D. Tisza a desminţit în mod categoric această aserţiune. Deputatul Horvath a cerut- preşedintelui Consiliului să se adreseze la d. Kalnoky pentru a afla adevărul, căci d. Tisza nu ar put„a să stea un singur moment ca deputat, dacă acusaţia d-lui Asboth se confirmă. --------------------------- Din Franţa Procesul de corupţiune Desbaterile procesului de corupţiune continuă înaintea Curţei cu juraţi din Paris şi destăinuirile agenţilor şi ale martorilor devin din ce în ce mal importante şi mai grave. Iată aci rezumatul celor petrecute în audienţa de Sâmbătă Pdris, 11 Martie. Un jurat întreabă dacă e cu putinţă a se găsi vr’o urmă de cel 300,000 franci ceruţi de D. Floquet pentru ziare. D. de Lesşefis răspunde: „Nu ştiG, sunt de mult timp arestat." D. Ranc depune că se dusese împreună cu D. Clâmenceau la D. de Freycinet pentru a căuta să se evite în momentul bulangismului, un proces dăunător intereselor Republicii. Nu s’ab gândit nici de cum să facă vr’o presiune. JJ. Borte declară că a venit la el un individ să I ofere 25,000 fr. pentru fie care deputat, care ar vota pentru Panama. D. de Lessefis protestă. D. Andrieux depune că Ilerz i-a dat acea listă a cecurilor pe care o comunicase comisiuniî de anchetă. Arton n’a voit sâ-I comunice lista celor 104 deputaţi în interesul propriei sale siguranţe. D. Andrieux crede că lista d lui Reinacb este autentică. Doamna Cottu povesteşte că, cîto-va zile după arestarea soţului el, i s’a făcut propunerea următoare, după cum i s’a spus, din partea d lui Bourgeois: ea să intervină fie lângă preveniţii pentru a-i hotărî să fiăs -treze secretul şi în schimb fireve-niţil vor fi fiuşi în libertate. D. Soinoury, directorul siguranţei generale, care trebuia să o conducă la d. Bourgeois, i-a declarat că punerea în libertate a tutulor persoanelor arestate a devenit imposibilă în urmă mărturisirilor, d-lul de Lesseps; dar d. Cottu ar fi achitat, dacă ea ar da câte-va documente compromiţătoare pentru vr un deputat din dreafita. Ea a refusat târgul (vie sens.iţie). D. Soinoury neagă că a cerut doamnei Cottu să facă visita despre care a vorbit; ea însăşi a venit la el şi i-a cerut să vază pe bărbatul el. El i-a vorbit de Panama; însă neagă în mod energic că i-ar fi promis vr’un târg. El jură că nu s’a făcut nici o ameninţare. Doamna Cottu afirmă din noi în mod energic, că d. Soinoury a în-trebat’o dacă nu posedă vr’un document compromiţător pentru deputaţii din dreapta. (Mişcare prelungită). D. Soinoury recunoaşte că a întrebat, însă numai ca o simplă informaţie, dacă d. Cottu are ceva privitor la deputaţii din dreapta. (Vie emoţiune). D. Al tain largi, fost ministru, afirmă că d. de Lesseps l’a ameninţat să-l atace prin presă, dacă nu vinea în ajutorul companiei Panama. D. de Lesseps neagă. CHsa sîb ralsteriaiâ Paris, 12 Martie. — In urmă deposiţiel de ieri a d-lui Soinoury, d. Bourgeois şi-a dat demisiunea. El a adresat d-lui Ribot o scrisoare zicînd că această deposiţie nu degajează încmstul fie ministrul justiţiei, — precum crede el că e indispensabil. — şi nu stabileşte, conform adevărului, că ministrul n’a autorisainici o dată vre-iin demers Pe lîngă doamna Cottu, relativ la actele companiei Panama. D. Bourgeois crede dar indispensabil de a şi relua libertatea pentru a distruge ori ce bănuială. Miniştrii s'aft întrunit în timpul dimineţii pentru a examina situa ţiunea creatăprin demisiunea d Iul Bourgeois. Se crede Că criza va fi parţială. Miniştri vor încerca să facă fie d. Bourgeois să revie asufira demisiumî sale. In tot caşul, se va numi nu interimart care va fi Probabil D. Develle. Aceasta va permite d-lui Bourgeois să defiuie îna- intea curţii cu juraţi şi să se explice înaintea Camerii. Incidentul creat ieri prin depunerea d nei Cottu, va provoca mâine o iuterfielare la Camera. Se prevede că discuţiunea aa fi furtunoasă şi e imposibil a prezice urmările. „Le Hatin'‘ zice să solidaritatea a legat şi ’i leagă pe d. Ribot cu d. Bourgeois. „Le Gaulois11 ziee că responsabilitatea ministerială este pusă în joc fir in defiosiţia doamnei Cottu. Cea mai mare fiarte dm ziare1 judecă în mod sever fie d. Soinoury. Mai multe ziare fac fie d. Bourgeois responsabţl de atitudinea d lui Soinoury. Se consideră de asemenea ca cui fiabil în mod grav d. Ribot, care, ştiind că d. Soinoury este corn fir omis şi cunos-cîndu i faptele, fa însărcinat în timpul din urmă cu un serviciu. „Les Dfbats “ zice că opiniunea publică indignată şi iritată cere lămuriri, fie cari simfila demisiune a d-lui Bourgeois nu le poate da în destul. D. Soinoury ‘şi-a dat demisiunea de şef al serviciiduî închisorilor. Comisarul de peliţie Nicole a fost revocat, Câte-va ziare pretind că la Senat se vor cere explicaţiunl asu-praMditudinei d lui Loubet, care, ca şef al d-lui Soinoury, erea responsabil de acţiunea subordonatului său. Paris, 12 Martie. — D. Brisson îşi menţine demisiunea. Starea sănătăţii lui, deşi nu este îngrijitoare, este totuşi destul de gravă. Fisionomia Camerei Deputaţii sunt foarte grăbiţi să vadâ sfîrşite formalităţile obişnuite pentru ca sub pretext de trecere în secţie s’o şteargă de la Cameră. D. Emil Lahovari, ca reprezentant al tutulor străinilor din ţară şi din străinătate, cere să se voteze conform regulamentului ingigenate. Un adevărat scandal. AntisimiţiT, adevăraţii patrioţii, românii yerzi în ale căror vine curge sângele strămoşesc sunt în picioare. — Până când cu străinii! — Jos cu reprezentanţii alianţei Is-raielite 1 Preşedintele sună clopoţelul, dar în zadar, zgomotul continuă. D. Bobeică să ridică. — Lăsaţi d-lor, că numai români o să împământeniţi. — Aşa! aşa I bravo ! bravo ! — Da. urmează d. Bobeica, o să votaţi indigenatul mefi, al polcovnicului Rozno-vanu.... — Bravo ! bravo ! bravo 1 şi palmele ră-păest ca gloanţele. Uralele sunt mai nes-fîrşite şi mai spontanee, ca la retragerile cu torţe de la serbâtorile naţionale. Li sfîrşit să începe votarea. — Ce este, român ? să aude din toate părţile. — Da, unul: din strenepoţii lui Radu Calomfirescu. — Votăm ! votăm 1 Şi indigenatul lui Cr. Anastasiu se votează. Alt indigenat. — Cine e 1 cine e 1 — Unui din strănepoţii eroilor cari au nimicit pe Polonezi sub zidurile cetăţei Neamţu. Ce aplauze, ce urale, ce grămădeală la urne ! Ce entusiasm când să răstoarnă urnele şi se constată unanimitate ! Preşedintele proclamă votul: — Camera a primit în unanimitate proec-tul de lege prin care să acordă împământenirea cu dispensă de stagiu d-lui La-dislau Dolniski. In sfîrşit, după ce se mai împământenesc câţi-va strănepoţi de ai lui Mircea, Mi hai şi Ştefan, Camera se opreşte. In faţa noilor români, români de viţă veche, urmaşi ai eroilor acestui popor, sim- i ţimentul patriotic trebuia să scânteeze. Ş. cum baza societăţilor moderne este corner, ciantul, să face o adevărată ovaţiune d-lu1 Ştefan Beloiu, când adresează aceste cuvinte băncei ministeriale: — D-lor miniştrii, luaţi măsuri serioase ca să opriţi comerţul ambulant ! Această lipitoare care suge adevăratul comerţ! — Da 1 da ! se aude metalica voce a d-lui N. Ceaur-Aslan, opriţi acest comerţ fraudulos şi ilicit pe care ’1 exercit numai o-vreii ! — Da 1 da ! strigă d. Butculescu, numai ovreii, căci româaul e mândru, e cavaler î Şi trei părţi din Cameră aprobă aceste cuvinte, sprijinindu-le prin aplause zgomotoase. In sfîrşit e rândul deputatului de Roman, socialistul Y. G. Morţun, ca să-’şl desvolte interpelarea. Cu fruntea încreţită, grav, ca degetele crispate, tremurând de emoţiune şi cu privirea fixă asupra băncei ministeriale, reprezentantul colegiului al 2-lea de Roman şi al societăţei viitoare se ridică. — O mare nelegiuire, aproape un asasinat oficial, o crimă în contra libertâţei cuvîntului, a tiparulni, în sfârşit... — Zi sfîşeirea îutregel consituţii, ce mai umbli cu fleacuri, spune d. Fleva. — Da, bine zice d. Fleva, constituţia a fost sfişiată în arestul poliţiei din Roman acum două zile... Camera este emoţionată. — E foarte grav d-lc, să azeulfăm, spune d. Bobeica. ■— Dacă o putea să vorbească şi Fleva, de sigur că cade guvernul, adaogă d-nu Anastase Stolojan. D. Morţun urmează: — Şi la această sfîşiere a Constituţiei s’au făcut complice toate autorităţile locale, căutând să acopere crima, pentru ca ţara să nu ştie că nu mai are constituţie. De sigur că palatul Gatcina n’a fost maî emoţionat în ziua când s’a anunţat uciderea lui Alexandru al II-lea. Cât despre senatorii romani, ei nici n’ar fi putut pricepe această emoţie, el cari au stat neclintiţi, chiar când Galii aă intrat în Senat. D. Marghiloman însă a înţeles emoţiunea d-lul Moiţun. Şi imediat s’a ridicat, emoţionat şi d-sa. — D-le Morfun fii sigur că voiu pedepsi într’un mod exemplar pe culpabili, ai încredere în cuvîntul meu. — Ce o fi jaşa emoţionat Marghiloman că s’a sfîşiat constituţia ? întreabă un conservator. Pentru că e constituţional! răspunde d. Bobeica. Jip. Sub acest titlu Figaro de Duminecă 21 (5) Martie 1893, publică următorul’ foarte interesant articol, căruia ’l dăm loc îu întreg: După împrejurările din 1870 şi 71 auzeam repetându-se pe toate tonurile că fusesem învinşi pentru că eram o naţiune în decandenţă. Câţi-va ani după aceasta, după ce plătisem despăgubirile resbelulul, lumea se extazia de vitalitatea noastră extraordinară. Apoi, când cu expoziţiunea din 1878, germanii înşişi mărturiseau că ne ridicasem graţie unei vitalităţi miraculoase. Acestea probează că nu trebue să ne prea grăbim cu conciuziele. Astăzi, „cu ocazia acuzărei deputaţilor, cari au vîndut voturile lor, lumea ’şl permite să zică că suntem necinstiţi. Şi de astă dată lumea conchide prea lesne de la particular la general. După cum după 1870 am putut să mă conving, trăind la acea cari ne priveau de sus în jos, că n aveam atât cât se afirmă, slăbiciunile şi tărâgănirile popoarelor decăzute ; tot ast-fei, aşi putea, cu sjutoarele faptelor constatate, să probez că suntem tot atât de capabili cât ori-ce alt popor de a distinge binele din râu. Dar ar trebui să ne permitem oare-cari comparaţiuni între parlamente, administraţiunî, justiţii etc. ale popoarelor din Europa şi de aiurea; am risca să lipsim de la convenienţele internaţionale. Este deci preferabil să oferim presimiş-tilor, în iocul comparaţiunilor prezintelul, consolaţiunile istoriei. * * * Le găsim în Macaulay pe care ar fi bine sâ’i deschidem din vreme în vreme. Ilustrul scriitor a studiat în Istoria Enghterei o-rigina, cauzele şi declinul corupţiunel parlamentare, cari nu au sfârşit de cât la e-poca resbelulul de independenţă al Ameri-cei după ce fusese în floare sub Wilbelm al 11-lea. www.dacoromanica.ro LUPTA „Trei generaţiunl de scriitor! austeri şi de talent, zice Macaulay, au rîs şi au plâns cu prilegiul corupţiunel parlamentului nostru... Une ori se atribuia râul depravaţiu* nel personale a unul ministru. Acest ministru cădea, cei mal violenţi adversari ’l înlocuiau şi se priudea de veste, apoi, că schimbarea oamenilor nu produsese pe acea a sistemelor. Dese ori se atribuia teul unei decăderi a caracterului naţional, gustului pentru lux şi plăcere!...“ După Macaulay, nu erau acestea raţiunile venalitâţel parlamentului, „căci, dacă En-. gleziî din timpul lui George al II-lea ar fi fost în realitate mal necinstiţi şi mal vrednici dc dispreţ de cât părinţii lor, reul nu s’ar fi manifestat numai intr’o parte a organismului social..... ori, reul era ca sa zicem ast-fel localizai.' Macalauy caută adevăratele cauze ale con-rupţiuuei parlamentare şi după părerea sa, membrii parlamentai ui erau coruptibili; — Pentrn că nu era le frică de opiniunea publica; — Pentru că nu aveau grije de voturile şi discursurile lor; — Pentru că măsurile luate la origină ca să garanteze reprezentaţi unea naţională contra capriciurilor suveranilor serveau a protege pe reprezentanţii necinstiţi contra resimţimîntelor populare; — Pentru că Camera comunelor era a-tuncl mai puternică de cât tot-d’a-una faţă cu coroana, şi mai puţin răspunzătoare ca ori-când înaintea naţiunei. — Pentru că guvernul avea toate felurile de motive ca să cumpere pe reprezentanţii, cari n’aveau nici un motiv de a se vinde. * * * N’avem nimic mai bun de făcut de cât să cităm concluziunile studiului făcut de Macalay. „Este greă, zice el, de a evalua cu oare care precizie până la ce punct sprijinul parlamentar era apropiat prin cumpărare, dar este probabil că imaginaţia populară augmentează mult numărul vînzătorilor. Acest număr nu a fost nici o dată excesiv de mare, credem noi, dar îndestulător dese-ori ca să facă să încline balanţa în scrutinele importante. Un ministru puţin scrupulos accepta şi p'ătea serviciile acestor mercenari; un ministru onest, de şi fără tragere de inimă îngădui totuşi, pentru raţiune de stat, ceea ce el considtra ca un odios chan-tage şi ca o infamie. Dar în de curs de mulţi ani, toţi Miniştrii, ori-care ar fi fost caracterul lor particular, cu voie safi fără voie au dirigiat ast-fel parlamentul; atunci nu erau alte mijloace de a guverna. Yisteria era, de notorietate publică, un târg pentru voturi, după cum Smitbfield e tîrg pentru vite. „Doctrina generalmente admisă de personalităţile cele mai onorabile ale lumel politice, consistă a zice că este o ruşine de a primi bacşişuri, dar că e nevoe să se distribuie. Şi lucru singular, tocmai sub administraţia lui Pelham, reul atinse culmea. Se ştie, cu toate astea, că acest om de stat unea celor mal bune intenţiunl o viaţă privată fără pată şi o neinteresare exemplară. Nu e greu de ghicit cu ce argumentări el ’şl liniştea conştiinţa; şi tot astfel cel ce ’l au imitat. Nici cazuistul cel mal riguros, în adevăr, n’a negat vr’o dată, că adesea datoria constă în a da, a-cea ce ar fi criminal să-ţi apropii.... „Cuvântul- corupţiune nu se poate aplica în acest caz. Acela care plăteşte nu este culpabil de a fi făcut un om neonest; el nu face de cât să prevadă consecinţele a-cestel neonestităţl*. * * * Acesta este totalul consiarraţiunilor ilustrului scriitor, asupra cauzelor de coruptibilitate a Parlamentelor engleze, la începutul funcţionarei regimului parlamentar acolo. In rezumat vedem că această corupţiune era localizată; că ea nu provenea dintr’o înjosire a nivelului moral al naţiunei, nici din cauza caracterului oamenilor politici pentru că şi cei mai oneşti dintre dânşii cumpărau voturile, la fel ca cel mal neoneştî. După Macaulay, guvernanţii găseau scuze modului lor de a proceda, dintre cari cea mal excelentă era raţiunea de stat şi necesitatea de a paraliza acţiunea oamenilor necinstiţi. Şi, de ce aceşti oameni erau cu atâta înlesnire necinstiţi ? Macaulay o spune. Pentru că aceşti deputaţi uu aveau nici o gr jă de voturile şi discursurile lor şi pentru că nu se temeau de resimţimântul popular. Int.r’un cuvânt, aceşti deputaţi aveai! prea mare putere şi prea puţină respuu-dere. Aceasta poate să fie „psichologia* si-tuaţiunu noastre a tuale. Macaulay adaogă că această corupţiune locală încetă în ziua în care aleşii se temură opiniunea publică. Temerea Domnului ar fi deci, de sigur, începutul înţelepciune!. Azi nu mal este vorba de corupţiune parlamentară în Englitera. E acolo un personal politic de întâiul ordin şi infiuit de superior a luî nostru, cel puţin prin tenacitatea şi claritatea pe care o pun în apărarea intereselor eDgleze, de care are o noţiune foarte esactâ. Cu toate acestea mulţi din contimporanii lui Wiihelm al II-lea ar fi jurat că ţara lor va peri din cauza corupţiunel parlamentare. S’a întâmplat însă că oamenii necinstiţi aă fost eliminaţi din Parlament graţie unei supravegheri active a opiniuneî publice şi tristele prevederi nu s’afi realizat. Să sperăm că în Franţa, în care viste-ria nu a fost nici odată un tirg pentru deputaţi, după cum este La Willette pentru vite, ne vom vindeca repede de un râd, care nu rezultă dintr’o stare rea generală. Istoria Englitereî ne arată |că o operaţie chirurgicală apoi o higienă supraveghiată, ajung ca să previe orl-ce decădere. Să ne consolăm gândind că la rîudul lor, Francezii generaţiunilor viitoare vor reduce e-venimentele actuale, pe cari le exagerăm până a le da proporţiile unul incident fatal al istoriei noastre şi că ei vor considera această corupţie momentană ca uu fel de maladie în creşterea parlamentarismului *). Gabriel Bonvaloz --------------------- Moartea loîjjr. Brătiano Duminică la 10 ore, comitetul central şi al secţiunel Bucureşti s’au întrunit în localul Ligei împreună cu mai mulţi membri al comitetului Clubului Liberal, pentru a se consfatui în privinţa măsurilor ce tre-bue luate ca să dea uu caracter cât se poate de imposaut şi de de mo îmormântăreî ilustrului luptător Gr. firâtianu. întrunirea a fost presidată de d. Y. A. Urechiă şi s’a schiţat un program, care va-deveni definitiv dopă sosirea în Capitală a fraţilor neuitatului defunct. * Jfc * Toate societăţile din Capitală vor participa cu drapelele lor. Secţiuuile vor fi re-presentate prin delfgaţiunl numeroase. Studenţii aă luat hotârîrea să participe în cor- pore cu stindardele societăţilor. * * * Cetăţenii vor arbora drapele tricolore cernite ca semn de adâncă jale pentru moartea marelui naţionalist. * *A ^ Cocarde tricolore învelite în crep negru sunt de vânzare Ia biuroul Ligei în Pasagiu! român cu preţul de 70 bani bucata. Toţi Românii de inimă le vor purta. * * * Corpul regretatului defunct a fost depus la biserica Sf. Gheorghe de Duminică ora 6 post-meridiane. * * * In urma dorinţei esprimate de familie, cadavrul se va transporta la moşia saTig-veni din judeţul Argeş. Piteşteni! au luat hotărîrea să’l întîm-pine cu toate onorurile pe care mărimea nenorocire! le impuue. * * * Cortegiul va porni de lâ Biserica Sf. Gheorghe. Vom da amănunte şi vom publica programul azi. * * * Poliţia va fi făcută de studenţi, de membrii clubului liberal şi de membrii comitetului Ligei. * * * Ceremonia funebră a neuitatului preşedinte al Ligei va avea loc mâine Marţi la ora 1 p. m. în biserica Sf. Gheorghe. Cortegiul funebral va pleca de aci spre gara de Nord. MercurI dimineaţă cadavrul marelui român vă fi în Piteşti, unde i se va face primirea de oraşul întreg. Secţiunile Ligei în număr de 40 vor fi represintate priu delegaţi cu drapelele lor. Gr. I. Brâtianu va fi înmormîntat la moşia sa TegvenI din Argeşk * * * D-nil delegaţi al secţielor Ligei, din judeţe, împreună cu toţi membrii din Bucureşti, sunt rugaţi a veni, Marţi 2 Martie, la orele 12 ya, la Şbiuroul Ligei, Pasagiul Român, pentru a putea asista în corpore la ceremonia înmormîntăril regretatului pre-sident al Ligei, Gr. I. Brătiauu.ţToţl membrii vor purta cocarde de doliu, cari se pot găsi la biuroul Ligei. Comitetul executiv. X * * Primim următoarea telegramă: Alexandria Liga curlturală Română, secţia Alexandria, este nemângâiată de perderea vrednicului şi neobositului el preşedinte Gri-gore Brâtianu. cel mal înaintat, cel mai devotat şi iei mal generos al causei sale. Mulţumirea cea mal mare pentru sufletul lui care rămâne între noi, va fi ca soldaţii care rămân în picioare să continue cu aceeaşi hotârîre şi abnegaţie lupta pentru desrobirea românilor robiţi şi pentru unirea lor cu patria mumă. Secret. G. Secăşanu Comitetul Gronica judiciara Proces de presă Parchetul de Iaşi conflsclnd broşurele pline de trivialităţi pe care le răspândeşte Metz in Bucureşti şi in judeţe, acest fapt a dat naştere la un proces de presă în care înalta Curte de casaţie a f st chemată să facă o noue jurisprudenţă. Iat’o : „Delictele de presă comise prin ori ce fel .de imprimate sunt de competenţa Curţel cu juraţi*. „Nr. 49. — D. Procuror general de pe lângă Curtea de apel din Iaşi a cerut a se da un regulament de competinţă în afacerea în care se inculpă Manaş Segal, Simion Dulbery şi alţii daţi judecăţeî pentru atentat la bunele moravuri." „S’afi ascultat: raportul făcut de d. Al. Geani, consilier al Curţel; d. Ciru Oeco- i) Autorul se esprimă ast-fel: .. comme une sorte de maladie de croissance du parlamentarisme". Adie în ordinea de idei, ca o boală cum ar fi la copil acea a dinţilor, la adulţi altele. nomo, procuror de secţiune, în conclusiunl*. „Curtea, deliberând* : „Având în vedere că Manaş Segal. Simion Dulbery, Manaş Chesler, Nicu Metz, Osias Clein, Senfeld Pinat şi I. M. Clein fiind daţi judecăţeî pentru delictul de atentat la bunele moravuri comis prin aceea că unii au compus, alţi au tipărit, iar alţii a vândut în public broşuri ale căror conţinut sunt naraţiuni obscene, judecătorul de instrucţiune de la cabinetul Nr. 1 după lângă Tribunalul Iaşi, prin ordouanţa cu Nr. 37 din Iunie 1892, rămasă definitivă, declarând că este Ioc de urmărire contra numiţilor pentru faptul prevăzut şi pedepsit de art. 262 codul penai, trimite afacerea înaintea Tribunalului corecţional; că în urmă Tribunalul de Iaşi, secţiunea I, prin sentinţa sa Nr. 689 din 1892, îşi declină competenţa de a judeca procesul pe motiv că dm com-binaţiunea art. 24 şi 105 din Constituţiune, faptul este de căderea Curţel cu juraţi a-1 judeca" ; „Că contra acestei sentinţe făcându-se a pel de către ministerul public dupe lângă tribunal, Curtea de apel din Iaşi secţiunea II, pe aceleaşi motive, priu decişi unea sa cu No. 794 din 5 Decembrie 1892. rămasă definitivă, respinge apelul şi confirmă in totul sentinţa apelată ; „Că toate aceste hotărâri fiind iernase definitive cursul justiţiei se află întrerupt şi deci această Curte este chemată să pronunţe un regulament de competinţă" ; „Având în vedere că art. 105 din Constituţiune stabileşte că delictele comise prin presă vor fi judecate de Curtea cu juraţi"; „Că prin cuvântul „presă" se înţelege veri ce fel de imprimate, fie ziare, fie broşuri, fie placarde sau fol volante, destul să fie aduse la cunoştinţa obştei cu ajutorul tiparului2 ; „Considerând că în materie de delicte de presă, Curtea cu juraţi poate fi sesizată fie prin ordonanţa judelui de instrucţiune, fie direct de partea lesatâ" ; „Considerând că în specie judecătorul de instrucţiune a dat în această afacerea ordonanţa sa, trimiţând afacerea înaintea instanţelor corecţ., şi că această ordonanţă rămânând definitivă, dânsul nu mal poate reveni acum asupra disposiţiunilor luate o dată printr ânsa şi a trimite din noă pe urmă afacerea înaiutea Curţel cu juraţi* ; „Că aşa fiind, şi întru cât faptele imputate lui Nicu Metz şi ceî-l’alţi constitue un delict de presă justiţiabil de Curtea cu juraţi, urmează că această Curte de casaţlune să sesiseze Curtea cu juraţi cu această cauză* ; „Pentru aceste motive, în unirea cu con-clusiunile d-lul procuror general, regulând competinţă etc". — —-...- întrunirea liberalilor Eri la orele 2 p. in. a avut loc în sala Orfeu întrunirea liberalilor. întrunirea a fost presidată de d. P. Au-relian. Sala era literalmente plină de lume. D. D. Sturdza a luat cel dintâiu cuvântul D-sa a început a critica guvernul actual care zice d. Sturdza ’şi însuşeşte tot ce s’a făcut în această ţară şi nu vroeşte să recunoască că liberalilor se datoreşte toate actele mari făcute în ţară. Critică proectele de legi aduse de guvern arătând că totul tinde la centralisare şi că in loc de Prefecturi înfiinţează paşalîcurl. D-sa spune că] pe nedrept conservatorii pun la activul lor drumurile de fier, aminteşte de concesiunea .Strusberg şi arată că la 1876. Când avi venit liberalii efl găsit 500 kilometri de drum de fer iar la 18S8 au lăsat 2500. Arată că scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea finanţelor ţârii se da-toresc tot liberalilor cari în acest scop nu înfiinţat Creditul urban şi rural şi Banca Naţională. Că toate instituţiile ţărei se datorase liberalilor. Aminteşte de hoţiile comise la comunele din Galaţi, Brăila etc. boţii pe care guvernul le acoperă fiind-că sunt făcute de oamenii lor. Critică legea comunală şi cea judeţeană, arătând că prin aceste legi se lasă totul in mâniie prefectului şi legea gendarmeriel rurale arătând că se îniocueşte primarul la ţară prin gendarm. Legea clerului o taxează ea un atentat adus religiei de către Papa Tache de la Culte. Că însuşi prefectul poliţiei a spus că de când cu legea servitorilor nu se mal pot găsi servitori, ast-fel e efectul legilor actualului guvern. Al douilea care a luat cuvîntul a fost d. Stoicescu D-sa arată că la imposanta întrunire ce au avut liberalii acum un an la Iaşi şi-all dat cuvîntul să ţină cât se vor Dutea mal multe întruniri peutru a se găsi. mal des în contact comitetul central cu cetăţenii. Critică şi d sa proectele de legi aduse de guvernul actual, tratându’l de reacţionar. Spune că îndrăsneala conservatorilor a mers până a spune că independenţa ţârei se datoreşte d lui Nicolae Lahovari care era senator pe acel timp. Conservat'-rii sunt atât de geleşl de faptele mari făcute de liberali încât îşi pun la activul lor totul ce a’a făcut în ţară când dînşii n’a fi făcut nimic de cât să aducă reacţiunea. * * După d-sa a luat cuvîntul d. B. Stefâ-nescu de la Vrancea. Oratorul începe prin a arăta că actualul guvern nu e de cât guvernul personal ql . regelui, că aceasta reese din declaraţia făcută de d. Carp în parlament şi din faptul că regele a dat d-lul Catargiu disolvărî prorogări şi de doue ori să facă alegeri, că camerile actuale sun efectul ciomagului iar nici cum reprezentantele naţiunei. Chiuorosul şi bâta sunt argumentele d-lui Catargiu în alegeri, şi aceasta o ştia regele dar cu toate astea uu s’a sfiit de a’î încredinţa de doue ori în 3 ani să facă a-legerl. Arată că în 5 aul de zile s’afi schimbat 9 ministere de toamnă, altul de primă-vară, adică unul eşia din castelul Peleş şi altul din palatul Capitalei. Oratorul îndeamnă pe cetăţeni să lucreze pentru a scăpa de reacţiune. X * * Dupe d. de la Vraucea a vorbit d. Au-relian care spune că guvernul actual prin proectele de legi aduse, a strivit comerţul ţâri şi a încuragiat pe străini. Critică legea profesională, arătând căjudecâud pe d. Carp, dupe această lege te-al crede in ţara jidovească. Arată că legile guvernului actual sunt reacţionare şi distrug totul ce s’a făcut în cel 12 ani din urmă La orele 5 întrunirea s’a sfârşit. IUFORMATIUiai Societatea studenţilor universitari „Unirea “ faţă cu încetarea din viaţă a lui Gr. Brătianu, a ridicat şedinţa Sâmbătă seară în semn de do liu şi a ales o comisiune compusă din d-nil Aurel Iliescu, Ştefănescu Goangă, E. Giroveanuşi G Bănică, pentru ca să reprezinte societatea la înmormântare şi să depue o coroană. D. Aurel Iliescu va vorbi în numele studenţilor. * * * Eri la 10 ore d. dr. MinovicI a-sistat de d-nii d-rl Petrini, Canta-cuzino, Duma etc. a făcut autopna cadavrului Gr. Brâtianu. S’a constatat că decedatul suferea de boală de inimă, ,,stexoză aortică cu dilataţie aortică. După autopsie cadavrul a fost dus la şcoala practică uude ’l a îmbălsămat d. dr. Petrini. Am vrea să ştim pentru ce s’a mal transportat acest cadavru la şcoala practică şi nu s’a balsamat la Morgă ? Comercianţii de beuturî spirtoase, îngrijaţl de modul cum se face instrucţia în afacerea Marinescu s’ail adunat eri ca să ceara să se ia toate măsurile şi şă se descopere adeverul. aassăws D. G. Panu a plecat cu acceleratul de aseară la Iaşi, de unde se va întoarce Joi dimineaţă. Eri, d-na Desantei, soţia profesorului de flaut de la conservator, L. Desantei se plimba cu fiica şi fiul d sale pe stradă. Un d. F. ’şl-a permis să se lege de d-sa. Tânărul Desamis ’l a dat atunci o palma. Imediat d. F... strigând că e nepotul d-lul colonel Rasty a ordonat serjenţilor să aresteze pe tânărul Desantis, cât şi pe mama §i sora d-sale. Gardiştii cu No. 236 ai 173 barbari şi stupizi ca mulţi din gardiştii de la noi, ad şi înhăţat pe d-na şi d-ra Desantis să le ducă la arest. Din întâmplare, trecea îl nişte d-nl, cari ad intervenit şi abia ad putut scăpa pe d-ne de a fi arestate. Am vrea să ştim de când toate neamurile d lui prefect ad dreptul să aresteze lumea ? Ce, suntem puşi sub stăpânirea tutulor nepoţilor şi strănepoţilor d-lul colonel Rasty ? Când oare are să se dea ordine serjenţilor să părăsească scandalosul obicei d de a aresta până şi fo meile pe stradă, pentru cel mal neînsemnat lucru ? Numai la noi se petrec asemenea barbarii. Ce, nu se poate să se mărginească a lua adresa oamenilor, trebue numai de cât să I aresteze ? Citim în „Era Nouă“ din Iaşi: Aflăm că mal mulţi bătrâni şi femei ser- f mane ce primesc mici pensiuni din fondul . milelor, nu ş’afi primit nici până astăzi sumele ce li se cuvin pe ultimul trimestru î din anul trecut. Nu ştim a cui o fi vina, dar vina ţot trebue să fie a cuiva. Sâmbătă s’a deschis Tpatrul Dacia. Compania lirică sub direcţia d-lul G. Ştefănescu a dat prima reprezenr taţie cu OlteancaiXiXivaQ multă. Piesa s’a executat bine. Aseară s’a dat pentru a doua oră cu acelaşi succes. Eri Duminică a avut loc primul Concert Simfonic. Lume multă ca în tot-d’a-una. Execuţiunea tutulor bucăţilor a smuls aplausele publicului. La acest concert ad asistat şi prinţul Ferdinand cu Prinţesa Marin. Duminică 7 Martie are loc al 2-lea Concert Simfonic. Primim din partea d luî Eduard Strauss, şeful orchestrei balurilor curţel, împăratului Frantz-Ioseph, o scrisoare prin care ne roagă să anunţăm că nu este d-sa Eduard Strauss, care cân ă actualmente în Bucureşti. Anunţăm cu părere de răd încetarea din viaţă a talentatului student universitar N'. Demetrescu-Cucu. D nil studenţi cari voesc a însoţi cortegiul, sunt înştiinţaţi de mal mulţi amici al defunctului, că în-mormîntarea va avea loc mâine 2 Martie la ora 1 şi jum. p. m. Carul funebru va porni de la locuinţa decedatului, (calea Dorobanţilor 73) la cimitirul Belu (Şerban-Vodă). Prefectul poliţiei Capitalei a ehie-mat pe toţi birjarii diu Capitală, re-comandândînd fie-căruia în parte să nu mâne mal tare de trapul cel mic în tot raionul oraşului, iar în răspîntil şi pe la colţurile uliţelor la pas. Toţi birjarii cari vor contraveni acestei dispoziţiuni vor perde dreptul de a mai fi birjari. Sperăm că acum vom fi lipsiţi de accidente de birjl în capitală. întrebăm însă pe d. prefect al Capitalei, ce se face cu trăsurile particularilor cari gonesc prin capitală? Conferinţa sanitară.— Iată telegrama ce primim azi: Drescta 11 Martie. — Conferinţa sanitară internaţională a fost deschisă printr’un discurs al d-luî de Matzsch, ministru, care a făcut să reiasă importanţa acestei întruniri. D. de Doenhoff, ministrul Prusiei a fost numit preşedinte. Şedinţele vor începe Marţi. Serviciul telegrafic Belgrad, 11 Martie.—După informaţiu-nile oficiale, majoritatea guvernamentală la Skupcina va fi probabil de 9 voturi, însă rezultaţi 1 definitiv nu se va cunoaşte de cât poimâine, când vor sosi actele. Patru progresişti afi fost aleşi, printre cari se află 1 Garaşanine. Berlin, 11 Martie.—Reichstag.—Ministrul de resbel a declarat că puştile Loew sunt nişte arme pe cât de bune pe atât proprie resbelulul de cât toate cele-l-alte ale infanferiel germane. Se poate aştepta viitorul cu o deplină încredere. Bugetul militar a fost adoptat, după propunerea comisiunil. Ştiri mărunte Eri Duminecă 28 Februarie, membrii so-cietâţel „Gutenberg„ a lucrătorilor tipografi, I fiind chemaţi în adunare generală, şi după ce au luat cunoştinţă de lucrările în decursul anului 1892, procedând la alegerea noului comitet, s’au ales persoanele : Peeşedmte: Nae Ionescu. V.-preşedinţi G. Theodoru, Al. Jonescu. Secretari Mata-che Pâdurăreanu, Iancu Ionescu. Casier : Ioau Rădulescu (Stat). Comptabil: Ioan Ta-bacovicî. Membru : Theodor Niculescu. Al. Georgescu, G. Eteneanu, Ioan Săvulescu, Ioan Marinescu, G. Simionescu, N Nico-licescu, D. Petrăchescu. Com. de verif D. C. Ionescu, St. Niţescu, Stef n Ştefănescu, Gh. Tbeodorescu III, Al. Stamate. Bibliotecar: Vasile Ionescu. Sumarul „Gazetei Săteanuluii* No. 2 (194). Anul X.—20 Februarie 1893.: Cronica agricolă C. C. D.—Criza agri- j colă * * * —Plugul cu abur I. S. Ordeanu. " Apoteosa lui Pasteur C. C. D.— Pasărea Paradisului C.— Epitafuri George Coşbuc. Silhuete şi profiluri, Neniţescu: Mihail Ca-nianu.—Primăvara (poesie): Dem. Moldo-veanu — Poesil de Gh. Coşbuc.—Informaţii literare şi artistice: Const. — Moartea Măriei Rosetti: Gazeta^Săteanului.— Durere (poesie): Lys.— Orcbideele—Macrantha: Un amator de flori.— Populaţiunea şi datoria publică a Europei.—Epigrame: George Coş- { buc.—In gară (poesiej: Dem. Moidoveanu. —ScirI diferite agricole: C.—Din ţară : C. www.dacoromamca.ro lupta —Din localitate: D.— Miscellanea: En e- conom român.— Are friguri (poesie): Badea Pielea. —La Dunăre: N.A. Bogdan. —Un nou roman francez: Spicuitor.— Istoria vieţel mele (urmare): Theodor Vâr-nav.—Nivelul de apă cu supape automate —Ultimele noutăţi de flori (urmare), Macul -Lalea ; Macul de Islanda; Glaxiniacra-sifolia „Progresul*; Crăiţa pitică desvoltă „Legiunea de onoare“. Vilmorin. — întrebuinţarea sârel în economia vitelor: 1. St. Furtuna.—Ultimele noutăţi de plante po-tagerd (urmare) Fasolea ne-aţoasă „Saint-Fiacre“; Sfecla roşie de Chentelham: Vilmorin. — Broaştele ţestoase gigantice din insulele Galapagos; Boa constrictor; Cum paiagenil ’şî ţes pânzele lor—Ultimele noutăţi de unelte şi maşini pentru ferme a-gricole (urmare)—Malaxorul rotativ ; Micul putineiti de lemn întors: Th. Pilier.—Dis-tracţiune, Bastonul, monolog în şase poze: H. V. Gravuri in o culoare: Medalia de aur, (faţa şi profilul oferită cu ocasiunea a 70 aniversări a naşterel lui Pasteur; Ioau Ne-niţescu; Viutilă C. A, Rosseti; Distracţiune: Pescuitul, de Jiquidi; Foarfecele pentru table groase; Miughina americană, fig. 1 şi 2; Leu atăcând un cal înhămat la o căruţă cu fen; Nivelul de apă cu supapa automatică ; Macul-Lalea; Macul de Islanda îuvolt roşu portocaliu: Gloxinia „Progresul* ; Crăiţa pitică, desvoaltă „Legiunea de onoare“ ; Fasolea ne-aţoasă „Saiut-Fiacre“; Sfecla roşie de salată de Cheltenham; Broaştele ţestoase gigantice ; Boa constrictor ; Pânză de paiangen în crângile unul copac ; Pânză de paiangen pe fol de viţă; Pânză de paiangen la giurgiuveaua unei ferestre ; Aparatul rotativ pentru scursui perfect al untului ; Micul putineiu de lemn întors; Dis-tracţiune : Bastonul. Cromolitografii: Papaver Glaucum var. Tulipa.—Tagetes Patula nana var. Legiunea de onoare. Doue tablouri de încadrat în mal multe Culori: Pasărea paradisului şi Orchideele —Macrcntha. Din străinătate Sf. Petersburg, 11 Martie.—Legea care modifică regulamentul pentru chemarea recruţilor sub arme a fost promulgată azi. înrolarea se va efectua la 11 Noembre în loc de 1 Februarie. O altă lege asigură mijloacele de întreţinere la 5 biserici noi ortodoxe din provinciile Baltice. Atena, 11 Martie. — Ministrul de interne a plecat la Londra pentru a continua negocierile în privinţa încheierii împrumutului, care este imenentă. Cetinge, 11 Martie. — S’au schimbat ratificările pentru tratatul comercial între Muntenegru şi Franţa. Londra, 11 Martie. — După mal multe ştiri din Constantinopole, ziarele anunţă că Sultanul a trimes la Synis o comisiune care va face o anchetă în privinţa;, desordinelor recente în timpul cărora suldaţil turci au violat otelul Austro-Ungaria. PETBECEBI Teatrul Naţional. —- Marţi,. Beposutul Tonpinel şi Dădaca lui Petrici. Joi prima reprezentaţie a piesei d-lor Ventura şi Leonescu Iraiun şi Ardrada. Teatr ul Dacia — Marţi Olteanca. Opereta Română. — Trupa de opereta română din Craioya va sosi în curind în capitală pentru a d* o serie de reprezentaţii printre care • Mikado, Neguţătorul de Paseri, Frumoasa Elena, Girofle-Girofla, Voivodul Ţiganilor, Şeapte ŞfabI, Dona Juanita, Mam’zel Nitouche, Fata Mamei An-got, Mascotta, Clopotele din Cornevil, Princesa de Trebizunda, Sermunul Ionathan, Boccacio, briganzii, Choufleurl. Personalul truprî ; Doamne ; Elena de Vlădaia, Elisa Odessanu, A-dela Caiser, Prof. Fărcsşeanu, Athena lenescu, Maria lonescu, Elena Teodorescu, Janeta Ştefănescu. I Domni; G S. Vasiliu, N. Poenaru, I. Tănăsescu, I. Auestin, N. I. Popescu, P. I. Nicolau, Al.Nanu, I. Alexandrescu. Sala băilor Eforiei. — in tot timpul postului Baluri mascate Marţea, Jouia, Sâmbăta, şi Duminica. Circul Sidoli în fie care seară reprezentaţii variate ca Pantomima Circul sub apă. Teatrul Hugo.— In toate serile reprezentaţii date de trupa de Varietăţi. Coloseul Op pier. — In toate serile repreeeu-aţit de de trupa de varietăţi. Cafeneaua «Naţionala.? — la fie-care seară concert. EDIŢIA A II-* Corpurile Legiuitoare c&iERA Şedinţa de la i Martie i8gg Şedinţa se deschide la ora 1 şijum. sub prezidenţia d-lul Gr. Peucescu. Prezenţi 95 d-nl deputaţi. Se votează două recunoaşteri. Votul e nul asupra indigenutuluî d-lul Aitel. Se votează fără discuţie proectul de lege pentru legitimarea mal multor credite suplimentare. Se votează proectul de lege prin care comunele şi judeţele sunt scutite de contribuţia care o dau pentru şcolile secundare. La ordinea zilei discuţia asupra proectu-lui de lege pentru instrucţia primară. D. M. N. Seuleseu raportor, dă citire aportului. La ora 3 şi V* d. Seulescu sfîrşeşte citirea raportului. Discuţia generală este deschisă. D. Al. Vidraşcu Ia cel dintîl cuvîntul. D-sa începe prin a spune că cestiunea în- veţămîntulul primar are o mare importanţă pentru ţărani, pentru reprezentanţii lor. D sa ca reprezentant al sătenilor îşi va spune cuvîntul asupra acestei legi. D. Vidraşcu spune că fiind democrat va examina acest proect de lege din trei punte de vedere. 1) Economic. 2) socialo-moral şi a 3-lea politic. Din nunctul de vedere economic, pentru că instrucţia este în mari legături cu starea economică a poporului. Din punctul social-moral, pentru că ţăranii conştienţi de misiunea lor în stat vor să ştie cari le sunt drepturile şi datoriile. Din punctul de vedere pol1 ic, pentru că el, conştienţi de superioritatea lor, vor să ştie până când vor avea numai sarcini, fără ca să aibă cunoştinţă de gestiunea a-cestor contribuţii. El vor să ştie până când aşa zisele clase dirigente, ’i vor înlătura sistematic de la dirşeţia Statului. Dar voiu fi întrebat, spune d-sa, ce au a face toate acestea cu instrucţia primară, vor răspunde cu cuvintele lui Emile de Gi-rardin. Cultura poporului este periculoasă pentru guvernele despotice, necultura e din potrivă periculoasă regimului reprezentativ. La ora 4 d. Vidraşcu urmează importantul săQ discurs. SERATUL Şedinţa de la i Martie Şedinţa se deschide la orele 2 sub pre-sidenţia d-lul G. Gr. Cantacuzino. PresenţI 73 d-nl senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. ministru de justiţie depune mal multe mesagii. Se pune din nou la vot indigenatul lui Komormiisky vot remas nul în şedinţa de la 27 Febr. şi se votează cu 50 din 54 votanţi. Se pune din nou la vot recunoaşterea de cetăţean român a iul Nicolae Rusu, român din Transilvania, vot remas nul îu şedinţa de la 27 Februarie şi se votează cu 43 din 41 votanţi. Senatul votează după aceea două recunoaşteri şi un indigenat. ------------ — ULTIME INFORMA ]!! Moartea Iul Gr. Rrăteanu Programu' ^mormiiitărei Toţi membrii Ligel se vor strînge Marţi la 12 ore în pasagiul Român de unde vor porni în corpore cu stindardele cernite, cu delegaţiunile din ţară la ora 1 p. m. către biserica Sf. Greorge, străbătând calea Victoriei. La ora 1 ceremonia funebră va începe şi după ea vor urma cuvântările. Vor vorbi D-nul V. A. Ureche, din partea Ligel, D. C. Dimitriu, din partea tinerime! din Ligă, un representant din partea liberalilor, unul din partea Ardelenilor, d. St. Mihăileanu din partea Româno-Macedouenilor, unul din partea secţiunilor Ligel, şi unul din partea Bucovinenilor şi a Basara-benilor. * * * Sicriul învăluit în tricolor va fi scos de membri comitetului Ligel şi aşezat pe carul funebru. * * Cortegiul va porni străbătând str. Col ţel, Bulevardul Academiei, calea Victoriei, calea Griviţel până la gară. In faţa Universităţeî se va ţine un discurs de delegatul studenţilor. * & * Ordinea în cortegiu va fi următoare : Coroanele purtate de delegaţi. Carul funebru. Familia. membri comitetului Ligel, membri clubului liberal, membri delegaţi al secţiunilor Ligel, membri ligef. S Jfe * Poliţia în tot parcursul va fi făcută de un comitet din membri Ligel, studenţi, şi membri al clubului liberal. Comitetul. * * * Români, Unul din fruntaşii luptătorilor pentru românism nu mal este. Gr. Th Brătianu, stîlpul puternic care sprijinea causa neamului nostru, omul de o fenomenală energie care’şl consacrase toată activitatea spiritului şefi ales şi a inimeî sale entusiaste în această luptă, omul iubit şi adorat de fraţii noştril de peste munţi şi de noi, a încetat din viaţă atât de devreme, fără să’şi vadă munca sa încununată de isbândă. Vestea morţeî ilustrului cetăţean, a neobositului luptător, a străbătut de la Tisa până la Nistru şi penă la fraţii noştril de lângă balcani aducând cu ea întristarea cea mai adîncâ, desolarea nemărginită. In el nu perdem numai pe energicul, pe devotatul preşedinte al Ligel culturale, dar perdem întruparea cea mal desăvîrşită a ideii naţionale, pierdem cea mal sublimă aspiraţie a neamului nostru, căci el simţea şi gândea ca acesta. Români, Veniţi cu toţi să daţi ultimul adio neobositului luptător, veniţi ca în faţa sicriului cernit al enlusiastului naţionalist să jurăm că nu vom părăsi o clipă sfîntâ lupta a Ro-mîuismului, că vom ţine veşnic sus stindardul Ligel Culturale atît de vrednic purtat de ilustrul răposat, că vom stăpînl jalea ce ne supune şi vom tâsădi în inimile noastre focul luptei fără preget — nădejdea în is-binda iei. Aşa vom împli ultima voinţa a aceluia pe care o ţară întreagă îl plinge — dar a cărui pildă cinci milioane de Români sunt Biserica sf. gata a o urma. Cortegiul va mîne Morţi porni la 2 de la George. Comitetul. D-l Sutzu, actual prefect al judeţului Covurluî, cu toate insistenţele puse de socrul sSti d, Gurgea prefectul de Tecuci pe lîngă K. K Las-caraehe de a fi numit inspector administrativ, întîmpină dificultăţi. Mal mulţi membri marcanţi aî partidului conservator s’ar fi pronunţat că nu primesc ast-fel de Incapacităţi în postul de inspector administrativ, găsind prea mult chiar funcţiunea de prefect. c Aflăm că în urma unei violente discuţiunl provocată în mod tendenţios de inginerul (?) August Ângely, de Ia arsenalul armatei, căpitanul inginer Ştefan Christescu, unul din excelenţii ofiţeri technicl al armatei noastre, simţindu-se ofensat, i a trimis marturl, spre tranşarea diferendului pe teren. Străinul a refuzat însă de a se bate. Atragem atenţiunea ministrului de resboitl spre a cerceta cazul şl a o-croti onoarea ofiţerului jignit. D-l I. N. Iancovescu s'a înscris azi între membri corpului de avocaţi din Capitală. Azi s a votat de Senat recunoaşterea de cetăţeni români a d-lor Nicolae Rusu şi Petre Lucacî, şi s’a depus proectul de lege pentru Împământenirea farmacistului Branislau Veles. >S=5=Î In campania anului curent, Ministerul instrucţiune! publice va construi în Craiova un licett noii pe locul unde se află acum cel vechii!, care se va transforma în internat. Noul liceii va putea coprinde 700 de elevi, iar internatul până la 200. Planurile întocmite de d. Th. Do-brescu sunt gata şi licitaţia se va publica pe ziua de 1 Maiti. Clădirea va cuprinde opt clase, plus patru pentru clase divizionare, va mal cuprinde şi un frumos amfiteatru după modelul celui de la Sorbona din Paris, rotund, cu două etage şi care va servi de local pentru a-dunărl sciinţifice-literare, va fi un fel |de Ateneti, un centru pentru toată Inmea didactică din Oltenia. * * Se- Biserica sf. Dumitru din Craiova ce se restaurează de d. architeet Le-comte du Nouy, va fi degajată prin rampe despre cele 7 fântâni unde se construeşte un Bulevard, despre locul numit Bucureşteanu, unde se află tribunalele, o bună porţiune de teren se va afecta pentru acest monument, iar pe restul locului Bucureşteanu se va zidi şcoala normală încăpătoare pentru 200 elevi. In a-celaşl timp primăria ‘oraşului Craiova va construi o şcoală primară model. Cel puţin şl-a luat acest angajament. ------- Ultime Telegrame Sofia, 11 Martie.—Curtea de Casaţie a decis trimeterea eventuală a Mitropolitului Clement înaintea tribunalelor ordinare fără ca să fie nevoie de a cere aprobarea auto-ritâţel eclesiastice superioare sau a ministerului cultelor. Budapesta, 11 Martie. — Ministrul cultelor a declarat la Cameră că programul guvernului este dictat de logica nemiloasă a faptelor.—Toţi cel cari nu doresc să se compromită autoritatea Statului trebue să primească această basă liberală a legii. PARF’SJiWEKIE DiAPHANE. G. MAZX3YEH. di C>>, 33, Aveaue de VOpern, OIAPH1K PUDRA DE OBEZ SAKAEE 3T Goa ma.1 elegantă Pudră PARFUMURI SABAH BERNBABDT adoptate cie înalta Societate. SE VINDE in T6TE CASELE BUNE DE PARFUMERIE. Guvernul ?â menţine în mou absolut programul seu % Solia, 12 Martie.—Din causa călătoriilor de iarnă, prinţul căpătând o reeaelă din caro i-a provenit dureri mari nevralgice, s’a chemat din V ena profesorul doctor Pollitzzer, care a constatat o atalgie reumatismală. El i-a prescris mal multe in-jecţiunl, repausul absolut în timp de cel puţin 15 zile. Cair, 12 Martie.—D. Le Chevalier, comisar francez pe lângă administraţiunea datoriei, a fost numit director al companiei Suezuluî în locul d-lul Carol de Lesseps. Cair, 12 Martie, Mahmud Riaz Paşa, fiul primului ministru, guvernatorul canalului Suez, a fost numit sub secretar de Stat la interne, în locul d-lul Şukri Paşa j care trece ca guvernor al canalului. Madrid, 12 Martie. — Se asigură că în săptămâna viitoare se va încheia tratatul comercial între Spania şi Franţa. Territel, 12 Martie.—împăratul şi împărăteasa Austriei afi făcut azi plimbarea lor obişnuită. Paris, 13 Martie.—La întrunirea miniştrilor de eri sară D. Ribot a anunţaf că d. Bourgeois persistă în demisiunea sa. D. Carnot a semnat decretul, prin care se încredinţează interijnul justiţiei d-lui Devolle. ‘3-rul Sterie Ciurcu Viena, IX Pelikangăsse, No. io Cabinet de consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu medicii specialişti din Viena. I Alesasidra Teodoseaoa — Iaşi, Strada Zlaiaust, No. 17 — Aduce la cunoştinţă că retregându-se din magistratură pune la dispoziţiunea Onor. Public serviciile sale de advocat. One tos® Melesoii DENTIST Bucureşti, calea Victoriei No. 27. Se va muta de la Sf. Gheorghe în Calea Victoriei 74 şi str. Academiei 37. lulius Loeffier INGINER CONSTRUCTOR DE MORÎ Bucureşti, strada Doamnei, 14 Reprezentantul general al fabrice! de ma- şini Ga fişat ei C*“iS1iÎ8 din Buda-Pesta. Biurou technic pentru orî-ce fel de instalaţiuni industriale. Diferite maşini, turbine, Val-ţuri on&. riali/. Depozit permanent de articole de exploatare pentru mori şi ferestrae. Mătăsuri originale Dufour et C-nie (ŞIhal). Instalaţiuni de lumină electrică. jp^eţurâşicoredifiumi foarte awaotagioase. ROALELE SECRETE NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ vindecă după cele mal noul metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 23 ani Specialist în boale lumeşti TH9S1 — No. 1, Strada Emigratu, No. 1. — lntratea numai prin Strada Sfinţi! Voevozi Consultaţii de Ia 8 dim. până la 8 seara Loc separat de aşteptare pentru fie-care. Doctorul Mendonide Strada SJiinţii, No. 8. — intrarea prin Strada Basarab No. 11 — Consultaţie în toate zilele de la 6—8 oare seara. Institut Vaccinai Constanţa Direcţia I. Sf. Fartwraâ Condiţiunl avantagioase Sp» Minoviei Strada Câsvşpineafau «Jo«25 Consultaţii 12—2 şi 6—8. Hemoroîdele Pilulele antihemoroidale Kirită şi cu alifia balsamică. Fie-care cutie are instrucţie şi descriere detaliată Pilulele 2 lei, alifia 3 lei. Pentru provincie se adaogă porto. De venzare numai la farmacia Al. Bozo-ceanu Str. Clemenţei 27, Bucureşti. Hfflărtiseare V ■» Trecu şi Carnavalu cu nopţile geroase, Se isprăvi şi balurli şi nunţile frumoase Şi acum însurăţeii cu foc s’endrăgostesc De fac gust şi la alţi de Paşti să logodesc Când omenirea întreagă trece, în veselie, C’a scăpat de iarnă şi d’a el grea urgie. Radivon urează la toţi trai mal uşor Sfătumdu-î însă să ia un Mărţişor CHEHIHSlflROII PUDRA DE OREZ S1MON SĂPUN CU CREMA SIMON Prescrise de doctorii din Paris, Viena, Londra, Berlin, New-Yoik. Adoptate de damele cele mal elegante. Aceste produse de o fineţâ şi de un parfum delicios, albesc epiderma obrazului, şi a manilor, dau pele! o frăgezime necomparabilă şi fac să dispară toate alteraţiunele produse pe pele de frigul, soarele sau aerul mărel. Siinon, 13, rue Grance Batelidre Paris La Farmacii, Parfumeril, Bazare ele. De venzare of, mal veche din Piteşti precum şi casele cu etagil în care se află Farmacia, ale decedatului Eduard Iekel pe strada principală, arendate d-lul Wilhelia Weinhold se vinde separat prin licitaţie publică la Tribunalul Argeş, însă Farmacia în ziua de 29 şi casele la 30 Aprilie anul curent. onAJfjDs UA.OA.amm du PiMeips SSOUWE&yTES SE TRIMETE SHATiS Şl FRM00 C’aşa e obiceiul de la Betrânl strămoşi Să dai un Mărţişor la toţi ce au ochi frumoşi Să fie însă luate numai la Radivon C’acolo sunt frumoase, de gust şi de bon ton. Sunt mii şi miî de feluri, şi cu Mărgăritare, Si pentru Cocon iţe şi pentru Domnişoare Radivon Ie face zeă ca nn talisman De rSmân frumoase mal mult de cât un an. Si pentru domnţel are un fel de Mărţişoare In forma unei inimi; şi acel care iubesc Dau banul cel din urmă ce’l au în buzunare Pe-o inimă de aur, sperind că isbutesc. Dar ce mal vorbă lungă ? Poftiţi în prăvălie Şi atunci ve veţi convinge, că nu e numai Bvon Şi veţi găsi objecte de o rară maestrie. Cu preţuri prea modeste la Theodor Radivon 32, Calea Victoriei fost Carapati Catalogul general ilustrat care coprinde tdt* modelele noul pentru Şoşonul do Vară In urma cererel francate adresată D-lor JIÎLES JÂLUZGT & C-** IN PARIS Se luai trimite franoo mostre de td te ţesăturile ce compun imensele ndatre asortimente, tpoctrioindu-*o bina faini şt preţul. Expediţiunl franca de vamă şl de transport, pentru tătă România de la So lei In sus, cu un adaos de 261/9 la suma facturai. Casâ de reexeediticne ii Bacaresel, Colea Victoriei 80. CSienţiî noştri pot vedea,- în oasa nâstHk de Bteexpe&lţiune, Bucurssoî, Victerin 80, tote cataligele nâstre şi mostrele nbstre de Noutăţi ale Sesonuiul. D-r. G. SCUREA —s’a mutat, strada Sf. Apostoli, No. 27— Orele de consultaţiunî 2—5 p. m. Ad. Em. Rosentha! Dentist american Orele de consultaţii 9—12 şi de la 2—5. Casa Olbrich. Adanlsfiistr-sier* de i^iosae’ Un vechiu absolvent al şcoalel de "agricultură cu practică de peste 20 ani ca administrator la diferite moşii mari din ţară, doreşte a se angaja ca administrator la vr’un domn proprietar sau arendaş. Doritorii sunt rugaţi a se adresa priu scrisoare sau personal la d-l S. O. Grosvald, bancher, strada Ştefan cel Mare, Iaşi sau la d-l Grigori Gli-mescu, arendaş—Gara BuhăieştI.— Judeţul Yasluiu. www.dacoromanica.ro fi ii W. STAADECKER BUCURESCI ESo. S. Strada imârdan ISo. Strada Bibescu-Vodă No> B. r CRAIO A [Strada Madona-Dudu, 18—29. Singurul deposit al ^iaşinelor din Fabricele: Rud. Sack Pluguri Universale, bine cunoscute în ţară. BSBa-msaaW Universale, complecte de ©ţel ■ BaLâşyjailH ■ adică cu bărsa şi grlndeiul de otel. cu 2 brazde foarte înalt construite. F. : Juguri de °%e\ Ruston, Procter C0' LTn' Lsesmobile şi TVeerătoar8© Ifiaşinele cele mai căutate în fără şi în streinetate. Gonstrucţiune simplă şi solidă, mers uşor şi regulat Mc- Cormick-Cliicago caa le«a4 wBi»«ilochihe“ «m» xLsr «55-1® gs&Uegai ^ Cu tăişul la dr6pta, fără pînze (elevatoar Secerătoare 0,1 Seeer ISoar e si mple „Baisy." 'Oss"sare de '"âra M©„ 4. I). MANDL — Calea Victoriei nj, lângă Palatul Prinţului Stirbey — Are onoare de a aduce la cunoştinţa Onor. Public si Clientelei sale că ’şî-a strămutat Magazinul seă din calea Victoriei, colţul Episcopiei în Calea Victoriei, No. 117. Recomandă Magasinul său bine asortat cu mobile fantasie îmbrăcate în stofă, pluşuri şi covoare. Primeşte ori-ce eomande.de mobile şi se însărcinează cu decorarea şi ta-piţarea de saloane şi case complecte. Roagă pe Onor. Public a continua cu vizitarea Magasinului meu şi se vor convinge de solidaritatea şi eleganţa mărfurilor. 3ioul meu Catalog general ilustrat, la cerere gratis şi Franco Curele de Transmisiune PRIMA CUALITATE ENGLEZEASCĂ Furtuni de Cauciuc Rondele, Coarde şi Table de Cauciuc, Fwtm&i de Qămpi, ;|pcr Asbe:A, SHanometri, Sticle de nivel, ^ M mmm, I e 9 Bu&aâbac pentru şters, Ciocane pentru mori f^Roblaafo pe&teu agi—Textila salm abur POMPE PciiTRU Sî APA Cu preturi foarte reduse la depositul fabrice! — I o. 41, — OTTO HARNISOH Strada Academiei, Vis-a-vis de Ministernl de Interne. $o. 41 MORRHUOL de CHAPOTEAUT) farma&ist la Paris tiORRHUOLUL îonţine-tbte principiile aetive ale uleiului de fieet de morun; el Iu-cr&ză repede şi represintă 25 de ori greutatea sa de uleiu. Experienţele făcute ki spitale au probat că MORRHUOLUL este foarte pri-ineios eontra Bronşitelor, Catarelor, Boalelor de inimă la începutul lor. Chiar din primele (Jile sudorile nocturne încetează, pofta de mâncare revine, faţa se înveseleşte, bolnavii simt că capătă putere, tuşea scade iar corpul ’şî măreşte greutatea. MORRHUOLUL schimbă repede constituţia copiilor molatici, limfatici şi supuşi la răceli dese. MORRHUOLUL CREOSOTÂT împreună cu Guiac olul .principiu activ al creoaotel de fag, MORRHUOLUL CREO-SOTAT este un puternic omorîtor al microbilor şi constitue leacul cel mal priiucios cunoscut contra Ofticeî laringeluî, Slăbire! şi Tubereuloseî la gradul al doilea şi al treilea. Deposit la Paris, 8, rue Vivienne fi în tcate farmaciile. MARE DEPOU de Maşine Agricole Locomobile şi Treerătoare Maşine de secerat şi de cosit Pluguri, TriorI, Venturătoare, etc. Anunţă CI ierstela că a primit pentru primă, vară noutăţi atât în Haine gata cât şi in stofe pentru cemandă 4. Colţul stradei Şelari şi Covaci, 4. d€l€l€MMi€N R. LEYENDECKER BueureştI Str. Stavropoleos 15, ţi Casărmel 77. Prima Beiniinţerie Homână Strada Car ol 2j. Recomandă seminţele nou venite, adus de la grenarl specialişti, din Franţa, Ger* mania şi Englitera, numai qualitate superioară, precum arată successul care l’am avut în 23 de ani. Recomand: Luzernă qualitatea superioară cu certificat Gazon qualitatea cea mai’grea de 30 libre; — etc. etc. Cataloage se dă gratis şi franco,—la fie-care, cou andă de cinci franci însuşi dă un tabloti colorat gratis. — Mai recomand: vinurile m6le vechi 1j aul alb şi roşiu cu preţ foarte 4moderat. Rog pe onorabile clientele a mă onora şi anul acesta ca în anii trecuţi. cu toată stima Friedrich Pildner. ■vo® 3STOTTH. 4 0 A 4 ■HPl J- £ m . . •,A : P i ane numai din — FABRICI — de Hangul l»iu PIĂNOS DE STYLE LOU1S XIV IR O C O C O RENAISAS9CE ETC. ETC. Vdrfzare în rate B-d Elisabeta Palatul Băilor Eforiei Bucureşti 1893. Proprietar : S. Samltcn, (editorul.) § Lumina Incandescentă de Gaz n Invesifaiă pentru PeniroEeu (Gazolină) Aceste lămpi sunt superioare tuturor ce s’au presentat pâuă acuma publicului. Arde în permanenţă, consumând pe oră 2 centime de petroleă şi are forţă de 40 lumânări, dând o lumină dulce albă ce se poate egala cu lumina electrică. Ceea-ce a făcut mai mult renumele el în toată lumea, este puterea luminei ce dă, fără a produce fum, căldură safl miros. Aceste lămpi se instalează şi în Provincii. Representanll generali iinEgner O. Dix & I. Tri'îer Pasagiul Băncel Naţionale. s s © e ft A V •«1* iinyaicr v»* uia ix ii'iuer »v Pasagiul Băncel Naţionale. «ou Adminisfraţâunea Explotărel Pădurilor şi fabricaţiunel [Lemn©I©ri de Construcţie ■ din PlăineştI (Gara Gugeţti) recomandă toate dimensiunele de lemne, cherestea de stejar, precum scânduri şi pr chete brute. Asâ. Preţurile cele mai convenabile 'S&v (A se adresa direct la Administraţiune). aii (D -2 ~ -O "o ® aî A CS Q JC a H-3 'O c cn c«® « Ă • SP’H «I o .2 ® ® .r* « > o U imn 4 Compania Americană $ Primul deposit de Klaşini de Cusut fy PATENT-SINGER PERFECŢIONAT W PREMIATE la tdte expositinnile cu primele medalii şi diplome de on6re Reputaţiune universală ca NEÎNTRECUTE în soliditate, lucrare şi eleganţă. tr P^STE 5 MILIOANE SUNT IN ÎNTREBUINŢARE Cel mal mare deposit al renumitelor Velocipedc de siguranţă ,,SP0RT“, care sunt cele mai bune din lume Construcţiune neîntrecută ! llegantă complectă Mers uşor! Cea mal mare soliditate! jjgg Accesorii pentru ori-ce fel de maşine de cusut şi mare asortiment de articole pentru velocipedie. ,11 Cereţi cataloagele noastre ilustrate pe carele triihitem GRATIS şi FRANCO, — Singurul reprezentant Berus^ard O. Zisman în Băile Eforiei,—Bulevardul Elisabeta,—Bucureşti căruia trebue să se adreseze ori-ce corespondente şi valori. Tipografia Luptfg, Al. Lefteriu, Pasagiul Bănool Naţionale. : ■ -V M www.dacoromanica.ro ANUL X — No. 1944. ^fmrffSE»!. e^.'. „ , j MARŢI 2 MARTIE 1893. aparare0 Ex«Gener. M. laicasi [.ilS tes.tr petiţiuneî pe care fostul Ge-ier.il N. Vt; can a adresat’o D-luî ministru al Jasti.ieî: X. — Urmare — Mi; t