ANUL VIII—No. 1574
edbţia a unim
MERCURI 27 NOEMBRIE 1891
\BONAMENTT
IN ŢABi
Un an . .		40 lei
Şease luni Trei luni		-20 „ to .
Pentru învăţători p« an a»		w
	EN STREfNETATK	
Ua *.a		50 le)
Şea»e luni Trei luni	numerul îs bani	26 . 15 ,
aNUNCIURI
Cu pagina IU 30 litere corpul	< ,«u
„	„ IV	<!!) baiu
Iniwrtip si re<_ ain<-
Pe»tm «noncturi * **> »ar«*»
In Români». I» , Agenţi» fWa»-In Fr&ncia, Italia, Auitro - TTunar'.» ţi Angli* 1* Agenţia Havas, 8, Place de la Ho urne Pari* iirtcnr fi la aucuraaiele ol
UN NUMER VECH1U 60 dAM
REDACŢIA :
Pasaglul „Băncel Naţionale8 (Casele KaragcorgevicI)
Director politic:

ADMINISTRAŢIA:
Pasaglul „Băncel Naţionale* (Casele KarageorgevicI)
IIÂ LA PAROXISM
~   >*0> — ■>—'
r
v \
Trei ani de putere!
Pentru ă să, vedea scandalul pe care partidul liberal-conservator saii conservator — cum voiţi să ’1 numiţi — l’a dat ţârei şi cum, cel mult 20 de oameni, s’ati înjurat, împăcat, iar înjurat, iar împăcat în total saii în parte, în grupuri vecinie deosebite, trecând ca păpuşele din un lăgar în altul, astăzi fiind amici, mâine duşmani fără ruşine şi fără scrupul, mg voi& mărgini a prezenta tabloul scurt al acestor contorsiuni politice, care vorbeşte de la sine şi care aduce mare lumină în actuala criză neterminabilă.
De la 1888, Martie 20, până astăzi, sunt trei ani şi opt luni. In a-cest scurt interval iată în câte feluri politicianiî conservatori s’ati grupat şi câte lupte ati dat între ei:
IntâiiI să formează un minister junimist pur. Deci d-nii Carp, Ma-iorescu etc. 3unt în luptă cu d-nii
L.	Catargiu, Florescu, Mânu şi La-bovari.
Peste câte-va luni d-nii Mânu, Vernescu şi Lahovari intră în ministerul junimist. Să începe o luptă întâi surdă şi pe urmă făţişe între d-nii Carp, Mânu, Vernescu, Lahovari cu d-nii Catargiu şi Florescu. Cu ocazia acestei lupte, d. Lahovari, de pe înălţimea băncel ministeriale, fulgeră pe d. L. Catargiu, simplu deputat, cu cuvintele: este chestie nu de porto franco ci de portofoliu I
Cearta isbucneşte în sînul ministerului şi atunci nuol constelaţii din aceiaşi politicianl să formează. D-nu
L.	Catargiu să împacă cu d-nii Mânu, Vernescu şi Lahovari şi compun noul minister. Cearta şi duşmănia începe între aceştia şi intre d-nii Carp, Maiorescu etc. Cu aceasta o-cazie, d-nii Vernescu şi Lahovari să înjură surugieşte cu fostul lor coleg d. Carp, pe care cel al doilea îl califică cu graţiosul epitet de nebun. D. Florescu tripotează în Senat cu junimiştii contra guvernului.
Dar nici această combinaţie nu durează, neînţelegerea isbucneşte in minister şi iată că d-nii Mânu şi Lahovari părăsesc pe cl-nil Catargiu şi Vernescu şi trec la domnii Carp şi Maiorescu.
Un noii minister şi noul grupări de politicianl să înjgheabă. De astă-datâ din o parte (din partea guvernului) sunt d-nii Mânu, Labovary, Carp etc. iar de cea l’altă parte d-nii
L.	Catargiu, Vernescu, generalul Florescu etc. Concentraţii să nasc în fine.
Peste câtărva vreme, o nouă neînţelegere isbucneşte în cabinet, întovărăşită de o criză ministerială. D-nii
L.	Catargiu, Vernescu, Florescu vin la putere, dar în opoziţie să formează două grupuri, duşmane unul altuia, grupul Carp şi grupul Manu-Laho-vary, adică foştii camarazi. De aici alte explicaţii şi alte injurii reciproce.
încep a ajunge la capătul acestei desgustătoare descrieri.
In timpul vacanţei din urmă, mai multe coaliţii să formează: două în sânul guvernului însăşi: coteria L. Catargiu şi coteria V ernescu-Florescu. Neînţelegerile între aceste coterii iati din ce în ce-un caracter mai acut. Pe
lîngă guvern, se află coteria Manu-Lahovari, iar contra coteria Carp.
La un moment dat, coteria Catargiu fuzionează cu coteria Manu-La-liovari şi iaîi o atitudine franc ostilă coteriei Vernescu-Florescu.
In fine ruptura să face între d. Catargiu de o parte şi Vernescu şi Florescu de cea-l’altă. De astă dată lupta este între d-nii Catargiu, Mann, Lahovari şi între d-nu Vernescu şi Florescu.
Către coteria Catargiu iată că un nfoment se alipeşte şi coteria Carp ; este vorba de a compune un minister conservator cu un singur şef. Dar această formaţiune durează cât viaţa unei efemeride.
Imediat d. Catargiu se adresează din notl la d. Vernescu şi în momentul de faţă este vorba de a se înjgheba o nouă coaliţie, pe care însă o va combate generalul Florescu.
M& opresc desgustat.
Iată la ce se reduce viaţa şi forţa partidului conservator în curs de trei ani! Iată cum se face politica în ţară la noi!
Şi notaţi că politicianiî cari se dedaii în faţa publicului la atâtea neruşinate momiţăril, nu se sfiese de a îmbrobodi aceste secături politice cu cuvintele cele mai sonore. Aşa, credeţi că lupta de trei ani, pe care am descris’o, să reduce la o simplă ceartă de prioritate între d-nii L. Catargiu, Vernescu, Carp, Mânu, Lahovari şi Florescu ?
Ferească D-zett! Pe aceşti patrioţi şi impersonali bărbaţi, principiele şi durerea de ţară ÎI frământă. D. L. Catargiu, în numele tradiţiei sănătoase a acestei ţări, voeşte să domnească; d Vernescu, în numele liberalismului pe care îl represintă în partidul liberal-conservator; d. Carp, în numele ideilor noul şi a demo-cratizmului; d. Mânu, în numele prin-cipielor de ordine; d. Lahovari, în numele concentrărei forţelor conservatoare ; d. Florescu, în numele şcoa-lei şi a armatei, etc. etc.
Când oare această ţară se va deştepta? Când va lua un măturoi pentru a curăţi toată această vermină politică ?
Gr. PANTU.
A se vedea ştirile telegrafice pe pag. 8
(Corespondenţă din Berlin)
Articolul apărut de curend în Kreuzzei-tung asupra situaţiuneî României conţine două puncte, care sunt vrednice de discu-ţiune. Se zicea acolo : „Faptul că regele, după strălucitele zile ale petrecere! sale în Potsdam şi Berlin şi cu ţoale invitările cele mai stăruitoare ale întregeî prese o-ficioase din Austria şi din Uugaria, s a întors în România, înconjurând Viena şi Budapesta, a fost un eveniment de a cărui însemnătate gjivernnl austriac şi-a dat perfect socoteală.8
Ga desluşire a acestei ştiri primim din isvor cât se poate de autentic următoarele împărtăşiri :
„Şi împăratul Wilhelm vedea că e un
*). Asnpra acestei corespondente facem oare-carl reserve.
lucru de sine înţeles, ca regele Garol în călătoria sa spre România să facă o visită şi împăratului Austriei. Regele Garol a declarat vărului său scurt şi coprinzător, că el nu poate să facă această visită fără ca să nu atingă până la extrem sentimentul naţional al poporului românesc. împăratul Wilhelm răspunde la aceasta,* că o desbatere personală între monarhi ar putea înlătura diferendele existente. Ear regele Caro! a întâmpinat, că dânsul speră un resultat numai din desbaterile ce le-ar putea avea în Austria şi în Ungaria cu bărbaţii de stat conducători. De oare-ce însă D. Kalnoky va refuza a priori de a vorbi cu Regele asupra relaţiunilor naţionale ale poporului românesc faţă cu statul ungar, crede eă o convorbire cu contele Stopări ar fi mal cu scop. împăratul Wilhelm îşi oferi numai de cât mijlocirea sa şi întrebă la Viena, prin ambasadorul său, dacă cu ocaziunea vizitei regelui Carol în Viena nu ar putea să aibă loc şi o întrevedere a regelui cu contele Szapâry. Răspunsul sosit însă zicea că ministrul preşedinte ungar pentru moment e prea încărcat cu a-facerl de stat şi de aceea ar fi mal dispus a lăsa contelui Kalnoky onoarea unei întrevederi cu regele României. E lucru firesc, că împăratul Wilhelm a fost nemulţumit cu acest răspuns, iar regele Carol dispuse ca trenul săli special să treacă pe lângă Viena şi Budapesta.
Această versiune e considerata în cercurile iniţiale berlinezs ca foarte nimerită şi de sigur că Kreuzzeitung nu s’ar fi pronunţat cu atâta tărie tocmai acum, dacă versiunea aceasta n’ar fi fondată. Ziarul Kreuzzeitung are adică în Berlin un colaborator, care stă în relaţiunl strânse cu biuroul de corespondenţă cesaro-regesc şi acest domn scria cu două zile înainte de plecarea regelui Garol din Potsdam, că în Viena visită Regelui e aşteptată în ori-care împrejurări, „Kreuzzeitung" a publicat a-ceastă informaţiune cu declaraţiunea, că el nu se poate îndoi de veritatea acelei in-formaţiunl, din cauza izvorului bine informat, din care era luată; „Kreuzzeitung* însă îşi da tot-o-dată expresiune sentimentului, că lucrul nu are să se petreacă atât dî uşor. Şi când după acestea vizita din Viena a rămas pe loc, redacţiunea ziarului, ca toate celel’alte cercuri, aii fost atinse in chipul cel mai dureros. Nu mult după aceasta şef redactorul ziarului „Krez-zeituug", D. de Hammerstem, vechiu deputat in Reichtagul prusian, întreprinse o călătorie politică în Viena, care avea scopul de a sonda dispoziţiunea partidelor politice austriace în privinţa tratatelor de co-mprţ, ce urmează a se încheia.
Kreuzzeitung, tot aşa şi partidul conservator şi antisemiţii din Germania, combat cu hotărâre acest tratat de comerţ cu Austro-Ungaria. In această a sa călătorie d. de Ha ni merstein a avut ocaziune destulă, de a afla adevărul asupra situaţiuneî generale a monarhiei habsburgice. După întoarcerea sa în Berlin publică in ziarul său această judecată asupra remâuereî vizitei regelui Garol în Viena.
Al doilea şi foarte important punct al articolului din cestiune din Kreuzzeitung se cuprinde în cuvintele următoare :
„O înţelegere durabilă între România si tripla alianţă a fost şi pe timpul lui Ion Brătianu tot atât de puţin posibilă ca şi astă-zi, din cauza politice! nesănătoase de maghiarizare a guvernului ungar. Brătianu cerea, pe timpul săb, că, în cazul unul războiţi, trupele româneşti să intre în Transilvania, pentru ca să împiedice acolo o răscoală a populaţiunel româneşti contra Maghiarilor. Ungaria însă a respins această
condiţiune, de oare-ce se temea, că după intrarea armatelor româneşti în Transilvania mişşarea „daco-română* nu va putea fi potolită nici odată."
Nu e cu neputinţă, ca Brătianu să fi propus această condiţiune şi prin aceasta a respins cererea Austriei şi a triplei a-lianţe de a încheia o convenţiune militară. E lucru firesc că Maghiarii vor căuta să împiedice ca armata României să ocupe Transilvania; dar acest lucru nu poate totuşi să fie evitat. Capabilitatea de resis-tenţă a armatei austro-ungare e slabă. Nu numai populaţiunea Transilvaniei, ci şi Slovacii şi Rutenii din nordul Ungariei vor crede, că a sosit momentul ca în această ocaziune, când adecă armatele ruseşti vor păşi peste graniţa austriacă, să scuture o-diosul jug maghiar. Armata regatului român va trebui atunci să lupte pentru a-ceiaşî Maghiari, contra cărora fraţii lor de peste munţi se vor răscula. îndată ce însă armata română va ocupa Transilvania, o răscoală a românilor de peste munţi e cu neputinţă. Numai că d-nii Maghiari se tom că in acest caz Daco-România va fi gata. E în adevăr aceasta o dilemă desperată pentru noi, mai critică însă pentru Ungaria şi pentru întreaga monarhie hab-sbprgică.	L. Schwennhagen
aJO----
Uite popa, nu e popa
Pe cât ştiam jocul „uite popa, nu e popaw erea un joc interzis ca imoral, ca neonest, ca jefuitor pentru publicul naiv. Şi cu toate acestea, de vre-o zece zile acest joc, interzis în îbâlciurl, este tolerat cu prisosinţă în cele mal înalte cercuri guvernamentale. Ce face poliţia ? Pentru ce nu intervine ?
Politicianiî conservatori ce alta fac, de când aLizbucnit criza, de cât să uzeze de un joc imoral şi neonest, în paguba ţârei naive care ’I tolerează ? Ce vor oamenii aceştia ? Nimenea nu înţelege. Pentru ce deţin o putere pe care sunt incapabili s’o păstreze ? Iată o grea problemă de dezlegat.
Dacă privim toată trista încurcătură la care asistăm, constatăm că crizele, nesiguranţa şi frământările permanente, le datorim câtor-va bătrâni răsuflaţi cari nu vor să înţeleagă, odată eu capul, cum că vremea lor a trecut. Oamenii aceştia, nuli ca talpa unei cisme, dar încăpăţânaţi ca nişte catâri, se agaţă de putere, se pun de-a curmezişul progresului, turbură totul în jurul lor, şi nu se pot obiclnui cu ideia că, departe de a fi indispensabili afacerilor publice, sunt o sarcină pentru prietenii lor.
Şi aceşti ambiţioşi senili, se cred oameni de caracter fiind-că ati o nemărginită încăpăţânare!
Dacă, spre pildă, d. Lascar Catargiu lipsea de pe arena politică, multe caraghioslâcuri ar fi fost cruţate ţărel şi farsa grotescă care se joacă de aproape patru ani trebuia să ne fie necunoscută.
In timpul acesta nimenea nu mai ştie dacă doul oameni ati mal rârnas de acord în familia conservatoare. Toţi s’ati înjurat pe rlnd şi s’ati sărutat pe rînd. Din cinci în cinci minute situaţiunile se svhimbă, sim-patiele şi antipatiele îşi schimbă ne-
încetat direcţiunile, în sfirşit încurcă tura este generală.
Acolo unde am ajuns ne putem aştepta la orl-ce, fără să avem dreptul a ne mira. Nimic nu ne mal poate surprinde, opinia publică este pregătită îndestul.
Căci criză ca aceasta şi combina-ţiunl numeroase şi extravagante ca cele cari se petrec sub ochii noştri nici că s’ati pomenit. Seara te culci având un minister proaspăt remaniat şi tare ; dimineaţa te scoli cu ministerul la pământ. La prânz X este însărcinat cu formarea cabinetului, seara Y ia această însărcinare, peste noapte X. şi Y. se îm pacă pentru că Z. a fost chemat la palat. Dar Z. nu reuşeşte îu misiunea sa, atunci X. şi Y. se îneaeră din nod. A doua zi găsim pe junimişti de gât cu Catargiştil şi cu concentraţii; peste două ceasuri catargiştil tratează cu Vernescanil, iar junimiştii^ sunt traşi pe sfoară. Seara junimiştii sunt iarăşi la favoare iar Verenscanil ploaţl ; iar peste noapte se vorbeşte de o combinaţiune Ver-nescano-junimisto, sub preşedenţia Mitropolitului şi cu concursul colectiviştilor. j.Când ne sculăm a doua zi aflăm, c& toate combinaţiunile ati căzut in apă şi că regele avizează.
Şi cine va îndrăsni să susţie că aceasta nu se chiamă „uite popa nu e popa" îl voiti blestema ca să fie însărcinat de regele cu formarea cabinetului.
UN RESPUNS
Domnule director al ziarului Lupta,
Intr’o corespondenţă din Iaşi, Voinţa Naţională găseşte cu cale să public - o sumedenie de calomnii şi insinuări răutăcioase la adresa mea.
Am trimes Voinţei o întâmpinare, dar mi s’a refuzat publicarea el, sub cuvânt că ar fi redactată „in termeni injurios!" şi pentru că eă aşi avea „la dispoziţiune organe de publicitate, atât în Bucureşti cât şi tn Iaşi*.
Rugându-vă pe d-voastră, domnule director, să faceţi loc Intâmpinărel mele în Coloanele Luptei, las publicului să judece de purtarea Voinţei Naţionale, care se crede în drept să protesteze in numele moderaţiunel şi bnnel-cuviinţe.
Vă mulţumesc, domnule director, şi vă rog să primiţi asigurarea înaltei metecon-sideraţiunl.	Ioan N. Roman
Iaşi, 25 Noembrie 1891.
Domnule director al Voinţei Naţionale
In numărul ziarului d-voastre de Mer-curi 20 Noembrie cetesc o corespondenţa din Iaşi, semnată de un oare-Care domn laşanu, care se grăbeşte a vă comunica „detailurî relative la întrunirea jidovească, provocată de d. N. Âslan şi ţinută în Iaşi Duminică la 3 a curentei*.-
Am cetit „detailurile* corespondentului d-voastră, şi vă pot încredinţa că ele nu sunt de cât o înşirare păcăteasâ de neadevăruri, insinuări şi calomnii.
Toate discursurile ce s’au rostit la acea întrunire, începând cu al d-luî Asian şi sfârşind cu al d-lul Apoteker, — pe caro corespondentul dv., în mândria sa naţională, nu se înjoseşte să-l numească, — sunt cu intenţiune falsificate; şi onorabilul d. laşanu nu se mulţumeşte cu atâta, ci însos-ţeşLe propriele sale născociri injurioase, cu o sumă de insinuări de.cel mai prost gust, la care cel în drept vor răspunde, de vor găsi de trebuinţă.
Intru cât mă priveşte pe mine, care am luat cuvâmul la acea întrunire îndată după d. Asian (iar nu după d. Nădejde cum vă relatează corespondentul dv.), d. laşanu,
www.dacoromanica.ro
M
i \TT r 3
după ce mă gratifică cu o sumă de epitete care trădează la d-sa nişte prea înfierbântate dispoziţii sufleteşti, îmi rezuipă ast-fel cuvântarea :
„Acest june, cu experienţa şi competenţa „ce are, ne-a spus că nu înţelege deosebirea dintre români şi jidani 4 că &u toţii ,fiind locuitorii aceluiaşi pământ, trebue să „se bucure de aceleaşi drepturi. Iaca aşa îşi exprimă inflăcăratul ziarist în public o-„piniunile sale, fără cotituri, cu un curaj „care pare că-şî are la bază comunitatea „şi identitatea de interese".
Urmează apoi o serie de insinuări nedemne, la care nu răspund, şi care se termină cu*o ameninţare de care ’ml bat joc.
Daţi-ml voe, domnule director, să protes-tez în chiar coloanele Voinţei Noţionale contra acestui sistem incalificabil, pe care corespondentul d-voastră de la Iaşi,—după cât am putut observa şi din alte corespondenţe ce v’a trimes, —pare a’l fi ales ca mijlocul cel mal bun şi mal demn de a vă comunica cele ce se întîmplă pe la noi.
N'am spus nici odată că nu înţeleg deosebirea dintre români şi evrei; n’am spus nici odată că evreii trebue să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi românii.
Am spus cu totul ait-ceva, — şi ziarele care ţin la adevăr ati reprodus vorbele mele cu săptămâni mai ’nainte, fără să mi le li denaturat, fără sâ’ml fi atribuit păreri pe cari nu le-am şi nu le-am avut nici odată şi fără să mă fi calomniat, cum a făcut-o tocmai corespondentul ziarului d-voastră.
Geea-ce am zis este că intre evrei există o clasă puţin numeroasă, asimilată atât in interese cât şi iu ideal cu îiaţiuuea noastră, —tinerimea culta evree,— şi că socot ca e o nedreptate a judeca cu aceeaşi măsură a-ceastă clasă şi a o ţinea la aceeaşi distanţă de naţiunea noastră, ca ş. pe massa mare evree, neasimilatâ şi încă neasimilabilă.
Şi aice să-ml daţi voe să vă amintesc că in primăvara anului trecut, când a apărut în Bucureşti ziarul „Asimilarea", scos de un grup de tineri evrei, cari declarau că n’au nimic de comum,—afară doar de „hazardul naştere!",—cu bătrânii habotnici,. „Voinţa Naţională" i-a încurajat prin câteva articole să urmeze calea apucată; aşa în cât, dacă în părerile d-voastre nu s'a operat nici o schimbare de atunci încoace, sunt în totul de acord cu opiniunile ziarului d-voastre că trebue să facem o deosebire intre elementul evreii cult, asimilat, şi între cel ignorant şi refractar ori-carul curent asimilator.
In ce priveşte marea massă a evreilor cari trăesc din exploatare, am spus in substanţă că el sunt nişte parazite vătămătoare, care consumă numai, fără să producă societâţei vre-o valoare, fie intelectuala, fie manuală. Am adaugat iusă, că parazitele nu prind de cât de organismele bolnave şi că evreii, dacă pot sta la noi într’un număr aşa de mare, este numai pentru că organizatul nostru social e bolnav din punctul de edere’economic. Şi am încheiat zicând că, pentru a iillătura efectele, trebue sa căutam a suprima cauza ; că trebue adecă s« rădicăm populaţiunile noastre muncitoare, sarace şi sasceptibile de exploatare,—ţăranii şi muncitorii de pe la oraşe,—prin măsuri care să le asigure neatârnarea economică şi sa le sustragă speculei evreilor şi tuturor expioatatoriler; într’un cuvănt, „ca trebue sa ne îulărim propria noastra naţionalitate, ameninţata sa degenereze sub toate raporturile, şi să-l mărim ast-feliu puterea de resislenţă in lupta contra părţei exploatatoare a neamului israelit."
El bine, domnule director, de la aceste opiuiunî şi până la ceea ce-mi atribue o-norabilul d-voastre corespondent că a-şl fi zis,—că adecă nu fac nici o deosebire intre evreu şi român şi ca toţi evreii trebue să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi românii,—este, mi se pare, distanţă. Şi
— FOIŢA ZIARULUI „LUPTA*
17
FemeiaUcigaşe
DE
ALEXIS BOU VIER
Asasinatul din strada Pot-d®»Fer
Ou
Hanul la Mărul-de-Aur
(Urmare)

După câte-va momente ofiţerul şi conducătorul beau împreună în sala cea mare a hanului.
Băiatul ’I aduse lista voiagiorilor în care ofiţerul scrise r
Leon Paillard, locotenent în regimentul al 15-lea de linie, în concediu din causa rănei.
—	D. Leon Paiilard ?..
—	Da. El bine I...
—	Ai Dar, d-le, se află aci un tînăr, care vă aşteaptă de trei zile.
—	Cum, a venit deja ?
—	O 1 ’Ml-a recomandat atât, ca- să -1 previu,
—• Dute repede atunci.
Băiatul eşi.-
Lon Paiilard ma! bău cn conducătorul său şi apoi ’l duse până la uşe. Era lângă scară când un tânăr se asvârli în brăţele 1 sale spuuându ’i :
—	A I Leon 1 Leon 1
trebue să fie cine-va ori din cale afară mărginit, ori de o rea-crediuţâ patentă, pentru ca să rezume, ca d. Iaşanu, aceste idei destul de clare şi pe care le-am expus, după cum d-sa însuşi recunoaşte, „fără cotituri" ; şi iarăşi, trebue să fie cine-va mărginit sau de rea-credinţă pentru-ca în timp ce eu spun că trebue să căutam a întări şi a înarma mal bine pentru lupta economică „naţiunea noastră," el să înţeleagă şi să-mî atribue că apăr „pe evrei I..."
Un mic pamflet ce apare în Iaşi, criti-cându-mă pentru aceleaşi idei, pe care in adevăr le-am susţinut şi sunt gata ale susţinea orl-când „fără cotituri", spunea că aşi fi un automat al d-luî Ioan C. Brătianu, care, cu prilejul unul răspuns ce a făcut în anul 1886 la o interpelare a d-luî Ed. Gherghel, spunea acelaşi lucru : că trebue să ne punem pe lucru şi să muncim, pentru a ne fortifica pe noi înşi-ne, propria noastră naţionalitate, în lupta contra evreilor. Corespondentul d-voastră nu e nici măcar atât de generos. El nu vede în mine pe „automatul d-lul Brătianu," ci pe „redactorul gazetei lui Alter Boghen" ele.
Dacă pamfletului local nu i-am răspuns şi nu-î voiu răspunde un cuvânt, cu Voinţa Naţională lucrul se schimbă. Sunt sigur, domnule director, că aţi fost surprins în buna d-voastră credinţă; sunt sigur că veţi vesteji fapta neomenoasă şi necinstită a corespondentului d-voastre, care-mi atribue idei pe care nu le-am, pentru a mă putea apoi ocârî, calomnia, ameninţa şi, pentru a putea insinua pe socoteala mea tot feliul de lucruri injurioase.
Ar fi nedrept, ca să nu zic trist, a vedea că un om care ’şl cheltueşte ani întregi din viaţă, apărând din toate puterile sale, în chipul cei mal desinteresal şi cu preţul multor şi multor sacrificii uo partid din care face parte, e răsplătit după şase ani de necurmată muncă cu calomniile nedemne şi'insinuările neruşinate ale te-mirl cărui domn, mic de suflet şi mare de patimi, care, pitit după un pseudonim, vrea să se arate mal catolic de cât Papa, insinuări şi calomnii pe care organul de căpetenie al partidului se grăbeşte a le găs-dui in coloanele sale.
Iată pentru ce n’am voit să las fără răspuns corespondenţa din urmă a onorabilului domn Iaşanu, şi sperând că, în numele dreptului de apărare, veţi face loc acestor rânduri în ziarul d-voactră, vă rog să primiţi expresiunea stimei mele.
t	Ioan N. Roman
Iaşi, 21 Noembrie 1891.
Ecourile zilei
Oira Capitală
Esportul nostru de cereale, de la 1 Ia-nuare până la 1 Iuliu anul curent, a fost de 1 milion 64 mii chintale grâu, în valoare de 24 milioane 600 mii leî; 160 mii chintale secară, în valoare de 1 milion 600 mii lei; 3 milioane 600 mii chintale păpuşoii!, in valoare de 29 milioane lei; 35 mii chintale orz şi ovăs în valoare de 3 mili-şi vr’o 155 mii lei.
Păpuşoiul, aşa dar, stă în fruntea espor-tulul nostl u, şi apoi grâul. Auimaţiunea a-faceriior insa a început abia pe la sfirşitul semestrului întâii! aşa că, semestrul al doilea curent, trebue să ne presinle o mare diferenţă în plus.
Ilin Districte
Scariatina.—lu urba Odobeştl s’a ivit scartatina. Această maladie a luat un caracter epidemic.
Medicul-pnmai al judeţului a luat măsuri de combatere; intre altele, cu avisul consiliului de higiena, a decis închiderea
Ofiţerul dădu un ţipăt de durere şi se rezemă de rampă.
—	A Maneto ’mî-al făcut rău.
—	Ce al?
—	M’al lovit la rană ...
—	Ol Dumnezeule, uste palid... rează-
mâ-te pe mine. O! nu 'ţi fie frică, sunt tare. ...	•
Leon Paillard se rezemă. Când fu aşezat iu sală ea ii spuse :
—	Ei bine, mal suferi ?
—	Nu, s’a sfârşit, spuse el surâzând.
Maneta ’l apucă amândouă mâinile ş
capu-I gânditor ’i reda surâsul său, admi-rindu-1 cu o privire umeda de pasiune ea ’l spuse printr’un suspin:
—	O ! oât te iubesc....
Maneta pusese de se aşeză două tacâ-muri îfi ociaid s&. Amanţii se puse in curând la masă şi când supeul fu sfârşit, Manetta împingând două fotoliuri către fereastra deschisa se aşeză într'uuul şi oferi pe uel-l’alt lui Leou spuindu-î:
—	Acum sa vorbim 1
Era o seară calda de Iunie, aerul greoi şi Hanul dând spre mare, mirosul greu al apei se amesteca cu emauaţiuuiie pământului.
—	Să vorbim, spuse melancolic soldatul.
—	Sunt aproape trei ani, Leon, ţi voi povesti zi cu zi aproape. Ochii mei nu ştiu sa mintă caud inima ’mi-a vorbii. Te am iubiri şi ’ţl-am spus’o. Nu ştiu ce atracţie a făcut ca buzele noastre să spue iu aceiaşi timp aceaşl frasă. Noi ne lubeum ! Ei bine, nu p am asouus mane am viaţa mea,, . am desfăşurat Înaintea ta trecutul meu când m’ai văzut roşie şi confuza, dai sili- > reia mî-ai spus,: „iaci şi sa vorbim de j viitori" Gât eşti de franc si de loial, nă iubeai şi rni-ai oferit sa me ei de soţie. Te . iubeam cu sfinţenie eu şi găsindu-mă ne- *
j pescăriei din acea urbă, fiind constatat ca un focar de infecţie.
Portul Constanţa.—Studiile pentru construirea portului Constanţa vor fi finite în primărară, când se vor începe imediat lucrările.
Administraţia judeţului Ylaşca — Cetim în Sentinela din Giurgiu: Ştirile ce ne vin din mal toate părţile judeţului în privinţa furturilor, dărilor de foc şi omuciderilor, sunt îngrijitoare, mal ales că nise afirmă că adminislraţiunea stă impasibilă faţă cu acest flagel înspăimântător.
Târgul din Burdujenl. — In sfârşit, târgul de vite de lâ Burdujenl, proectat de câţl-va ani de zile, e pe cale de-a se înfiinţa. Ministerul a însărcinat pe d. inginer Cerchez şi pe inspectorul domenial d. Poenaru, să determine situaţiunea ce are să ocupe târgul şi să definească întinderea terenului ce se va rezerva penlru necesitatea târgului, aşa că, odată cu aplicarea bugetului anului financiar 92-—93, adică de la Aprile viitor, să poată începe lucrările de instalaţiune. Acest târg este menit pentru desfacerea în străinătate a vitelor de prisos din Moldova şi mal ales din Ţara de Sus.
THEATRU
In sfârşit doritorii de clasice ’şl au răcorit sufletul. De două ori teribila Phedra a apărut la rampă, urmată de ipokondrio-şul Argan al lui Moliere.
Aşa, din paşte în crăciun înghiţim şi noi asemenea piese cari ’şl afl trăit traiul. Fosilele sunt bune peutru studii.
De acea nu am ,să vorbesc absolut de piesa aceasta.
Să spun ceva asupra modului cum s’a interpretat.
Fără îndoială că una diu piesele cele mai greii de interpretat este Phedra Iul Racine. D-na Venlură ’şl a luat o colosală sarcină când a cerut direcţii să pue Pheara în studiu. Ori cât talent, ori câte mijloace ar aven d-na Ventura, nu ’i-e permis azi să atace un asemenea rol. Vrând să dovedescă prea mult, să se teamă că dovedeşte mal puţin de cât poate.
Azi aproape nu este artistă, care să în-drăsnească să a'lace acest teribil rol.
Sunt cunoscute cele două, trei celebre tragediane care aii putut d’a pe Phedra în toată splendoarea furiei amorului săă ne-
IVAî'Ani f aiOL UUl L .
D-na Ventura am spus’o şi altă dată, are o dragoste de teatru cum rar se întâlneşte, mijloacele fizice nu-I lipsesc şi’I dotată de natură cu o inteligenţă destul de vie. D-sa ar pulea să facă ceva, ar putea să ajungă o artistă bună şi sa ţie un prim loc in teatru. Dar pentru aceasta trebue răbdare şi mal ales să se ferească de roluri, cari departe de a-I face carieră, ’i a-trag antipatia publicului. Rolul Phedrel e foarte antipatic şi dacă artista nu se ridică, nu e superioară în joc, apoi antipatia rolului se restrânge fatal asupra artistei.
Acestea toate nu însemnează că d-na Ventura n’a avut momente bune, dar în totalitatea lui rolul n’a tosl reprezentat cu impunătoarea şi înfiorătoarea înfăţişare, care erea absolut necesară.
Dacă ’ml este permis să dau veri-un sfat d-nei Ventura, o rog din nou, mal ales pentru ca să nu încerce şi alte amare decep-ţiunî, să se oprească pe calea anticilor tragedii,—nu este vorba, nici nu ştiu ce ar mal putea ataca ca mal dificil după Phedra—şi să joace in drama. Va putea să aibă frumoase succese. Şi după câţî-va ani de un joc regulat, va putea să încerce a ’şl satisface şi marea sa pasiune.
vrednică de tiue, ’ţi-am dat o probă de dragoste refuzând cea-ce ’ml ofereai. 'Ţi-am spus atunci: Să ne iubim, să mergem mână în mână, să urmăm drumwl dulee
al amorezaţilor şi dacă, în drum unul dintre noi oboseşte... să ne sărutăm şi ne vom păstra pentru zilele bătrâneţe! un frumos suvenir de un amor adevărat şi sincer.
—	Da unde drecu vrei tu să ajungi?
—	La sa-mă să sfârşesc. Credeam atunci că in ziua in care ’ml vel spune: „Nu te mai iubesc Mauon !" Credeam ca voi putea să ’ml smulg din inimă dragostea ce am pentru tine şi ca voi putea sa ’ţî spun, iu-tinzându-ţî mâna: „Eu tot aşa, suntem chit !“
—	Eî bine ?
El bine, azi ’ml spui : „Nu te mai iubesc". Şi maia bizuit prea mult pe puterile mele.
—	Ce vrei să spui ?
—	încă te iubesc,., te iubesc şi vrpi ca si tu să me iubeşti.
—	Manon, nu ţi-am spus nimic aşa.
—	Leon np mâ menaja, fii tot soldatul franc, care spune ce cugetă ... tu nu mă mai iubeşti.
—	Ce greşală, Manon, te iubesc 1... Numai, în viaţă sunt două feluri de amoruri, unul uşurel şi nebun, acela la care, după cum spuneai tu, le duci pe căi întunecoase, fericit de toţi ghimpii cari se agaţa de tine, pentru-că să te ţie mai mult... Această este amorul tinerilor... Dar este şi un altul, adevărat şi profund, care să reazămă in aceia.,1 ump pe dragoste şt pe stima, care aduce pentru viaţă marele cămin, familia. Vezi tu, este mult, de când am per-dut pe mama mea, de când sunt fără familie ; ’ml trebue ia rândul meii dragostea acelora, cari ’mi vor datora viaţa... Ma-noii, nu ţi spun că nu te mai iubesc, dar...
D. Nnttara în Thezen are una din cete mal frumoase creaţiunî ale sale. Iucă ar trebui să mai îndulcească esclamările guturale.
Publicul ’l-a aplaudat foarte des şi a a-vut dreptate.
D-na Gănescu în Aricia a fost bine. O obsei vaţic . De ce sa uită de multe ori în scenă? de ce nu ascultă vizaviul? D-sa e în acţiune numai cât timp vorbeşte.
D. Coslesou juca pe Ilipolit. Fără îndoială este unul din cele mal bune succese ale d-sale. Mal cald, mal expresiv ca de obiceiu. In scenă cu Phedra pulea să fie mal mi .cat.
D. I. Petrescu în Teramene ca tol-d’a-una ariist da merit. Manologul final la spus cil multă căldură.
D-na Ciupagea i.i Oenona a avut uu moment fericit, când Phedra o alungă şi cade pc scări. In actul l-iu vorbea grăbit fără nuanţe, fără destulă expresie.
D-ra Zoe Stefânescu erea bine îmbrăcată.
D-ra singur fi ar trebui dresata mal binişor.
*
* *
Bolnavul închipuit s’a jucat de unii bine de alţii râu.
D. Niculescu, Argan, a fostreal bolnav, greşită interpretare. Câle-.dată trebuia să fie mai expersiv. D. Brezeanu şi d. Toneanu sad susţinut ca succes.
D. Hagiescu juca însilă. Nu e vorbă are dreptate acest artist, pe care ’l ţin d’o-parte, să fie mâhnit şi să joace in silă rolurile neînsemnate ce i se dail, ’dar or cum mai bine ar fi să şl păstreze vioiciunea. Artiştii cel buni se pot remarca şi in roluri mici.
D-na Ciucurescu juca pe Teinetta, Iu scenele cu Argan a fost bine, ceva mal multa vioiciune erea necesară. In scenele cu Angelica erea mai slabă, iar în doctor deghizată cu îngrijire, trebuia mal multă expresie în joc, mai multă ridicularizare a doctorilor.
E de mirat că nu are tocmai vioiciune, lucru ce nu-I lipseşte de obicei ă.
D-na Mateescu nu e pentru rolul Angelica.
Cât despre d-na Elene Stefânescu nu pot spune de cât că a fost râd.
D. Alexandrescu searbăd ca şi d. T. Petrescu.
O menţiune pentru mica! Orloff. Ar fi putut să i mal scurteze rochia, care o îm-pedeca grozav.
In rezumat trebue multă indulgenţă ca să admitem că cele ce s’aii jucat la Teatru Duminică au fost Phedra lui Racine şi Bolnavul închipuit al Iui Moliere.
Asemenea piese or sedau, or nu se dau, Direcţia face râu când permite să se joace piese cari u’au fost in de ajuns studiate.
Mal la urmă vina nu e a actorilor. Cu 5 şi 6 repetiţii nu se studiază Bolnavul închipuit.
Tei.
S<8#3-
iiFenuMTiyni
C
Tiza
Criza a ajuns faza cea mai acută. Toată lumea voeşte ceva deosebit. Intrigele din toate părţile se ciocnesc. Iată aproximativ situaţia :
După cum am anunţat, aseară ati fost două întruniri.
^întrunirea de ia d. ¥er-J ne seu
Pe lângă vernescanl mal eraţi d-nii general Florescu, Al. Florescu, Biaremberg şi mult simpaticul sena-
-- Dar, mal crud, tu ’ml spui : Iubesc pe o alta!
Manetta după aceste cuvinte ’şl fixă privirea asupre Ini Leon... până în fundul ini-meî lui, ea ’i căuta răspunsul...
Leon tăcu.
—	Aşa dar este adevărat ? întrebă Manetta cu ochii aprinşi
—	Este -adevărat, spuse Leon.
Manetta ’şl rupse gulerul, ’şl desebee
haina, ca şi cum peptul ei plin, plesnea... Ea slâtu un moment la fereastră, căutând in zadar puţin aer rece pentru plămânii săi. Dar am spus’o, era o seară caldă de Iunie. De mal multe ori îşi puse mâna pe fruntea udă, apoi întorcându-se şi reze-mânduse de fereastră, cu mâinile încrucişate, apăsând pe fie-eare din ouvent, cu o mişcare he cap spuse :
—	Ast-fel, tu crezi că este de ajuns să ’ml spui azi : „Manon, iubesc o alta, cartea s’a sfârşit, rupe, să rupem paginele" Dar te iubesc, eu I şi dragostea mea se va mări cu toata ura pe care deja o simt contra el... care vrea să te fure mie... Dar pri-veşte-mă in faţă, Leon, sunt mal frumoasă ca Jeanna eu !...
—	Manetto, ascultă-jnă, şf inal ales fi liniştită...
Era a cere prea mult de la ar^ătoa-şş fată, ea se plimba deja prin odae strângând din pumni şi crâşnind din dinţi.
—	Stal, T spuse Leon.
—	Vorbeşte vorbeşte... te ascult tot atât de bine In picioare cât şi stând jos.
—	Eram de opt-spre-zece ani câna am cunoscut pe Jeanna... jNu te cunoşteam a-tuncl .. Ne iubeam curat ca donî copii ce eram... Gând am vorbit s’o iad de soţie, lupta în contra invazii mă sili să plec. In timpul lipsei inele, părinţii el o siliră sase mărite. Aceasta a fost pentru mine o mare
tor al colegiului II de Iaşi, proaspălul | autor al „Toxinuluî popoarelor1'.
| După o discuţie în care d-nul i Florescu a arătat purtarea condamnabilă a catargiştilor ţaţă cu gru-, pul întrunirea a autorisat cu toate acestea pe d. VeTnescu ca să trateze cu d. L. Catargiu pentru intrarea în minister, ’i-a dat, însă. mandat ca să nu se mulţumească cu maî puţin de patru portofolii. A-ceasta este deci baza de tratare impusă d-liu Vernescu de partid.
D. Biaremberg, a făcut declaraţia, că d-sa nu voeşte a mal intra în nici o combinaţie ministerială şi a rugat pe d. Vernescu să se con-fox-me dorinţei sale.
S’a observat însă cu o vie emo-ţiune din partea asistenţilor, că mult simpaticul senator al laşilor, autorul „toxinuluî poprarelor“, d. Mâr-zescu s’a păzit ca de foc de a face şi d-sa asemenea declaraţiune.
fsîîi'usîir'ea de ia băile Eforiei
La această întrunire asistaţi şi „ individualităţi politice de la Naţionalul• Discuţia a fost foarte încurcată. Unii, d-nii Mânu şi Lahovary, aii vorbit despre concentrarea conservatorilor. A lţiî, „ individualităţile politice," aii susţinut formaţiunea li-beral-conservatoare.
La urmă s’a căutat o formulă pentru a se împăca ambele aceste curente, anume s’a făcut declaraţii din partea d-lul Al. Lahovary, că cu toţii aii încredere în şeful d. L. Catargiu şi îl lasă liber ca să chibzu-ească compunerea cabinetului cum va crede mal bine. Cu alte cuvinte acceptă şi o combinaţie cu d. Vernescu.
„Individualităţile politice" de la „Naţionalul", d-nii Iancovescu, Gră-dişteanu, Iarca etc. s’aii şi dus imediat (orele 1 după miezul nopţii) la d. Vernescu pentru a conferi.
*
* #
Din aceste urmează că ambii lea-derî ad căpătat autorizaţie deplină de la partidele lor de a trata. Se speră că azi se va ajunge la o înţelegere cu toare că noi ne îndoim de aceasta.
Candidaţii d-luî Vernescu sunt d-nîl Pache, Mârzescu, Poni şi d-sa. La cas când d. Poni nu primeşte, se va aviza. Vernescaniî mal pretind sacrificarea d-lul Olănescu, mal pretind jumâtate clin prefecturele din ţară etc.
Astă-zl la 10, d. Catargiu se va duce la d. Vernescu pentru a se lua o hotărâre definitivă.
§g
D. general Gr. Angelescu, comandantul corpului 1 de armată, a fost primit erl în audienţă de regele.
. ^
Procesai milioanelor dintre principele Gr. Sturza cu sora sa prin-cesa Gorceacof din Iaşi, va veni
durere... Revin Ia Paris... D-na Mary fur sese fată onestă, era şi femee onestă., ea refuză să mă primească... In această vreme te-am cunoscut. Când ’ţljjam vorbit de un amor serios, tu singură ’ml-al observat că eram ridicul. Tu ai pregătit singură ruptura noostră de azi; de alt-fel a’şî fi putut in mod serios să mă lipsesc de tine ; timp de două luni te vedeam nebună, sărită, umblând îmbrăcată când femeeşte, când bărbăteşte. Două luni am stat împreună. Războiul mă sili să plec şi două, trei luni nu te-am mal văzut. Am plecat sfărâmând cu veselie lanţul pe care ia întoarcerea mea vream să’l reinod. Intr’o zi primesc o scrisoare încadrată in negru. Nenorocirea u-nora, este fericirea altora... D-najMery era văduvă, sunt acum opt luni.. Am aşteptat ca doliul de conveninţă să treacă şi apoi ’l-am scris, Jeanna !mî-a răspuns: „be aşteptam".
(Va urma).
)
r i
tn
91
,i Tu
• h ‘v,
> i *
www.dacoromanica.ro
tjflUrâM.	«««arm
mâine Mercur! înaintea curţi! de casaţie.
u
Doncursul pentru posturilor de medici comunal! se termină mâine.
Resultatul cu se va da de cât peste 3—4 zile;
ic
Peste câte-va zile apare de sub presă ultima operă de :
8, 8. BAIBOT
SICCOG/TO
Ce e viata?— Ce e moartea “2—Ce e omul 1
Un volum, mare de lux în 4 cu mal multe stampe.
S’a tipărit numai în 200 ec-eemplare numerotate■ Preţul unu! exemplar : 20 lei-
De vânzare numai la autor şi la redacţia Revista noua (strada Regală No. 16).
D. Ion Ghica arangează acum un volum, care va cuprinde o serie de scrisori de ale luptătorilor pentru renaşterea noastră naţionala.
&
Accidenid de la Boboc
ErI noapte un accident destul de grav s’a produs pe linia Buz&il-Mă-răşeştl la eşirea din staţia Boboc.
Un tren de vinuri a ajuns şi lovit în coadă un tren de marfă între ki-lometrele 2—3. Ciocnirea a fost foarte puternică, un podeţ a fost sfărâmat, maşina trenului de vinuri s’n răsturnat într’un şanţ, 14 vagoane cu vinuri aii fost cu totul sfărâmate.
Un focar, un frînar şi 2 însoţitori de vinuri sunt răniţi de moarte, iar şeful trenului de vinuri grav rănit Ia un picior. Pagubele sunt foarte mari. Circulaţiunea este cu totul întreruptă la acel punct, transportul călătorilor se face prin transbordărî.
Vina accidentului pare a fi a şefului staţiei Boboc, care a expediat trenurile la un interval prea scurt pentru un timp nefavorabil, fiind ceaţă.
Anchetarea accidentului se face de către d. Cotescu şeful serviciului mişcării. Credem că d-sa se va convinge şi de astâ-dată că siguranţă în circulare nu poate fi cu un personal de tren stprr. de puteri, lipsit de odihnă cu săptămânile. Personalul ambelor acestor trenuri n’a avut în ultimele 8 zile de serviciu de cât 26 ore de odihnă la 5 intervale.
E ceva înspăimântător.
#
La examenul ce s’a ţinut Vinerea trecută pentru licenţia în farmacie, la Universitatea din Bucureşti ah răuşit cu deplin succes d-nil I. Spiegler şi A. Hoffmann.
Aflăm că d. Gr. Cobilcescu preşedintele juriului pentru concursul Catedrei de Zoologie şi Botanică de la Facuitatea de Medicină din Iaşi; a comis acte de o parţialitate revoltătoare şi că în acelaşi timp fâce fot ce ’î stă prid putinţă pentru a tragăna cât mai mult resultatul a-cestuî concurs... Vom reveni în cu-rînd cu detalii asupra acestei chestiuni.
u
„Ultimul sunet al Tocsinulul popoarelor “.
D. Mârzescu din catargist a devenit vernescan.
Ni se spune, că la caz dacă d. Poni nu ar primi să intre în cabinet, d. Vernescu va propnne intrarea d-lul Enacovicî.
D. D. Brătianu soseşte Vineri din străinătate.
a.
D. colonel Greceanu a fost însărcinat provisoriă ca inspectoratul cavaleriei.
şK
Sâmbătă se începe examenul medicilor de batalion stagiari cari vo-esc a trece în reservă cu gradul de medic de regiment,	f
Comisiuueae presidată de d. doctor | general Severin.
u
Comisiunea pentru stud ul distribuire! apel în Capitală a terminat
lucrarea şi ’şî va depune peste câteva zile raportul.
Se crede că cestiunea va putea fi desbătută în viitoarea şedinţă a consiliului comunal.
y
Societatea Presei
Convocare
De oare-ce la prima convocare Societatea n’a putut ţine şedinţă din pricina numărului insuficient de membri, comitetul convoacă pentru a doua oară pe d-niî membri.
Adunarea se va ţine JcsuaSj 2B Noemfore, curent, la a, *eSu 8 seara, în localul societăţel, str. Academiei, casa Steiner.
ORDINEA ZILEI:
Comunicări.
AdmisiunI de noul membri,
Demisiunile din Comitet a d-lor D. Roco şi F. Damă.
COMITETUL: D. A. Lanrian, 1. G-Bibiceseu, C. C. Bacalbaşa, M. Mino-viel, C. G. Stefănescu, I. Neniţescu.
Serviciul telegrafic
(Agenţia română).
Vi ena, 7 Decembre.—Guvernele respective aii presentat Camerei din Viena şi din Budapesta, 1-iti tractatul de comerţ cu Germania, care este însoţit de o convenţiune veterinară şi de o convenţiune pentru brevetele şi mărcile de fabrică, şi al 2-lea tractatele cu Italia şi Belgia. — Aceste tractate poartă data de 6 Decembre curent şi vor intra în vigoare la 1 Fevruarie 1892; vor ţine până la 31 Decembre 1903, data la care vor putea rămâne in vigoare dacă nu vor fi fost denunţate cu 12 luni înainte.
Taxele de vamă pentru produsele austro-ungare importate în Germania sunt: grâb şi secară 3 mărci 50; ovăz 2 m. 80 ; legume 1 m. 50 ; orz 2 m. ; porumb 1 m. 60; ăinurî 7 m. 30 ; ouă 2 m; bol 25 m. 50; vite mici şi porci 5 m.
Tractatul stipulează de asemenea că nici o distincţie nu se va face între naţionalii celor două părţi pentru transportul pc căi ferate în privinţa preţului, timpului şi a modulul de expediţie. Cele două părţi contractante se angajară în mod reciproc de a protege pe supuşii lor în locurile unde una din aceste două părţi nu ar avea representant.
Convenţiunea veterinară va fi a-plicată numai produselor celor două părţi contractante ; ea stabileşte o-bligaţiunea puşaportulul şi recunoaşte dreptul reciproc de a face să se ia de comisari pe teritoriul celel-l’alte părţi informaţiunî asupra stării sa-i tare a vitelor.
Tractatul cu Italia menţine statu-quo-reciproc ; s’a stabilit că desenu-rile şi modelele industriale ale fie-că-rel din părţile contractante vor fi protegiate pe teritoriul celel-l'alte părţi întocnţal ea şi desenurile şi modelele indigene ; acest tractat conţine q clnusâ analo.agă cu acea cu Germania în privinţa transportului călătorilor.
Ministrul de comerţ presentând tractatele Reichstagului a exprimat satisfacerea guvernului pentru succesul acestei mari întreprinderi comerciale şi politice; numai rămâne de stabilit relaţiunî de cât cu statele diu Orient.
Guvernele celor două părţi ale mo-narchiel vor face pentru aceasta tot ce va depinde de ele. Tractatele pre-sentate Camerei îî vor ajuta în mod eficace. (Vil aplause)
Ho aria, 7 Decembre.—D. di Ru-dini a prezentat la Cameră tractatele de comerţ cu Germania \ i cu Aus-tro-Ungaria.
Camera a adoDtat dună o vie discuţie cu 248 voturi contra 92 moţiunea Curioni, care aprobă politica internă şi eciesiasţjcă s, Cabinetului, p. di Rudini a declarat că guvernul va urma să menţie drepturile şi autoritatea statului.
Amendamentul îu favoarea modificării lege! garanţiilor a fost respins,
Berlin, 7 Decembre.—Expunerea motivelor tractatelor de comerţ cu Austria, Belgia şi Italiă depusă az! la Reichstag, zice că fiind dat scopul urmărit, tractatele formează
j un eusemble şi că vor trebui să fie j privite în mod uniform. Oare-carl j taxe industriale germane alt trebuit ! să sează, dar concesiunile făcute de j Statele contractante oferă compensa-ţiunl. Se poate spera că agricultura J va profita de aceleaşi avansuri ca I şi industria.

Ştiri teatral©
Marţ! o reprezentaţie extra-ordinară de operă dată în beneficiul simpaticului Casier al teatrului.
Programul este din cele mal variate şi mal alese.
Se vor cânta : Traviata operă în 4 acte de Verdi. Aceasta după cererea generală.
Duo din Cnspino şi Comara cântat de d-na Brambila-Sordelli şi d. Remo Er-colani.
La sfârşit Cancanul înaintea justiţiei pentru ultima oară.
De sigur că publicul se va grăbi să a-siste la această splendidă reprezentaţie.
Sala va fi iluminată complect.
EDIŢIA M-*
UL TIME INFORMA ŢII
Azi la Cameră, s’at pbesintat 142 de deputaţi.
Nici o agitaţie în Cameră, deputaţii formaţi mal multe grupuri şi şopteaţi între el de parcă urzeaţi un complot. Concentraţii erau foarte plouaţi. Nu-1 mal vedeai pe generalul Mânu umblând din deputat în deputat şi făeând paradă de spirit, nici d. Filipescu nu mal era radios ca erî. Singur d. Carp cu simpaticul Bobeica umblad braţ de braţ, numă-rându-şî partizanii şi făcând zeflemele la adresa bietului Vernescu şi Izvoranu, cari rătăceaţi ca nişte stafii printre deputaţi.
Nimeni nu ştia nimic de cele ce se petrec la Palat şi de negocierile celor duol şefi. Toţi aşteptatl să vie d. Catargiu satl d. Vernescu.
Trec câte-va minute şi colonelul Roznovanu se ridică grav de pe fotoliul preşedenţial şi xice:
—	Nefiind nici un ministru pre-sinte....
—	Nici absenţi nu sunt, — întrerupe veselul Bobeica.
—-   şedinţa se ridică,—încheie
necăjit preşedintele colonel.
Deputaţii se împrăştie cu speranţa ca mâine vor putea striga:	Habe-
nus papam.
Senatul n’a ţinut şedinţă de oarece încă nu s’a format un minister.
*
CRIZA
D. Catargiu a fost de două ori azi (la 9 şi la 11) la d. Vernescu cu care vs’a înţeles, după cât să spune în mod definitiv.
La întâlnirea de la 11 ore asistau şi d-nil N. Blaremberg, G. Mârzescu şi Pache Protopopescu.
După această întrevedere d. G.
Vernescu s’a dus la Palat.
*
Sî	*
Iată, bine înţeles dăm ştirea supt rezervă, care va fi nouă combinaţie ministerială.
D. La Catargiu preşedinte de consiliu şi ministru de interne.
D. jy. Lahcvarî externe. General Jaques LaSio-vari, resbel;
C. Oiănescu, lucrări publice ;
Ga Vernetcu, finanţe ;
Gh. Mârzescu, justilie ; Pache-Protopopescu, domenii ;
Pa Ponî, instrucţie.
*
După cum să vede, din combinaţia ministerială de sus, şi care se dă ca sigură în cercurile liberal conservatoare, preteniiunea principală a d-lui Vernescu a fost primită, căci ’i s’a acordat cele patru portofolii pe care le pretindea. Şi d-sa a renunţat la oererea ce făcuse, ea d. C, Qlănescu să nu mal faca parte din minister.
&
* *
Din toate acestea se vede, ca cel care a suferit o înfrângere complectă esto generalul Florescu. După ce a rămas pe din’afară, i se respinge şi
cererea d’a nu se primi în minister d. Olăneseu.
Până acum conservatori! puri încă trag nădejdea că Înţelegerea dintre d-nil Vernescu şi Catargiu nu va fi definitivă şi se va forma un csbinet pur conservator cu escluderea atât a vernescanilor cât şi a junimiştilor.
Formându-se un asemenea minister, spun el, dacă primeşte un vot de blam de la Camere regele va trebui să-’î acorde disolverea, de oarece ar fi prima disolvare acordată partidului conservator pur.
Speranţele lor se pare însă că nu se vor realiza.
*
* *
Intre multele propuneri făcute de d. Vernescu d-luî Catargiu în timpul trataticelor este şi aceasta.
D. Vernescu, adresându-se d-lul Catargiu ’l-a spus.
—	D-ta K. K. Lascare, eşti cam înaintat în vârstă şi n'ar trebui să munceşti prea mult, ar fi bine să fi! ministru fără portofoliu.
D. Vernescu vroia să pue mâna pe ministerul de interne, K.K. Las-car, a priceput însă intenţia colegului săti şi ’l-a răspuns.
—	Da, dar vezi amu, nici mie nu mi vine la cbiteală să statî di giaba. Să trec la alt minister iar nu’ml vine, căci n’o să mă apuc de învăţat la bătrâneţe. Aci (adică la interne) ’s deprins, ’ml cunosc treaba.
Şi d. Vernescu n’a mal insistat.
d* *	,
D. Pom, care încă n a declarat că primeşte să facă parte din noul minister, se speră că în cele din urmă va rămâne ministrul al Cultelor şi instrucţiune! publice.
ic
D. D. Petrescu, secretar de lega-ţiune clasa II la Belgrad, este însărcinat provisoriu cu funcţia de şef al divisiel consulare de la ministerul de esterne, până la numirea unul titular în locul d-lul PapîniU.
m
Decretul pentru numirea d-lul C. Esareu la Roma, se află încă la Palat.
Când generalul Florescu a presentat decretul, regele a spus ca sâ '1 lase, că’l va trămite dânsul la mi nister.
D. general Radovicî, comandantul corpului 4 de armată a sosit în Capitală, spre a se presenta regelui:
Decretul pentru punerea în retragere a generalului Radovicî, a fost înaintat regelui.
*
Mal mulţi deputaţi vor propune în Cameră modificarea mal multor articole din procedura civilă, relativ la vânzările silite de imobile.
Se va căuta de a se simplifica cât se poate mal mult procedurile la a-ceste vânzări.
Comisiunea permanentă prevăzută de lege pentru încuragiarea industriei naţionale, are actualmente de examinat un mare număr de cereri de scutiri, cerute de mal mulţi industriaşi cari cad sub previziunile acestei legi.
Ministerul lucrărilor publice a hotărât dara în întreprindere a construcţiilor podurilor şi podeţelor de pe soseaua BucureştI-Alesandria în valoare de 656075 de lei.
Licitaia va avea loc la 29 No-embrie.
A	*
Apropos de mult simpaticul sena-foţ al colegiului II pe Iaşi şi proaspătul autor al „Tocsinulul popoarelor^ „ Constituţionalul“ iată ce ne releveazâ de la întrunirea de aseară de la d. Vernescu :
„Ceva curios. La această întru-
nire a luat cuvântul şi d. Mârzescu, care a declarat că nu este liberal-conservator, dar fiind că este orie tin atât cu d. Lasear Catargiu, cât şi cu d. Vernescu, d-sa nu va crea dificultăţi în Senat nici unuia, nici celui l’alt, şi cu atât mal vârtos va da bilă albă unul cabinet în care ar figura amândoi bunii sel prieteni“.
Face K deci amendă onorabilă, fiind-că am zis în ediţia I, ca d. Mârzescu s'a făcut vernescan, D-sa este şi vernescan şi catargist. Vorba populară:
„Căci or! care-o birui Eti cu dânsu m’oiti iubi“
ic
Un număr de 12 prefecţi de judeţe se găsesc în capitală.
Mal toţi ab prezentat demisiile lor.
D. Francisco Spetrino, 'simpaticul şef al orchestrei operei italiane, autorul operei Celeste, a fost numit de rege, Cavaler al Coroanei României.
y
Aflăm că Mitropolitul Primat va presenta, din iniţiativa sa, la Senat un proiect de lege pentru ameliorarea soartel clerului.

Ultime telegrame
Londra, 7 Decembre.—Daili Chronicle află din Shangal că nişte telegrame oficiale confirmă înfrângerea insurgenţilor dintre cari 1100 au fost omorâţi. Ţifra creştinilor indigeni cari au fost măcelăriţi este de 600.
Paris, 7 Decembre. — Temps află din Madrid ca consiliul de miniştri a stabilit taxe de vamă maximum şi minimum; guvernul îşi reservă dreptul de a încheia tractate care vor fi mal jos de cât minimum cu statele cari vor acorda reciprocitatea.
Cologne, 7 Decembre. — Gazeta de Coloane află diu Sofia că Sobrania are de gând să dea o pensie Prinţului Alexandru ■'de Battenberg.
Deputaţii favorabili acestui proect speră că Prinţul Alexandru va primi această pensie, care este o dovadă pentru serviciile ce a făcut Bulgariei.
Petersburg, 7 Decembre. — Un ukaz imperial ordonă organizarea unei loterii în favoarea săracilor. Loteria va coprinde 1200,000 loturi care se urcă la 6 milioane ruble.
St. Etienne, 7 Decembre. — Căutarea victimelor explosieî este foarte grea, se crede că sunt 73 de morţi. Catastrofa se atribue faptului că ventilatorul ar fi încetat de a funcţiona.
PUBL5CAŢIU&3E
Se vinde prin licitaţie de bună-voe, de către moştenitorii repausatuluî Iancu Brănişteanu, următoarea avere:
1.	—Moşia Durneştil cu trupurile Broştenil şi Pelinul, situate în jud. Botoşani, lângă Tîrgul-Stefâneşti, împreună cu toate ecaretele de pe ea ; moşia are o întindere, totală de 1,400 fălci, şi o semănătură de grâb de toamnă de 250 fălci.
2.	—Toate mobilele din casa de la ţară; toate uneltele, instrumentele şi maşinele de gospodărie şi plugărie, precum şi florăria.
3.	—Nutreţul de pe moşie compus din mal multe stoguri de fin şi pae de grâil, orz şi ovăs.
4.	—40 vagoane grâil; 15 vagoane j păpuşoi din recolta 1890 şi 20 vagoane păpuşoi din recolta 1891 ; 12 vagoane orz şi orzoaică şi 100 merţe ovăz.
5.	—Tauri, bol de jug, juncani şi Vaci 337 capete; gonitorî, gonitoare, mânzaţl, mânzate .şi viţel 198 capete.
6.	—Doul-spre-zece cal din care 5 armăsari; 19 epe; 20 tretinl şi tre-tine; 5 strijnici şi 9 mânji.
7.	—Ol şi berbeci una-mie-trel-zecl 5 şi şeapte capete; porci 135 capete;
300 păsări de diferite specii; în fine una sută patru-zecî vedre vin vechili; 220 vedre vin noă; brânză, unt, etc.
Vânzarea se face Sa 12 Decembre viitor Sa moşia Durneştii, jud. Botoşani.
CU
punMJ!L
cei m*i
cur oiH.ntl
ecojş ijm
_-rV\NUL . PBBfVMS
Roii, Coca
Guarani
.Cacao
Anemie
CMor©*®
Sărăcia
Silngelv*
Slat>e'“n‘
r 'tUXIRUL
SRAVAIS
Curasft alb
tripla sec A
încercat
lo
Spiţa'»
yoşTRil
la Bucurbsci . UAE ZAMFIRESCTJ, Strada Academiei ,4, Deporitar giaml pentru vânzare» * f. RnTOOll	^ La,Cra!0Wa • FRANCISC POHL. - Edouard KONTESCHWELLEB
—^B0T°9|AîtU • V-D- VASHJU. — IASSI : ADOLF. MARCUS. _ Targu-Jidlui : VASILE TÂTARU.

www.dacoromanica.ro

3tt3ciOkicicitic2cX*.$cic$cicXic$cit¥'$c$c$cicK WH
*	Telegramă: I. KUIINEL la Mala coftf
*	fl *
w • m
o^Ss
9 |p
8158
Q Mg
H
¥t DE LAUR, DE STEJAR, DE EDERA; COROANE SI CRUCI $ ft	DE METAL ŞI DE MĂRGELE	&
5?,_____________________________________________.	#
^5^ primesc ori-ce comande de coroane de aranjat şi de rafrişatţj^
p]3Cft
ANEMIA, CLOROSA, FRIGURI, BOLE NERVOSE, CONVALESCENŢE, DIAREE, HEMORAGII, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFULOSE, GASTRALGIE, DESGUST de ALIMENTE, DURERI DE STOMAC, CONSOMPŢIUNE (slăbire).
îndeBugeaud
(ia
TO^IC-NUTaiTSV
Cu CHINA şi CACAO amestecate într’un via din Spania de prima calitate.) | VINUL DE BUGEAUD se găseşte în principalele farmacii.
Vindere cu ridicată :
P. LEBEAULT & C“, 5, Rue Bourg-I’AbbS, PARIS
SE INSARCINEAZA CU :	f
INSTALATIUNI DE INCAL- | Z1R1 CENTRALE	v
desistemu lcel mai perfecţionat, cu preturi moderate. Peste 60 instalaţiuul efectuate funcţionează in mod satisfăcător. Devise şi planuri Be fac gratis.
ADOLF SALO MO N
FABRICA: Strada Vultur, 20. DEPOSITUL : Strada Doamnei, No. 14.
DEPOSITE IN PROVINCIE:
IN IAŞI, la d.[Jacques Davidovici, Str. Lăpuşneanu, 37.
„ BRĂILA la d. I. C. Marcus, Str. Braşoveni No. 39.
GALAŢI, la d. I. C. Marcus Str. Domnească No. 63.
„ CRAIOVA la d. Petrache Andreescu^Str. Lipscani No. CONSTANTA la d-nii Fraţii Navon.
T. MĂGURELE la d. Iosef Focşantr.
| OG Mnî rto CllPPOC Invenţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor (W ARSE Iraţb g vw ilili UB uUUutSkt medici inventori, Rue de l’Arbre-Sec, 46, la PARIS,»pentru vindecarea radicală a Hernielork(vătămăturelor). Până aci, banda-giele n’au fost decât nişce simple apparate pentru a conţine herniele; Doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a im im vindeca, cu mijloculbandagiului Electro-Medical,care contractă Sg nervi, fortifică fără sguduire nici durere şi assigură vindecarea radicalăîn scurt timp. ■*“ Stmpuj CÎO fh. — Dublu 50 fu. însoţit de instrucţiune. *~
Apa minerala purgativa
Bdin ţară
RIA2U lângă IAŞI
Autorizată de Consiliul sanitar superior. Un escelent purgativ uşor şi plâcu-t. D,g certificatele a unul mare număr de medici distinşi şi numeroase esperienţe, s’afi obţinut asemenea un mare succes pentru a combate, congestiunile, hemoroidile, deteriorarea grăsimilor inimei, bolile urinare formarea petrii, etc.
Se află. de vânzare la toate fără maciile din Ţară.
Depăşite generale: Farmacia FRAŢII KONYA, Iaşi.
Drogueria I. OVESSA sncc.
EXTRACT DUBLU
cu
ETICHETA GOTICA VERDE; ŞI AURIE Recunoscută ca cea mai bună din lume. Nu a obţinut la toate exposiţiile de cât premiul ântâiu.
Fabrica de apă de Colonia şi de parfumăm
FER O. MULHEN8
Glockengasse, No. 4711 Colonia pe Rbin, De venzare la cele mai bune parfumeril şi farmacii.
siiupism penei
muştar îisr roi Cel mal bun Revulsiv
Indispensabil în Familii
cereţT semnătura


Se vinde în Farmacii.
DE ÎNCHIRIAT
apartament pentru familii, mobilate safi nemobilate, cu luna sau cu anul, precum şi un salen mare cu patru camere alăturate pentru club iui, birouri. sau a-teliere, şi camere cu luna.
A se adresa la Hotel Fieschi strada Şelari, No. 7. — Bucureşti,
Un tânăr
cu studii sup., de câţi-va. ani comptabil într’o casă mare de bancă din provincie pentru 1 Ianuarie 1892, în aceiaşi calitate , un post, într’un biurou de ori-ce branşă, în capitală. Comptabilitate dublă. Limbele: română, germană şi puţin din cea francesă. Salariu foarte modest. Referinţe prima.
Sub „Âchtstundentag* la Adm. ac, ziar.
MARE DEPOSIT DE PARCHETE
CALITATEA l-a £ produse ale fabrice! din MărăşeştI
A se adresa d-luî
T. C. GEORQ1ADI
STR. STAVROPOLEOS, 13 unde se poate face comandele pentru ori-ce destinaţie şi expedia direct de la fabrică
MAREA DESCOPERIRE A SECOLULUI
X
ELIXIRUL GODINEAU
vindecă repede bălele de rănichi, a meduvei spinărei, influenza, anemicii şi sleiţii etc. ,întineresce şi prelungesce viaţa. Este un element de reparaţie esenţial; dă un sânge non de o putere nepomenită şi de o bogăţie incomparabilă; ne conţinând nici o substanţă vătămătore, p6te fi luat in tote etăţile fără nici un pericol.	______________
Flaconul 20 franci, trei OacAne 50 franci. Cereţi de la administraţie, Strada Saint-Larare, 7, ta Paris. Broşară Dr. Lafage, laureat al facultâţei de Medicină din Paris; se va trimite gratuit (i franco.
Deposit la Bucuresci : Drogheria H.IE zamfibescu.
ANTIPYRINA
EFERVESCENTĂ
In potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BOLEf DE MAP/K1. 6tc.
Luată cu Acid Carbonic suprimă Cârceii şi Greaţa produse prin
întrebuinţarea doctoriei LE PERDRIEL & C‘% Paris
Cel mal b un antlblenoragic
CÂPSULF
Boaie Secrete1!!
cu balsamuri mlsionale şi panacretin
T
Nici unul din antiblenoragicele existente până acum, nu împlinesce cele două condiţiunî indispensabile, de asimilare repede, şi a nu irita traectul intestinal. — Modul cu totul special şi nod după care sunt preparate, aceste Capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi'fără de a deranja stomacul; act-fel că convin tutulor persoanelor chiar celor mal debile.
Acest nod medicament vindică în scurt timn complect şi radical, scursori (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi, cât la femei, precum Blenorea, poala albă, etc. — Preţul unei cutii 4 lei.
Asoiact cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Santalina. —Preţul unui flacon 2 lei 50 bani.
DEPOSIT GEHERAL: Farmacia „la Coroana de oţelu Mi-hail Stoenescu, strada Mihai Vodă Nr. 55, Bucuresci şi
In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat în contra unui mandat poştal, r Să se observe*cu rigurozitate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care
Higiena dinţilor şi a gurei
Medalia de Aur Viena i88S MEDALIA DE ARGINT
Bucureşti 1890
Medalie de Bronz, Paris 1889 Autorisată de Consiliul de igienă şi salubritate publică.
DENTALINA
esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Doctorului S. KONYA. chimist Sunt doue dentrifice recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mai bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higienei gurei dându-I tot-odată un „miros foarte plăcut.
Preţul: un flacon Bcntalină, fr. 3. Pulbere de Dinţi, fr. 2 Depozite : la Iaşi la Farmacia Fraţii Konyâ ; la Bucureşti la Farmaciile F. W. Ziirner şi F. Bruss: la Drogueria I. Ovtssa şi la Parfumeria ,Stella.“
Siropul D"1” Zed
are ca basa Codeina si Tolu; el inlocueste Pasta Zed si poate fi intrebuintat pentru , a indulci ceaiurile si laptele copiilor seu bol-t navilor. In contra irritatiunilor peptuhti si ale pulmonilor, a tusselor învechite, hronchitelor, tusselor magaresci, catarrhelor, insomniilor, etc.
PARIS, 22, RUE DROOOT
si Ph®^
FERITI-VE DE AMAGIRE!
Concurenţa invidioasă caută prin diferite mijloace neleale a amăgi publicul şi a confunda în ochii onor. clientele firma noastră, eu a el, voind să profite ast-fel de reputaţia casei noastre care există de un lung şir de ani şi se bucură de încrederea generală. — Pentru a pune capăt acestei manopere, am adoptat ca emblemă „PAJURA AMERICANĂ", după modelul reprodus aci alături şi rugăm pe onor. public a observa cu atenţiune firma noastră, fiind-că nu se cumpără in toate zilele o maşină de cusut.
Magasin American „La Pajura Americană11
Deposit generai de Maşini de cusut (singure veritabili)
PATENTMULLER-S1NGER PERFECŢIONAT
ORIGINALE
Weehler & Wilson Mfg. Compani American din New-York
CASA GRAKD HOTEL BULEVARD
(Colţul Bulevardului Elisabeta şi Calea Victoriei, Bucureşti)
Cele mal bune Maşini de cusut din Lume!
NOU! NOU! NOU!
APARftT DE ŢESUT
4
Acest aparat prin care chiar şi copil de şease ani poato efectua cu în perfecţiune ori-ce reparaţiunl de ciorapi, şervete, feţe de masă, etc., numai în magazinul nostru se dă gratis la fie-care cumpărător al unei maşini de cusut.
MAŞINI PATENTATE singure veritabile numai în deposiiul nostru, care este primul în România şi din cari deja peste două milioane s’au vendut! — Premiate lă toate exposiţiunile cu cele Tin-tâiîi medalii şi diplome de onoare, asemenea la Exposiţia univnrsalâ din Paris 1889, unde att căpătat cel d’întâid premiti acordat maşinelor de cusut. — Maşinele Patentate S1NGER Perfecţionate sunt fără rival prin construcţiunea solidă, execuţiunea îngrijită şi braţul înalt-, se disting prin umbletul lor lin şi uşor, calitate nec plns ultra, pentru care au fost numite LA SILENCIEUSE, fiind singurele cu motor nou şi patentat care pune în mişcare suveica pe drug cilindric. Aşezarea acu-Îij5 lui se face fără nici o măsură şi întărirea sa fără şurupelniţă.
^	—Singurele maşini cari întrunesc în cel mal înalt grad soUditatea cu perfecţionărUe
cele mal moderne şi mal practfce PATENTATE, pe cari nici o altă fabrică din lume nu le poate imita.
Maşini de familie cu aparat de făcut găuri (butoniere).'—Mare şi bogat asortiment de maşini din toate sistemele şi pentru toate branşele precum: Mansfeld de Lipsea, Fenix „Ringschiffcben" (suveica rotundă), Nova, Nauinan etc., pentru familii, croitori, cismarl şi fabricanţi. — Garanţie reală timbrată de soliditate şi bună funcţionare pe cinci ani. — Vindem în rate lesnicioase lunare sad săptămânale, — CEREŢI catalogul nostru ilustrat, care se trimite gratis şi franco cu informaţ’unl desluşite. -— Maga sinul nostru vinde cu preţurile cele mal convenabile ca pretutindeni. Maşi-_ nele cele mal bune din lume! — Rugăm, vizitaţi Magazinul şi vă convingeţi!	~
[agazin American „La Pajura Americană44
CASA GiRAIID HOTEL DII BQULEVAR I — (Colţul Buievafduius Elisabetagşi Calea Victoriei, Bucureşti)
TîpJfraflft VOCEA Pasagiul Bâncel Naţionale
www.dacoromanica.ro