ANUL IX.—No. 1647 EDI^Ift A DOUA JOI, 27 FEBRUARIE 1892 ABONAMENTE: IN ŢARĂ Un an............................. 40 leî Şea»e luni..........................20 Trei luni...........................10 " Pentru învăţători p« u u........... 80 g ra btreinBtatk Ou •»............................. 50 lei Şea«e luni..........................25 . Trei luni ..........................15 NUMERUL 1& BANI i r .. ■< ■■■■' -<■:? — •} 0 j i ANUNCIURI • Pe pagina m 30 litere corpul T i . . 1 leu lini * * I1^ n » ... 26 bani * Imerţie fi reclame , „ ... 2 lei ^ Pentru anuncinrl a se adresa : Ia România la .Agenţia Havai*1. In Franci*, Italia, Aultro - Ungaria fi Anglia la Agenţia Havai, 8, Place da la Bouree, Paria, precum fi la aucunalele el. UN NUMEft YECHIU 60 BANI REDACŢIA : Pasaglul „Băneai Naţionale* (Casele KarageorgevloI) Orfani Democrat-Radical ADMINISTRAŢIA: Pasaglul „Băncel Naţionale* (Casele Karageorgerlcl) Prea mult zeO Informaţii esterioare Semne rele. De la Cameră. Din Bucovina. Partea economică. Nuvelă Albumul Presei. Informaţii diverse. Prea imiît zel Partidele politice afi eatechizmul lor în materie de alegeri. Mai întâia de toate nici un par-tid nu voeşte să recunoască cum că în vre-un colţ de ţară poate fi mal slab de cât în altul. începutul în-ţelepciunel politice este pentru po-liticianl susţinerea morţiş a unei puteri superioare; trebue să afirmi mereu, pînă să ajungi a crede tu însuţi, cum că partidul din care fad parte ieste cel mal tare la Bucureşti ca şi la Mizil, la Iaşi ca şi la Tîrgul-Herţa. De aceea, înaintea fie-cărel alegeri, partizanii din localitate scriu comitetului de la ceDtru cât şi ziarelor amice «cum că dînşil sînt siguri de izbîndă având marea majo ritate a cetăţenilor cu Iei». Ai doilea act indispensabil care isvorăşte din eatechizmul înţelepciu-nel politice, este să depeşezi In timpul operaţiunel electorale cum că adversarul comite ingerinţe, are bande organizat 4 terorizează şi alungă de la vot pe alegătorii amici ţie. Şi boala acestei înţelepciuni este împinsă atât de departe în cât partidele, chiar fiind la guvern, aruncă asemenea acuzaţiunl neroafie bieţilor luptători din opoziţiune. Al treilea lucru indispensabil este să contestezl alegerea adversarilor tăi, sprijinit pe toate motivele posibile şi imposibile, pe toate, chiar pe motivele cele mal ridiculş. Pe rândul acesta, însă, prefecţii d-lul Catargiu aU împins înţelepciunea peste marginile ce T sunt fixate şi a intrat în domeniul de care se ocupă la noi doctorul Şuţu. Avem înaintea noastră câte-va probe de contestaţiunl electorale cari nu fac onoare inteligenţelor pdefec-torale. Iată cazul contestaţiunel de la colegiul 2 pentru Cameră din Roman. Aci, la constituirea biuroulul. iese la sorţi un funcţionar poliţienesc Opoziţia,^cu legea electorală în mână, cere depărtarea acestuia din biu-roG, — şi protestul se găseşte la dosar, — guvernamentalii, însă, cer ca acesta să rămână la postul sâtt, iar preşedintele admite părerea lor. Alegerea se face şi toţi trei candidaţii opoziţiune! triumfă. Atunci, aceiaşi guvernamentali cpntestează la bjurott alegerea sub cuvânt că în contra (iisfiosiţiimilor clare ale legeî electorale, un funcţionar al Statului a figurat în bţurou. Nu mal lipsea do cât Ca preşedintele să anuleze alegerea pe acest motiv pentru ca opera şă fie desăvârşiră. Apoi alt caraghioslâc. Domnul prefect ordonă ca imediat să se ticluiască un protest către Cameră şi a-Cest protest tiă fie iscălit de cel mal mtţrp numfir posibil de alegători al coleg ului al 2 lea. Zis, făcut. Cea mal subţire pană guvernamentală din localitate şi din tot ţi mitul până la ciupi chilpmetre îu (pate direc- ţiunile, compune protestul, apoi copoii poliţiei pornesc prin mahalale; Toţi alegetorii sunt forţaţi să iscălească şi la urmă rezultatul este : De nde la alegeri candidaţii guvernului întrunise câte 120 şi 130 voturi iar al opoziţiune! câte 180 şi 170, protestul poliţiei romaşcane soseşte la Cameră acoperit de peste două sute semnături!?! Cazul prefectului de Vaslui le tot atât de frumos. La alegerea colegiului I de Senat cade în biurofi un funcţionar iar rezultatul ieste că izbutesc un guvernamental şi un opozant; îndată ce prefectul atide de alegerea opozantului Neron Lupaşcu, îşi aduce aminte de înţelepciunea co-prinsă în eatechizmul perfectului politician cu privire la alegerea adversarilor, şi repede alcătueşte un protest către Senat prin care cere invalidarea opoziţionistulul Lupaşcu dar validarea guvernamentalului Vidraşcu pe motiv că a fost mim funcţionar al statului în biuroăj Faptul prefectului de Vaslui ne aminteşte o vorbă cam trivială. Un beizade, cunoscut în Bucureşti, avea un frate cu care nu se prea înţelegea în politică. Beizadeaua, care trăeşte, ierea conservator, iar fratele şefi opozant. Odată, în furia unei alegeri acesta din urmă înjură de mamă pe beizadeaua conservatoare. Surprins, unul dintre ascultători îl observă : ,,Dar bine, beizade, eşti frate cu dânsul şi aveţi tot o mamă“. — ,,Partea Iul, partea lui, răspunse beizadeua liberală, am înjurat numai partea lui“. La fel a procedat şi cu prisosinţă deşteptul prefect de Vaslui. Dânsul a cerut Senatului să invalideze numai partea opozantului Lupaşcu. Domnule Cata.rgiu, ageri prefecţi electoral al, dar afi prea mult zel. Dacă te pricepi, mal domoleşte!. Const. C. Bacalbaşa A se vedea ştirile telegrafice pe pag. 3 Informaţii exterioare Germania Crime de Ih-majestate Reacţiunea se manifestă în Germania prin faptele cele mal neaşteptate: Ia Hamburg politia a interzis cursul moralei pe care-1 organiza o societate] de liberî-cugetătorî, şi care era frequentat de 84 copil. In acelaşi timp aflăm că Gazetta dşFrac-fort.şi. Gaietta de Colonia sunt urmă- rite pentru crimă de les-majestate din cauza comentariilor pe cari cele doue fol renane ’şl-au permis de a face asupra ultimului discurs al împăratului 1 Cine ar fi crezut vre o-dată că Gazetta de Colonia se va vedâa într’o zi urmărită pentru crimă de les-majestate ? Aci e cazul de a zice ca totul se poate întîmpla, şi în Germania spiritele încep a se- ofiicinui a crede că în adşyăr totul ar putea să se întâmple. Cele din urmă dezordine din Berlin ati fost deja lucru destul de neaşteptat.1 Toţi continuă a se întreba cum ele- au fost posibile şi socialiştii pari au fost acuzaţi că le-a£L fomentat, nu se jenează de a zice că ele trebue să fi fost iscate de agenţi provocatori, în înţelegere cu poliţia, a cărei curioasă pacienţă faţă, de o mişcare atât de bizară ar găsi ast-fel o explicaţie Corespondentul berlinez al lui „Temps* încearcă asemenea de a găsi o explicaţie în pasagiele ultimului discurs al împăratului care au impresionat şi neliniştit opmiunea. Explicaţiuuea este în acelaşi timp originală şi asigurâtŞav-C şi pentru aceasta noi c, ţşprodueem: „Fraza care se comentează mal mult şi pe dare spiritul berline» începe a o lua ca un proverb aplicând’o la diferitele situa-ţiunl aie yisţel private este tot aceea prin cure se sfătueşte reii-voitorii de a-şf scutura asupra patriei germane pulberea pan- tofilor lor. In timp de câte-va zile s’a întrebat, cine să fie aceia cărora s a adresat acest pitoresc concilium abuendi. Nu sunt de sigur, uvrierii partidului democrat-so-cialist: pantoful care deşteaptă imagina fericire! şi a omului confor labil nu e fapta lor. Deputaţi! partidului progresist n’afi de asemenea obiceiul de a veni la şedinţele Reichstagului în pantofi brodaţi. „Dar, de când prinţul Bismarck trăeşte ca rentier, fără voia Iul, la Friedrichsruhe el e reprezentant în halat cu marea sa pipă şi in papuci, Pe lângă aceasta, a fost un moment vorba, astă-vară, că celebrul om de Stat retras, ne mal simţindu-se în largul Iul în Germania şi temînduse poate de un noii proces Armin în care n’ar mai fi acuzatorul implacabil, ci victima persecutată, ar avea intenţiunea să treacă în Anglia. „Se cita ca probă trimiterea la Londra a mal multor lăzi conţinînd archivele cele mal secrete de la Friedrichsruhe. De atunci si-tuaţiunea s’a mai calmat puţin şi prinţul, renunţînd la ideile sale de emigrare, a rămas liniştit Ia Friedrichsruhe „împăratul ar fi ţinut să exprime ducelui de Lauenburg şi feldmareşal—onorar— al armatei germane, că el ar fi văzut şi ar vedea încă fără nici o supărare plecarea prinţului de Bismarck. Micul războiţi de înţepături de ace continuă, de altminteri, între palatul imperial şi Wilhelmstrasse de 0 parte şi Tusculum de Ha Friedrichsruhe. Câte odată sunt nişte oameni cu totul inocenţi cari plătesc oalele sparte. In momentul actual nu e mal rea recomandare pentru un funcţionar, de orl-ce grad sau de ori-ce categorie ar fi, de cât aceea că s’a bucurat de încrederea safi de favoarea d-lu! de Bismarck. „I se face viaţa dură şi e forţat de a demisiona. Nu vom cita de cât un singur exemplu. Toată lumea a fost surprinsă de disgraţia effectivă, acoperită, ce e drept, subt flori, a comandantului trupelor de a-jutor din Zanzibar, d. de Wissmann. împăratul ’i-a scris safi a făcut să i se scrie scrisori flatatoare ; dar, la urma urmelor, 1 ş’a luat comandamentul şi dacă el se întoarce astăzi pe teritoriul societăţei germane est-afrieane, el nu va fi de cât subt ordinele d-lui de Soden noul guvernatori Toate acestea, pentru că d. de Wissmann, în momentul plecării sale în Africa, a fost în timp de trei sau patru zile, oaspetele prinţului de Bismarck care în acea epocă, era încă cancelar şi' pentru Că el a rămas în buni termeni cu contele Herbert. S’ar putea cita mal multe exemple pentru a ilustra această teză, că nimic nu este mal periculos astâ-zî pentru avansarea unui funcţionar de cât favoarea d-lui de Bismarck. „După toate acestea acei cari trebue să’şi scuture praful după. pantofi, sunt susţinătorii prinţului de Bismarck. Aceasta o fi voit să zică împăratul? Mister. „Tot apropos de aceşti faimoşi „pantofi* d. Miquel, ministrul de finanţe, s’a arătat foarte riguros asupra capitolului deciaraţiu-nilor ce trebuesc să servească de bază a impozitului asupra venitului. „Mai mulţi mari industriali obicinuiţi a declara sume eu totul inferioare venitului lor real, au fost taxaţi cu mult mal mult din oficifi şi au trebuit să verse fiscului suplimente considerabile. Natural eî nu aii Ia inimă pe d. Miquel şi mal mulţi din a-ceşti mari contribuabili ar fi zis într’un acces de supărare: „Aceasta te face să emigrezi*. „Aceste cuvinte afi fost raportate împăratului şi acesta a voit să arate că el este în curent. Pentru ei, de asemenea împăratul a avut aerul de a deschide larg poarta zicându-le : „Aideţî, domnilor, eu nu ve opresc*. „încă un cuvânt. Nimeni, absolut nimeni, nu se gândeşte a atribui o semnificare răsboinică invocărei „bătrânului aliat de la Rossbach şi Dennewitz*. Este o frază de efect şi atâta tot: Wilhelm II-lea ar face bine pe viitor se în-trebuinţeaze un stil cu mai puţine imagini şi de a se explica mai limpede. Şi mai cu spania el ar %e bine de a spune procurorilor săi( de a nu compromite dinastia prin urmăriri ridicule şi atât de nepolitice ca cele dirigiate contra ziarelor Cari afi comentat cuvintele imperiale. Dacă Wilhelm ia touul polemicei celei mai agresive, el trebue să se aştepte la răspuns, şi ’i s’a răspuns cu cele mal mari menagiamente. A replica prin procese şi ani de închisoare. e lesne, dar în realitate toată acestea viu în folosul prinţului de Bismarck care nu doreş.e ait-ceya mal bun fio cât să profite de nemulţumirea generală peuţru a a-pare în una din zile în capql opoziţiunel şi a poza ca liberatorul patriei germane dată pradă reacţiunel. --— SEMNE RELE Noî n’am avut nici o-dată încredere în seriozitatea concentrărel conservatoare, de oare-ce avem convingerea că evenimentele, împrejurările, etc., sunt mult mal puternice şi mal decisive de cât combinaţiunile artificiale ale unor politician!. Şi dacă din când în când revenim asupra acestei chestiuni, citând fapte concrete privitoare la neînţelegerile profunde ce esistă între cei de curând uniţi, n am făcut’o nici o-dată cu intenţia de a face pe intriganţii sati de a "contribui şi noî la dezbinările dintre conservatori. Faptele se însărcinează cu aceasta, şi noî nu facem de cât a le releva, căci ele confirmă convingerea noastră că mal curând safi mal târziii— 6 cestiutte de scurt timp — desfacerea junimiştilor de vechil conservatori va fi inevitabilă. Vom releva dar şi astă-zl câte-va noul fapte în această privinţă, fapte autentice şi care nu se pot desrainţi. E ştiut astăzi că dacă în multe locuri junimiştii n’afi putut pătrunde în parlament, causa afi fost însă’şl prefecţii catargiştl, acel prefecţi ruginiţi de la 75, cari, cu toate ordi-nile formale primite din Bucureşti, afi socotit că’şl fac o daterie de conştiinţă, către şeful lor, combătând pe acel ce i-afi fost cel mal mari duşmani. Nu mal vorbim de Iaşii—leagănul junimismului — unde situaţia e dată pe mâna prefectului Ventura şi a fostului poliţai Sandu Răşcanu; nu mal pomenim de Craiova unde elementele junimiste, ca d. Seulescu, nu s’afi putut alege de cât în urma pactisărel cu o parte din opoziţiune; nu relevăm nici cazul de la Bacăfi unde d. Rosetti-Teţcanu a fost silit să figureze pe lista opoziţiunel;— dar vom cita alte doue exemple caracteristice. La Ploeştl junimiştii afi susţinut candidatura d-lul Christu Negoescu. El bine, cu toate telegramele date de la centru, prefectul Istrate Ne-gulescu a refusat categoric să dea concursul şefi pentru reuşita acelei candidaturi în care nu vedea pe ea-targistul pur. „Ce ’ml e Stanian, ce ’ml e Dobrescu, ce ’ml e Negoescu, dacă nici unul nu e catargist ca miue“ răspundeamerefi prefectul. Şi d. Negoescu a căzut. La Ialomiţa s’afi dat ordine formale de către însă şl „bătrânul incult" ca nu cum-va „prietenul" Laurian să fie tras pe sfoară. Prefectul local a luat aceste ordine drept glume şi „’şl-a făcut datoria" schimbând în ultimul moment buletinele d-lul Laurian ca acelea ale unul con-îervator de baştină. Pentru ca d. Lăurian să poată fi ales la Senat a trebuit Ca însă-şi d. general Lahovari să stea la Călăraşi în tot timpul alegerel. Dar acestea s’afi petrecut cu o-cazia alegerilor generale şi pretutindeni unde junimiştii s’afi văzut maltrataţi afi trebuit să sufere căci era în joc reuşita generală a conservatorilor. Acum, însă, când şi unii şi alţii se cred destul de tari, nemulţumirile încep să se manifeste ■mal mfilt, neînţeleger le se ivesc mal des şi probabil că în unele împrejurări vor deveni chiar publice. Aşa, ştim că la Iaşi—până în a-cest moment-—e vorba ca junimiştii să lupte la viitoarele alegeri comunale împotriva conservatorilor. A-ceştia voesc să pună în capul listei pe d; V. .Sculy Logothcthides îndi- cându-1 ast-fel ca viitor primar; ju-mmiştil susţin însă pe tradiţionalul lor candidat, d. Vasile Pogor. De aci neînţelegeri. Şî neînţelegerile pe chestii de persoane sunt numeroase. Numirile făcute de d. Carp afi stârnit o furtună în rîndurile catargiştilor, precum şî de altă parte numirile d-lul Catargiu, cum este aceea a d-lul Ernest riturdza la direcţia Poştelor, a indignat pe junimişti. Iată faptele. Suntem siguri că gazetele oficioase se vor grăbi iarăşi să ne desminţă, jurându-se că mal mare armonie n’a existat niciodată în rîndurile conservatorilor. Precum am spus însă, noi nu relevăm faptele pentru a produce desbinărl, ci le înregistrăm ca simplii cronicari, iar timpul se va însărcina să le confirme. In tot cazul, semne rele ! De la Cameră Faptul că secţiunile Camerei validase toate alegerile deputaţilor, iar opoziţia declarase, prin vocea autorizată a d-lui Stanian, că nu va lua parte la discuţiunea a-supra validărilor, făcea să se creadă că deputaţii vor fi proclamaţi absolut fără nici o discuţiune. Şi în adevăr, deputăţii au fost proclamaţi cu fulgerul, fără nici o discuţiune, până la colegiul al 2-lea de Fălcii!. Aci d. Ion Lahovari, profită de ocaziune pentru că d. Teleman a fost ales cu majoritate de un vot, necontându-se voturile anulate, de a cere Camerei să stabilească o normă în această privinţă, declarând că voturile anulate nu trebuesc comptate între cele exprimate. D. Stanian, la alegerea căruia se zice că s’afi comptat voturile anulate, e de aceiaşi părere. Faţă de această înţelegere între majoritate şi minoritate, d. ministru Al. Lahovari declară, în numele guvernului, că va veni cu un proect de lege prin care va căuta să clarifice toate obscurităţile actualei legi electorale. Această ştire n’a îmbucurat de loc pe deputaţii democraţi. EI ar prefera obscurităţile actuale ale legeî electorale, unei modificări aduse de actualul guvern reacţionar. Mai multe voci s’aQ auzit eselamând : Adio secretul votului ! După această mică întrerupere, raportorii seeţiilor se succedeau iarăşi ca nişte marionete la tribună Camerei, iar bătrânul preşedinte ploclamă, la fie-cars minut, deputaţii câte unui district. In acest timp, d. Orbescu, actualul primar al Capitalei, conversa într’un colţ cu d. Ion Lahovari, viitorul primar. D. Lahovari lua probabil informaţiunl asupra gospodăriei Capitalei. Intr’alt colţ, după un stâlp, d. D. Moruzi vorbea foarte cordial cu d. P Carp. Mai înainte, d. Moruzi avusese o convorbire, la munte, cu d Jak Negrutzi. Nu apucă însă să se despartă de d. Carp şi d. Moruzi iu abordat de d. Nicu Filipescu, care cel d’ântîifi îl botezase cu titlul de cneaz, în timpurile de tristă memorie când era prefect al poliţiei. Intre deputaţii opozanţi era o mare mişcare. O broşură roşie se plimba din mână în mână. Era discursul ţinut de d. Sandu Răs-nanu la întrunirea electorală de Ia Iaşi. Broşura are zece file, din care nouă sunt consacrate pentru dedicaţiunile pe cari d. Răsnanu le face tuturor comisarilpr şi agenţilor poliţieneşti cărora datoreşte alegerea sa In ultima filă e tipărit discursul d-sale, care c un adevărat cap fie operă. Preşedintele continuă cil proclamarea deputaţilor. Când fu să se proclame d. Fridman, deputatul colegiului II de R. - Sărat, fi voce tunătoare se auzi: — Cer cuvântul! Cu toţii se îndreptară în spre partea de unde vocea se auzi. Era d. Ion Docan, deputatul de Dorohoiii, care cerea să vorbească. — Voiu vorbi ca român din Moldova de sus, care am văzut suferinţele ce îndură Bucovinenii din cauza evreilor. D. Bobeicăţ Suntem compatrioţi. D. Docan. Să’mi spui d-le Bobeicâ când voi sfârşi, ca să ppt Începe efi. D. Bobeicâ, Nici n’am început I www.dacoromamca.ro D. Docan. Şi e& sunt glumeţ, dar când intru în Cameră las glumele la uşe. D. Bobeică ştie că efi am la moşie multe personagii cart mă fac să petrec,... N’aş vrea să petrec şi aci Mare ilaritate. D. Bobeică ’şl vâră capul sub bancă. I Ovreii d-lor, continuă d. Docan sunt I pretutindeni un pericol. EI -sunt ca ouăle de raţă cari singure se clocesc şi din cari numai de cât ies pul. In Franţa un ovreifi botezat d. Leman a scris d-lul Carnot că ovreii sunt un pericol. Voci: Mal tare I D. Docan. Voifi striga cât de tare, am plănjânl buni, căci trăesc în văzduh liber. Efi me duc de două ori pe an la Paris, pentru că am aşolo îngropat pe fiul meii, căruia trebue să’î fac parastaze. Efi sunt creştin şi respectez religia în care m’am născut şi am crescut. Preşedintele. La ordinea zilei d-le Docan este validarea alegerel colegiului II de Râmnicu-Sărat, veniţi ve rog la chestiune. D. Docan. Efi de 14 ani n’am mâl intrat îp Cameră, nu cunosc regulamentul, am uitat practicele parlamentare, ertaţiml dar digresiunile. EI bine, noi nu ne potrivim efi Franţuzii. La 5 milioane de locuitori, eu nu cred că suntem atâţea, avem d-lor 600,000 de ovreii Dacă nu me credeţi faceţi anchetă pe socoteala mea Voci. Cerem anchetă! Cerem anchetă! D. Docan. La Dorohoifi d-lor şi olacul şi lumânare pentru pus la capul mortului este fabricată de ovreifi. Gredeţi-me pe mine care cunosc ţara. D. Bobeică. Noi cunoaştem pe ales. D. Docan. Ce, d. Fridman nu e ovreifi. Pretutindeni e câte un Fridman N’al d-ta Fridman în Botoşani. D. Bobeică. Pe onoarea mea n’am. Dacă aşi avea l-aşi vota, căci n’ar fi ovreifi. D. Docan. Nu ’I credeţi d lor pe aceşti ovrei cari se leapădă ca de Satana de naţionalitatea lor. Nu ’I credeţi pe efivânt, cercetaţi cu de-amănunt,ul 1 Mare ilaritate. Yă coDjur, nu lăsaţi ovreii să itftre în Cameră. Nu cer să invalidaţi pe d. Fridman dar să casaţi alegerea, pentru a şterge păta neagrâ pe care Râmnicenii ’şl-afi pu-s’o pe frunte. Preşedintele. Regulamentul spune, d-le Docan, ca propunerea d-v. să fie semnată de 5 deputaţi. D. Voiuov. D-lor, să mi se usuce mâna dacă am votat vre-odată vre-un indigenat al vr’uDuI jidan. Sunt absolut de părerea d-lul Docan, dar d. Fridman nu este ovre 1, d. Fridman e fiul mamei sale. Mare ilaritate. Tunete de aplause is-bucnesc. Negăsindu-se 5 deputaţi cari să semneze propunerea d-lul Docan, d. Fridman e proclamat deputat. O voce stridentă se aude de la tribună. D-lor, s’a aruncat asupra Râmnicenilor o pată... Voci. Cine eşti d-ta? D. Ion Lecca. Eşti d. Fridman? Oratorul cu mutra unul spiţer nemţesc continuă : Nu d-lor voifi să apăr pe Râmnicenl... Voct. N’a! voie. S’a închis discuţia. Cine eşti d-ta? Era d-rul Blasiano.de la Râmnic 1 Neputând să ’şl apere judeţul din cauza sgo-motulul şi a întreruperilor, d. dr. Blaşiano e nevoit să se coboare de la tribună. Un deputat esclamă : Curios judeţe Râm-nicul-Sărat 1 Nici un Român n’a găsit să aleagă. Menelas Ghermani e grec, Chircu bulgar, Fridman ovreifi, Blaşiano^ ungurean 1 Camera- reintră iarăşi în calmul el. Deputaţii se proclamă iarăşi cu iuţeala fulgerului până la judeţul Prahova, care era ultimul. O singură întrerupere a fost. De odată se aude o salvă de aplauze. Ce era ? Se proclamă deputat d. C. Bobeică 1 La judeţul Prahova se aude din noii o voce tunătoare cerând cuvântul. E d-nu Alecu Catargiu care cere- invalidarea d-lul Stanian, pe motiv că în urnă s’ar fi găsit un plic în care erau douăbfi-letine cu numele d-lul Stanian ceea -ce era o chee. Şi biuroul neanulând acest vot, d. Stanian care a fost ales cu un wot de majoritate, stă pe banca de deputat graţie a-cestel chel. Efi dac’aşl fi in locul d-lul Stanian a-şl demisiona. Să vedem însă ce zice d; Stanian. D. Stanian spune că, conform declaraţiei făcute, se abţine de la ori,-ce discuţiei D. Alecu Catargiu. Dacă e aşq, cer invalidarea alegerei d-lul Staniun. D. Ion Lahovari. Combate această cerere zicând că în dosarul alegerel nu există nici un act prin care să se probeze cele şrâtate de d. Catargiu. D. Aleea Catargiu. In urma celor zise de d. Lahovari retrag cererea de invalidare, dar să se-ştie că d- Stanian stă în Cameră din gşnerozitatea conservatorilor, cari tot d’a-una s’a purtat în mod larg cu opoziţia. D-mi Ghelmegeanu şi Ion. Lecca. Ve foajjte mulţumim de generozitatea dv< In-validaţiune, dar nu arunca invective asupra noastră. Fii cuviincios Dişcuţiunea se Închide ş se proclamă deputaţi -şi aleşii colegiilor din Frahova. TIPOGRAFIA „LyPTJI«~ Pasagiul Băncel Naţionale Bucureşti Esuula cu preţuri moderate Bonuri, cecuri, compturl, facturi, poliţe, contracte, r.egj ,'ro, bilete do cununie, de botez, de Înmormântare, etc. Cărţi de vieit 2 lei euta LUPTA WIWIHW—IIP.. Di n Bucovina Campania electoralii.—Apelul Românilor. -Conferinţa din Cernăuţi.— Constituirea partidului na-ţtonal-român. In faţa nouilor alegeri din Bucovina, comitetul societăţii „ Concordia “ a adresat către fruntaşii şi bărbaţii de încredere aî poporului român din Bucovina un apel în următorul cuprins : „Dieta ţeril noastre fiind disolvată prin patentă împărătească , societatea politică „Concordia", ca representantâ recunoscută,, a poporului românesc din Bucovina, e nevoită a se face din nofi apel la patriotismul şi aplecarea spre jertfă a fruntaşilor şi bărbaţilor de încredere a poporului nostru şi a-i ruga să se prezenteze Luni 7 Martie n. c. la 4 ore d. a. în localul societăţii politice „Concordia" 'din Cernăuţi, strada primăriei Rn. 19, la o consultare a-supra atitudinel, pe care partidul nostru naţional va avea şă observe faţă cu alegerile iminente de deputaţi dictai! asupra alegerii unui comitet electoral central. „împrejurările, cari au pricinuit disolva-rea dietei noasire şi greutatea actualei situaţii provocate de către adversarii noştri politici, reclamă o activitate mal estinsă fie terenul politic, precum şi o mal mare consolidare a partidului naţional românesc.. „ „Nu ne îndoim deci, că recunoscând a-ceasta, d-voastre veţi grăbi a satisface a-pelulul nostru şi a contribui cu sfatul d-v. la resolvarea problemelor naţionale, ce ni-s’au impus * „Din şeilinţa comitetului societăţii politice ,,Concordia.* Cernăuţi, 29 Februarie 1892. Dr. Ioanîi cav. de Zotta, preşedinte, Constantin Stefanovici, secretar." Despre deeursul acestei conferinţe ni se telegrafiaîîă de către d. P. Pi-poşiu, directorul » Gazetei Bucovinei: “ Conferinţa de erl a reprezentanţilor alegătorilor români a fost imposantă. Trei sute de bărbaţi de încredere, fruntaşi al românilor bucovineni, au hotărît în unanimitate solidaritatea tuturor românilor bucovineni în afacerile politice, naţionale şi bisericeşti şi deci organizarea partidului naţional compact. Societatea politică Concordia a fost recunoscută ca organ al acestui partid. Un comitet electoral central s’a ales. Viitorilor deputaţi, aleşi cu sprijinul şi pe baza programului partidului naţional român, s’a impus obligaţiunea de â forma în dietă un club naţional deosebit. Mare însufleţire a fcfct în decursul conferinţei întregi; în special s’au făcut ova-ţiunl- eutusiaste mareşalului ţârei, baronului Vasilco, Partidul naţional român bucovinean este dar înfiinţat. alphonse daudet ITALIANCA Piesa se sfârşise. Pe când mulţimea Impresionată în diferite moduri, se grămădea In afară, ondulându-se la lumina felenare-lor pe marele peron ai Theatrulul, câţl-va prieteni printre cari eream şi efi, aştepta pe artist la uşe pentru ca să ’l felicite. Opera sa cu toate acestea nu avusese un aşa imens succes. Prea tare pentru imaginaţia timidă şi banală a lumel de azi, ea depăşea cadrul scenei, această limită a con-venţiunilor şi libertăţilor permise. Critica pedantă a spus: „Nu e teatru !“• şi batjocoritorii de pe bulevard, să răsbunafi de emoţia ce le produsese versurile superbe repetând: „N’o să producă nici un bar \“... Noi, noi eream mândri de prietenul nostru, care a îndrăznit să facă şă sune şi răsune, frumoasele sale rime de aur, toată fantezia creerulul seu în jurul soarelui factice şi omorâtor al lustrului şi să prezinte personagii mari ca natură, fără ca să se ingrijască de optica teatrului modern, de lorgnetele uelimpezil nici de ochii rel. Printre maşiniştl, pompieri şi figuranţi, poetul se apropie de noi cu talia îndoită, gulerul ridicat până peste barba sa rară şi pârul său deja cărunt. Avea înfăţişarea tristă. Aplausele clacel şi ale oamenilor de litere, strânse într’un golţ al sălel( I prezicea un numâr foarte mic de reprezentaţii, spectatori aleşi şi puţini, afişul înlobuit iute, fără ca să lase numelui săfi timpul să se impue. Dând al lucrat două zeci de ani, şi eşti în plipă maturitate a talentului şi yârstel, această opunere a mulţimel de a te înţe-ţelege arfe ceva obositor» desperător. Ajungi să ’ţl spui: „Afi poate dreptate". Iţi e frică, nu mul şti... Aclamările noastre, strângerile de mâini entusiaste ’l îmbărbătară puţin. „Iptr’adeyer credeţi ? E atât de bine ?... Este adevărat că am făcut ţot ce am putut*. Şl mânile Bale arzînd de friguri se strîn-gea cu ale noastre cu îngrijire, ochii săi plini de lacrimi, caută o privire «sinceră şi asigurătoare, Erep teama rugătoare a bolnavului, (pire Întreabă pe dr. \ „Nu este aşa că n’o să mor?.,.“ „Nu pptşte nu vej muri. Operetele şi feriile cari au iute de reprezentaţii, mii de spectatori, vor fi de mult uitate», sburate cu ultimul lor afişj pe vând ! opera ta va rămâne vecinie tînără şi plină l do viaţă... Pe când, pe trotuarul golit noi ’l exor-tam pentru-ca să-l înbărbătăm, o puternică voce de contralta, stricată prin accentul italian, isoueni între noi. „E, artistule, destulă fioesîe... Aidem să mâncăm Vestufatol“ In acelaşi timp o femee grasă, cu un capişon pe cap şi învelită cu un şal cu pătrate mari roşii, ’şl trecu braţul în al prietenului nostru, dar cu o mişcare atât de brutală că el se mişcă şă perdu cu totul „Femea mea" ne, spuse el; apoi întor-cându-se spre ea. „Dacă ’l-am lua ca să vadă cum faci tu stufatu ?“ Atinsă bine în amorul el propriii, italianca consimţi destul de graţios să ne primească şi iatăne plecaţi cinci safi şase împreună cu el, ca să mâncăm stufat cu carne de vacă pe înălţimile Montmartre unde locuiau eî. Mărturisesc că aveam oarecare dorinţă să cunosc această căsnicie. Prietenul nostru de la căsătoria sa trăia foarte liniştit, mal tot-d’a-una la ţară; dar ceea-ce ştiam din viaţa sa ’ml escita cu-riositatea. Sunt'cincl-spre-zece ani de atunci, în toată furia imaginaţiei romantice, întâlnise în împrejurimile Romei, o fată superbă, de care se amoreză. Maria Assunta locuia împreună cu tatăl el şi o droae de fraţi şi surori una din acele mici căsuţe de peste Tibru cari afi temelia în rSti şi un vechii! vapor de pescuit lângă zid. Intr’o zi zări pe aceaştă frumoasă italiancă cu picioarele goale în nisip, cu fusta roşii, mânicele sumese până la umăr, sco-ţind scoici dintr’o plasă. Scoicile lucitoare în plasa plină de apă, rîul auriii, fusta ridicată, frumoşii el ochi negri, adinei şi ginditorl, a cărei reverie se întuneca de tot soarele împrejmuitor, isbi pe arist, poate puţin cam vulgar, ca estempa unul romanţ la vitrina unul magazin de muzieă. Din întâmplare fata avea inima liberă, şi nu iu-bişc până atunci de cât un motan încenun-tat şi roşeai mare pescuitor de scoici şi el şi care ’şl sburlea p&WfJ când te aproprial de iubita sa, Animale şi oameni, amorezatul nostru junse^să se obicinujască cu toată această lume se însura la Sânta Maria de peste Tibrg şi adwse în Franţa pe fruipoasa Aş-sunta împreună -cu Calo al şefi.... Ah l povero cea-ee ar fi trebuit să împărţi de asemenea, o rază de soare de a-colo, o fâşie din cerul albastru, excentricitatea costumului şi albia Tibwliu în sftrşit tot cadrul împreună cu imaginea. Atunci n’ar fi încercat acea desiluzie crudă pe care p simţi, când căsnicia stabilită într’un a-partament dintr’un al patrulea rând în vîr-fui M ontmartuM vezul pe frumoasa sa i-taliancă îmbrăcată cu roche, haină şi pălărie parxsianâ, cari vecinie r£u echilibratei pe edificiul ciolanelor sale grele, luau atitudini cu totul independente. In răceala şi teribila luflfiipă a cerului din Paris neno -rocitul observă iqte că fepjea sa e proastă, cu desăyârşire'^proastă. Frumoşii el ochi negrii perduţl în contemplări nesfăşite nu învârteai! nici o gândire în andulorile lor catifilate. Luceau animalice^ de un ferit reflex al zilei, nimic mal mult. a fără de aceasta femea era mi-tocănoasă. ţăramşS, obicinuită să conducă cu o palmă pe toţi mititeii fiin colibă cea mal mică opunere o înfuria teribil (Vă urma) Album ui Piesei Ar fi bine ca nici muncitorii să nu aibă palronl. , v. G. Morţun. * * * Trecutul este o faclă aşezată în Viata pentru a lumina ? ii torul. G. Gr. Cantacazinct. * * * Omului politic 1 se cere bună credinţă şi cinste în fapte şi în vorbe. General laco. * :t: * Am observat tot d’auna că pentru a reuşi în lume, trebue să te prefaci nebun şi să fii cu minte. George I. Lahovari * ¥ * România ca stat naţional, de şi mic prin întinderea şi prin populaţiunea sa, pote fi totuş destinată prhi şituaţiunpa sa importantă a juca uu rol însemnat între popoa rele balcanice. Pentru acest scop suntem datori a des-volta activitatea noastră miil c,u s6mă în două direcţiuni, De o parte trebue sa garantăm vitalitatea şi crescerea neamului românesc prin inbunătăţires stărel de sănătate a ţăranului, ceea ce se poate obţine prin perfecţîo-nureiL serviciului sanitar care trebue să fie condus prin cercetări speciale, într’un mod modern şi foarte activ, nvând înainte de iote în vedere prevenirea bdlfilor. Pe de altă parte, trebue să dovedim in*-teugenţa poporului nostru şi misiunea culturală a ţărel românesc!, sprijinind pe o scară Întinsa lucrările remarcabile ce se produc în Ţară pe terenul sciinţel, artei şi industriei, pentru a câştiga ast fel încrederea, stima şi recunoscinţa naţiunilor ci-vilisate. Dr. Babeş. * * ¥ Dă medico, poeta y loco To dos tenemos un poet. (proverb spaniol) G. T. Lahovari * * * Cuvântul omenire n’a dobândit o accepţiune concretă de cât în urma a trei mari invenţiunl: presa ca schimb înlesnit de idei, firul electric şi aburul ca mijloce de-a suprima spaţiul. Acum solidaritatea popoarelor este un fapt şi se poate vorbi de omenire. Un punct de se mişcă în reţeua acesta intelectuală şi materială, tot globul se resimte de clătinarea acelui punct. Dar invenţiunile, sub orl-ce formă, presupun omeni de geniu 1 geniile sunt singurele comori reale ale omenirii. Stf Mlehâllescu Februarie 1892, Bucureşti. * * * Simţământul Dreptăţii, manifestat continui şi fără şovăire în tote actele vieţii, este de sigur cea mal frumoasă podâbă a o-mulul. O inteligenţă superioară, înzestrată puternic cu simţimântul Dreptăţii, este tipul perfecţiunii jp omenire. C. Bperescu. * * ♦ Farforidi... Ce să fac 1. , Batem o depeşe la Bucureşti, la Comitetul central, la minister,, la gazete, scurt şi coprinzător: (băfînd cu pumnul drept în palma stângă ca un telegrafiist fie aparatul lui, sacadat silabă cu silabă, tot texiul-firoiect al depeşii). Trădare 1 Prefectul şji oameni! l||î trădează partidul pentru nifilişţiil Caţa-vencu, pe care vor să’l aleagă la colegiul al dpîlea... Trădare I trfidaj'e | fip trei ori trădare II Brânzoveneşcu (scurt). E tare, prea tare 1 n’o iscălesc, Farfuridi... (impunător şi tărie). Trebue să aj curaj ca mine 1 trebue s’o iscăleşti: o dăm anonimă 1 Brânzoveneşcu : Aşa da. o iscălesc! „Scrisoarea perdută" I. L. Caragiali 4-Ctul fi scena 2. — -----**"' " —!^t-- Parcea Economică - - - — j i"*:■ . ‘ " ' )' 1 “ Budgetul Frânele),. — Din faijs se a.-nuuţâ că consiliul de miniştrii a aprobat proiectul bugetului, pentru 1893 care coprinde reforma imposi tuiul băuturilor şi un fond permanent de amortisment; bugetul resurselor speciale a fost suprimat. : Etalonul de aur îu Austro-Uugarla.— Din Yiena primim următoarea telegramă ; Ticna, 8 Martie. Comisiunile de anchetă pentru etalonul monetar s’au deschis la VienaţEşi la Buda-pesta de miniştrii de Finanţe cari afi rostit discursuri; el afi ipiştat asupra scopului anchetei care este fie a face cp putinţă plata în monedă şr de a regula chestiunea importantă şi dificilă a etalonului. Comisiunoa din Viena a ascultat pe doi din membrii sfii, acea din Budapesta pe opt ţ1 toţi s’afi în favoarea etalonului unic de aui şi pentru adoptarea fiorinului safi a demi fiorinului ca unitate monetară. Ştiri teatrale Sâmbătă 29 Februarie la Teatru Naţional se va da în beneficiul distinsului nostru artist Constantin I. Nottara piesele.: Jean Baudry şi Foraţiu şl Lydia. Mercur! 26 Februarie în Sala Lieder-tai’el (Stavri), va avea lpc o serată Tea tţfilo-dansantă în beneficiul d-lul Cezar Iq-nesou, elev al conservatorului, cu concursul mal multor camarazi şi camarade a De. neficientulul. Programul este foarte variat. Astă-zl s’a pus în repetiţie Virgiula, o nouă tragedie în versuri de d-şohra Ana Ciupagia, şi care se va da în curând în beneficiul meritosulul artist îon Petre»cu. Joi seara se va juca pentru a fioua fiară melodrama Florăreasa. ..... —JL Informaţiuni diverse Societatea „Concordia Română", cea mal veche societate din ţară, şi al cărui scop este încuragiarea industriei naţionale şi e-minamente cunoscută prin primele el ex-poziţiunl, va da un mare bal în seara de 4 Martie în sala băilor Eforiei, şi în folosul fondului sfii!. Eforia Spitalelor Civile a aprovizionat spitalele sale ou instrumente noul chirurgicale de calitatea cea mat bună, publicăm mal jos cu plăcere procesul-verbal a comisiunet de medici însărcinaţi cu recepţia lor: PROCES-VERBAL Astă-zl 19 Februarie 1892, sub semnaţii medici al spitalelor Eforiei, întrunindu-ne în comisiune la administraţia centrală, spre a recepţiona instrumentele chirurgicalei, procurate Eforiei de câssa Collin din Paris, Am constatat că instrumentele prevăzute în factura Casseî Collin, cu data de 24 Decembre 1891, sunt de o qualitate superioară, nu lasă nimic de dorit, atât în ceea ce priveşte arta, cât şi soliditatea lor şi mărturisim că este o onoare pentru Eforie de a avea în spitalele sale» eolecţiune de asemenea instrumente. Cu această ocasiune, credem nemerit a se acorda, d-lul Collin titlul onorar de fur-nisor al spitalelor Eforiei. Pentru cure am dresat presenţul proces-verbal. Dr. I. Kirinc, dr. S. ŞtefânesCu, dr. C. Râdulescu, Dr, V, Babeş, dr. E- Clement, dr. Assafiy, F.S. Suntem de părere ca onor. Eforie să procure şi sterilisatoarele necesare pentru acestfi instrumente precum şi dulapuri ad-hoc de sticlă pentru conservarea lor şi microscoapele necesare fie-cărel servicii!. Dr. E. Clement, Assaky, V. Babeş, S. Şlefănescu, C. Râdulescu, 1. Kiriac. Joul 27 februarie curpnt orele 8 seara d, „Grigore âţanju", va ţine conferinţa sa : „importanţa caracterului naţional in pro-greşul omenire;", Intrarea liberă, Pentru locuri reservate în loji, se plăteşte un lefi de persoană. Albumul României. La 1 Martie d. Alexandru Antoniu, au-ţorul albumului general al României, se va prezenta MajestăţiI Şale Regelui şi d-lul ministru al cultelor eu albumurile judeţe-lop: Yaicea şi Neamţul care amândouă cţi-prind 150 tablouri lucrate in fotografie. D. Antoniu dedică regelui uefist frumos şi însemnat album. Albumul va fi făcut pe judeţe şi va ch-prinde peste tot vr'o 1600 de tablouri, reprezentând toate monumentile istorice cu odoarele lor mal vechi; poziţiunile cele mal frumoase, costume naţionale, obiceiuri de la ţară, edificiile publice, toate fabricele din ţară şi altele. E vorba de o lucrare de tot mare pe care tânărul Antoniu o face numai pentru a servi ţara, necerând de la guvern de cât cheltuelile materialului. in editura magazinului,de muzică Qonst, Gebauer a apărut: Mym o mazurcă dansantă de Ghcorghe A. Dinicu. Preţul 1 lefi, Fulgi de zăpadă, un< vals foarte frumos de Ţhoinu Luescu, s.mpaLicui jgf de musică «jilitară. Pre'ţul 2 IşR S"F6Px*âTIUMI Lucratorii de Ka imprimeria Statului Lucrătorii din unele imprimerii particulare au fost ne voip in săptămanele trecute să poarte o luptă acută împotriva u-por jatroni încăpăţînaţi pentru a putea dofiârtdi fiouă ceaşuri t echitabil să mărească lefurile funcţionarilor din ud- www.dacoromamca.ro 4 LUPTĂ ministrnţie, lăsând ast-fel pe lucrători la o ruptă de poliţie, pentru că ameninţă or parte şide astă dală. In urma acestui rosultat trist, lucrătorii „ItnprimerierStatulul® aii formulat un memoriei bine întocmit, pe care ’l vor pre-senta Corpurilor legiuitoare, arătând situa-ţiuhea în care se găsesc, precum şi beneficiile ce aduc Statului, cerând tot o-dală şi unificarea claselor şi altele. Rugăm pe D. ministru de interne şi pe onor. D-nl deputaţi să citească cu luare aminte acest memoria şl să 'îndeplinească dreptele cereri ale lucrătorilor de la „Imprimeria Stalului.® A seară la ora 9 s'a ţinut la ministerul de interne un consiliu de miniştrii sub preşedinţa d-luîCatargiu. In acest consiliţi s’aii hotărât pro-ectele de legi; cari vor fi supuse Gamerilor şi votate in sesiunea actuală, n Mercurea viitoare se va deschide sesiunea generală a Academiei Române. D, N- Fleva ’şî va puno candidatura la colegiul I de deputaţi din Prahova care a devenit vacant prin optarea d-luî G. G. Cantacuzino pentru senat. X Consiliul de miniştrii a hotărât ca toate imprimatele necesare ministerelor şi diferitelor autorităţi să fie comandate numai la imprimeria Statului, In dercurile guvernamentale se dă ca sigur că d. Lascar Catargiu a convenit cu generalul Mânu să fie susţinut la preşedenţia Camerei. Am pi'nit pentru d. Tiriakiu, 20 lei de la d. Al. A. Bădărău profesor ţaşl* şi 30 lei de la d. Avram Lippa Juster din Piatra. ic In şed iţa de ieri a Cfemeret s’ati validat alegerea tuturor deputaţilor. N’ati fost de cât două discuţiunî, asupra alegerel colegiului II de Rîm-nicu-Sărat, unde d. Docan a cerut invalidarea d-lul Fridman pe motiv că ar fi evreii şi asupra colegiului 1 de Prahova, unde d. Alecu Catargiu a cerut invalidarea d-lul Stanian, pe motiv că nu s’ar fi anulat un vot care constituia o chee. Amândouă aceşte cereri aii fost respinse de Cameră. X Se zice ci majoritatea Camerei va da un loc de vice-preş«dinte miuorităţel In acest caz d. Nicu Gane este Resemnat ca viitor yioe-preşedinte al Camerei, din partea minprităţel. * In şedinţa plenară din 23 Februarie; membrii Clubului democrat-ra-dical din Iaşi a aclamat în unanimitatea prezinţilor pe d. Gr. Macry ca preşedinte politic a’l grupărel radicale din Iaşi; iar pe căpitanul Gr. Bankoff oa administrator şi casier al Clubului 05 _ p. Al. PencoyicI, inspector administrativ, a fost însărcinat să se ducă la ţţomân spre a fşţce o an-cjieţă în privinţa ţinut diferend jviţ între prefect şi administratorul creditului agricol, n Penţru a înlesni proprietarilor de locuri virane de pe Bulevand de a construi caise, Primăria Capitalei va Împărţi bulevardul în trei zone. J?e prima zonă se yor construi case numai cu trei etagie, pe a doua case cu 2 etagie, (şi pe a treia cu un e» tagiu. Serviciul telegrafic (Agenţia română). Budapesta, O Martie. — Camera magnaţilor a adoptat adresa fără discuţie. D. Eoetvoes, motivând proiectul de â-dresă al extremei stânge, a zis că „înâr-mârile continue aduc ruina popoarelor". Iiegele Ungariei sprijinit de puterile sale aliate, ar trebui să ia iniţiativa şi să pună capăt acestei stări de lucruri, de oare-ce este singurul personagiii care poate să Q faeft. Praga, 8 Martie.—Guvernul a depus la Dietă cele-l’alte proecte destinate să complectele compromisul; ziarele asigură că aceste proecte vor fi trimise, unei comisiunl a cărei majoritate a decis să le amâne. Budapesta, 8 Martie.—Guvernul a depus la Camera deputaţilor proiectul pentru regularea provisorie a relaţiunilor oomer-ciale cu Serbia şi tratatul postai universal. Camera a început discuţia adresei. EDiTiffi nora dintre grevişti a fost făcută ! să caute a evita deslănţuirea pasiunilor, iar dinea publică şi sicuritatea persoanelor, de numai în scop de a speria pe lu- ‘ d_sa făgădueşte că va proteja minoritatea j altminterlea distribuţiunile de acest soiţi crătorl care cer ttOUă OVC de luCYU- c®n^ra orl-cărel încălcări a drepturilor el. nu sunt de loc necesare. (Aceasta e se vede Din fericire lucrătorii tipografi sunt u «Wp™ „i,Q_^Qa;ntiinr păierea Agenţiei Havas). j prea inteligenţi pentru a cădea în asemenea curse. El vor urma a 'şl revendica legitimele lor drepturi. X D. Cezar Golescu s’a retras din redacţiuneaziarului «La Liberte», din cauza unei notiţe i*6ti voitoare şi absolut inexacte pe care d. Scu-piewski a publicat’o în acest ziar contra Societăţel Pressel. X Ziariştii din tribuna pressel felicitând pe d. general Mânu pentru alegerea sa ca preşedinte al Camerei l’a rugat a lua mSsurl ca să se schimbe tribuna destinată reprezentanţilor pressel, dându-li se aceea a damelor^ căci din aceea care o atl acum nu pot auzi bine discursurile oratorilor, ziariştii atl mal cerut în acelaşi timp ca să li se permită intrarea în euluoarele Camerei. D. general Maru a promis că se va ocupa de această cestiune. * Junimiştii atl stăruit foarte mult ca să li se dea doi vice-preşedinţl în biuroul Camerei, pe d. Pogor şi pe d. Yoinov, acest din urmă în locul d-lul Pgucescu. In acest scop s’a ţinut mal cu seamă „întrunirea de aseară a deputaţilor guvernamentali de la Băile Eforiei. D.-nil Catargiu şi Al. Lahovari s’ati opus însă, la cererba junimiştilor de tf se sacrifica d. Gr. Pâucescu, şi ast-fel singurul d. V. Pogor reprezintă pq junimişti în biuroul Camerei. X Preşedinte al Camerei s’a ales -d. general Mânu iar viee-preşedinţî d-niî Pogor, Gr. Păucescu,. Sturdza-Ske-.anu şi Al. Catargiu. Opoziţia a votat alb pentru preşedinte şi s’a abţinut la vice-pre-şedinţî. Corpurile Legiuitoare C,f IERft Şedinţa, de la 16 Februarie Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. subt preşedenţia driui deputat Ştefan Sturza. Prezenţi 124 deputaţi. Se citeşte sumarul şedinţei precedente. D. Preşedinte anunţă că la ordinea zilei este alegerea biurouluî Camerei. Se suspendă şedinţa pentru ca deputaţii să se înţeleagă asupra persoanelor de ales. La redeschidere se procede la alegorea Preşedintelui Camerei prin vot că apelul nominal. Rezultatul votului. Yotanţf 147. Bilete albe 31. D. general Mânu 115 Voturi, Anulate 1: D. general Mânu este proclamat preşedinte. D. Ştefan Sturdza spune Că aclamarea J sa ca preşedinte provizoriu al Camerei, ne- Consiliul inspectorilor generali al atribuind’o numai vârstei, ci considerînd’o armatei aii început astăzi cu stabi- ca 0 0n0are ce i s’a ^ăcut 9* ca 0 'ncre' lire* tablourilor de înaintare a lo- 1 der? Ce, ?amera V*** 6ă are 1D d‘8a’Se ' 1 j . r simte dator a mulţumi Camerei pentru sim- qptenenţilor de întapterţe pentru gra- ţjmintele ce ’l-a arătat, dul de capiţanl. ' î>. general Mânu, ocupând fotoliul pre- Până mîine seară inspectorii vor şedenţial ’şî exprimă adânca sa recunoş-ţermina qţţ infanteria. fiTlf5 în Ultime telegrame UL TIME INFORMA Ţi! In locul d-lul V. Brezeanu, ex-inspector al Spitalelor, va trece d. Şuţu, actual inspector al bunurilor. D. Ioan Ghica, controlor financiar la eforie, va trece inspector al bunurilor în locul d-luî ŞuţO. X Tribunalul Ilfov va nurlii zilele a-ceste custozil averel defunctului C. Zapa. Se zice Că în aceste funcţiuni vor fi numiţi d-nil Al. Vericeanu, G. Meitani i B. Gânescu. n Consiliul comunal al Capitalei trage mâine la sorţi consilierii cari vor trebui să prezideze la 14 Martie birourile electorale pentru alegerea delegaţilor colegiului al 2 comunal din Capitală. . & Astă-zî s’a ţinut la Palat un consiliu de miniştrii, sub preşedinţa regelui. X Conservatorii, în întrunirea de a-seară, aii hotărât să aleagă preşe-(ante al Camerei pe d. general Mânu şi vice-preşedinţl d-niî: Pogor, Sturza "Scheeanu, Al. Catargiu şi Cr. PCu-cescu. X Apelurile electorale sorocite la cele 3 secţii ale tribunalului Ilfov se ridic la 445. Judecarea acestor procese va începe mâine. X CâteşI trei afaceri aî spitalelor aii căzut de acord asupra furmâril bugetului pe exerciţiul 1892—93. Bugetul a fost înaintat d-lul ministru de interne spre a’l aproba şi supune apoi Camerei. * D. P. P. Carp, ministrul dome-nielor, va pleca Sâmbătă seară împreună cu d. N. Cerkez, architectul ministerului, la Severin spre a vizita târgul de râmătorl din localitate. * u Astăzi aii început înaintea curţii de casaţie desb,aterile în însemnatul prqces pentru anularea testamentului defunctului d. Qteţeleşanu, tinţă pentru alegerea ce s’a făcut în per-şoană. D-sa crede câ această alegere na este rezultatul numai al încredere! personale ce d-nil deputaţ) are în d-sa, ci e ceva mal mult: întrunirea voturilor asupra persoanei sale are o semnificare politică şi această semnificare nu poate să fie alta de cât a-Ca esecutpr testamentar se ştie că ceea pe care alegătorii au vrut s’o dea aceste d, I, Ralinderu, tualelor alegeri, trimiţând guvernului con- ^ servator aşa de frumoase majorităţi. Alegă- _ toril alegându-ve au arătat prin votul lor Azi trebuia să se judece înaintea că aprobă unirea tuturor elementelor con-judecătorului Ocolului I din Bucu- servatoare şi că doreşte stabilitate, reştl procesul intentat în timpul gre- i D-sa reprezentând tot-d’a-una ideea con- V« lucrătorilor tipografi do către 1 f d-nit. Carol Gdbl şi I. St. Raaidesou j S fvrut eă proprietari tipografi, precum şi de 1 cestul voţ. ţţacă îu cel patru ani de când liberalii au căzut, conservatorii aă făcut, cu toate micele desbinărl dintre el, multe acte bune pentru ţară, acum când toate grupurile conservatoare sunt unite, de sigur că ele vor arăta mult mal mult ce pot să facă în interesul ţârei. Pentru aceasta trebue să, căutîţţa a în-fpâna orl-ce încercare dc (feşbinare îns^nul partidului con3şryat(>r şi a arăta că atţi uu " lena, 8 Martie. — Distribuţiunea de judecătorul a anulat acţiunea, pâine indivizilor fură lucru a fost între- După cum se vede acţionarea u* d. Al. Stamate, şeful atelierului imprimeriei „Voinţa ifaţiopalăî4, mal ppulţor lucratori "din diferite ateliere. Bresentându-se lucrătorii împreună cu d-nil I. St Rasidescu şi Al. Stamate, la chemarea d-lor de către d. judecător, d. I. St. Rasidescu declară judecătorului că d-sa renunţă la procesul intentat sub motiv că lu- j aunţep^ cţe foc' veniţi pentru a pune pof-crătOril sunt nişte victime ale unor _ ţeţe şi interesele personale d’asupra intere-instigatorl. i selor ţereî. D Statuate de la „Voinţa Naţio- Ca preşedinte al Camerei, d. general Mânu »ală> făcând aceeaşi declarare, ** î.fTT'âtî.'"lAK Se procede la alegerea vice-preşedinţilor. Rezultatul votului Votanţi 116 Aă obţinut: D. V. Pogor 114 voturi „ Gr. Peucescu 108 „ „ Sturdza-Skeianu 107 „ „ fii. Catargiu 5)5 „ Se proclamă ca vice-preşedinţl d-ni! Pogor, Peucescu, Sturdza-Skeianu şi Al. Catargiu. D. Pogor mulţumeşte Camerei pentru o-noarea ce ’i-a făcut zicând că va lucra pentru ca concordia sa domnească în sânul partidului conservator şi pentru a ’l îndemna la muncă. D. Gr. Păucescu crede că alegerea făcută în persoana sa se datoreşte faptului că a fost tot-d’a-una un soldat neclintit al partidului şi ideilor conservatoare. D-sa a luptat tot-d’a-una pentru unificarea partidului conservator ca un singur şef şi cu un singur program, şi pentru acest scop s’a întâmplat să fie câte odată cam aspru cu unele grupări izolate. întreg partid conservator are dreptul să revindece actualul program al guvernului, căci conservatorii tot-d’a-una au propagat aceste idei şi programul e opera tuturor, iar nu a unei singure persoane. D. Sturza-Scheeanu mulţumeşte şi d-sa că a fost aleSi D Al. Catargiu mulţumind Camerei, spune că partidul conservator a fost în tot d’auna un element de linişte şi de progres şi de acum înainte d-sa îl va susţine pe tărâmul muncel şi al libertrţel D-sa doreşte ca cea d’ântâiu lege ce se va vota să fie legea ..bunurilor Statului la ţărani şi promite că va fi cu totul imparţial cu minoritate. Se procede la alegerea secretarilor. Lista guvernamentală a secretarilor este ast-fel formată: D-nil Docan, A. Leon Ghica,'Slătineanu-Lens, Dr. Sabner, C. Desliu, Boldur Voi-nescu, A. Sinur şi Costaforu. SENAT Şedinţa de Marţi 26 Februarie x8ga. Şedinţa să deschide la ora 2 sub pye şedinţa d-luî G. Cantacuzino. Prezenţi 80 senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. Culiano mulţumeşte senatului pentru onoarea ce ’l-a făcut de a’l alege vicepreşedinte. Se procede la tragerea la sorţi pentru împărţirea pe secţii a senatorilor. Vor face parte din: Secţia I. G. Vernescu, Sofian, dr. Cer-nătescu, Episcopul de Rîmnic, Sc. Rossetti, I. Munteanu, Urdăreanu, G. Seulescu, Bla-remberg, G. Cerchez, Millo, I. lanov, Sasu, G. Cantacuzino, Tatos, A. Brăiloiu, Theo-dosiadis, Poni, Culcer, Rafailă, Gr. Cantacuzino. Borănescu, Chir. Eliad, G. Alexescu. Secţia ii-a Ion Stroescu, Ion Atanasiu, M. Isvoranu, Culiano, Eraclidi, Cincu, Dor-nescu, I. N icul eseu, Diamandi, Săndulescu-Nenoveanu, Paciurea, StoianovicI, Mitropolitul Primat, Sibiceanu, Teohari, Chircu, Zerlenti, D. Popescu, Jianu, Sefendache, Bâlăceanu, General Vlădescu, Cottescu, Dr. Burada. Secţia IH-a Petrescu Gr., Episcopul Du-nărel-de-jos, Buzdugan, Al. Mavrodin, Au-relian P. S., Lupaşcu, Sim.-Râmniceanu, Grig.-Bonache, Vidraşcu, Episcopul de Huşi, Blancfort, Eugeniu Stătescu, BudişteanuC., Colonel Păucescu, Ep. de Roman, Ep. de Argeş, Toma Marocneanu, Mitropolitul Mol dovel, Gener. Tamara, Papadopol-Calimach, Tătăranu. Secţia IVG. Panu, G. Mârzescu, Gr. Şuţu, Căp, R. Mânu, general Lahovari, Col. Pe-troni, An. NedelcovicI, Laurian, I. Ciolac, Berea, general Costaforu, Ep. de BuzeG, Rucăreanu, Christescu, Buicliu, St. Şen-drea, Tatos, Maior Lămotescu, Al. Vilner, Sfc. Georgee, N. Economu, Căp. Manoliu, Flondor. Secţia V Gr. Sturdza, Ruşaveteanu, dr. Christescu, Vericeanu, Ciolac Carabet, Gr. Lerescu, I. Plesnilă, Fotin, Sebastian, Guşi, Urechiă, dr. Garafldi, dr. Florea Teodo-rescu, T. Văcărescu, Locusteanu, T. Lerescu, Al. Orăscu, Alexiu, Goilad, Tufel-cică, C. Enescu. Se trage la sorţi comisia pentru verificarea titlurilor noilor aleşi. Es d-nil Chircu Toma, L. Paciurea, Ep. de Huşi, dr. Burada, Ep. de Argeş, Gr. Buicliu şi G. Vernescu, Se trage la sorţi comisia de indigenate. Es: Ep. de Râmnic, M. Isvoranu, Lauriau dr. Garoflid, col. Tufelcică, An. NedelcovicI şi C. Enescu. Şedinţa să suspendă. La redeschidere să procede la alegerea comisiei petiţlunilor. Să aleg di-nil Gr. C. Cantacuzino, G. Cer-che?., G. St. Georges, C. A. Mavrodin, M. Theodosiadis, Ep. de Huşi şi Gr. Şuţu, Să aleg d-niî Teodoşiadis, Gr, Buicliu, D. A. Laurian, D. Ştirbei şi D. C. Popescu membrii al comisiei peutru redactarea răspunsului la mesagiul tronului. Gonst. Miile,£?£ vocal $ ia strămutat biuroul de U X lanuare Cologne, 8 Martie. — „Volks Zeitung® află din Roma că Papa ar fi declarat unul redactor al ziarului „Ostervatore catholico* pe care l’a primit în audienţă, că ordinul de a se abţine de la alegeri l’ar fi dat pen-tru motive de oportunitate; acest ordin se va retrage, dacă condiţiunile devin mal favorabile. Actualminte catolicii nu sunt de loc preparaţi pentru riaţa politică. Belgrad, 8 Martie.—O nouă conferinţă a partidului radical s’a ţinut la preşedintele consiliulu ; se asigură că s’a decis reconstituirea cabinetului; noii miniştrii sunt deja desemnaţi. „Duevin List" publică textul interpelară a trei deputaţi radicali, care formulează în 14 puncte, o acusaţie contra mitropolitului Mihail şi mal cu seamă asupra modulul său de a lucra în chestiunea divorţului pere-chel regale; mitropolitul este acuzat că, a falşificat decisiunea Synoduhii, Interpelarea întreabă dacă ministrul cultelor a ordonat urmăriri judiciare contra mitropolitului sau dacă din motive de fbţă majoră, aprobă modul şeii de a lucra. Berlin, 8 Martie.—„Gazeta Crucel* a-nunţă sub toate rezervele că negocierile ou ducele de Cumberland s’au terminat, chestiunea succesiune! eventuale a ducatului de Brunswick pentru fiul ducelui Cumberlan s’ar fi regulat de asemenea. Viena, 8 Martie.—Se află din Cettinge că o luptă involuntară s’a întâmplat alattă eri la graniţa albanesi Ia Kolaşin. O nuntă albanesă trecea excortată de vr’o 40 de persoane; se trăgeau focuri de puşcă spre semn de bucurie; din nebăgare de seamă un glonte a atins şi ucis pe un muntenegrean care lucra la construirea unul pod pe Tarra. Camarazii muntenegreni au ripostat şi aă ucis saă rănit 19 albanesi^ Roma, 8 Martie.—On pictor decorator în etate de 32 ani a aruncat din susul .tribunei Camerei în sală o petiţie/>priD care cere de lucru şi pîine pentru el şi familia sa; el a fost arestat şi dus la'poliţie. PUBLIC AŢIUNE La 17 Martie oţele 11 a. m. se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru antreprisa fur-nisarea a 1500 stînjenl cubici lemne de fyp, necesarii spitalelor, pe anul financiar 18^2 şi 1893. Caetul de sarcine’ se poate Vedea în cancelaria Eforiei în ori-ce zi şi* oră de lucru. Şeful serviciului Grigore Bâlleanu. No. 1870, 1892 Februarie 24. tid, şi câ va prezida pu to^ţâ ipp&rţjali- 1892, din Bu|evardu( Elisabeta Efu- tatea cuvenită. nql) iu Strada Karagheorgfievici No. 4, Face apel la minoritate ca în cauţiuni I (lângă Poşta Centrală), Iată un exemplu al diferinţeî de activitate a unei plante, după climatul unde creşte. Toată lumea cunoaşte, cânepa sau „cannabis®. In Francia ea nu are mei o proprietate medicală, la Bombai, aceaşî cânepă („Cannabis indica*) conţine tn somităţile sale un principia reşinos, a cărui întrebuinţare în afecţiunile nervoase ale căilor respiratorii a dat vindecări constante. D. Grimault a isolat principiul activ din această plantă care face basa Ţigaretelor, zise Indiene. Acesta este azi cei mai pu ternic mijloc ce se cunoaşte pentru a combate astmul, opresiunea, sufocările, răgu-şeala, stingerea voceî. f lllflira revistă lunară cu caracter LfUILUf u. enciclopedic. Anul III. A-bonamentul 2 lei pe an, Ediţia de lux, 6 lei. Administraţia strada Berzil 115, Bucureşti. Se vorbeşte mult, în lumea medicală, de Morrhuolul de Chapoteau ; acest produs nod înlocueşte în mod avantăgios uleiul de ficat de morun, din care este extras şi ale cărei toate principii active le conţine; cu el nu simte cine-va nici gregţăţ, nţcl gust neplăcut. Mumele de familii sunt entusiasmate. de această descoperire căci cea mal mare parte a copiilor nu primesc de cât uleiul alb care conţine, abia două la sută de principii active, pe când Morrhuolul, extras din uleiul brun, conţine de 6 ori mal mult. Hel&ne Abramovitz Joseph Pollak LOGODIŢI Botoşani Februarie 1892 Anunciti Ia oraşul Brăila este lipsă de un hotel bun dş locuit şi anlrepenorhi unul ^tioţşel bine construit şi plasat, ar face o afacere bună. Se prezintă -ocaziuuea a lua cu chirie cu Începere de la Sf. Gheorghe 1893 Hotelul Victoria din Brăila, care este din noă construit având 20 camere mare, aproape toate spre stradă Ai primul etagiâ. Pozi] lunea «cestul imobil este tn ce^nul oraşului vis-a-vis de palatul Telegralo-Postul şi tn apropierea do Palatul Administrativ. — Amatorii se pot nfirjasa căire proprietarul Mieh. Daniei iu Brăila* www.dacoromamca.ro asnaatf LUPTA Care hârtie de ţigare este cea mal hnnâ ? i***^********^^******#^W<^ Telegramă: L KUHNEL la Malacofi# na iî .«a@0 JB0imOTx,t:OTIISM La aceasta întrebare prea importantă pentru orî-ce fumător de ţigări s’a răspuns deja în modu cel mai neîndoios. Nn e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primu rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mal bune, ce sunt în comerţ, p. hârtiile de ţigări « „Les dernieres BRICI CONTRAFACERI A ACESTEI HÂRTII SE VAURMARi CONFORM ’Vgf/- BfPOrf SXD.S wfRÂHct ir.ftTRANCIR şi It Vi BRAUHSfEIl) FRtRES. PARti Ukrque OApox» ifcăt strălucit, că hârtia ae ţigară „DOROBANŢUL din fabrica BRAUNSTEIN FRERES în Parin 65 Boulevard Exelmans este hârtia de ţigări cea mai uşoară şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilit aceasta deja, între alţi. de dr. Polii, profesor la academia tehnică din Viena, dr. Liebermann, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, O analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyka, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatu cel mai ,Les dernieres Cartonehes“ şi „Dorobanţul1* sunt cu 28- no caaoi %mv FratII BRAUNSTEIN SiNGURÎ FABRICANTt -------Paris----------- \BţP0Sl SBD.Gi.ntANOnîl'ftRAAEEX^ xtra fVn Ffep'ier Hjgtemqua extra fin 74% mai uşoare şi că dau fumului cu 28—77 °/0 mal puţine elemente streine, de cât cele-l’alte hârtii examinate; acelaş rezultat minunat s’a constatat şi în laboratoriele chimice din Paris, Petersburg» Moscova, Charkow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti. Este dar în interesu ori-cărui fumător, care ţine la sănătatea sa, să se ferească a se servi de eri-ce hârtie în loc să’şl aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mai igienică Veritabilă este numai hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Frfcres. Pentru vujzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru Romania un depoft în Iaşi sub Firma BRAUNSTEIN FRERES DE LAUR, DE STEJAR, DE EDERA; COROANE SJ CRUCI DE METAL ŞI DE MĂRGELE g ---------------------------------------------------- >• primesc orî-ce comande de coroane de aranjat şi de rafrişat^ yaacgaaig T-.î-rsz:.- -r>aa 3 JHts&asamz; \ 'O'" V___^____________V O -------------f—t—rr- ANT1PYR1NA EFERVESCENTĂ In potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BOLEÎ DE MARE, etc. Luată cu Acid Carbonic suprimă jărceiî * Grea^ produse prin întrebuinţarea doctoriei LE PERDRIEL & C*, Paris Cel mul b uu antl blenoragie CAPSULE Nici unul din antiblenoragicele existente până acum, nu împlinescfe cele doug condiţiunl indispensabile, de asimilare repede, şi a nu irita traectul intestinal. — Modul cu totul special şi noti după care sunt preparate, aceste Capfeule fac ca vindecarea să fie repede, complect! şi fără de a deranja stomacul; ast-fel că convin tutulor persoanelor chiar delor mal debile. Acest noti medicament vindică în scurt timp complect şi radical, scursorf (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi, cât la femei, precum Blenorea, poala albă, etc. — Preţul unei cutii 4 tei. Asoiact cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Santalina. — Preţul unui flacon 2 lei 50 bani. DEPOSlT GEHERAL: Farmacia „la Coroana de oţel“ Mi hail Stoenescu, strada Mihai Vodă Nr. 55, Bucuresci şi In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat în contra unui mandat poştal. Să se observe cu rigurozitate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon. * CURELE _ PIELE JE şi DE BUMBAC garantate. Prin a calitate englezească. TOATE ARTICOLELE DE FURTUNI TABLE RONDELE etCc CĂW: ve Furtuni de cânepă.—Asbest.—Manometve.—Sticle pentru nivel de apă.—Bumbac pentru şters.— Wntutorl. 4*. * î ", ’ Robinete pentru conducte de apă * * n• \ r; Otto Hartusch BDCDBESTI ăl,—Strada Academiei, —ăl ▼iB-a-vja do^Iiiniaterul de Interne. IR Anî io QlIPPOC Invenţiime brevetată pentru 15 ani a doctorilor M A RIC fraţi, '» HUI UP uUbbCff medici iUventori, Rue de l’Arhre-Sec, 46, la PARIS, pentru vindecarea radicală a Hernielor (vătămăturelor). Pănă aci, banda-giele n’au fost decât nişce simple apparate pentru a conţine herniele; Doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contract!1 nervi, fortifică fără sguduire nici durere şi assigură vindecarea radicală în snin <■ Simplu 30^ •*- Dublu 50 fr. însoţit de instrucţia • t J «! > i ţ: • | j I; iiiimnnmsî Vin Bugeaud TONICHNUTRI.TIV CU CS INA ţŞX CACAO VINUL ae BUG AUD având ca basâ vţş vjp din Spania de prima cali.tate, posedă un gust fforte plăcut, El reednstUue sângele, repară foiţele, Înlesneşte mistuirea, uţăţă pofta de mâncare, restabileşte funcţiunile sţomapul,uI,prieşce cu un cuvlnt tutulor temperamentelor slabe sau ostenite. VINUL DE- BUGEAUD se găseste In Pnlncţpalcle Farmacii. Vindere cu ridicat! âP. LEBEAULT& O10, 5,,ruo Bourg-l’Abbă, PARIS .titmTfmriînliri 1 lut 1 mu 111 ‘ tiimf itLLUÎui'iliUiîît ASTMUL CIGARETE INDIENE ca CANABtS INDICA de GRIMAtJLT & O”11; Pharmacisti.ia Paris Gel mai eficaciu remediu a face să dispară, durerile de cap, migrenele sau nevralgiile, cele mai violente. Acţiunea ei tonică îi dă uă eficacitate netăgăduită contra colicelor. Depoalt la Paria, 8, Rue Vlvlenne şl in prlnolpalala FarmaolL ASTHME Catarrhe, Oppression CUMtS A L’INSTANT, GUtRIS PAR LES TUBES LEVASSEÎÎR JExiger le nora LKVABSKtJR sur ia boite (3 FRANCS) DEPOT: PHARMACIB ROHIQUBT 23, Rue de la Monnaie, PARIS OAN8 TOUTE6 LES BOINMES PHARMACItB Depou general la Ion Ţetzu, Bucureşti BINE VOIŢI A V£ ADRESA CONFIDENŢA Bost ofic. Box 162. Amsterdam (Holland) Vi să dă informaţiuni cum să ve dobândiţi într’un mod onest fără capital şi risic un venit sigur. Posto 25 bani. NOTIFICARE Domnului Ministru de finance Domnule Ministru, In virtutea legel pentru titlurile de purtător perdute, distruse, furate, etc. am o-noarea a vS comunica că, în noaptea de 15 spre 16 Februarie 1892, mi s’a furat între altele şi patru bucăţi de rentă de 4 la sută de câte 1000 lei, cu No. 13,616, 16,354, 16,355, şi 17,437,şi ave rugares-pectos d’a lua disposiţiile cuvenite d’a nu Be plăti celui ce s’ar presenta cu dînsele, ci a fi dat justiţiei. Posesorul sus ziselor titluri de renta am devenit pentru Cele cu No. 13,616 şi 17,437 la, 6 Iunie 1890. prin cumperâLarea de la casa de schimb N. D. Moroianu,'Bucureşti; iar pentru cele ctt No. 15,354 şi 15,355, tot prin Cumpărătoare la 12 Septembrie 1890 de la casa de schimb Christ. D. Elef-ţcrescu, Bucureşti; titlurile mi s’a furat cu cupoanele lor de 1 Ianuarie 1892, dum şi du bordcrourile lor ce aveam de la zişii bancheri ; ultimele cupoane de la 1 Iulie 1891 le âm Încasat la casa de schimb Chr. D. Elefterescu, în Bucureşti ; în conformitate Cu legea fac opunere la plata titlurilor şi cupoanelor lor, pentru care ’ml aleg domiciliul în Bucureşti, strada Polonă No. 84, ___ Visarion G, Dadcni, Tipograf» Mantiei Naţionale | SUCCES NE NIAI POMENIT | Nu semănaţi fără a între* ^ buînţa Germinatorul Docio- ^ rului fiuarante Descalonne, cel mal bun ingredient recu- ^ născut ^pretufindenea pen- ^ tru ocrotirea cerealelor con- ^ tra cur* cărei bcale şi pentru % desvoltarea şiîmulţirea spi-curilor. 0 griu recoltat griu recoltat Cereţi broşura explicativă ^ jfe fără cu _ - w1 K germinator germinatorj la Agenţia Havas, Bucureşti. % » /~ MAREA DESCOPERIRE A SECOLULUI ELIXIRUL GODINEAU vindecă repede bdlele de rănichi, a meduvei spinărei, inlluenza, anemicii şi sleiţii etc., Sntineresce şi prelungesce viaţa. Este an element de reparaţie esenţial; dă un sânge non de o putere nepomenită şi de o bogăţie incomparabilă; ne continend nici o substanţă vălămătore, pote fi luat lh tote etăţile fără nioi un pericol.______________________________ Flaconul 20 frânai, trei flacAme 50 franol. Cereţi de la administraţie. Strada Saint-lazare, 7„ la Parii. \ Broşura Dr. Lafage, laureat al facultltel de Medicină din Paris; se va trimite gratuit ţi franco. ^ Deposit la Bucuresci : Drogheria ILIE ZAMFIREBCD. ANEMIA, CLOROSA, FRIGURI, B6LE NERVOSE, CONVALESCENŢE, DIAREE, HEMORAGII, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFULOSE, GASTRALGIE, DESGUST de ALIMENTE, DURERI DE STOMAC, CONSOMPŢIUNE (slăbire). Vin de Bugeaud TONIC'N—TR1TIV Cu CHINA şi CACAO amestecate într’un vin din Spania de prima calitate, VINUL Dif BUGEAUD se găseşte în principalele farmacii. Vindere cu ridicată : P. LEBEAULT & C'% 5, Rue JBourg-l’Abbă, PARIS U21 Bole Nervose Capsulele Doctorului Clin Laureatul Facultăle de Medicina din Paris. — Premiu Montyon. Capsulele Doctorului CLIN ca Bromura de Camforă se lntre-buinţea(Jă in Bolele Nervose şi de Greerii,şi contra afecţiunile urm&tdre: Asma, Insomnie, Bătăile inimei, Isterie, Epilepsie, Alucinaţiuni, Ameţeli, Migrene, Afecţiunile oailor urinare şi pentru a uşura excitaţiunile de oi'e-ce natură. Modul intrebuinpxrei detaliat însoţeşte fie-care Flacon. A secere: lei Veritabjes Capsules au Bromure do Campbre do CLIN & G'°, de PARIS, cari se potu găsi la toti Droghitm şi Farmaciştii. RECOMPENSA natu -1 dabOOfr- MeomiiedeAURMc^ »i| QUINA LAJROOHE est» un Elixir Vinos eonţi* nend principiele celor 3 specii de quinquina. De na amaraciune plăcută ol oste ou mult _ superior vinurilor seu siropurilor de quinquina şl luoreaza ca aperitif, tomc, sau febrifug, in oontra affoctiunilor atomaehnlui, a slăbiciunilor, a anemie* fi a frigurilor învechite eto ACELAH FER RUG IN OS oom'jiiiat cu ua *are . ._,,,, w,w,,,. v, de fer foarte nsNimila-bila, Qutna Laroehe devine unul,din reconstituauti cei mai effloaoi in Cputra saraoiei sângelui şi a decolorat.iunef lui, a cnlorouei, a lymphatiemului, lendei, a convalescentelor prea lungi/ ol Qooit a ţi ____ favorisOAift digestinnea, eto. ?AltlH, «se» rutf Urc.U Jt, şl lu pharmneUtii www.dacoromanica.ro