ANUL IX. — No. 1681 EDIŢFA A COUA VINERI, 10 APRILIE 1892 ABONAMENTE*! ra ŢARA Un an............. . . . . 40 le Hea»< Mim ^ /20 • f.......io- i }‘i Psntrn învăţători pe ţin â* IN streinState Oi i» . . .............. bea»« Trei -ani la al •• ’6C hi ■ 35 „ 15 . MERUL 3L& 3ANI ’ MÎ i ANUNC1UHI: Pe pagina HI 30 litere corpul 7 . . . 1 lefi linia . * IV „ .... 25> bani „ Inserţie ţi reclame , B . . . 2 lei . 1 ii Pentru mnnelnrl » se idrew: T.l Rom&mn ia „Agenţia ilsvoa". In Frntcia, Italia, Anatro - Ungari» ţi Anglia U Agenţia ftavai, 8, Place de la Bourse, Paria, precare ţi U subanalele el. I ni. . i fui.aii.it! i,'i j.i | *• , <• -igii i î fa hi / *,[ ■ ,0 îl ' I: ' ; n «O ii " K»1 6 . UN NUMER VEGHIU 60 BANI REDACŢIA: Pasagliri „Bftnceî Naţionale"- (Casele KarageorgevicI) ADMINISTRAŢIA: Pasaginl „Bftnceî Naţionale* (Casele KarageorgevicI) R^rescntaţla naţionala, tnforinaţil exterioare. Unperidol naţional. Apatiftgiilc M8ştenitortilnt. u j/, ■ ■' 1- if1]' I' . -v. acţiune comunâ, — şi aceste tratative se fac tot- d’ a- una cu înlăturarea ideilor, cu suprimarea programului, adică cu sacrificarea murelor principii căre i diviza şi cu pu • nerea înainte numai a personalităţilor, care cu un concurs reciproc pot isbuti pe aceeaşi listă împotriva .celei adverse. In întrunirile publice, candidaţii uniţi nu pot vorbi de idei, de prim cipii, căci atunci ar trebui să se combată cu vehemenţă şi ar indispune ast fel pe partisanil celui-l’alt candidat aliat. Lupta electorală pierde ast fel caracterul ei de luptă dintre grupuri şi partizl de idei, ci devine o luptă Spuneam eri că sistemul represen- I de persoane, de ambiţii tărei proporţionale poate conveni tu- I Şi odată compromisul făcut, can-turor partizilor şi că el se adaptează didaţii încep a se gândi la mijloa-la toate sistemele electorale fie ou cele de reuşită, mijloace ce nu se !« i 91 inimile magnetismului, Din Iaşi O r&bunarc. Ştiri teatrale. Informaţii diverse. Sugrumătorii. 1 ‘I O .i' njnauttH zentaţ urma unei cereri telegrafice a tatălui lui Kuşeleff âeesta ar fi fost arestat pentru că a părăsit pe ascuns casa părintească. I). Kupcelpff, tatăl, locueşte în Odesa; este, zice-se, unul din membrii cei mai activi ai emigrării bulgare. Această afacere nu este luminată până acuma, KuscelefF, fiul, are un poşaport care îl dă etatea de 22 ani; deci nu maî osie sub autoritatea părintească. Poarta a dat ordin de a pune în libertate pe tinârul Kusceleff şi de a’l lăsa să plece la Sofia. , jJ iavi cu programul de idei şi administrativă, să obţină unanimităţi numaî[ baza acestora va 8olicita în camere, deşi candidaţii opoziţiunel încrederea cetăţenilor. ar fi întrunit aproape un număr e- , , . w r - r v Mâne vom ati-ge şi alte consc grai de voturi ca şi cei guvernamen- | • , , , r e cmţe nenorocite ale sistemului ma ‘ , i • . . jorităţel absolute şi pe care le în- Se ştie că cu sistemul majorităţel iatur& reprezentarea proporţională, absolute, un vot decide în mod de- 1 finitiv, şi ast-fel, dacă am admite că numărul alegătorilor din toată ţara ar fi de 50 000, am vedea că 26,000 alegători ar putea avta unanimitatea de 180 de deputaţi iar 24,000 de alegători n’ar avea nici unul. Consecinţele acestui sistem tiranic sunt can cele mal nenorocite din toate punctde de privire In primul loc semnalăm corupţii! nea şi frauda precUm şi compromisurile ruşinoase la Care se văd ne voiţi să recurgă candidaţii din toate taberele. Incbipuiţi-vă în adevăi un colegiu oare-carş de la noi cu vr’o patru saU cinci sute de alegători, colegiu care A se vedea ştirile telegrafie-* pe pag. 8 Informaţii exterioare Incidentul Kuşelef Solia, 19 Aprilie. — Ştiri ulterioare în privinţa incidentului' Kuşeleff întâmplat la Constantinopol zic că arestarea s’a făcut nu cu puţină oposiţie din partea lui Kuşeleff care s’a apărat cu energie. Afacerea a luat dimensiunea unei bătăi, când un amic al iui Kuşeleff care era de faţă la gară, interveni opunându se contra dă duol deputaţi şi pentru care sunt I inter venire! celor două aşenţl depobţiemi-d. ex. cinci candidaţi: douî guver- litarâ care vouă să ajute pe cav asul rusesc, namentall cari ştiti Că, cu ajutorul agenţii s’au retras apoi. Kjişeleff strigând administraţiei, pot conta sigur pe ajutor, oavasul i-a închis gura-cu o batistâ.—* câte două sute de voţurl; apoi alţi Amicul lui Kuşeleff, dete o lovitură cu bas-trel candidaţi, de nuanţe deosţetwţş, I ton ca vasului, care a scos un revolver.— extreme chiar, candidaţi cari veşnic In .fine sosi şi poliţia turcească, arestă pe s'atl combătut de moartă, însă-oameni . Kuşeleff, caro tot nu este pus în libertate cu multe simpatii şi cu nîUltâ vază ' do poliţiea turcească şi informă pe d. Di-în localitate, aşa pţţ fie-care din el I mitroff că autorităţile au trebuinţă de KÎH în parte* st? bizue cu drept cuvîaţ, pe şeleff pentru o instrucţie în afacerea Vuli vr’o 120—14€ do voturi. Ce voiţi să facă aceşlff trei candidaţi opozanţi pentru a’şl asigura reuşiţa ? bă se prunce cu tpţil frâu-camenta în luptă unul conţra altuia^ cerând încrederea cetăţenilor numai pe baza prOgratnui'ui, a ideilor, a principiilor I Dajr atunci se expurj la o cădere sigură, căci fie-care (|id elţ- în mod izolat, nu poate întruni jumătate plus unul din număful vo» tauţijor. Atunci încep, intre doi cel puţin, tratativele pentru o împăcare, pentru un compromis, pentru o covicl. D. Dimitroff a îeiqţs o notă de protestare Porţii şi comunică incidentul ambasadelor. !Un lucru de remarcat, care face incă şi mal nejustiticată intervenirra am-biţsade! ruseşti este că Kuşeleff avea un paşaport turşpsc liberat la Constantinopol a-cum 7 luni şi visat de consulul otojnan din Odesa înainte de plecarea sa..— Opiuiunea generală aci şi in provincii CBte' toarte i-ritată.—Dacă Kuşeleff nu Va fi pus în libertate, ci dat pe manile ruşilor, se poate prevedea o maro. aţâţure, cartţ să aducă consecinţe grave. Qnuetanţlnopol, 19 Aprilie. — Se asir gur-. din sorginte rusească că nunrnl. în Politicului! noştril n’aii voit nici odată să dea o serioasă atenţiune cestiunel foarte importante a mişcă-rel popul aţi unei în România. Acum câţi-va ani d. I. Gr. Bibi-eescu a tratat subiectul Intr’o mică broşură, şi din când în când ziarele politice ah atras atenţiunea guvernelor, fie din spirit de ostilitate, fie îngrijr.te de pericolul naţional ce ne ameninţă. La Patrie în cel din urmă No. al s8b vorbeşte despre mortalitatea la sate şi prezintă un exemplu: în-tr’o oare care comună mare de 1753 locuitori, naşterile ah fost, de la 1 Ianuarie până la 5 Aprilie,, în număr de 20 iar morţi în număr de 35. Iată un exemplu destul de trist; dar ce este acest caz singur în comparaţie cu înfiorătoarea realitate, în comparaţie cu descreşterea sistematică a populaţiunel autochione'.... Aceasta e o chestie foarte importantă, care merită un deosebit interes. De câte ori, noi democraţii, am cerut rezolvarea cestiunel agrare în folosul clasei ţărăneşti, de câte ori am pretins să' se îmbunătăţească starea materială a proletarului câmpean, aceasta n’am făcut-o pentru dragostea unor teorii abstracte, dar pentru că în soluţiile noastre ve' deam înlăturarea unui dezastru naţional. Sărăcia ţăranului va face neapă rat aceea ce n’ati putut realiza restriştile veacurilor, invaziunile, răz boaiele cu pustiirile lor; mizeria a-dâncă va produce degenerarea rasei şi peireî el. Ce însemnează oare această sistematică descreştere a populaţiei, şi covârşirea naşterilor prin morţi ? Este oare, neamul românesc un neam atât de bătrân în cât puterile lui de rezistenţă să fi slăbit cu totul Este oare neamul nostru un neam nedeprins cp, lupta pentru viaţă şi mal prost organizat de cât toate na ţiunile din prejur? Neapărat că nu Poporul român este tânăr, viguros, bine organizat atât sub raportul fizic cât şi sub .raportul intelectual puterea lui de rezistenţă Ie mare, mijloacele’! de luptă cu împoti.pnile naturiel sunt|numeroase; dacă 1 aşa, pentru ce depiere el astă-zi? Pricina este una şi singură: exploatarea la care a fost supus ţăranul român, mizeria lui desăvârşită. Ori cât de puternic^ este organizarea ţăranului nostru, o îndelungată suferinţă trebuia s’o zdruncine. Or-ganizmele cele mal puternice precum, nu pot rezista esceseior, de asemenea nu pot rezistă nici unei insuficiente nutiiţiunl, unul abuz acumulat de viaţă mizerabilă. întrebaţi medicii cari ah cVervat de aproape pe plugar, întrebaţi pe recrulorf oare în fie ce an ţtă ochi cu fiii satelor şi gp, ţpţi| v8 vor spune că neamui românesc" e. serios ameninţat, că o criză periculoasă trec© peste el/ pea u ce lunea noastră politică a primit să sacrifice sănătatea şi puterea neamului nostru; îc schimbul cărui folos a corn-jromia avutul nostru cel mal 4e rre'ţ V Pentru ce ? Pentru că aşa coman-dah sfintele principii ale ordinel sociale, pentru ca o clasă de trântori, de imbecili şi de explotatorl să crească şi să înflorească, pentru că asuprirea şi stoarcerea celui slab este piatra de temelie a actualului aşezământ social. Pentru o dogmă stupidă, pentru o idee bolnavă, pentru un interes strâmt şi criminal, politicianil ah sacrificat bogăţia principală şi sigură a Statului român, ah compromis is-voarele de viaţă ale poporului, streaja noastră reînvinsă din trecut, nădejdea noastră supremă în viitor. De câte ori pomenim de ţărănime şi de drepturile el, de câte ori ce- r rem să se dea pământ şi instrumente de muncă plugarului, de câte ori incriminăm, purtarea iankeilor greci, români ori bulgari, de atâtea ori ne răspund ţanţoşi şi în numele Principiilor conservatoare şi de Ştiinţele oculte sunt la modă. In ultimi! timpi spiritişti! şi toţi cei alţi amatori a! meselor ce umblă singure, din Paris, sunt în cea mal profundă dezolare. Nimeni dintre 61 n’ah putut descoperi, cu toate invocaţiele cele ma! pure ce le făceau spiritelor, unde stq ascuns mal întâiu sinistrul Ravachol, şi acum în urmă teribilul anarchist Mathieu. Cu toate acestea^ nu e de loc de glumit cu aceste ştiinţe oculte. Lăsînd glumele la o parte, problemele ce ele le pun în dis-cuţiune sunt câte o dată de cel mal mare interes şi rezultatele experienţelor ce ni se comunică sunt adesea demne de toată atenţiunea noastră. Acum câte-va zile d. colonel Rochas, administratorul şcoalel polytechnice din Paris, a făcut nişte observaţiunî în adever extraordinare asupra cestiunel, după cum o numeşte el, a exterionzărel sensibihtăţel. Dl a reuşit să adune într’un pahar de apă sau în orî-ce altă materie apropiată, sensi-filitatea unul individ, în aşa mod în cât o ovitură dată în pahar se repercuta până în fibrele chiar cele mal profunde ale persoanei exteriorizate. ordine», *în numele liber ţaţei individuale^ toate acele glasuri răguşite sah franţuzite- ale celor cari vorbesc din gâtlej ori pe nas. Dar, oare, aci e numai un diferend între muncitor şi capitalist, numai un proces al ideilor democratice în contra ideilor reacţionare? Să vedem. Const. Ca Sacalbaşa --essoe- In ajunul alegerilor transpirase ştirea eă concentrarea conservatoare nu s’a putut realiza de cât în urma asigurărilor formale date regelui cum că partidul conservator va da şi prinţului Ferdinand un apanagih! Dar ziarele conservatoare^ah tăgăduit faptul cu toată energia. Astă-zl afacerea a revenit în dis-cuţiune, dar astă-zî nici o gazetă conservatoare nu mal are curagiul să tăgăduiască existenţa dorinţl mini», teruluî. In ajunul alegerilor presa conser vatoare a înşelat ţara şi numai graţie acestei înşelăciuni agita ţiunea ce ameninţa să se întindă peste toată România, nu .s’a produs. Dacă conservatorii ar fi avut curagiul cinstit de a mărturisi că sînt partizanii unor noul apanagil, evident că uicx bandele ciomăgarilor, nici ispitele programului, nici suveranul chinoros n’ar fi putut zmulge o majoritate guverna mentală. De a-ceea conservatorii, aii recurs *a înşelăciune, la o tăgădi re laşe şi ruşinoasă, la ascunderea adevărului ptnă a doua zi. după izbindă. Dar, să nu creadă domnii conservatori că acest fals. neruşinat şi îndrăzneţ le va profita mult, căci agitaţia pe care ah înlăturat’© in-nainte de alegeri nu o vor maî putea înfrâna astă-zî. Ţara.,nu mal vrea să fi© furată şi despuiată, şi, odată pentru tot-d'a-una, credem că va şti să dea o lecţie meţifată acelor cari ’şl per-* mit Să o îpşele pentru a o jefui. In ac,eastă cbest-e vom lua o atitudine uintre jale mal energice şi, vom combate de moarte un regim care vrea să ’şl cumjjere trăinicia cu preţul celor ţpaî frumoesţţ mpşil ale ţârei. * * * Ceea ce ne comunică asâ-zl savantul co-onel este şi mal straniu încă. Dacă autoritatea ştiinţifică a d-lui de Rochas, precum şi absoluta sa sinceritate n’ar fi cunoscute şi apreciate de toţi oamenii de ştiinţă, neapărat că am fi cel d’ântâiu cari să strigăm că nu e vorba de cât de <\ ordinară şar-latanie. Dar nu. Experienţa a fost făcută faţă de persoane cunoscute, faptele nu se pot tăgădui. Şi ori cât de misterioase şi orl-cât de opuse ar fi ele tuturor principiilor ştiinţifice adoptate astă-zl, suntem nevoiţi să le credem. Ascultaţi dar : Lucrul.s’a petiecut acum două, trei săptămâni la d de Rochas acasă. După o serie de experienţe, eminentul administrator al şcoalel polytechnice, s’a pus să sen-sibiliseze prin mijlocul unor passe magnetice. nu un pahar cu apă, după cum făcuse mai ’nainte, dai o mică statuetă de ceară moale, un fel de păpuşe, pe care -o leagă de viaţa sujetului, ce era o femee în stare de somn hypnotic. Ori de câte ori se lua păpuşa şi se înţepa foarte uşor, femeia adormită ducea instinctiv mâna la partea corespunzătoare a corpului el. Dacă lovitura dată statuetei sensibilizate era mal mare, femeia se văita, ţipa. Această, dupe cum vedeţi, întrece toate marginale imâginaţiunel. Experienţele d-fol de Rochas seamănă foarte mult, cu farmecele babelor noastre car spun cuţitul, care dau junghiuri şi fel de fel de dureri oamenilor pe caii îl blesteamâ, dacă li se aduc un semn de la dânsul lo cămaşej o legătură de cap, etc.). Chiar deşteptată, fenieia-sujet, sare a făcut să treacă in statueta de ceară, în momentul în care ea se găsea în bomnul hipnotic, o pai te din sensibilitatea ei, resimte perfect impresiufţilp comunicate p magmei pe care ea a animat’01. Unul din vizitatorii d-iul de Rochas, istoriseşte relativ la aceasta următoarea înspăimântătoare istorie. Invitaţii erau gata să părăsească pe es-celentul savant şi convorbeau în antica-,meră, unde ■ se găsea de asemenea şi ferneia-sujet deşteptată. Nici invitaţii*, nici sujetul puteai! dar să vadă ce^a-Ce se petrecea în Baton, jiifide sp lăsşse .statue'ta^de ceară sensibilizată. De odată, tînera femeie ce aer vise de sujet şcouse un ţipăt. .Ea simţise o durere vie la braţ. Iu acel moment un vizitator ce rămăsese cel din urulă în sa'lon, strânsese cu pateri) braţul statuetei. Sţţaqifi lucru, de necrezut. Dacă faptul se ponfirma şi prin alte experienţe, apoi atunci nu, ne va mai fi permis să ne batem joc de toate fermecile şi de toate descântecile' babelor de prin sate şi de prin mahaiule, ci din contra va trebui eă ne descoperim capetele înaintea,lor* www.dacoromanica.ro LUPTA MS grăbesc însă, să ve spun, că cel ce scrie aceste rânduri n’a văzut cu ochii lui Experienţele de cari vS vorbesc. DINIAŞi Ni se scrie din Cotnari că prepusul secţiune! filoxerice de acolo, d. Chiriac Gri-goriu se poartă în aşa mod în cât serviciul filoxeric a ajuns o calamitate pentru toată lumea. Acum la începutul primă-verel toţi cari mal aveau încă nerădicat vin în Cotnari s’afi grăbit să’l rădice înainte de începerea căldurilor. Mulţi încă din cel ce s’afl dus cu vase şi cu cotiuge, fie din Iaşi, fie din Botoşani, au trebuit, după zile de aşteptare, să se întoarcă îndărăt cu atâtea cheltuell făcute şi cu riscul de a vedea vinul 3tri-cându-se, de oare-ce d. Grigoriu este dus de mai bine de duoă săptămâni la preumblare şi n’a lăsat pe nimeni să libereze Certificate pentru aesinieCtârCa vaselor ce ies diL acea podgorie. Mulţi au reclamat ministerului contra a-cestul funcţionar care îşi bate joc de lume şi cerend să fie despăgubit de cheltuelile făcute. In caz de refuz din partea ministerului de a face dreptatea cuvenită, chestiunea va merge înaintea instanţelor judecătoreşti * * * Rugăm pe d. ministru al Cultelor să birie-voiască a suprima postul de director al Mitropoliei din Iaşi de oare-ce s’a dovedit că e inutil prin faptul că poate fi ţinut de un profesor de la facultatea de teologie din bucureşti, obligat prin profesiunea lui să şadă în Bucureşti şi care nu dă cu lunile pe la Iaşi. * • * # S’a mal ivit, pe lîngă doctorul. Sculy, încă un pretendent conservatorii pentru a succede lui Emile Mavrocordat; acesta este d. Eugen Ghica Budeştl de profesiune pictor cîpd e în oposiţie şi epitrop la S-tu Spii'idon cînd e la. guvern. * * * Duminică 5 Aprilie a avut loc in sala circului Sidoli, prima reprezentaţie a trupei Române de operete din Craiova. Piesa anunţată pentru debut era de natură a a-trage lumea iubitoare de artă, atât prin cuprinsul şefi de un comic neîntrecut, cât şi prin muzica sa adorabilă. Se juca in a-dever „Boccaoio*, celebrul „Boccacio*, a lui Fr. Soupâ, cea ce se ştiâ mal puţin, era in realitate valoarea intrinsecă a trupei însăşi, şi mai ales în urma unor aprecieri prealabile, rfifi voitoare, colportate de câţiva localnici, publicul nu prea avea mare încredere în succesul artiştilor Români din Craiova. Cu toate acestea prin o lăudabilă pornire, de pe la orele 7 jum. lumea se transporta în masă în spre sala circului. La ora 8 jum. reprezentaţia începu in faţa unei sale pline de jos pînâ sus. De la cele d’întâi scene o plăcută surprindere cuprinse chiar şi pe cei mai sceptici. Cum? era posibil ? Aceasta era trupa despre cari unii spuneafi atâta refi ? Faptul era că fără să se fi gândit, publicul se gâsia de- odată în faţa unor artişti şi a unei trupe exce lente atât din punctul de vedere ai cunoaştere! perfecte a rolurilor, cât şi din punctul de vedere al interpretarel. De la începutul pînâ la sfîrşitul piesei, toate scenele, toate situaţiile, bucăţile de solo, .duelurile, corurile, etc., afi fost executate într’un mod desăvârşit. Mai ales partea umoristică, comică, care însufleţeşte întreaga operetă a fost dată cu un entrain irezistibil care se comunica întregel sale, provocând un rîs homeric, şi aplauze care nu se mal sfîrşiafl. Succesul se datoreşte în parte doamnei Aristide (Gâluşcă), care a avut rolul prin -cipal-Boccacio. D-na Gâluşcă are în ace-laş timp o voce de o dulceaţă incomparabilă, şi un joc de scenă de o rară mâestrie. D-sa cunoaşte secretul de a’şl modula vo- cea, făcând’o să treacă prin toate nuanţările posibile, şi posedă tot-odată o mimică prin care exprimă minunat toate acele mici fineţe, subtilităţi, toate sub-înţelesu-rile care fac farmecul operetelor.—Foarte bine a fost de asemenea d-na Irina Vladaia în rolul Beatricel, posedând un organ de o mare extensiune şi sonoritate, precum şi d. Băjenariu în rolul lulLelio. Toate cele-l’alte roluri afi fost bine executate. Cea ce a plăcut foarte mult afi fost corurile, în deobşte partea cea mal slabă şi mal neglijată, mal la toate trupele de operetă. Toate bucăţile pentru cor afi fost cântate cu o preciziune şi un ansamblu perfect. Piesa s’a terminat în mijlocul aplauzelor enie-ziaste şi de mal multe ori repetate a le publicului. Artiştii afi fost chemaţi de mal multe ori pe scenă. Luni 6 Aprilie s’a jucat „Voivodul Ţiganilor “ de Ioh. Strauss. Lume şi mal multă încă de cât în seara precedentă. D-na Irina Vladaia a jucat şi cântat rolul ţigancei Safi într’un chip admirabil; se părea că tot focul şi pasiunea rasei colorate din Ungaria trecuse în frumoasele arii cântate de d-sa. De asemenea d. Băjenariu a arătat în rolul lui Barinkay că posedă o frumoasă voce şi că ştie să o întrebuinţeze.—D. St. Iulian fiul, ne-a dat pe adevăratul magyar ember în rolul porcarului Zsupan; scenele de un comic irezistibil provocafi hohote de rîs prelungite în public. D-sa are stofa şi calităţile unul adevărat artist comic, şi lumea i-a recompensat talentul cu aplauze sgo-motoase. Impresia generală este, că trupa Română de operete este cea mai bună din câte afi trecut prin Iaşi şi aceasta dovedeşte ce s’ar putea face la noi, dacă adevăratele dispo-ziţiuni artistice ar fi tot-d’a-una încurajate. L. Marţi 7 Aprilie. „Mascota" de Audran. H .A. 3? DEC Xj In vederea orgamzărei uneî congres, pe ziua ae j|/j Maiu a. c. la Paris şi în ţaţa agitaţiunei mai întinse a ceslivnel române în străinătate, studenţii români de la toate universităţile din slreină-tate sunt rugaţi a se pune în corespondenţă cu Liga şi anume se vor adresa pentru informaţiuni în unul din aceste trei locuri : 1. Bturoului central al Li gel, Bucureşti, 2 Pasagiul român. 2. Delegatul comitetului Ligei din Parts, d-lul Stroe Brătianu, ii, rue Berthollet, Paris. 3. Preşedintelui Lîgel dm An-vers, d-lul George Moroianu, 16 Avenue Wappers, Anvers. (Bel-gique), Con, telul central al Ligei face un afel călduros şi la studenţii români din Capitalele Europei şi la părinţii, care aii fii în streină-tate, ca să dea adresele fiilor lor la biuroul central al Ligei, şi astfel să ajute şi Liga ş pe fiii lor în lucrarea sublimă ă patriotismului. GEORGES DE I» Y S Cum săruta cu foc pe Gisela, Roche zări viind pe Hector Morlaines, bărbatul ei şi prietenul săfi. Şi Gisela şi Roche o băgară pe mânecă, ' crezînd că afi fost văzuţi. Dai Morlaines nu zise nimic \ şezu într’un fotoliu din faţa căminului şi privind flacăra, zise — Ce mal foc. Roche resuflă; Hector nu ’l-a văzut. După câte-va minute, Roche îşi luă pălăria să plece. Bărbatul se sculă după scaun şi ’I zise: — Noaptea-I tare frumoasă; am să te petrec până mal încolo, fumându’ml pipa. Şi plecară. Dar cum mergeafi, Morlaines. se opri fără de veste. Pumnii i se ridicară în spaţifi, căzură, mâinile i se încleştară împrejurul gâtului lui Roche, pe care ’l trânti la pământ. Roche voi să strige, dar Morlaines îl lipi gura de pământ. Apoi Morlaines îl astupă gura şi’î legă manele. Apoi îl luă pe sus şi-l duse de’l culcă cu gâtul pe şinele drumului de fer, Jângă care se petrecuse a-ceastă scenă. Şina înghieţatâ par că’I tăia gâtu ca cu briciul. Bărbatul se ridică şi stete nepăsător. Scoase ceasornicul şi se uită la el la lumina pipei ; apoi zise: — Trenul expres are să treacă după cincizeci şi -două de minute. Ameţit, zăpăcit, Roche la început n’a putut pricepe nimic. Dar când a simţit că’l frige şina îngheţată şi mal cu deosebire când auzi vorbele lui Hector, îşi veni în fire şi pricepu în ce situaţie grozavă era. Fiori reci li străbătură corpul şi părul i se făcu măciucă. Începu să se sbată de spaimă şi în con-vulsiunile disperăreî reuşi să’şl ridice gâtul dupe şină, să’şl dea capul 4a o parte, apoi incet Încet să se prăvălească departe de linie. Resbunătorul îl apucă iar şi iar ’l duse de’l culcă cu capul pe şină; ca să nu mal scape, îl legă chiar de şurupurile şinei. — Să mal pofteşti acuma să te mişti 1 De astă-dată era chiar osîndit, nu mal era scăpare. Boabe mari de lacrimi .izvorâţi pe sub pleepele ochilor lui Roche, pe care îi ţinea închişi, ca să scape de privirea selbatecă a călăului. De spaima morţel, Roche plângea. Morlaines râse batjocurilor: — Plîngl, hal? Roche voi să’şi stăpânească plânsul, dar nu putu, lăcrâmile îl curgeaţi fără de voe şi’i udafi obrajii. Roche nici nu mâi mişca, convins că e degeaba ori-ce ar face. Cu toate acestea in minte i se arată limpede toată grozăvenia morţel ce ’l aşteaptă. A-vea să fie călcat de tren, roatele aveafi să’l tae gâtul, sâ’I sfărâme capul. Şi moartea nu era nimica, pe lângă chinul ce’l cutremura 1 Şi cum ar fi voit să treacă mai repede trenul, să se sfârşască odată, săBcape de chinul plin de fiorii — Mal sunt patru-zecl minute, Roche. Cuvintele acestea ’i căzură grefi, par’că ’l zdrobeaţi. Roche sa năbuşă, o greutate mure ’i. apăsa pieptul. . Afurisit timp, cum nu trece mai repede!... Voi să nu se mal gândească, dar mintea nu voia să ’l asculte şi ’l făcea să vază tabloul tot mal crud al morţel ce ’l aştepta. Şi pe lângă suferinţa morală, se mal a-dâogă şi suferinţa fisicâ. Frigul pământului il pătrundea şi ii îngheţ» măduva ain oase. Sângele ce făcuse să ’î vijie urechile şi să’i zvâcnească tâmplele, acuma da năvala spre inimă, ca batea grefi. Lacramile înghieţate pe faţă-1 ca nişte nasturi de sidef, îl ardeafi pielea ca nişte picături de vitriol; in luminile ochilor sim-ţia înţepături de ace; un sfredel ii găuria capul; nişte cleşte par’că ’l apucafi de ceată şi ’i desfâceafi oasele gâtului.,. De odată o mare bucurie ’l învioră: cu urechea lipită de pământ, auzi un zgomot depărtat ce se tot apropia, ritmul unui pas pe cale... Ue rond de noapte... era scăpat. Paşii sc apropiaţi. De bucurie, Roche uu mal bimţia nici o suferinţă, zimbia de chinurile ce îndurase; ştia bine că nu trebue să moară. Paşii se tot apropiaţi, se apropiaţi aşa de mult, că trebuia să’i auză şi Morlaines. Acuma ei are să scape; dar lasă că Morlaines n’are să scape de resbunarea lui. Şi inima nu’l mal încăpea de bucurie şi de ura. Paşii se opriră, apoi iar se auziră. A- tunci i se părură, că se depărtează. Roche voi să strige, dar nu putu din pricină că gura ’l era astupată... Paşii nu se mai auziră. — Mal e o jumătate de ceas, Roche. De astă-dată furia lui se îndreptă contra Giselel, pe care o acusa că i-a întins o cursă. Să’şi piarză viaţa pentru o femee, el, Roche de Stalys; şi ce fel de femee ? o burgheză pe care nici nu o iubia măcar 1... Dar asta-1 stupid, imposibil, nebunie 1 Ticăloasă femee 1 Cum ar fi voit s’o vază lângă el cu gâtul pe şină! Să se bucure de chinurile el şi să o scuipe în faţă 1... Şi când se gândia că, după ce va muri, călâul lui, dobitocul de bărbat, poate că are să’şl erte nevasta şi că are să o lase să tră-ească! Oh! să trăească, să trăească,.. Numai atâta ar vrea el.... să trăească!... — Mal e un sfert de ceas, Roche. Şi omul acesta cu glasul de cobel Laşul !... Acesta e bărbatul el, i-a dat mâna, l’a minţit că nu i-a văzut, ca să’şl asigure trădarea. Şi Roche turba, când se gândea că are în buzunar un revolver, ce nu’l slujea la ntmic... An l (iacă tieâioBui ce bărbat ar fa avut sânge în vine şi Tar fi provocat la duel, o atunci l’ar fi nimerit sigur, i-ar fi crăpat burta şi i-ar fi vărsat maţele; i-ar fi arătat el... De furie, spume îi veniafi la gură. Da, Tar fi înjunghiate» pe un porc ce este!... Şi slăbit de chinuri închise ochii aşteptând moarte sâ’l scape. Hector se plecă, ’l deslegă de şurupurile şinei şi ’l zise: — Fugi, Roche! Mal sunt trei minute; fugi mai repede 1 In depărtare se năştea un sgomot neho-tărit, ce transmitea şinelor o vibraţiune imperceptibilă. Încet, incet zgomotul se tăcea tot mal tare, par’că era un bubuit ce cutremura pământul. Restina un şuerat prelung, sfîşietor şi în căpătâiul drumul licurirâ două lumini. Luminile se lărgeafi, se făceau tot mal mari. Lovituri de ciocani par’că făcaafi să se cutremure şinele; trenul venia în goană. Roche abia putu să’şl succească gâtul şi să se uite cum se apropiafi ochii aprinşi. Acum s’a sfîrşit, avea să moară. Dorise moartea, dar acuma nu omaldoria, acuma voia să trăiască... De ar mal trăi măcar un ceas, chinuit, numai să trăiască!... Nimic nu mal putea să oprească trenul... Simţ i deja cum roatele ’i tae muşchii gâtului... Ar fi voit să întoarcă capul, cel puţin să nu mal vază. Dar ochii încruntaţi al maşinel îl feriuecă, îl ţinteau luminile ochilor dilatate. Pe lângă cârpa cu care’I era astupată gura, eşi o suflare selbatecă, un mugetpă-buşit, selbatec, nebun... Trenul sosia. Roatelor mâncăii şinele; din vatra ma-şine! par-că curgeai! lăcriml de aur... Încă o învârtitură de roată şi s’a sfârşit L, Roche leşină... Când se trezi, trenul trecuse şi Morlaines îl deslega. Când s’a vezut liber, Roche o luă la fugă şi ţinându-se cu manile de gât urla ca nebunul: — Capui 1 capul 1 Sandu —---g<- ■— Informaţiuni diverse DIN CAPITALĂ Direcţiunea generală a Teatrelor punând la disposiţia Ligei culturale sala Teatrului NaţiQnal pentru o representaţie în beneficiul Ligei pe ziua de 15 Aprilie a. c. d. C. Nottara directorul de scenă al Teatrului Naţional, a bine-voit a oferi generosul săfi concurs pentru o representaţie, care să fie la înălţimea Ligei. Piesele care Be vor dâ sunt Fântâna Blanduiiei şi Pe malul gârlei. Sperăm că publicul român nu va lipsi de la această representaţie, care are în programul şefi clasica piesă a nemuritoru- O REZBUNARE lui Alexandri şi că va da tot concursul s8fl ideilor pentru care se prepara frumoasa representaţie de Mercurea viitoare. Vineri seara femeia cantonierului de la cantonul No. 3 de pe linia Bucureştl-Chi-tila, pe când se ducea la biserică a fost călcată de tren. Moartea ’i-a fost instantanee având capul mutilat precum şi mal multe lesiunl pe corp. De către care tren a fost călcată nu s’a putut şti, de oare-ce seara circulă trenuri foarte multe. Cadavrul a stat în drum vre-o 3 zile până să se faeă ancheta cuvenită. Azi Joi, 9 Aprilie, vor începe şedinţele Adunărel generale a societăţel „Progresul silvic*. Ordinea zilei a fost ast-fel fixată: Joul 9 Aprilie, a), Expunerea activităţel Societăţel; b) Expunerea situaţiunel financiare ; c) Presintarea budgetului pentru viitorul an; d) alegerea comisiunel de verificare a acestor situaţiunl; e) Deşbaterea următoarelor cestiunl : I. Care sunt industriile mici lemnoase care se pot întemeia la noi în ţară; şi II. Dacă in ţara noastră, plantaţiunile de salcâmi trebuesc să fie permanente ori numai provisoril. Vineri 10 Aprilie, Continuarea discuţiu-neî asupra subiectejor de mai sus. Sâmbătă 11 Aprilie, a) Aprobarea comp-turilor şi budgetului, verificate de Corni-siunea aleasă in prima zi; b) Alegerea Consiliului de Administraţie. Şedinţele acestei Adunări, presidate de d. Ioan Kalinderu preşedintele societăţel, sunt publice şi se vor ţine în localul Ministerului de Domenii la 8 ore seara. Azi 9 Aprilie curent la 8 jum. seara, domnul G. D. Teodorescu va ţine la Atenei! conferinţa sa : „Viaţa lui Anton Pann“. Intrarea liberă. Pentra locuri reservate în loji, se plăteşte un lefi dfi persoană. DIN DISTRICTE Br&lla Adeverul primeşte din Brăila cu data de 7 Aprilie ora 6 p. m< următoarea telegramă : •In acest moment o detunătură teribilă s’a auzit in tot oraşul nostru, urmată de uu cutremur violent. Marele cazan cu întreaga fortâreţă a docurilor şi basenulul a eeplo-dat, din cauza unei prea mari presiuni ce i s’a dat de la depoul de cărbuni. Pagubele după cum sunt până acum evaluate se urcă la 50,000 de lei. Nu s’a întîmpiat nici un accident de persoane, de cât un depofi de cherestea a iost acoperit cu ciment, beton şi cărămidă. Talazuri uriaşe de apă, amestecată cu stâlpi de stejar şi drugi de fier, a,u foştas-virlite până ia depozitul de recrutare şi cazărmi ; o ploae de pietre şi giamuri a a-juns până la arestul preventiv, tocmai pe când deţinuţii se plimbai!; câţi-va -afi fost uşor răniţi. In fine o cetate la care s’& lucrat aproape 2 ani a fost nimicită numai într’un singur moment. RoinanaţI Ni se scrie din Caracal că de două luni de zile postul de prefect ai jud. RomanaţI este vacant şi că prefectura acestui judeţ este condusă de un nenorocit director, bă-trîn pensionar în vîrstă de peste 70 de ani — FOIŢA ZIARULUI .LUPTA* — 3 ADOLPHE BELOT SUGRUMĂTORII ii (Urmare) — Cum te-al schimbat, tată, de cât-va Vreme. Toată ziua nu mal stal pe acasă. — Am treabă, domnişoară. — AI treabă, al treabă 1 Dar n’ar trebui să al altă treabă, de cât să mâ iubeşti pe mine. — Asta nu-I destul, zise el ducând pa-iharul la gură. Dur ea nu-1 lăsă să bea. Se repezi la el şi desmierdînfiu-1 şi făcfindu-I ochi dulci, ea ÎI zise: Mal spune, mal spunb odată, de îndrăzneşti, să vedem. El nu Îndrăzni şi preferă să o sărute. îndată se sculară de Ja masă, şi sp urcară sus pe scară şi căpitanul se urcă Iu odaea lui să se îmbrace. Jeana intră în salon şi pe uşa crăpată sta dc vorba cu tatăl el. — Asta-I pentru cea din urmă oară, că \ dud m M la# AlDfWEft tfu», îl zise ea... înt&ifi, când nu eşti aci, ’ml-e urît şi apoi me tem pe bulevardul ăsta pustiii. — ’Ţi-e-frică l fata unul soldat betrîn 1.. Tu singură te vorbeşti de refi, lasă că te cunosc eu. —• Poţi să mfi cunoşti, răspunse ea a-propiindu-se de uşă ;■ dar nu-mi place să primesc visite ca cea de eri... Omul acela venise în lipsa ta... Zicea că are treabă cu tine, vorbă să fie. — Dar când Iţi spui că ’l cunosc ? Btrigă căpitanul. Adevărat că’l zisesem să vie să ne întâlnim şi uitaspm. — El bine 1 strigă şi Jeana. Tu chemi oameni cu ochi răi. — Dar nu, nu, te înşeli, domnul acela e un om cum se cade,,. Şi de mâint nu te mal las Bingură, şi nici astă-zl n’al să rămâi singură... Buna ta prietenă nu vine. să stea toată ziua cu tine? — Şi ’ţl închipueştl că mă pfzeşte ea? Dar el îl este frică de toate, — N’aveţi la ce să vă temeţi. Să supra->eghiaţi pe femeea ce ne îngrijeşte. Teau-tonsez să ’l porunceşti să ne gătească un prînz bun şi ’ţl deschid uu credit de zece franci. Zece fraucl peutru prînz 1 strigă Jeana. Or! nu eşti în firea ta, ori e, ceva extraordinar, voifi să şiifi.... De nu spui, intru. — Oh 1 poţi să intri, m’am îmbrăcat. Ea intră în odaea taţăful (, tocmai cjnd scotea din cutia mesei un ghiozdan roşu, în «are obicinuea odată să pue bani şi bir* ti| lie wiwr —- Na I E ceva înăuntru ? întrebă ea. — Val 1 nu, răspunse el, arătîndu-I că e subţire de tot. Ea întoarse capul cu dispreţ. Guărin ae folosi de momentul acesta şi ’l vîrî în buzunarul redingotei. Se vedea că el avea ufi secret pentru fata. Dar cu toate întrebările, ameninţările şl dezmierdările Jeanei ce bănuia ceva, căpitanul nu spase nimic. — Asta seară, la masă, al Bă ştii tot, zişii el; pînâ atunci nimic,... m’am jurat. 111 Pe la două după prînz, Guerln, cu redingota încheeata pînâ sus,, cu ghetele vac-Buite de te vedeai în ele, cu pălăria puţin la o parte, cn mustăţile şi cu musca uuse bine cu cosmnntic, trecea priu grădină, deschidea portiţa ce dă în bulevard şi, luind’o pe strada Doctorului, dete in bulevardul Clichy. Merse câte-va minute in susul bulevardului; dar când ajunse în dreptul cetâţel Fiorilor, în loc să-şi vază de drum, pătrunse în această cetate, în care sunt rin? finite câte-va palate mici şi drăgălaşe, cu câte o grădiniţă în faţă. Lângă poarta e un fel de chilioară, ori biurefl de închiriat. Goerin deschise uşa cu geamuri şi zise cul-va ce sta pe uo scaun la masă i — P’tA oşti & w « venit eri, când nu eram acasă, pentru închirierea de care am vorbit ? — Nu, căpitane, rfispunse întrebatul; mâ iartă că n’am venit... n’am avut vreme. Aminterl am luat toate informaţiile; se în-voeşte cu preţul d-tale. Gnerin a mal stat cât-va iu biuroti, mal ceru şi alte ştiri; apoi, după cş se uită la ceas, se întoarse pe bulevadul Clichy. Cum mergea, se gândia cine putuse să vie în ajun pe la el, dacă nu venise agentul de închiriat. Prin urmare Jeana avusese dreptate să fie neliniştită şi un strein, poate un răufăcător se folosise de lipsa stăpânului şi intrase în casa după bulevardul Bessifires, ca să o studieze, ca să-şi dea socoteala de cum e înăuntru. Dar căpitanul avea în cap şi alte gânduri, care repede puseră stăpânire pe dinsul. Deci nici nu se mai gândi la cei ce îl căutase în lipBă. Mergea repede^ tot uitându-se la ceasornic, ca şi cum ii era teamă să nu întârzie, cam nervos, par’că prins de friguri, cu. neastâmpărul omului ce aleargă la o întâlnire însemnată, de care poate că atârna viitorul şi fericirea lui. Cana ajunse în PariB, o luă pe Şoseaua d’Aniin, trecu de-a curmezişul bulevardelor şi tocmai când ceasul bătea trei, intra într’o casă din strada Neuve-des-Petitis-Camps, de lângă pasagiul Choiseul, Se urcă iii catul de sus, o luă la dreapta şi intra în biuroul d-lul X... unul din notării cel mal cu vaaA din Paris* Odaia în care intrase era un fel de anticameră reservată expediţionarilor. Uşa, cabinetului d-lul X., al^primfilulderc, principalul, cum se zice în asemenea cancelarii, uşa cabinetului celor-l’alţl ciercl se deschideau în această încăpere. Un expidiţionar sta la masă şi copia uu act. Era un om mărunt şi legat, cu faţa stricată, chinuită, roşie, cu nasul adus ea ciocul unei păsări de pradă, cu părul nepieptănat, cu barba deasă şi băţoasă, cu buze simţiri lipite pe nişte dinţi galbeni. In această fisionomie era ceva dobitocesc şi sălbatec şi cu toate acestea au era Rp-sită de deşteptâciun ; zâmbetu-1 era despre-ţuitor, aproape sarsastic, şi nişte ochi mici cenuşii, umbriţi de sprâncene groase, zvlr-leau câte odată lumini ciudate. Căpitanul se duse spre expediţionar şi ’t întrebă daca d. X... putea să’l primească. — Acuma nu, patronul are treabă, răspunse funcţionarul ridicând capul repede, ca şi cum ar fi fost luat fără veste. — Cu toate acestea ’ml-a spus să viii la trei... şl efi sunt exact. — A intrat cine-va în cabinet la dineul., trebue să mal aşteptaţi. — Să aşteptj zise Guerin resemnat şi şezu pe un scaun. (Va urina). www.dacoromanica.ro LUPTA D'ascmenea şi la parchetul din Caracal e o negligenţă în servicii! foarte culpabilă,. La 1 Aprilie s’afi amînat 31 procese din causă că nici procurorul nici substitutul nu s’ati arătat pe la tribunal, aşa că împricinaţii afi suferit şi mal ales cel arestaţi preventiv aii trebuit să zacă şi de sărbărorî în închisoare. Ar trebui ca miniştrii de interne şi de justiţie să se intereseze de starea în care se află administraţia şi justiţia din acel judeţ. Galaţi 1 Citim în „Galaţii": Sâmbătă noaptea agenţii regiei şi al căpităniei portului au prins o barcă cu 4 butoaie coniac ce un grec le luase de la vaporul Balcan a societăţel Fraissinet şi voia să le scoată contrabandă. Grecul s’a aruncat în Dunăre, părăsind barca. Tot Sâmbătă, de către agenţii regiei şi al căpităniei portului s’a mal prins, pe slr. Mărgârin, un hamal al agenţiei Fraissinet cu uiţ sac conţiuînd 120 perechi papuci Papucii au fost furaţi din magasia agenţiei Hamalul s’a dat pe mîna poliţiei iar marfa la vamă. DIN STRĂINĂTATE Berlin.—Un ziar socialist sfătueşte pe partisaniî sei să participe în 16 localităţi la serbările de la 1 Mal. Londra— D. Gladstone recomandă într’o broşură, Camerei comunelor de a nu ad- j mite dreptul electoral femeilor pentru că se teme ca acestea să nu piarză puritatea şi sentimentele lor în luptele bărbăteşti. Paris.—Mu individ a sfărâmat cu lovituri de petre 3 ferestre şi o oglindă a u-nei cafenele din Bulevard; un băiat al cafenelei a fost rănit—Acest individ arestat a declarat că e anarchist. Parts. — Regele din Dahomey a trimes guvernatorului frances din Portonovo o nouă scrisoare de desfidere declarând că va distruge toate posturile francese cari ating posiţiunile sale. Cetigne. — Prinţul moştenitor va însoţi pe prinţul Nicolae la Peter3burg. Se vorbeşte de un proiect de căsătorie între prinţul moştenitor şi o tânără fată din înaltă aristocraţie rusească. Se consideră ca sigură o visită a prinţului Nicolne Sultanului. Ştiri teatrale Teatrul Naţional La 11 Aprilie Medca tragedie şi Phi-llppo în beneficiul artistei F. Yentura. * 4c * La 12 Aprilie este la Teatrul Naţional reprezentaţia ce se dă în beneficiul distinsului artist d. C. 1. Nottara. Se va juca Bastardul. * * 4« La 14 Aprilie, 423 în beneficiul simpaticului casier A. Andronescu. * * * La 16 Aprilie 428 în beneficiul artistului St. Iulian şi al d-nel M. Ionaşeu. * * ' * La 19 Aprilie Doi Sergenţi în beneficiul artistului N. Hagiescu. * * * Vineri 17 Aprilie va avea loc în salaA-teneulul concertul dat de micul violoncelist Otto Teutsch cu concursul mal multor artişti. Programa aleasă. mea, a cofetarilor, a d-lul Carol Gobl, a societăţel comersanţilor băuturilor spirtoase, şi alte multe coroane cari ne scapă din vedere. Aproape 1500 de oameni formaţi convoiul care a pornit din Cişmigiu spre cimitirul lîelu la ora 2. S’ad parcurs strada Câmpineanu, Calea Victoriei, Lipscanii, Rahovel, 11 Iuniu şi Filaret. La ora 3 manifestanţii aii ajuns la cimitir. Mormântul familiei C. A. Rosetti acoperit de flori şi de cunune depuse din alţi ani avea înfăţişarea tristă, căci florile şi cununile ereatl veştejite, decolorate de vreme. Când sosiră manifestanţii, mor-mîntul se înveseli, coroanele noi, drapelele colorate, florile, ÎI schimbară Înfăţişarea. Lumea sta tăcută in jurul locuinţei de veci a ilustrului democrat, care cu cuvântul şi cu condeiul a lucrat pentru poporul român. * * * INFORIHATiUiai Manifestaţia la mos1 mântui lui U> A. Rosetti ErI la ora unu, conform hotărîrel, eraţi adunate în grădina Cişmigiu diferiţii delegaţi cu drapele şi coroane. Intre alţii se. aflaţi: Delegaţii clubului liberal naţional, al clubului radical, clubul muncitorilor, -societatea blănarilor, diferitele secţii ale so-cietâţel cooperatorilor români, în Cap cu d. D. Butculescu,. societatea presei, artiştii teatrului naţional, delegaţii din diferite oraşe etc. etc. * * * O mulţime de coroane prea frumoase, între cari multe foarte mari. Coroana liberalilor naţionali, a societăţel presei, a clubului muncitorilor a preoupeţilor măcelari şi pescari, a d-lul Gr. Heliade, a societăţi tud. Unirea, a societăţel tineri* Cel dântâ" care a vorbit a fost d. D. Sturdza, în numele partidului naţional-liberal. D sa a spus că Ro setti a fost un mare patriot, care a luptat la înfiinţarea statului român-alăturl cu alţi bărbaţi iluştrii din generaţia Sa. Timpurile din tinereţea lui, când ciocoimea se opunea ia darea libertăţilor poporului, se repet azi, în a-ceiaşl situaţie tristă ne aflăm. De aceia, zice d-sa, venim la mormântul lui Rosetti, ca să ne încălzim în luptă şi să’l cinstim pentru lupta pe care el a dus’o contra ciocoilor. D. Sturdza îndeamnă pe toţi li beralii din -ţară să se unească prin iubire după exemplul dat de Rosetti care a fost un suflet iubitor. cărora soartă s’a ocupat mal mult Rosetti. Iată textul acestei cuvântări: Domnilor, Mi-a fost dat ca, astă-zl, a şeaptea aniversare a morţii ilustrului C. A. Ro«etti, să am întristatul prilej a aduce cunună de recunoşţinţă din partea Societăţii „Guten-berg" a muncitorilor tipografi, la lăcaşul de veci al celui care le-a fost fundatorul şi primul Preşedinte. Lacrămile nesfârşite, la amintirea Lui, îmi îneacă nepriceputu-ml graiQ, ca să pot spune durerea ce o simte şi va simţi-o muncitorul tipograf. lini împlinesc însă datoria conştiinţei nu numai pentru-că a fundat şi a presidat cel dintâiu Societatea tipografică, dar, mal ales fiind-câ s’a sacrificat luptând pentru a des-lănţui Libertatea graiului şi a tiparului, precum şi pentru a redobândi înbunătăţirea soartii muncitorilor, pe cari, ca un adevărat părinte, i-a sfătuit de cum trebue sâ lupte, neaşteptând nimic de la alţi, ci totul de la ci înşi-şl. D’apururea, scînteletor, întipărite fi-vor în mintea noastră, ideile şi învăţămintele ce zilnic le primeam de la nemuritorul ocrotitor al asupriţilor. Popoarele creştine strigă „Christos a înviat !“ C. A. Rosetti a fost mare, căci mari au fost deile şi faptele sale, mare a fost idea-ul 8ăfi. Jţie ca acest ideal măreţ să devină idealul tuturor oamenilor politici al democraţiei române cari punându-se în fruntea muncitorilor, sâ le deschidă calea spre a putea ajunge cu o oră mal înainte la ţelul dorit unde să poată striga : Idealul Iul C. A. Rosetti a înviat! Depunând coroana, respect şi veneraţiune aducem Ţie, ilustre învăţător şi încredinţare. ca nu te vom uira i * * # D. I. G. Bibicescu în numele pre-t el spune că Rosetti a fost mal mult de cât orI-,ce ziarist. Ziarului ’şl-a dat el toată munca şi inteligenţa Deci presa, care trebue să’L privească ca pe adevăratul el părinte, I prin contract a se face cu electnci-depune omagiile el de recunoştinţă | tate, tot cu cal ca cele ce avem, de D. D. Giani, vorbeşte tot în numele partidului liberal naţional. D-sa spune că Rosetti a fost mal presus de toate democrat. In zadar s’ar Încerca cine-va să facă deosebire dintre El şi Brătiauu, căci o singură deosebire a fost: pe când Brătianu se mulţumea cu cea ce putea dobândi, Rosetti punea şi jaloanele pentru a merge mai nainte. Rosetti a fost şi oportunist şi regalist si republican,i după cum împrejurările ati cerut'o. Mal ’nainte de toate el voia să vadă naţiunea întărită, independentă. * * * D. Gr. Alexandrescu vorbi In numele comersanţilor, aducând omagii memoriei Iul C. A. Rosetti, care a luptat atât de mult pentru comerciantul şi industriaşul român. * * * D. C. Miile a vorbit în numele clubului Muncitorilor. D-sa spune că muncitorii salută pe acela, care sin gur din generaţii, de la 48 nu s’a mulţumit cu cuceririle burgheziei ci a voit să meargă mal departe. Şi aceasta a fost punctul în care Rosetti s’a despărţit de Ion Brătianu, care a rămas reprezentantul burgheziei, pe când Rosetti a îmbrăţişat cauza poporului, Oratorul termină spunând că atunci când muncitorii vor intra în posesiunea drepturilor lor, Rosetti va tre sări în mormântul sătt, şi va putea spune că s’a luat Plevna internă (aplause). *- * * D. C. Nottara vorbeşte în numele; artiştilor Teatrului Naţional. D-sa arată cum Rosetti a căutat să ridice teatrul, din care vroia să facă un focar pentru a păstra neadormite patriotismul în inimile tuturor. D-sa povesteşte cu ce entusiasm Rosetti, ca director general al Teatrului, a urmărit repetiţiile şi punerea în BCenă a piesei Guillom Jeli. * sk * D. DimitrescU vorbeşte în numele studenţilor, spunând (?ât 3 ie păcă toasă general a de azi faţă cu cea de la 184.-84 ♦ * m D, O. P. Conduratu a vorbit în numele lucrător. or tipografii de a jor general şi cu preşedintele Senatului a-supra chestiunel militare în raport cu crisa ministerială. Roma, 20 Aprilie.— Italie anunţă că d. di Rudini, oferind generalului Ricotti portofoliul resbelulul, ar fi făcut alusiune la reducerea cadrelor. D. Ricotti a răspuns că el nu ia răspunderea acestei măsuri de cât pe un ordin formal. Nota Bulgară VIena, 20 Aprilie.—Se scrie din Berlin Corespondenţei Politice că acolo se consideră ca perfect justificate plângerile ultimei note bulgare in cpntra comploturilor şi asasinatelor;—Bulgaria a fost silită să le formuleze în urma atitudine! însăşi a Porţii. Făptui că guvdrnul bulgar a profitat deo-casiuuea pentru a ridica şi alte chestiuni penibile pentru Poarta trebue să fiă considerat ca o afacere interioară de regulat între Suzeranul şi vasalul său.—Se aşteaptă la Berlin desfăşurarea ulterioară a evenimentelor cu cea mal mare linişte. Incidentul Kuşeleff Sofia, 20 Aprilie.--Reşid Bey a informat azi pe d. Grecoff că o telegramă a marelui Vizir ’-I-a anunţat ordinul dat ministrului de poliţie de a pune pe Kuşeleff în libertate. Până acuma nu este nici o ştire în privinţa pun erei ie executare a acestui ordin. EDIT A li * ULTIME INFORMAŢII La 28 Martie consiliul comunal s’a ocupat cu cererea Ilirecţiunel regina va pune piciorul pe pământul României. Se poate însă întâmpla, dacă regina nu va fi înduplecată cu nici un preţ, ca oăsătoria să se facă Si făiă ea şi deci să se dea apanagele. Ne putem aştepta la oii ce surprindere, deci trebue r,ă fim gata în orl-ce moment pentru a ne opune la săvîrşirea acestui noii act de spolia-ţiune în dauna ţărel. * Am omis din darea noastră de seamă asupra manifestaţii ce s’a fă-, cut la mormîntul lui C. Â. Rosetti, cele petrecute pe Cîmpia libertăţel. Aci studentul în drept S. Petrescu a ţinut un entusiast discurs prin oare a adus omagiile tinerime! ilustrului defunct, care de pe Cîmpia Filare-tulul, ’mpreună cu tovarăşii sSî, a făcut să pornească lupta pentru libertate. * D. V. C. A. Rosetti a primit erl scrisori şi telegrame de la mal multe persoane din Capitală şi judeţe prin care se salută memoria marelui democrat. Printre acestea notam pe acelea de la d-nii V. A. Ureche, Sion, Di-sescu, Marinescu (avocat). Telegramele din Botoşani, Giurgiu, Piteşti etc. etc. Bibliografie A apărut No. 5 al revistei Biblioteca familiei,, cu următorul sumar : A iubi fi a fi iubit, roman merican; Doctorul Claude, de Hector. Malct; O a-ventură, nuvelă; Lieduri Româneşti de nouel societăţi de Tramway, relativă I C’ Pi’nitriadii Tim*un de la ca' la facerea nouilor linii, prevăzute J q 'drama de familie, piesă teatrală. şi devotament. * * La ota 5, manifestaţia s’a sfârşit în cea mal perfectă linişte. -------- —m 1 .............. Partea Economică Efectele protecţionismulul în Franţa Statistica începe a da dreptate acelora care condamnau sistemul protecţionismulul esagerat ce s’a inaugurat în Franţa.- importul creşte şi exportul scade merefi. Iată telegrama ce primim din Paris : Paris.—Se constată în veniturile vamale pentru Martie 1892, în comparaţie cu Martie 1891, o sporire de 15.000.000 in importul cerealelor şi de 3.000.000 pentru vite. Importul vinului s’a mărit cu 20 de milioane. Exportul bijuteriilor, articolelor din Paris, a obiectelor de modă, a linge- I rUp de învârtit în această afacere şi riel şi a confecţiunilor de femee a scăzut | de aceea consilierii trebue să fie cu cu 2 milioane pentru fie-care din aceste articole; vinurile şi mărfurile de piele aă scăzut unele şi altele cu 5 milioane la export. Exportul grîurilor şi făinurilor a crescut cu 5 milioane. oare ce nu s a permis societăţel să facă cabluri aeriane şi suterane nu se pot face de oare-ce nu sunt e-goprl pe bulebard. D. dr. Severeanu, având în vedere că cestia este foarte grava a cerut să se amâne până ce şi noul membrii al consiliului vor putea să ia parte la şedinţă. Primarul Orbescu a sprijinit cererea direcţiei pe motiv că tramvayele electrice sunt foarte periculoase şi cum nu sunt egourl apa ar putea să intre în cabluri şi sâ oprească tramvayul, afară de aceasta cel mal mic şurup stricat poate să facă- să sară în sus vagonul şi să omoare 20 de oameni. Ati mal vorbit şi alţi consilieri cari aU zeflemisit pe d. Orbescn, spunln-du-I că lntr’adevăr e în joc un şu- Serviciul telegrafie (Agenţia români Constantinopole, 19 Aprilie.—Se crede că Mutkar-Paşa va remâne în Egipt de oare-ce neînţelaggrilt cari existai! s’ati re-solvat în mod pacinic. Sultanul a primit aseară pe membrii consiliului de administraţie al Lloydulul austriac, d-nii Kalchberg, Mautner şi Skoda care I-aă fost presentaţl de ambasadorul baron Calice. Sultanul le-a conferit decoraţii după ce a lăudat activitatea societăţii care s’a arătat în tot-d’a-una prevezetoure şi gata în transportul trupelor otomane. Auarcbiştil din Anglia Londra, 20 Aprilie- — Poliţia a făcut o perchisiţie iu birourile ziarului anarchist (fomnion Wealt/i ; ea a confiscat nişte imprimate şi manuscrise. Auarcbiştil Nichols şi Mowbroy aă fost daţi în judecată pentru că au împins prin articole apărute ib acest ziar la asasinarea secretarului de stat Matews şi a altor personagii. Criza din Ralia mare băgare de seamă. Afacerea, cu toată opunerea primarului s’a amânat pentru altă-dată când consiliul va fi întreg. Gestiunea apanagiului prinţului Ferdinand este tranşată. In ultimul consiliu de miniştrii bătrânul Vulpoi, a primit propunerea d-lor Carp şi Lahovari. Domeniul Brăilei, unul din cele mal mari şi mal productive domenii din ţară va fi dat prinţului cu ocazia căsătoriei sale. Dar bătrînul de la Golăşel se teme de furtuna pe care o va naşte în ţară această nouă spoliaţiune şi ne-fiind de părerea îngâmfatului Laho-hari, care cere să se braveze ţara, a Cerut ca miniştrii să stea la pîndă şi să vie cit aceastâ cestiune când momentul vi fi oportun. De o cam dată consiliul de miniştrii trebue să se ocupe ou regina oare a declarat formal că nu se mal întoarce în ţară. Regina se găseşte blesată pentru maniera cu care a fost tratată cu ocazia cestiune! Ferdinand-Văcăresou chiar de miniştrii. Ea se plânge de intenţiile ce-I aU fost atribuite ou acea ocaziune şi de faptele cari, se spunea atunci, că ati născut afecţiunea cea mare pe care dânsa o avea peuţru d-şoara Văcă rescu. Regele nu voeşte ca căsătoria prin- Noaptea de Martie de Al. Macedonsky: Aurora, de Mircea C. Dimitriadi; De ce? de P. Cincinat de la Milcov; Te iubesc de Vasilichia Chiriac; Efigrame; Cântece Populare. Colonel M. Rasty, portret şi biografie; Cronica bi-mensuală;—Cugetări;— Doctorul Casei;—Meuagiu Recreaţie ; Lista abona- ţilor. Cu Nr. se găseşte de vânzare la toate chioşcurile, ediţie ordinară 25 bani nr. nu mal la librăria Ranifteanu din Calea Victoriei. Pentru abonamente (cu premiuri egale cu costul abonamentului) a se adresa la biuroul revistei; Str. Câmpineanu 46. Am vorbit de mai multe ori de întrebuinţarea lui Cannabis indica plantă din Bombay, şi de eficacitatea sa contra astmului şi boalelor căilor respiratorii. Unul din cititorii noştrii ne mulţumeşte că i-am făcut cunoscut Cigaretele indiene care sunt preparate cu principiul activ al acestei plante şi ne scrie: „De doui ani suferiam „de un astm violent contra căruia am în-,cercat înzadar toate remediile prescrise de „medicii, când articolul D-voassră trecu „pe dinaintea ochilor mei; am încercat şi „mărturisesc că de la cea d’ântâl cigaretâ, „m’am simţit vindecat; de atuncia ameliorarea nu a făcut decât să continue. Qea mai eftina şi bună Lingerie de dame şi bărbaţi, precum tot felul de oi&nzi şi madipolonuri, ciorapi, batiste, şervete, mese, prosoape, etc., este în Magazinul de Pânzărie 23, Strada Smârdan, 23, Casa Ghermani. Un depoă de peste 20.000 bucăţi Broderie, din cea mai renumită fabrică din Elveţia se vinde cu preţurile fabrice!. Cele mal eltine trusouri gata şi după comandă. NB. Atelier special pentru comănzi de cămăşi bărbăteşti, croiala franţuzească, di-rigiată le ŞTEFAN KLUCH fost amploiat mulţi ani în Magazinul d-lul C. Poloni. Anunciti In oraşul Brăila este lipsă de un hotel bun de locuit şi antrepenoriu unul botei bine construit şi plasat, ar face o afacere bună. Se prezintă ocaziunea a lua cu chirie cu începere de la Sf. Gheorghe 1893 Hotelul Victoria din Brăila, care este din nou construit având 20 camere mare, aproape toate spre stradă în primul eragiu Poziţiunea acestui imobil este în centrul oraşului vis-a-vis de palatul Telegrafo-Poş-tal şi în apropierea de Palatul Administrativ. — Amatorii se pot adresa către proprietarul Mich. Daniel la Brăila. TIPOGRAFIA „LUPTA" Pasagiul Băncel Naţionale Bucureftl Cărţi1 de vizită 2 lei suta Roma, 20 Aprilie —După „Popolo Ro mano" generalul Ricotto ar primi portofo liul resbelulul, d. Genala ar intra de ase menea în cabinet, de şi sunt încă câte-va dificultăţi. „Popolo" zice că ducăucesteştiri se co pfirmă ministerul ve li, înc|, mai tarjB de cât înainte, D-nu di Rudini u conferit după amlazl ] jregioa va fi împăcată. i A ^ adresa la d_uu A Davilfl) 25 aU< ciţ generalul Riccotti, eu şeful staţujuhşa Apanagele deci «e vor da când | Pitar-Moşu în toate zilele de dumniaţâ, ţulul Ferdinand să se facă fără con- în ni ipiaf cu tocepero de la simţimântul şi prezenţa reginei şi de II IUI NI Iul Si. Gheorghe, ,92 aceea căsătoria sa amânat până ce fjSf Pentr,‘ Ctti ^ 8 bia str< www.dacoromanica.ro LUPTA Care hârtie de ţigare este cea mai bună? mm BB9KS»JWl»»l.1îTiiraXW8 I JN La Această întrebare prea importantă pentru orl-ce fumător de ţigări s’a răspuns deja în modu cel mal neîndoios? Nu e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi Ştiinţifice de primu rang în baza unor analize compăratiye a diverselor hârtii de ţigări mal bune, ce sunt în ciţmerţ ca hârtiile de ţigări „Les dernieres Mi ci eeimtAFAcati a aceste! ■uirrtl M yk uruakI coafor a ICKiL îl n va i »{MSf SXD.fi u FRANCI tr.C&RAKBtn ŞI u SUUKSTtD EKfX2S.F«B ■tmw (MpoaAr &&D& „DOROBANŢUL din fabrica BRAUNSTEIN FRtRES în Parîn 65 Boulevard Exelmans este hârtiii de ţigări cea mal uşoară şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilit aceasta deja, între alţi, de dr. Pohl, profesor la academia tehnică din Yiena, dr. Llebermami, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, 0 analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyka, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultata cel mal ,Les dernieres Cartouches* şi „Dorobanţul* sunt cu 28- ocd caapiB w FratII BRAUNSTEIN singur} fabricant! -------Paris —— jfiOSl S6J16mlRAiia n iitmuisa^r foţtur pygirnxŢua e±trm fl* 74 °!„ mal uşoare şi că daă .« de cât cele-l’alte hârtii examinate; acelaş rezultat minunat s’a con- Rtrălucit, că hârtia ce ţigara buhului cu 28—77% ni al puţine elemente streine statat şi în laboratoriele chimice din Paris, Petersburg, Moscova, Chărkow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti. Este dar în interesu orî-cărul fumător, care ţine la sănătatea sa, să se ferească a se servi de orl-ce hârtie în loc sâ’şl aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mal igienică Veritabilă este numai hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Frbres. Pentru vinzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru Romania un depou în Iaşi sub Firma BRAUHSTEIN FRERES ANTIPYRÎNA EFERVESCENTĂ _____PERDRl_________________ ln potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BOLEt DE MARE, etc. Luată cu AciâCarboni^Suprimă Vărceiî Qrea^ P^se prin întrebuinţarea doctoriei M LE PERDRIEL & C**, Paris Cel mal bun antiblenoragic CAPSULE Nici unul din antiblenoragicele existente până acum, nu îxnpUnesce cele doug condiţiuni indispensabile, de asimilare repede, şi a nu irita traecbul intestinal. — Modul cu totul special şi nod după care sunt preparate, aceste Capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacul; ast-fel că convin tutulor persoanelor; chiar celor mai debile. Acest nod medicament vindică in scurt timp Complect şi radical, scursorl (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi, cât 1, poala al' cutii 4. iei. la femei, precum Blenorea, ilbă, etc. — Preţul unei Asoiact cu aceste capsule se recomandă cu.succes Injecţia Sânt alina.—Preţul unui fi con 2 lei 60 bani. DEPOSIT GEHERAL* Farmacia „la Coroana de oţel“ Mi hail Stoenescu, strada Mihai 1 )dă Nr. 55, Bucuresci şi In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat In contra unui mandat poştal. Să se observe cu rigurozitate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care - / cutie şi f.acon. ®ODAGRAÎ PIATRA sunt vindecate prin S1M322 6RM0LATE EFMESCHITE de LITHÎNA CH. LE PERDRIEL LE PEKDRIEL ’& Pui» CURELE garantate. Prima calitate englezească. TOATE ARTICOLELE DE FURTUNI ^ PIELE DE şi de BXJAtABA-O Furtuni de cânepă.—Asbest.—Manometre^.—Sticle pentru nivel TABLE etC RONDELE de apă.—Bumbac pentru şters,— Untatorî. 2 Robinete pentru oonductâ de apă Otto Harniseh BUOUBESTI 41,—Strada A cadeîraloţ,.—41 vU-A-vii .U». Mini sterul' de interne. Extract Dubi u cu ETICHETA GOTICA VERDE ŞI AURIE Recunoscută ca ceă mai b.ună din lume. Nu a obţinut la toate exposiţiile de cât premiul ântâifi. Fabrica de apă de Colonia şi de par-fumeril F£RD. IMULHERâ Glockengasse, No. 4711 Colonia pe Rhin. De vânzare ia cele mal bune paxfumeril şi farmacii ... ■ EPITROPIA GENERALA casei spitaleler şi ospicii-lor lf> Spiridon (lin iaşy> ANUNCIU Se publică spre ştiinţă că în ziua de 16 Aprilie a. c. ora 4 p. m. se va ţinea în camera Epitropiei Generale licitaţiune publică pentru darea în antrepriză a clădire! stabilimentului de băi minerale, calde şi base-nurl, cheiuri, terassamente, de la Slănic, valoarea totală a lucrărilor esie> de lei 42.9,560, bani 82. Licitaţiunea se va ţinea prin oferte sigilate conform legei de comptabilitate generală a Statului. Concurenţii spre a fi admişi la licitaţie vor trebui să depună o-datâ eu offerta şi o cauţiune provizorie de 5% din valoajea totală a lucrărilor după djviz. Disposiţiunele art. 40-57 din legea compta-bilităţeî generale a Statului ^sunt obligatorii pentru ţinerea licitaţiunei. Planurile, caietul de însărcinări cum şi toate piesele proiectului se pot vedea în fiecare zi de lucru la Epitropia Generală,, Secţia Administrativă. Şeful Biuroului„ I, fi. Miluăsciytâ. Aparat Universal garantat pentru ars paie Se poate adopta ln Qi't ce sistem de loco* mobilă de o putere de ,8 cal în sus. — A se adresa la d-nu Ion Ştefani, constructor de mori, Calea Plev'nel, 78. D-torul N. Thomescu BUCUREŞTI Strada Dreapttt» www.dacoromanica.ro iriv Compagnie Coloniale CALITATE UNICA CUIUL G-el Coloniale ««te compa# numai ţi narua.1 din «oluri de CEAIURI NEGRE Vieri dett băutura cee mei plăcută gustului ţi cea mal folositdre din puntul de vedere ei hygienel. Oredtncftjui principiului pe oare 4 a aplicat tu fabricare» Chocolatelor «ele, dănd pretAder- calitâţei înaintea preţului, Compania COLONIALA nu primeşte de pVt Ceaiuri de o ruptrioritaU ucepfionM. Cutia de 800 grame ; 6 franci Id. 150 . : 8 franci Deposit generai la Paris, Aveime de 1’0P$RA, 19 m TOATl ORAŞRT.R ✓I'A. — Consumate.ii trebuo, peatrn t no 9 tnţeiaţl, >A ceară p» fte-ow «swtîe tiiţţnvl jussţle al Unlrs! Fabricnnţ'Jf.r, Hoefetal^.recunoaoută d» u uitau* /abk./kt tip* Sifiţ mw*** I' *iREA O ‘SC0PERIRE SEC6LUI i)l vindecă repede bălele de răniobi, a meduvci spinărei, influonza, anemicii ţi sleiţii etc..întineresc* ELIXIRUL GODINEAU şi prelungesce viaţa. Este un element de reparaţie esenţial; <15 ifn qânge/noi] dţ cţpplere nepomenită şi de o bogăţie incomparabilă; ne, continănd nici o substanţă vălăn,ălâre, pote fi Ijiat ln tote etăţile fără nici un pericol. ___________ Flaconul 20 (rând, trei UacOne 50 franci. Ccrep dk la .nlralnlstraţic, Strada. Salnl-taaaro» 7, )a Paris» \ Broşura Dr. Lafago, laureat' al faCtlUiHrî de Medicină din Paris -, se va trimite gratuit şl franco. v Deposit i,a Bucuresci : Drogheria ILIE ZAMFIUEsCU. jr . miMwm mmtm———W—viran num ■ —mr ** * 1 >1^» Deposit: la Fraţii Konia, farmacişti, Iaşi. iii fntntu r ic eJinTîl ifTsTi yVTYYYVY^y^ W tivii,..,J TONiG-NOTRlTIV CIT CHINA ÎŞ X VINUL de BUGEAUD av6nd cabală un vin din Spanjtţ de prima, calitate, .poseda un gust f6rte .plăcut. El reconstitue sânyele, repară forţele, Înlesneşte mistuirea, aţâţă pofta de mâncare, re'st-abil&ştfe funeţiunile stomacului,prieşce cu un cuvin 1 tutulor ternpeţamentelor slabe sau QStenjta, VINUL DE BUGEAUD se g&seste In Principalele Farmacii. Vindere cu ridicata: P. LEBEAULT & Cle, 5, rue Bourg-Tăbb^, PARlâ i mi da Gsilli ig e cea 4aai renumită pentru creşterea şi întreţinerea părului Certificate de la cele mal pari familii princiare, de la capetele' încoronate, ettj. etc. Un oercan . . 5,— lei Un borcănaş .4,— „ 1 cutie ceaiti .2,50 „ Porto pentru provincie 1,50 a se adăoga la facerea comenzel. — A se adresa în Bucureşti la D. LERAT, (Agenţia Havas, calea Victoriei, 90, care este unicul representant. DEPOSITE IN PROVINCIE Craiova, la Administraţia .Gazetei învăţătorului* şi la librăria Samitea ; laşi,,D. Jaques DavidovicI, strada Lă-puşneanu ţ Galaţi, D. Rurghelea, depozitar de zîare', Fdc-şani, A. Codreanu, lib. şcoalelor. A se feri de o contrafacere care se vinde în 2u-cţ-reştl spb numele de Anna Sintui împfuimitând marca fabricel Anna Gsillag. MM DE L’ABBAYE Dfe F^CAMP (FRANCE) ESCELINTA, TONICA, DIGESTIVA SI APERITIVA CEĂ.MAT BUNĂ DIN TOTE LICORILE vAkxahle •uoukur Bkaâmcmfa Uanjuc* deposdes en France ei ă J'Uranget vly lwrii.Ui.fai A ee cere toddttna injoiulă fiecărei sticle, eticheta pătrată purtindă «emnătura dtrectoretui general*. Adveratâdieore Benedictini se alfi la tâte perr-inele următor* cari s’aă angajată pe scrisă a du vinde nici bă contcafacaTe. Fialkowski; Fraţii G. & D, Ţănăsescn, Ipi gu Con-ştanţinescu; N. Fundescu şi, Ion, 'Tetzu. ■" Capsulele Mathey^Caylus Compuse de oâţ DOCTORUL 01 «JSf, Premrţt Montan Capsulele Mathey-Caylua cu copci iâ subţire (Autv.i nu ostenise nlci-odată'stomacul şi sunt recomandate do către'Profesor& Fnculth’ţilol* de Medjclrtă şi de eăţre Mede,ci( Spitalelor din Paris, Londra şi N,ew*?foik, pentru vindecarea t Sculamentbldv Vechil si_ nof Gonoreei, Blenoragiei, Cystiţei a Gâtului < Cataroiiilu 1 si Bol.elor Besicei, şi ale organelor, gwiio-uri nare, Modul întrebuinţam detaliat tnitofejtc (ie care-Flacon. Ase cere: Ll VeritableB Qapsules Mathey-CnyluB do CLIN & C,eJ do PARTS, cari se potu găsi la totii Droghistii ji Furmacigtii. Ani ll# ^llPPOC Inverfţlune brevetată pentru 15 ank^ (*ocţorHor |}M£.!niEJralL tJV Ulii JIU ullbuuC „icdicy invenţori, Bue de l’Arhre-Sec, 46, la PARIS «pentru vinaecarea radlcuiă a Hernleloi4 (vhtămătureldr) Pănă aci, barida-glele n’au font decât nişce«lmpleappuruteipentrtt n conţine homielo; Doctort MĂRIE au resolţrat problemul uo a conţţnc şi de a vjndeca, ou mijlocul aandagiulut Electro-Medlcal, care cobi netă nervi, fortifică fftrft ăţitduire nldl durere ţi assigură virideoarea radlc»Ht fti #r triL Si O rit însoţit dv imtructlv» Simplu> Dublu