ANUL VIII.—No. 1568
EDIŢIA A TREA
JOI 21 NOEMBRIE 1891
Ţ

ABONAMENTE:
[IN ŢARĂ
Un an .....  ...........t . .
Şease urni....................
Trei luni.....................
Pentru iayăţStorl p# ue *o .	.	.	.	,
LN STREINfiTATE Oc	...	t
Şeaee luni....................
Trei luni	................
NUMERUL 15 BANI
ANUNCIURJ
Pe- pagina IU 30 litere corpui 7	I(îeii lini
i. n IV ,	*	.	■	25 bani ,
Inserţie şi reclame „	„	Si leî
Pentru «naneîuri * se «.dres»
In Rota&Dia 1» „AsenţiB ftavaii*
In Francin, Italia, Aust.ro Unjfarns. ş Anglii, u Agenţia Havaa, 8, Place de la Bourse, Paria, precum şi la sucursalele el.
UN NUMER VECHII! 50 Bm
REDACŢIA:
Pasagiul „Băncel Naţionale" (Casele Karaglieorgheriel)
ADMINISTRAŢIA:
Pasagiul „Băncel Naţionale' (Casele Kartiglieorghcvici)


(1
a, d '■>
a Ministerială

Daca ar exista o opinie publică serioasă în ţară, conservatorii, concentraţii, şi catargiştil ar merita o aspră represiune, pentru ca să li se taie pofta de a’şi face un principiu din tragerea, pe sfoară, din lipsa de respect a orl-cărul angajament, din călcarea orl-cărul cuvânt.
De patru anî aproape, intriga, nerecunoştinţa şi lăcomia sunt caracteristica venerabilului partid conservator, şi în special a imaculatului, respectatului şi fără de seamă bărbat de stat şi şef d. L. Catargiu.
Ia să recapitulăm puţin faptele: In 1884, marele partid istoric ajunsese aşa de nebăgat în seamă, în cât să putea zice că nu mal există chiar. După cuvintele unuia din şefi, a d-lul Al.BLahovari, o massă verde de oare care mărime era prea mare pentru a fi complect înconjurată de partidul istoric. In ast-fel de restrişte, istoricii bărbaţi, uitându-se în toate părţile cu disperare, zăresc pe d. Vernescu şi grupul shh. Iute, iute fac fuziune cu acesta, primesc şefia domnului Gr. Vernescu, modifică până şi numele partidului şi iată-I puţin infiripaţl, scoşi din letargia venerabilă în care eraţi cufundaţi. Pe atunci, şi pe urmă, d. Vernescu nu este mojic, nu este un parvenit pentru nobilul partid, ci un tovarăş, uu şefi un om remarcabil.
Dar lucrurile se încurcă tot mal mult. Partidul istoric, chiar împrospătat de elementele vernescane, nu are aerul de a prospera, lupta în contra regimului d-luî I. Brătianu devine tot mal grea. Bărbaţii istorici mal aruncă în jurul lor o căutătură d perată şi zăresc alt grup de mojici, grupul liberal al d-lor D. Bră-tiauu şi Kogâlniceanu.
Iute, iute, nobilii bărbaţi fac a doua închinare şi către acest grup şi iată’l cualizaţl şi cu liberalil-disidenţl. Nuoî angajamente să preschimbă, formale asigurări să daţi, ba chiar să încheie un proces-verbal prin care cel trei şefi—căci se mal proclamă un şef—adică d-niîL. Catargiu, Vernescu şi D. Brătianu, să obligă ca nici unul să nu ia puterea fără concursul şi prezenţa celor-l’alţl doi.
Partidul istoric, devenit aproape necunoscut prin aceste două transformări succesive, începe a face oarecare figură în ţară şi, după variate peripeţii, colectiviştii sunt răsturnaţi.
Ce credeţi că face venerabilul L. Catargiu la cea întâi ocazie, când este chemat de rege pentru a compune un cabinet? Să grăbeşte a se desface de d. D. Brătianu şi a’şl călca angajamentele. De pe atunci d. Catargiu pune în practică tactica de a fi împins de partizanii sâl la ruptură şi a avea aerul că nu cedează de cât îndemnurilor violente ale partidului. Fie-care îşi poate aduce a-minte cum d. Catargiu râmâne singur de părerea de a continua tovărăşia cu d. D. Brătianu şi cum, după o retragere dureroasă la Golăşeî, să reîntoarce resignat la Ceea ce partizanii sâT voesc.
Trec mal departe. D. Catargiu şi aderenţii simt că ati încă nevoe
de a nu să separa de d. Vernescu, căci situaţia lor este şubredă de tot. De aceea vedem pe partizanii istoric! al bătrânului reacţionar continuând a face ochi dulci mojicilor lor tovarăşi, ba întâlnim situaţii aşa de rele pentru d. L. Catargiu în cât, dacă d. Vernescu s’ar fi hotărât, în acele momente, a să separa de d. L. Catargiu, acesta ar fi fost definitiv înmormântat cu un car funebru de a şaptea clasă.
In fine, graţie generalului Mânu, ultimul preşedinte de consiliu, d. Catargiu intră îu actualul minister cam pr portiţa din dos. Imediat să pune pe lucru, imediat liberează din lanţ pe copoii sSî şi vedem o campanie teribilă de inti igl şi de meschinării că să îndreaptă în contra d-lul Vernescu. Un cuvânt de ordine să dă : nu ne trebue doi şefi', un glas puternic răsună: L. Catargiu este singurul om al situaţiei, el este omul providenţial, el este fenixul, el este totul.
Această companie să sfârşeşte cu meschinăria care a avut loc alai-tăerl şi erl la Cameră.
Angagiamentele luate formal cu d. Vernescu sunt şi ele călcate în picioare de puristul şi catonianul L. Catargiu !
Ar fi o imoralitate politică, o desfidere dată opiniei publice, dacă regele ar încredinţa puterea d-lul L. Catargiu, care a perdut, împreună cu colegul săîi, dreptul de a mal frământa în zadar această ţară.
<3r- ZP-A-TSTTT-
A se vedea ştirile telegrafice pe pag. 3
Informaţii exterioare
„Lupta" ia** confiscată în Bucovina.
Din Cernăuţi primim două hotărâri ale tribunalului de acolo, cu privire la confiscarea „Luptei."
Aceste două decisiunl fiind importante, sub raportul libertăţii de presă, le reproducem întocmai ■
In numele Hajestăţii Şaie
împăratului !
No. 10,206. Tribunalul cesaro-regesc din Cernăuţi ţra judecătorie de presă, asupra sesisăriî urgente a procurorului de stat cesaro-regesc de la 20 Noembrie 1891, No. 8,814, decide următoarele:
In numărul 1556 de la 6 Noembrie stil vechio al ziarului ce apare în România sub titlul de Ecoul pe pagina I şi pe pagina II, III, IV sub titlul de Lupta, se află sub titlul de Cestiunea Transilvaniei pe pagina I, coloana 5 şi pe pagina II coloana 1 şi 2 un articol, care conform §-lui 63 din codul penal este o crimă de les-Majestate.
In consecinţă tribunalul ceşaro-regesc interzice intrarea în teritoriul austriac al acestui ziar.
Tribunalul cesaro-regesc ca judecătorie de presă.
Cernăuţi. 25 Noembrie 1891.
In numele Maiestăţii Sale împăratului
Nr. 10252. — Tribunalul cesaro-regesc din Cernăuţi ca judecătorie de presă, asupra sesisăriî urgente a procurorului de stat
cesaro-regesc de la 23 Noembrie 1891, Nr. 8862, decide următoarele:
In numărul 1558 de la 8 Noembrie 1891 stil vechiu al ziarului ee apare în România sub titlul de Ecoul pe pagina I şi pe pagina II, III şi IV sub titlul de Lupta se află sub titlul de Protestul Bucovinei pe pagina 1 coloana 3 un articol, care conform § § lor 65, 300 şi 302 este o agitare în contra or dinei de stat.
In consecinţă tribunalul cesaro-regesc interzice intrarea în teritoriul austriac al acestui ziar.
Tribunalul cesaro-regesc ca judecătorie
de presă.
Cernăuţi, 26 Noembrie 1891
--------------- - —
„Eeonomisîur din Craiova
Economistul, revistă săptămânală care apare în Craiova.
Iată un titlu foarte pretenţios, pe care conţinutul acestei reviste nu-1 justifică mal de loc. Dovadă-pnate-riele conţinute.
Aşa, afară de articolul program, de la pagina a Il-a, vede i buletinul politicei externe cu călătoria d-luî Gieirs. La pagina IV vedem buletinul politicei interne cu criza ministerială. Tot acolo mal cetim întrunirea de la hotel de France. De aici Economistul pare că intră în materie, căci vedem tratându-se ces-tiunile agrare în Irlanda şi apoi Greşeli economice, de însuşi directorul gazetei.
Ce folos, că imediat cădem peste Macchiavelli, apoi peste cunoscutul romancier Piferre Lotti, apoi peste ştiri din străinătate, informaţii politice, precum convocarea Corpurilor legiuitoare.
La sfârşit, „ Economistul 11 ne serveşte ceva atrăgător sub titlul de „încă o fecioară nemuritoare “ şi, după alte pelegrinărl foarte variate, ni se face o dare de seamă despre reprezentaţia „Mademoiselle Nitouche la teatrul din Craiova.
Acum, după ce cunoaştem gazeta, să extragem puţin şi din programul el.
Mal întâii! „ Economistul “ este individualist şi duşmanul intervenţiei Statului. Iacă ce zice :
„Economiceşte, suntem pentru toate libertăţile posibile, suntem pentru libertatea munci şi prin urmare ne opunem interven-ţiuneî Statului în producţiune, circulaţiune şi distribuţiune. Admitem excepţional in-tervenirea Statului îu instrucţia publică, în asistenţa publica şi în stabilimentele de credit, fiind-că aceste servicii sunt mal prospere când sunt centralizate."
Poate voiţi să ştiţi ideile Economistului asupfa cestiunilor financiare ? Savantul nostru confrate ne face câte-va destăinuiri preţioase. Iată-le :
„Din punctul de vedere financiar repu-diăm împrumuturile, le admitem escepfional când e în joc existenţa şi onoarea Ţării. Aplaudăm din inimă conversiunile, căci ele Uşurează sarcina Ţării şi in acelaşi timp fac s’alerge capitalurile spre speculaţiunl folositoare."
Două cestiunî fundamentale de e-conomie politică le resolveşte în mod foarte profund. Anume, părerile politice ale Economistului, care sunt liberale, iar constituţionaliceşte E-conomistul este partizanul constitu-
ţiei de la 1866 revisuită la 1879 şi la 1884.
Un lucru e lămurit. Economistul este în contra şcoalel nouă de economie, în contra teoriilor socialiste, radicale, etc. Iată cum neîmpăcatul nostru duşman se exprimă :
E o boală nenorocită, care bântue toate ţările şi care făce ca societatea să fie martora discuţiunilor deşarte de orî-ce principii ştiinţifice.
Născând într’o atare atmospheră, să vede îndată, cât de greoae ne e sarcina, căci ne propunem a lupta în contra ideilor unei întregi generaţiunl, ne propunem a discuta în tot-d’a-una călăuziţi de busolă ştiinţei.
Probabil că amicul M. N. Său-lescu, colaboratorul prim al acestei reviste, împărtăşeşte păreţi] e directorului săti.
Intr’an singur punct suntem în perfect acord cu d. N. N. Popp, directorul revistei. Este când spune că la noi există mania ca toată lumea să se crează economist, sociolog şi om politic.
Aşa dar avem în lume, după cunoştinţa noastră, cinci reviste cari poartă titlul de Economistul: „Economist14 din Londra, „L’Economiste11 din Paris, „L’Economiste Russe11 din Petersburg, „L’Economista11 din Milan şi „Economistul11 din Craiova.
„Lupta11 salută !!!
O R£Z A
Ar fi grdzav ue tare omul care ar putea prooroci cu siguranţă felul în care se va rezolva criza actuală.
Neapărat că soluţiunile nu pot fi multiple şi că regele n’are de cât douS căi de urmat: ori să însărcineze pe d. Lascar Catargiu cu misiunea de a forma cabinetul, ori să încredinţeze puterea unul minister de tranziţie care să facă noul alegeri. Dar amândouă aceste soluţiunl sunt grele şi periculoase.
întâia deslegare presupune pe d. Lascar Catargiu chemat să formeze ministerul. Insă greutatea este: cum îl va forma şi cu cine ? Un cabinet catargist - concentrat cu excluderea d-luî Vernescu este o himeră. Opo-ziţiunea ce va Intîmpina acest minister în parlament îl va sili să depună repede armele. Trebue să excludem, deci, această hipoteză.
Un minister Lascar Cătargiu cu dl. Vernescu şi cu concentraţii va fi cam gretl de format, din pricina con-diţiunilor ce vor pune toate aceste elemente. Elementul catargist va voi să prepondereze şi să aibă majoritatea în cabinet, concentraţii vor cere partea lor, iar dl. "î ernescu va pretinde numai de cât jumătate portofoliile.
Iată o primă şi destul de serioasă dificultate. Ne putem închipui, prin urmare, ce succes va obţine un cabinet Lascar Catargiu.
Cea de-a doua soluţiune, formarea unu! cabinet de tranziţie, este în tot-d’a-una un mijloc extrem, la care Coroana nu are dreptul să recurgă de cât atunci când cele l’alte mijloace normale indicate nu mal pot dezlega o criză.
Totuşi, în situaţiunea actuală, nimenea n’ar avea de făcut o serioasă
obiecţiune regelui dacă ar recurge la această soluţiune.
Să examinăm : In timp de patru ani suveranul a făcut tot felul de experienţe cu partidul liberal-conser-vator şi cu toate sucursalele sale. N’a fost combinaţiune posibilă şi imposibilă care să nu fi fost experimentată.
Am avut, mal intâiti, ministerul pur junimist sub preşedenţia d-lul Teodor Rosetti care n’a putut merge.
Apoi am avut ministerul Teodor Bosetti, compus din junimişti şi din căpeteniile liberal-conservatoare d-niî Vernescu, Mânu şi Lahovaiy. Insă şi acest minister cade peste puţin.
Atunci regele încredinţează puterea partidului liberal-conservator pur sub preşedenţia d-luî Lascar Catargiu şi cu concursul concentraţilor. Dar concentraţii se revoltă şi cabi netul cade.
După aceea apare ministerul de concentraţiune conservatoare sub preşedenţia generalului Mânu şi cu eliminarea elementului liberal. Peste un an şi acest minister e răsturnat.
In sfârşit, regele chiamă din nob pe liberall-conservatorl şi încredinţează preşedenţia generalului Flo-rescu. Am văzut cum a sfârşit şi a ceastă combinaţiune.
Acuma ce mal vor domnii aceştia ? Ce mal aşteaptă de la omnipotenţa regelui şi de la răbdarea ţărel? O-piniunea publică este obosită şi ţara este sătulă de frământările unui partid neputincios ca să dea un guvern.
Conservatorii n’att dreptul să se plângă, căci regele a fost cu dânşii de o dărnicie şi de o bună-voinţă extremă. De patru ani regele ÎI întoarce pe toate feţele, îl pune în toate poziţiile, le acordă tot felul de dizolvări, ÎI menajază şi ÎI protege, Dar cum toate ah o margine, regele ar trebui să înţeleagă că şi solicitudinea sa pentru partidul conservator nu poate fi nemărginită.
Dacă e vorba pe făcut experienţe, să experimenteze regele şi în alte direcţiuni.
Constantin C. Bacalbaşa.
0 scrisoare a_d-iuî Cozadini
D. Cozadini ne trimite spre publicare următoarea scrisoare pe care a adresat o d-luî colonel Rosnovanu.
Ne grăbim a ’î da loc în coloanele noastre :
Domnule Colonel Rosnovanu,
In urma celor publicate în ziarul „Voinţa Naţională" (organ al colectivităţii) în numărul din 31 Octombrie expirat, citez texual :
„D. colonel Rosnovanu afirma acum câteva zile că dacă d. Cozadini s’ar alege in opoziţie, guvernul n’ar avea de ce să se îngrijească, căci s’ar putea cumpăra cu înlesnire. D. Cozadini n’a fost nici o dată liberal, nici conservator, ci pur şi simplu gheşeftar."
Am trimis la d-ta o persoanăjjdemnă de toată stima, peniru a te întreba, în numele meii, dacă ai zis, sau nu, aceste vorbe ce nici scriitorii anonimi ai organului colectivist nu au vroit a’şi însuşi.
D-ta în loc de a răspunde categoric, (ja sau nu, ai zis acelei persoane, că ai ,upt relaţiunele d-tale cu mine şi că, pi’in urmare, nu 'mi mai datoreştî nici un răspuns. Ai găsit de cuviinţă a alega diferite pretexte, ce nici că e locul aci să discut cU d-ta; al conchis cu aceste, că dacă cred
www.dacoromanica.ro
de cuviinţă să am un răspuns, să mă a-dresez la redacţia acelei foY, spre a afla a-devărul asupra acelor ce mă interesează, Răspunsul d-tale, il consider ca un faux fuyant pentru ca să scapi de răspunderea unui act neealifirabil şi nesocotit ce al
mâniei, cu tot presupusul rusofilism cundă cu multă Înţelepciune publi- i la complectarea ministerului. Atunci al conservatorilor, nu s’a făcut nici cului lor. In ori ce caz, România. în tegele va vedea oe are de făcut.
o schimbare.
O înţelegere durabilă între România şi tripla alianţă a fost şi pe timpul lui Ion Brâtianu tot atât de Am aşteptat cred destul timp ca să dai ' pUţin posibilă ca şi astă-zi, din cauza
politicei nesănătoase de maghiarizare a guvernului ungar. Brătianu cerea, pe timpul sSti că, în cazul unui războiţi, trupele româneşti să intre în Transilvania, pentru ca să împiedice acolo o răscoală a populaţiuneî româneşti contra Maghiarilor. Ungaria însă a respins această condiţiune, de oare-ce se temea, că după intrarea armatelor româneşti în Transilvania mişcarea „daco-română" nu va putea fi potolită nici o-dată. Aceiaşi dilemă stă încă şi astă-zi în aceiaşi formă primitivă.
Din acest punct de vedere considerăm noi şi nouile schimbări ale guvernului român ca o afacere, care
o desminţire, pe care orl-ce om de omenie ar ti dat acelor ce au scris un ce calomnios în numele săfl, (fie aceştia chiar nouii d-tale patroni). Văz însă că mam înşelat asupra sentimentelor cavalereşti ce odinioară credeam că aî.
In faţa unei asemenea purtări, sunt îndreptăţit a te trata de cel mai josnic calomniator.	Grigori Cozadini.
urma certurilor interne, n a fost în ‘	^
stare să aducă în publicitate, cu toată ; A eşit de sub tipar în editura ti-hotărîrea, acel protest public, pe care i pografieî Gutenberg, Celeste, idilă întoarcerea regelui îl făcea faţă cu în trei acte de Antoniu Ghislanzoni,
politica austro-maghiară.
muzica de Francisco Spetrino, tra-
----MS
Sub acest titlu ziarul Kreuzzeitung publică următorul articol:
In Bucureşti se făcu zilele din urmă o remaniere ministerială, întâmplare care e exploatată de unele ziare din Ungaria, Austria şi Germania ca un eveniment politic, căruia noi însă nu-i dăm mare importanţă.
Acela care cunoaşte mai exact stările politice din România, ştie, că a-colo „criza ministerială" e tot atât de veche ca şi independeţa ţârii, căci chiar şi în cursul regimului de 12 ani al lui Ion Brătianu, cestiunea cum trebue remaniat un cabinet, n’a lipsit nici o dată nici pe timp de-o lună din coloanele ziarelor bucureş-tene. E o caracteristică proprie românească această împrejurare, care. nu emoţionează nici pe regele Carol nicf Ţara într’un chip deosebit, astfel că aceste „cestiunl personale" nu produc un efect adânc asupra mersului afacerilor Statului. Dezvoltarea culturală a României, ca şi a celorlalte feri sud-ostice, nu va primi un progres extraordinar chiar dacă bărbaţii din guvern ar lucra proecte orl-cât de geniale; dar tot atât -de puţin ne temem, că ţara va fi numai de cât aruncată în stări atavis-tice din cauza vre-unul ministru puţin capabil. Ast-fel toată lauda câtă s’a cheltuit în Austria şi Germania cu planurile junimiştilor, n’a putut asigura acestor bărbaţi în patria lor nici o influenţă mal pronunţată, pe când de altă-parte era numai o expectora (iune a grandomaniei maghiare şi a exploataţiunei semitice faptul, că foile din Viena şi din Pesta puneaţi formarea cabinetului conservator Florescu pe piciorul egal cu jj stăruitoare ale întregel prese oficioase „revenirea României în barbaria a- j din Austria şi din Ungaria, $’a în-siatică." Acolo, din contră, toate lu- j tors în Romania înconjurând l iena crurile în mărimea şi în totalitatea j Budapesta, a fost un eveniment lor afi rămas cele vechi şi schimba- \ de a cărui însemnătate guvernul rea între liberali şi conservatori n’a j austriac şi-a dat perfect socoteală, adus în conducerea afacerilor Sta- I Bar cu multă dibăcie ziariştii de a-
riceanu.
. v v. .	• y . Miniştrii demisionaţi nu s’atl pre-
nu priveşte străinătatea, ci numai o i . , ’XT	1	. x , r .
e ^	., i „	„ zentat. JSIumal d. generaL Lahovan
afacere privată a deosibitelor gru- -	6
puri conservatoare. După cum se
ţ dusă literal în versuri de d. Teodor I Aslan.
De vânzare la casieria Teatrului şi la librăria Socec.
|	u
^ ^	D. general Jacques Lahovary a a-
_A „	. .	,	.	. I murat eri Camerei, că ’şî-a dat de-
Până acum mmm na .1 hot&rît l mis;a din minist9r.
ln JT'T <:T!‘ rm8terial:\ , Fată cu aceasta declaraţie, d. pre-Ert a fost a palat generalul Fio- ^ j CamereI kebae'„a decîare
rescu ş. a cerut regelui săi dea timp . Taca„t colegiul al 3-lea de deputaţi din până azi la 10 ore să se gândească j Vâlcea> de„are-ce, dupe Constituţie,
ce are e icut.	.	generalii în activitate pot fi numai
Aseară la consiliul de miniştrii atl i	°	.	*	•	• , ,v
.	o j	i ui	f	senatori,	iar	nu	şi deputaţi,
fost numai d-mi generai Florescu j	\£
Vernescu, Blaremberg, Poni şi Ve- !	„	.....
1 Retragerea din minister a generalului Labovari, a fost bine primită în cercurile militare,
poate prevedea, nici cabinetul în noua sa formaţiune nu poate avea durată lungă, de oare ce victoria grupului Vernescu poate fi considerată numai ca un succes trecător. Dar aceste lucruri atl a le regula Românii între dânşii, de oare-ce pentru străinătate e indiferent, care din cabinetul cu trei capete Florescu-Calargiil-Vernescu are preponderanţă. Asupra unul singur punct am voi să atragem atenţiunea domnilor 4în Bucureşti : o anumită clasă de oameni, care atl interes mare de a presinta stările României în lumină falsă, sunt neobosiţi de a inventa din ces-tiunile interne de rivalitate ale grupărilor de partid româneşti puncte de atac contra României şi mal ales contra dinastiei. Dacă dar cercurile prlitice din Bucureşti ar avea puţin interes mal marg pentru demnitatea patriei lor faţă eu străinătatea, ar trebui să tindă de a pune capăt certurilor vecluiee pentru portofolii!; nu e cu putinţă a coborî cestiunile mari ale unui stat la un simplu joc de loterie. Cum în Viena şi în Budapesta ştie lumea să tragă folos din asemenea întâmplări, o dovedeşte reîntoarcerea regelui Carol. Faptul, că regele, după strălucitele zile ale petrecere! sale în Potsdam şi Berlin şi cu toate invitările cele mai
a fost câte-va momente.
Nici o hotărâre nu s’a luat. Miniştrii se întrunesc şi azi înainte d’a se duce d. Florescu la palat.
* *
Iată c.âte-va informaţii relativ la cele petrecute eri la palat.
Pe la oreiş 2 si jumefate ş’a pus la palat d, D. Sturdza, care ceruse O audienţă la rege pentru ziua de eri, d, Sturdza imediat ce intră la rege ’I spuse că d, L. Ratafgiu a demisionat. Regele care nu ştia nimic a negat cu toată insistenţa d-lui Di Sturdza.
După câte-ya momente sosi la palat şi d. general Florescu-
Regele cum ’1 văzu ’1 întrebă despre demisia d-lul Catargiu. Atunci generalul ’I spuse că « adevărat şi 'l-a povestit jcugi s’au petrecut lucrurile,
Regele a fost foarte supărat de a-titudinea d-lui Catargiu şi a pelpr l’alţl miniştrii conservatori.
mare
torilpr s’a uzat complect, faceţi apel
.	, . ,	0	i ,	x	la liberali. Dacă însă credeţi că tre-
tului vre-o schimbare^ maS. remarca-	bue să mai faceţi ap4 la conserva-
bilâ — abstracţiune făcând de persoane. Lucrul principal este, că armata, administraţiunea publică precum şi şcoalele se găsesc în stare rea, în cât şi cei mai violenţi critici, când ajung la guvern, nu pot de obiceiîl face alt-ceva, de cât a urma pe calea predecesorilor lor.
că cauza a fost criza ministerială din Bucureşti, care a provocat întoarcerea repede a monarhului. Că în toată această criză era vorba numai dacă D. Isvoranu saii D. Vericeanu va administra domeniele şi că regele Carol nici nu s’a întors la Bucureşti ci direct la vila sa de vară din Si-
Cliiar şi în politica externă a Ro- f uaia, aii ştiut acele ziare să Ie as-
— FOIŢA ZIARULUI „LUPTA* —
14
ALEXIS BOU VIER
Crima din str. Saint-Hyacinthe (Urmare)
aci, căci lu-
—	Oh! nu vroi să stau mina ’ml face rău la ochi.
—	Vor avea timp să se vindece, de oarece aî să stai la umbră.
—QPentru-ce, spuse bătrâna speriată.
—	Pentru-câ Sauretta vrea să se joace cu Javal, şi lui nu-I place să fie înşelat. |
—	Nu înţeleg.	j
—	O să înţelegi... Voiu sta aci, auzi | dacă vrei să rămâi cu mine, adică dacă j nu vrei să fii imediat arestată, să te duci J să el imediat jos costumul de păzitor pe
Şi el se ascunse în umbra unul dulap.
Trecură două ore fără ca cine-va să vie. In sfârşit un comisioner părând că caută o adresă trecu de mal multe ori pe dinaintea uşei apoi intră .
—	Doamna văduvă Sauretta ?
—	Aci este, spuse bătrâna.
—■ Pentru d-ta spuse comisionarul dân-du-I o scrisoare, n’are răspuns.
Gomisionerul eşi, cum această scenă se Detrecu în prăvălie, iar nu în odae unde erea Javal, bătrâna crezu că el n’a auzit ’ şi ascunzând scrisoarea în buzunar intră - în odasa prăvăliei spunând :
—	Este un comisionar care a venit să ’mî ceară o adresă.
—	Dă’mî scrisoarea pe care aî primit’o bătrână nebună...
—	Dar...
—	Destul... dă-o sau fae un semn şi te duci, tu şiî unde...
Saureta bolborosind dele scrisoarea.
Javal o deschise şi citi.
După, aceasta regele a întrebat pe generalul Florescu, ce crede că este de făcut. Generalul după ce a spus că nu se poate pronunţa de cât astăzi, de oare-ce trebue să se consulte cu colegii 4-s^lŞ-
De alt-fel, a adăogat d-şa, M. V. ştiţi părerea mea. Eh sunt pentru jocul Constituţional al celor doue partide. Liberalii să urmeze conservatorilor, căci M. V. trebue să v6 sprijiniţi numai pe partide, iar nici de cum pe grupuri. Dacă prin ur-eredeţl câ partidul conserva-
fl,â. n «zoi: p.nrrmlpp.f.	flîipl /»	> j ai • .	j- i
tost de cat ajutorul de medic al d-kil dr. Bej an la Malernitaiea, de unde s’a retras în urma unei anchete şi actualmente este un simplu asistent la clinica obstetricală. Cu ce dreptar fi putut preţtade ca facultatea săi recomande.
Suntem sigurii că ministrul in-f strucţiei va pune la, dosar gcest Aii se va Dotârî dacă d. generai s protesr.
Florescu merge înainte sad renunţă s
Ofiţerii propuşi pentru retragere de generalul Labovari, jubilează.
K
D. general Filat a fost primit eri în audienţă de regele, înainte de a pleca la noul sM comandament.
u
A seară sa ţinut o lungă consfătuire la d. G. Vernescu.
ic
D. Pake Pr.otopopescu a, declarat ej-I seară către mal mulţi consilieri, că situaţia şa la comuni a devenit foarte critică şi că foarte în curând se va retrage,
Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit eri seară la ora 8, sub preşe-dinţa d-lui Pahe Protopopescu.
Consiliul a fost a seară mai complect de cât de obicei. 17 consilieri, toţi Pakiştl, atl venit să ia parte la cgnşilitl şi şă ia intervievu luţ Pake asupra eţizel pjinişteriale.
Aflăm că d, dr, Negură ă făcut un protest în contră recomandării consiliului profesoral de la facultatea de medicină din laşi, care a recomandat pe d. dr. Bej an să fie suplinitor la catedra de. obstetrică.
Nu înţelegem protestul d-lui dr. Negura. D. dr. Bejan este medicul primar al spitalului Maternitatea, a suplinit această catedră timp de sease ani şi numşl gi’ăţie unor manopere la concursul pentru ocuparea definitivă a acelei catedre d. dr. Bejan a eşjt al doilea !ă acel concurs.
Din contra, d. dr. Negură nu a
tori, în nici un caz nu v aşi ^sfătui să chemaţi pe acei cari aii comis actul acesta de trădare, păci ar fi şă se dea o încuragiare jutrigei tră-dăreî.
*
* *
,Astă-searâ la casa ta, la zece ore, te voi aştepta pentru ceea-ce ştii: ia cu tine.. Păzitorul care e la tine de zece zile şl care pleacă mâine mă face să nu merg eu insu’mî.
La foc 1“
.August®
care ’l al spânzurai afara.
Sauretta fu foarte încurcată.	1 Javal ştia tot ce vroia să ştiej eşi, făcu
—	Dar cine ţi-a spus?...	c semn şi un om să prezentă.
—	Dute şi	ia	costumul...	i	— Acest	om va sta cu tine Saureto; la
—	Bătrâna	să	supuse •> când	să	întoarse	jj	cel mal mic semn, Ia cel mal mic cuvânt
Javal ii spuse	:	!	dacă eşi de	aci are ordiii să te aresteze.
—	Nici un	cuvânt mal	mult,	pentru	| Omul se	instală; bătrână plângând de
loţl vizitatorii eşti singură..	mânie să asvârfi în pat.
Javal plecă spunându-şl cu veselie :
—	In sfârşit aslă seară vom vedea, stăpânul meft, a cui e cea de a doua.
Casa izolată
După o jumătate de oră Javal intră într’o cârciumă de lângă cheul cu flori unde se aşeză ia o masă ;
Lehmann eşi dinţr o altă odae ş: .se a-şeză lângă şeful să ii.
Imbdiat ce lură serviţi cel din Uripţi
spuse :
—	El bine ?
—	Nu te-al înşelat, este el; am trimes trei oameni după informaţii, unul prin cafenele, iată ce’ml spune :
—	Tn seara de 27 Prevost a fost în cafeneaua din str. Harpei însoţit de un tânăr ca de două-zecî ani şi mal scurt ca el. Acest tânăr purta o redingotă cenuşie. Au luat cireşi cu vin şi au plecat pe la unu-spre-zece şi jumătate noajptea. Prevost erea vesel şi cam beat.
—	Bine I spuse Javal muşcându-^I buzele. Şi apoi ?
—	Acela pe care ’l-am trimes la vecine a avut informaţii numai printr’un numit Devilleneuve, prieten al mamei victimei, care a venit când s’a ridicat corpul fiului.
Acest Devilleneuve ’şi aminteşte că a-cum veri-o două-zecî de zile a văzut pe Prevost cu un tînăr, care purta o pălărie rotundă şi o redingotă cenuşie cu guler de catifea.
—	Foarte bine î şi apoi ?
—	In sfârşit un al treilea agent s’a dus să vadă pe tovarăşii lui Prevost de atelier cari lucrează fn str. Greuata, ţa un numit
j Thivaui.

Un lucrător a declarat că sărmanul său amic erea foarte legat de VprI-o 40uă luni cu un linăr ca de două-zecî, sau două-zecî şi doul de ani, pe care ’l numea micul său August.
—	In sfârşit am pus mâna pe el I
—	OI am pus mâna pş el... eselamă Lehmann clătinând din cap.
—	Am pus mâna pe el, ’ţl spun, în astă-seară la zece ore piaţa Beauveau cu frânghia, foarfecile şi cheile.
t-=- Cum ştii pe unde să adăposteşte 7
—	Da ştiu Şă băgăm de seamă să nu ne joace aşa de ridicul ea ia Ivry... Yrol să sfârşesc... Şi sărmanul meu Lehmann după aceasta îmi vel lua locul..,
—	Ce vroeştî să spui?
—	Aceasta e cea din urmă afacere a mea. După acpa mă voi duce în oraşul meu să mă însor şi să trăesc liniştit.
—	Aşa de tîner ?
— Asta-I! Car ce crezi că vroi să mă pul pe trăit când n )I mal putea ? Aide repede, şi astă-seară la lucru...
Cel doi agenţi să duseră să prinzească in restaqrantul de la palatul justiţiei.
Câmpii Elyseeî ereau pustii, şrea întuneric; cu toată furtuna de dimineaţă timpul erea încă ameninţător, vântul urla gu putere printre copaci şi nori negri acopereau cerul. *Nu ereau încă zece ore când micul August ajunse la casa pe care o ştim. Deschise poarta străbătu grădina şi se duse în odae... După căte-va minute fe- j reastra de la rîndul întâi să lumină.
In acest moment doul oameni apăreau [
- dintre arbori, unul avea în mână nişte frîn- j 1 ghil, cel-l’alt învârtea in mână un baston j * Zdravăn şi se afundă in copaci.	|
Mâine vom îneepe publicarea uneî seri! de articole datorite amicului nostru Zamfir Filotti asupra „Stări! dreptului de vot la popoarele de pe glob. “
£
Comisiunea constituită conform art. 4 din legea loteriilor a cercetat situţia loterie! societăţeî Reuniune! femeilor române şi d-na Elena Mâr-zescu, preşedinta soeietăţe! a cerut guvernului să hotărască că la 1 Martie 1892, să se tragă irevocabil loteria, şi dacă până la acea dată nu se vor vinde bilete, să se scadă cifra câştigurilor în raport cu acea a biletelor vîndute.
■
Am primit az! 5 le! de la d. Const. V. Vasiliu, licenţiat în drept, pentru imprimarea memoriului studenţilor români subjugaţi de la universităţile din Viena, Gratz, Budapesta şi Cluj.
Ast-fel lista Luptei are astă-z! 86 le!,
Sperăm că acest exemplu va fi urmat de toţi oameni! de inimă.
CE-ŢI SPUNE
Roza îţi vorbeşte de dragoste aprinsă
Iar „Congo® parfumatul, săpunul delicat
Iţi zice că fineţe-J, remâne neînvinsă
Ne învinsă frumuseţea, aşa ’i-a fost lui dat
Săpuneria Victor Vaissier, Paris.
Agenţi generali pentru România ;
J. Posinanţir & C-ie, str. GabroveţiI, Ş
Bucureşti,
Serviciul telegrafic]
(Agenţia, română).
Ifiesia, 1 Decembre.—Camera a autorisat guvernul să reguleze în mod provizoriu raporturile comerciale cu Turcia şi Bulgaria.
Un supliment al „Corespondenţe! Politice" zice că Cabinetul francez s’a ocupat foarte mult cţe situa-ţiiinea atât de ameninţată a Eurp • peilor şi a preşţinilor din China şi U Invitaţ pe repre^enţanţil să! îu străinătate să facă să preţuiască ta ochi! guvernelor pe lângă care sunt acreditate nevoia urgentă a unu! demers unanim a puterilor în China. După Qpiniunea cercurilor guvernamentale franceze, înţelegerea ar coprinde raaî nainte de toate, fcrirne-tere de instrucţiuni identice repre-geptauţilor tutulorputerilor laPeking.
i Decembrie.—Cameta;
Ministrul de comerţ a ?is peptrii a mcfiya subvenţiunea societăţeî d§ navigaţie a Dunăre! că trebma să împedice ca pavilionul austro-ungar, care prestată Statul, să fi dispărut din Orient, aceasta ar echivala cu părăsirea intereselor vitale ; administraţia răsboiţilu! însăşî are mare interes lâ menţinerea societăţi!.
Ministrul de comerţ a declarat dş asemenea că cu toată politica comercială a Austrie!, guvernul a de pis -să ia partg la expoziţii), din Chicago,
Ajunşi aproape de casă, cel d’întâl spuse celui d’a! doilea vîzând lumină ;
—	Este acas.ă:
Atunci cel d’intâl puse frînghiile jos şi ascultând semnul celui d’întâl fie-care din-tr’o parte făcu înconjurul casei, regăsindu-se la poartă cel d’întâl spuse:.
—	Nimic. Nici un mijloc... Peste tot zidul e 'nalt de zece picioare.
—	Atât mal bine, spuse Javal, pe care de sigur cititorii l-aă recunoscut. Lehmann, urmă el, tu vel sta aci dinaintea porţel, CrI-cine va voi să iasă, opriţe-l... loveşte-l... la nevoie ucide-!...
—	Şât! sfîrşi Ţehmaun în semn că a înţeles...
Javal scoase chea pe care ’l-o dedese Saureta, dar încercă în zadar să deschidă poarta.
Chea nu intra în broască.
—	Bătrână scorpie ?! eselamă Javal strîn-gând din dinţi • şi de astă-dată ’şţ-a rîs de mine ca de‘un copil... al nu-î nici un mijloc.
—	încercă cu foarficele.
—	Aşi ar face un sgomot teribil.
—	Să sunăm atipici, va veni să ne deschidă
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
In cea, m priveşte transformarea Lloydulttf In societatea austriacă cu influenţa mtâ ua-ire a Statului în administraţia să u'ti trebue să fie combătută prin frasa de convenţiune, toate statele, mari şi mici, subvenţionează societăţile naţionale de na-vigaţiune pentru onoarea drapelului şi interesul comerţului.
Delegaţia ungurească a adoptat în şedinţă plenară bugetul armatei, respingând propunerea d-luî Bevethy de a a trimite bugetul comisiunel j spre a reduce sad a susprima oare- i cari credite ordinare şi extra or- I dinare.
Delegaţia ungurească a Camerei deputaţilor a votat o moţiune de con-dolianţâ împăratului eu occzia morţii archiduceluî Henric. şi a noţiel sale.
„ Presa “ zice că nu a fost drept ca să se adopte uniformitatea tarifelor întractntele dintre Statele triplei alianţe, ast-fel că nici unul din aceste State să mi aibă faţă de cele-l-alte de cât un singur tarif de import.— Germania şi Austro-Ungaria vor a-vea un tarif unic pentru amândouă cu Belgia şi Elveţia.
Cherbvrg, 1 Decembre.—Un banchet s’a oferit de consiliul municipal ofiţerilor corvetei ruseşti „Vi-tiaz" şi statului major al diviziune! Cuirasate de Nord. — Muzica a cântat de arândul bucăţi franceze şi ruseşti ; o mare cordialitate a domnif; s’ati rădicat numeroase toasturi.
Atena, 1 Decembrie.— Camera a hotărât să pue la ordinea zilei a-cusarea d-luî Tricupis îndată după discuţiunea bugetului.
Bugetul pentru 1892 presintă
98,400,000	de drachme la venituri şi 98 1/2 milioane la cheltuell cu un deficit de 156,720 drachme numai.
Toate departamentele ati. redus cheltuelile afară de ministerul de resbel, care dă o sporire de 220,000 drachme asupra anului 1891.
1 Decembre. — Tracta-; tul de comerţ între Germania,şi Belgia a fost parafat la ministerul A-facerilor străine.
Tractatul de comerţ al Belgiei cu Austro-Ungaria va fi parafat de a-semenea în curând.
IP.eteB'SlsiBlFfp, 1 Decembre. — D-uu de Giers a făcut, îndată după întoarcerea sa o vizită generalului Schweinitz, ambasadorul Germaniei, cu care a stat peste un ceas.
Ziarul de St.-Peţersburg zice că d-nu de Giers a reluat ieri direcţiunea afacerilor, el va face azi primul săli raport împăratului. Această foaie arată că deşi călătoria ministrului a avut ca singur scop numai sănătatea, totuşi ea a. dat loc la oare-carl întreţineri şi la numeroase comentarii depărtându-se la început de adevăr.
Aprecieri mal drepte din partea mal multor ziare Ruseşti şi străine ah venit în urmă.—Acum se ştie a-devărata semnificare a schimbărilor de vederi ce s’ah ; rodus cu ocazia şederii ministrului în Italia, Germania şi din viata sala Paris; rezultă ?de aci că situaţiunea a devenit mal limpede. Agenţia de Nard declară din m formaţiuni luate din loc competinte că nu este vorba de a opri exportul efllor,
Ambasadorul Germaniei general d< Schweintz, care este de mal mult ti op grav bolnav a intrat în convalescenţă.
Roma, 1 Decembrie.— Camera a ascultat expunerea motivelor bugetului. Bugetul exerciţiului curent va prezenta un deficit de un milion dar care va fi cu prisosinţă a-coper'ţ prlntr’un beneficiu în venit, :r’’e şi noile măsuri financiare. Vi orul exerciţiu, va fi cel d’întâiU < are se va prezenta cu un excedent de 9 milioane după ce va fi acoperit toate cheltuelile, împreună o\ţ a-qelea ale pensiilor, acelea ale construcţiei de drumuri de fer şi amortizarea datoriilor. Expunerea a fost foarte aplaudată ; d. Luzzatti a fost Ţip felicitat-
D. Luzzatti a anunţat de asemenea crearea de bonuri de Tesaur cu scadenţă de un an şi cu dobânda de f şi jum. la sută. Vor fi plătite din bugetul cu începere de la 1897—-1898. Ministrul a arătat că circulaţia a scăzut şi că rezervele metalice s’ati urcat; acestea se vor arca de la a 39 parte la 40 la >
sută şi mal mult chiar pentru ca schimbul să nu se agraveze.
Paris» 1 Decembrie.— Consiliul de miniştrii s’a ocupat de viitoarea | întrunire la Veneţia a conferinţei in-jj ternaţionale pentru studiul reorga-j nizăril comisiunel sanitare din A-■ lexandria şi pentru examinarea eonii diţiunilor sub care ar putea fi autorizată trecerea prin canalul deSuez a bastimentelor susceptibile de a fi puse în carantină. D-nil Barrere şi doctorii Brouardel şi Proust vor reprezenta Francia la această conferinţă.
Consiliul s’a ocupat apoi de atitudinea episcopilor.
BMTÎA lF*
Corpurile L
SENATUL
Şedinţa de 20 Noembrie 18gi.
Şedinţa se deschide la ora 2.30 subt pre-şedinţa d-luî G. Mârzescu.
Prezenţi 92 senatori.
Se fac formalităţile obişnuite.
D. general Floreseu anunţă Senatul că i a supus regelui demisiunile d-lor L. Ga- î targiu, C. Olănescu şi general Lahovari. j Regele va aviza.	jj
Prin urmare rog Senatul să amâne şedinţa până Luni.
D. îf. Racotă cere să se amâne până Marţi, de oare-ce Luni este Sf. Ecaterina.
Senatul primeşte propunerea d-lul general Floreseu.
Şedinţa se ridică la ora 3 foră un sfert.
Şedinţă publică Luni,

ULTIME INFORMAŢII
£g«iza ministerială
In urma isbucnireî crizei ministeriale, 153 de deputaţi ah răspuns azi la apelul nominal.
Printre deputaţi domneşte cea mal vie agitaţie. Toţi aştepiati să vază pe generalul Floreseu.
La ora 1 şi jumătate generalul ţlorescu, însoţit de d-nil Vernescu,
N.	Blarembe'-g şi Al. Vericeanu, a-par pe Banca ministerială.
Se face o tăcere mormântală. D. general Floreseu se ridică palid, ră-tăeindu-şî privirile .printre rândurile deputaţilor şi a pronunţat cu o voce dramatică următoarele cuvinte':
Onorată Cameră I Am supus Majestăţei Sale Regelui demisiu-nile a trei miniştri, ale d-lor Catar gin, Olănescu şi Lahovari.
M- Sa va hotărî asupra acestui incident şi rog Camera să-şi suspende lucrările pentru trei zile.
Întreaga Cameră a remas surprinsă de această declaraţie a d lui general Floreseu. Se naşte un zgomot chao-tic. Deputaţii strigă se se amâne şe dinţa până Luni.
D. colonel Roznovanu, consultând Camera, amână şedinţa pe Luni.
* * 1
Generalul Ipătescu a fost chemat telegrafic în Capitală.
Şe zvoneşte că d. Floreseu vrea să-I încredinţeze portofoliul ministerului de rezbel,
u
Ceva nostim în Naţionalul de azi.
In articolul prim, sub titlul Un vot
culpabilj citim ;
Erl la Cameră, cu ocazia alegerel vice-preşedinţilor, un grup din majoritate, s’a unit eu opoziţiunea contra grosului majorităţeî: Această Purtare, fără precedent, ne pare cu atât mai greşită cu cât este mai u-şoară, căci tot-d’a-una un grup oare-caretdin majoritate poate să pună în e-şec majoritatea, unindu-se la vot cu opoziţiunea.
Din această purtare numai opoziţia câştigă.
Apoi şi tot pe aceiaşi pagină, citim iarăşi sub titlul respect minorilăţeî
Majorităţile i iberâi - conservatoare din Ci meră şi Senat; ati dovedit cu ocazia alegerel biurouluî, că înţeleg a respecta drepturile minorităţii, făcându-le loc în conducerea ambelor Corpuri.
ContrarT precedentelor create de alţii, partidul liberal-conservator a ales ca vice-preşedinţl al Senatului pe d-nil Ianov şi Mârzescu şi ca vice-preşedinte ai Camerei pe d. N. Fleva.
Sperăm că minoritatea va ţine seamă de deferenţa ce î-o arată majoritatea, şi va căuta ca, prin critici obiective, să ajute la deslegaretţ
însemnatelor chestii ce sunt supuse cbibzuirel Parlamentului.
Cu alte cuvinte, în întâiul articol Naţionalul declară că alegerea domnului Fleva a fost un vot culpabil, iar în articolul al doilea că acest vot a fost un act lăudabil de de-ferenţă către minoritate.
O doamne! Ce uşor e de făcut politică.
#
* $
„Naţionalul", considerat până as-tă-zl ca organ Catargist, face astăzi următoarea declaraţie:
Teama ne este însă că procedeul brutal de erl, la care concentraţii ah împins din toate puterile, va face grea, dacă nu imposibilă, această soluţiune, şi că escesul de zel al unora din amicii noştri! ah împins pe d. Catargiu prea mult înspre concentraţi.
In această din urmă împrejurări situaţia noastră, a câtor-va tinere deputaţi care am rămas la „Naţionalul", va fi din cele mal posibile. Nu vom putea combate pe d. Catargiu şi pe de altă parte nici o dată şi cu nici un chip nu vom putea susţine un minister compus numai din elementele extremei drepte.
Prin desfiinţarea partidului liberal-conservator noi rămânem liber de orî-ce legături de partid şi atitudinea noastră reverenţioasa faţă cu d. Lascar Catargiu personal, nu va fi de loc prietenească faţă de grupul concentrat.
Sir Henry D. Wolff ministru plenipotenţiar al Englitereî a sosit astăzi în Capitală.
La gară a fost primit de personalul legaţinnel şi vice-consulul a-merican.
După câte se aud, d. Wolff nu va rămâne mult în Capitală. Ziarele străine, între care şi „Figaro" a-nunţă că lordul Salisbury a oferit d-lul Wolff postul de ambasador la Roma.
*
D. Deşi iu secretar general al mi * nistrului de interne care îşi dedese erl demisia, astă-zl a lucrat cu toate aceste la minister.
y
D. locotenent colonel NicolaU, directorul pirotechniel a fost transferat.
In locul săti, se zice că va fi a-dus d. locotenent colonel Bereşteanu.
Transferarea d-lul locotenent colonel Nieolau e în legătură cu ultimele incendii de la piroteebnie.
Se vorbeşte în cercurile militare că tot personalul ofiţeresc din acest stabiliment va fi mutat.
u
D. general Lahovary a declarat că in ori-ce caz domnia-sa nu va mal face parte din viitoarea combinaţie ministerială.
Trenul accelerat din Vârciorova a venit astă-zl cu o Întârziere de 30 minute, ear acel mixt din Craiova cu o întârziere de 60 minute.
y
Concursul pentru catedra de Zoologie şi Botanică de la facultatea de medicină din Iaşi s’a terminat. Luni seara trebue să se întrunească juriul pentru a citi probele înscrise şi a proclama rezultatul. Prin un fel de întârziere cam curioasă, dr. Ra-beş n’a sosit la şedinţă de cât trei sferturi de oră mal târziu, ceea ce a făcut, şi cu drept cuvânt, ca ceilalţi membrii să plece. D. Cobii -cescu însă găsi cu cale să plece şi d-lul la Iaşi, unde, zicea, că este chemat telegrafic pentru afaceri. Este curios însă, că d. Qobilcescu a declarat că nu ştie când se va întoarce în Bucureşti, pentru a se putea ter-, mina concursul. Dacă d, Cobilcescu are afaceri 1^ Iaşi, cine ’l silea să ceară miniutrulul ca să ’l numească în juriu ?
Vom reveni.
&
Ancheta asupra incendiului de la piroteebnie n’a putut încă descoperi nimic.
Ministrul de resbel a consemnat pe toii ofiţerii pirotehniel spre a căuta să descopere pe culpabil.
»	i
După ce d, general Floreseu a a-yut 6 lungă audienţa la palat, mi- f
miniştrii saU întrunit sub preşedinţa 1 regelui, cu care s’a concertat asu- j pra crizei.	:
. y
A apărut un uvragiu întitulat : |
7ratat despre expropriaţiune pentru causa de utilitate publică de j d, G. Zh. Avimanu avocat al î' căilor ferate.
Această carte este o lucrare conştiincioasă şi foarte detaliată şi de cea mal mare utilitate pentru acel ce se ocupă cu ast-fel de materie.
Cartea a apărut în editura Tipo-Litografiel E. Wiegand.
EDIŢIA HI-*
CRIZA
încă nu s’a hotărât nimic. După cum să vede din declaraţia făcută de d. general Floreseu înaintea corpurilor legiuitoare regele avizează.
Prin urmare poate că nici mâine
nu se va sfârşi criza.
*
* *
Azi circulaţi diferite zgomote.
Aşa să spunea pe la două cu multă insistenţă că cabinetul se va complecta intrând în minister în locul celor trei miniştrii demisionaţi d-niî Ar. Pascal, G. Mârzescu şi general Ipătescu.
*
* *
Mal târziu se vorbea de o înţelegere între diferitele grupuri liberale din Cameră spre a se forma un minister liberal.
*
* *
Mulţi sunt însă de păi ere că Regele trebue să facă apel la o persoană independenta de diferitele partide, care se compue cu membrii al tuturor partidelor un minister de tranziţie care să prezideze alegerile.
u
Iată cum satt constituit secţiunile Senatului:
Secţia I. Preşedinte : Episcop de Argeş, secretar: Petru Milo.
Secţia II. Mitropolitul Primat, preşedinte ; C. Daniilescu, secretar.
Secţia III. Colonel Tufilcică Panait, preşedinte; Codrescu G. C. secretar.
Secţia IV. Mitropolitul Moldovil, preşedinte: V. Calcantraur secretar.
Secţia V. Episcopul Râmnicului, preşedinte ; T. Lerescu secretar.
Ultima oră
Putem afirma, că toate sgomotele de împăcare între d-nil Florescu-Vernescu cu d. Catargiu sunt cu desăvârşire neîntemeiate.
Ruptura este complectă şi definitivă. Toată preocuparea d-lor Flo-rescu şi Vernescu, este de a complecta ministerul şi de a se presenta
Luni înaintea Camerelor *
•* *
D-nil Floreseu şi Vernescu îşi daU seama de situaţie; eî ştiu că riscă de a se prezenta Camerelor. Cu toate acestea d lor, dacă e vorba se cadă, preferă să cada constituţiona-bceşte înaintea Camerelor, de cât în urma unor intrigi meschine şi tertipuri bizantine.
De alt-fel miniştri remaşl ati speranţă că cu ajutorul oare-câror combinaţii parlamentare să capete majoritate.
*
* *
In ceea ce priveşte pe rege, este sigur că nu va face nici o dificultate pentru complectarea ministe-rojuî.
Cestiunea, însă, a unei disolvărî n’a fost încă abordată şi nu este posibil ca acordând complectarea mi* nisterujul să aeorde şi disolvarea.
*
* *
In privinţa rupturel între d-nil Vernescu şi Catargiu, putem spuDe, oă de când a isbucnit neînţelegerea, d. Vernescu n’a mal văzut pe d-nu Catargiu, crezând de inutil de a ’l mal vedea în urma modulul pileai cu care s’a purtat.
Pe ntâ: ie făgăduim a da detaiis complecte asupra modului cum a isbucfiit cri^a.
m
lată aproximativ termenii denii-siunel d-lui L. Catargiu trimisă ieiî generalului Floreseu:
D-le preşedinte al consiliului!
„Considerând votul de ieri cu a-legerea vice-preşedinţilor Camerei ;
„Considerând că d-v. cu alţi mi-„niştril vă adunaţi şi vă consfătuiţi.
„Sub-semnatul crede de cuviinţă „de a-şl da dâmisiunea din cabinet.v
Primiţi, e c.
Lascar Qata^giu
u
Peste câte-va zile fiind a se plăti cuponul datoriei publice în valoare de 9 milioane, ministerul tratează cu Banca Naţională pentru avansarea acestei sume.
TPl
Auzim că tinerii deputaţi grupaţi împrejurul „Naţionalului", d-nil E-pureanu, Iancovescu, Grădişteanu şi Corlătescu, sunt hotărâţi a face o-poziţie unui cabinet Catargiu fără d. Vernescu.
Inserţie
Sufeream de 7—8 ani de hemoroide interne, cari, în rele din urmiâ, din pricina îngrozitoarelor pierderi de sânge, niă adusese într’o stare de anemie desperaţiiI urmată pe lângă o constipaţie perpetuă, de dureri de cap, vijiiturl prin urechi, atoe-ţell etc., aşa că abia mă mai puteam ţinea pe picioare.
In această stare am intrat în tratamentul d-luî d-r I. Kinac de la spitalul Filantropia care m’a supus operaţiei după procedeul inventat de d-eă (suturi subin-trante).
Deja de la 10 zile după operaţie.‘'am început a simţi efectele in bine produse de aceasta şi astăzi după mal bine de o lună, pe lângă că mă simţ pe deplin vindecat de hemoroide, nu mal pierd nici o picătură de sânge şi mal toate, efectele anemiei, provenite din cauza boalei ’ml-art dispărut.
Nu pot exprima mal bine sentimentele mele de mulţumire d-iuî d-r Eiriac, nu numai pentru reuşita operaţiei' dar şi pentru deosebita atenţiune cu care m’a îngrijit în tot timpul bualeî, de cât asigurân-du-1 prin publicitate de adânca mea stimă şi recunoştinţă, ce în tot-d’a-una' II voi îi păstra.	C. Manoiieseu.
Institutor în Tecuciu.
COMITETUL PERMANENT PRAHO?!”
PUBLICAŢIE
Rosturile de director şi sub-direclor de la şcoala de Arte şi Meserjî, proprietate a judejului, din oraşul Ploeşiî, devenind vacant
Sub-sernnatui publică despre aceasia spre cunoştinţa d-lor amatori, cari pe lângă noţiunile ce treime să posede cu privire la administraţiunea şeoaiel, urmeaza cel F-iîi (directorele) se aibă cei puţin cunoştinţă dA/ mecanică şi geometria descriptiva, iar cei d’al doilea (sub-directorele) să aibă ase menea cunoştinţă cel puţin de aritmetica, geometrie şi algebră, — ştiinţe pe cari în dubla d-lor calitate de profesori ce au dupe dispoziţiile art. 34, din Regulamentul zisei scoale, urmează să le predea elevilor ce o frequenlează.
Ca salariu directorele primeşte dupe bugetul anual lei 300 lunar ; iar sub-oiree-torele lei 200, avănd ambii locuinţa în localul şcoaleî, cu drepturile şi obligaţiunile prevăzute în statute,
D-niî amatori, vor bine-voi a se prfsenta în persoană la Comitetul Permanent, însoţiţi de acte cu cari să dovedească calitatea 'lor de români, precum şi cunoştinţele speciale de mal sus.
p. preşedinte, B. Spireseu
Secretar Stoinescu-ÎTo. 5116, Noembre 16 1891
Eforia Spit Civile
din
;b
ttcuresti
PUBLICAŢIUNE
La 5 Decembre, a. c., orele 1ha. m. se va ţine licitaţie la Eforie pentru antrepriza construcţiunel localurilor destinate Bucătăriei, Băilor, Spălătoriei şi Halei de maşine la spitalul Filantropia.
Caetul de sarcine, devizele şi planurile se pot vedea în cancelaria E-foriel Tu orî-ce zi şi oră de lucra. Şeful serviciului,
Grigorie Bălleaim.
No. 18,893 1891 Noemi 19
F AR M ACIÂ
I.A
„CAMERA DEPUTAŢILOR"
58 Bulevardiţl Elisabetâ 58
Această Farmacie, fostă a d-lul JUltAC, devenind proprietatea sub-semnatulul, va purta de azi înainte, din cauza situaţiuneî sale, (Bulevardul F,-lisabeta), următoarea firmă :
Farmacia la OAkc.RA DE ETĂŢILOR
Cu această ocaziune comunic Onor. mei clienţi că am aranjat’o şi am aprovizionat’o aşa cum progresul şi cerinţele moderne o reclamă.
In curend voiu instala pe lângă farmacie şi un
LABORATOR IU DE CHIMIE
în care voiu efectua tot felul de analize şi în spe-«iai ale lichidelor fisiologice ş! patologice. Acee laboratorul va avaa si secţiune anume pentruJucrărl microscopice.
Alexandru VarlaiffescT
Licenţiat în farmacie
Proprietar ăl
„CAMERA L£PUIAŢ-LOR'
www.dacoromanica.ro
LUPTA
I' Societate română de talt artificial şi de Ceramica de la Cotroceni
CAPITAL SOCIAL : LEI 1,500,000
Căpital versat la 31 Decembre 1866
Dama situată la Bucuresci, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor, în faţa Asii ului Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
DIRECŢIA şi DEPOSITUL PRINCIPAL în BUCURESCI: STRADA DOAMNEI 14 bis Adresa Telegrafică. BASALT, Bucuresci DEPOSITE SECUNDARE—Bucuresci,
Calea Grivîţa 66; Brăila Iad. G. Grosovich,
Călăraşi, S. B. Farfambolel, Craiova, M.
Poumay, şi Farcanu Slatina la D. I. H.
Popp la Ploeşti la D. Th. N. Socolescu; Galaţi, D. S. F. Somaripa Roman. M. Schif-fer, Tîrgu-Jiu la D. A. Foltzer. Rusciuk, D-nil, Th. Thomadie şi &.
INDUSTRIA NAŢIONALA ale cărei produse au obţinut la Expoziţiunea Cooperatorilor din Bucuresci şi Craiova, cea raal mare recompensă. Diploma de onoare Clasa I-ia.
FELUL MATERIALULUI	IJRECIURILE					
	l-ia	CAL.	11-a	CAL.	Iii-a	CAL.
	Pentru miă	Pentru u-nitatea de măsură cuj aşezare	Pentru miă	Pentru u-nitatea de mesură cu aşezare	Pentru miă	Pentru u-nitateu de mesură cu aşezare
Pavele p. bordure 10 bucăţi la m pătrat	350	4 25	325	4 —	300	3 75
n „ pavagiu de stradă şi de curţi						
50 bucăţi la metru pătrat		270	15 —	250	14 —	230	3 -
LFPEZI p . rrotuare 25 buc. la m. pătrat	380	11 —	660	10 50	220	9 60
PĂTRATE FELURITE 36 b. la m. pătr.	240	10 -	310	9 50	180	8 -
BORDURE de grădini 10 buc. la m. liniar	150		130		100	
ĂRĂMIZI refrectare 420 b. la m. cubic.	320					
„ cu 4,'6 şij8 găuri, 40b.lam.p.	65					
Sobe de porţelan Elegante	şi eftlne, fa		♦rieaţiunea 8		ocietăţel.	

ANTIPTRINA
EFERVESCENTA
în potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BOLEÎ DE MARE, etc.
Luată cu AddL Carbonic suprima Cârceii şi Greaţa produse prin
întrebuinţarea doctoriei LE PERDRIEL & O, Paris
mm
ii”
_	SE ÎNSĂRCINEAZĂ CU :
it li XKSTALATXUHI DE JCKCAL-zmi centrale
desistemu lcel mal perfecţionat, cu preţuri moderate. Peste 50 instalaţiunl efectuate funcţionează in mod satisfăcător. Devise şi planuri se fac gratis.
ADOLF SALO MO A ff
FABRICA; Strada Vultur, 20. DEPOSITUL : Strada Doamnei, No. 14.
DEPOSITE IN PROVINCIE:
IN IAŞI, la d. Jacques Davidovici, Str. Lăpuşneanu, 37.
„ BRĂILA la d. I. C. Marcus, Str. Braşoveni No. 39.
„ GALAŢI, la d. I. C. Marcus Str. Domnească No. 63.
„ CRAIOVA la d. Petrache Andreescu, Str. Lipscani No. 25. „ CONSTANŢA la d-nil Fraţii Navon.
„ T. MĂGURELE la d. Iosef Focşaner.
1VC, I3 X E Tu E	%
DE	şi de	J?
BUMBAC	S
%
CURELE
&
2?
a
CC
p
1=
H-
Ph
I
«
g
m
garantate. Prima calitate englezească. TOATE ARTICOLELE DE
FURTUNI
TABLE
RONDELE
etc-
G&tzcmc
Furtuni de cânepă.—Asbest. —Manometre.—Sticle pentru nivel de apă.—Bumbac pentru şters.— Untatorl.
Robinete pentru conducte de apă |
Otto Ilarniscli
S
-H
*4
R
H

Ha
Hk

BUCUREŞTI
41,—Strada Academiei,—41
via-a-vis de Ministerul de Interne.
Care hârtie de ţigare este cea mai hună ?
U
@SSD
La această întrebare prea importantă pentru orl-ce fumător de ţigări s’a răspuns deja în modu cel mai neîndoios.
Nn e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primu rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mai bune, ce sunt în comerţ., ca hârtiile de ţigări
„Les dermeres Oartouches“
esi ci corwuFAcm* aceşti!
HARŢII St VA URMĂRI CONFORM ttsrii
Şi
J î
DOROBANŢUL
C L
OGD. CT/Â1DQ0 0©gg
[din fabrica &R lUMSTEENlFR^RES
în Parin 65 Boulevard Exelmans
este hârtia de ţigări cea maî uşoară şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilit aceasta deja, între alţi, de dr. Polii, profesor la academia tehnică din Viena, dr. Licbormaiin, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, o analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyka, profesor de igienă la universitatea germană, după puncte de vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatu cel maî
Les demieres Cartonclies* şi „Dorobanţul" sunt cu 28—74% maî uşoare şi că daă
FratII BRAUNSTEIN
SlNGUUr FABRICANTI
"—Paris —
\Otffct SCJB.Î.K IRAÂCI ii îfllRMK?,
Fapîer Hvgiiniquo axtra fin
BRAHHSTEiN FRiRES. PAfiti
Uenjue Oeposee EEQ.C
strălucit, că hârtia de ţigară ..	^	_	..	.	.
fumului cu 28—77 % mal puţine elemente streine, de cât cele-l’alte hârtii examinate; aeelaş rezultat minunat s’a con statat şi în laboratoriele chimice din Paris, Petersburg, Moscova, Charkow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti.
Este dar în interesu ori-căruî fumător, care ţine la sănătatea sa, să se ferească a se servi de ori-ce hârtie în loc sâ’şî aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea maî igienică Veritabilă este numai hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Frfcres.
Pentru vînzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru Romania un depoii în Iaşi sub Firma
BRAUNSTEIN FREREt
v 1
jiÂattiiS Ww )'
RisoLLOT
A
li
IVXXTiŞ'J-’AtZ XiNT POI
Cel mal bur. Revulsiv ndispensabU în Familii
f*
CE-HEŢT SEMNĂTURĂ:
Se vinde în Farmacii.

[ ||CHIIIfATs«=
l mummn 1 bilate gafi ne.
mobilate, cu luna sau cu anul, precum şi un saleu mare eu patru camere alăturate pentru clubuul, birouri satt a-teliere, şi camere cu luna.
A se adresa la Hotel Fiesclsi strada Şelari, No. 7. — Bucureşti,
Higiena dinţilor şl a gurel
Medalia de Aur Viena /8&3
MEDALIA DE AliGINT
Bucureşti 1890
Medalie de Bronz, Paris 1889
Autorisată de Consiliul de igienă şi salubritate publică.
DEN T ALINA
esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
Doctorului S. KONYA, chimist Sunt doue dentrifice recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel mai bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higienei gurei dându-i tot-odată un’• miros foarte olăcut.
Preţul: un flacon Dentalină, fr. 3. Pulbere de Dinţi, fr. 3.
Depozite: la Iaşi la Farmacia Fraţii Konyâ ; la Bucureşti la Farmaciile F. W. Ziirner şi F. Bruss: la Drogueria I. Ovtssa şi la Parfumeria „ Stclla. “
MARE DEPOSIT DE PARCHETE
CALITATEA l-a produse ale fabricei din Măl’ftşeştl A se adresa d-lul
T. C. GEORG I A ti) l
STR. STAVROPOLEOS'" 13 unde se poate face comandele pentru orl-ce destinaţie şi expedia direct de la fabrică
iuţiţi
ji
^RECOMPENSAnatkde |g.gOOfr' ^E0ALLIEdeAURU- ec4
QUINA LAROCHE este un Elixir Vînoa conţi-nend principieie celor 3 specii de quinquina.
De ua amaraciune plăcută el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de^ quinquina şi lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, in contra afecţiunilor stomachuluif a slăbiciunilorf a anemiei şi a frigurilor învechite etc.
ACELAS
CCDDIIPIMDQ combinat cu ua sare rtnnUUn^UO deferfoarte assimila-biia, Quina Laroche devine unul diu reconstituanti cei mai efBcaci in contra şaradei sângelui şi a decoloratiunei lui, a chlorosei, a lymphatisTnului, leuziei, a convalescentelor prea lungi; el OBCit a şi favoriseaza digestiunea, etc.
PARIS, 22, rue Brouot, şi la pharmacisti.
ini da *Î1IPP0C Invenţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor fţfj fS j‘1BE traţi, Ut! Alll UD uuuvw medici inventori, Rue de l’Arhre-Sec, 46, la PARISy pentru vindecarea radicală a HernielorRvătămăturelor). Până aci, banda-giele n’anfost decât nişce simple apparate pentru a conţine herniele; Doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire nici durere şi assigură vindecarea radicală în scurt timp. '*■ Simplu 30 FR- — Dublu 50 fr. însoţit de instrucţiune. .-
m
m
DEALUL ZORILOR^
DEPOU DE VINURI ŞI COGNEACURI INDIGENE j§|
Bucureşti, 107, CALEA VICTORIEI, 107, Bucureşti.
1Al
Sub firma de «DEALUL ZORILOR» am înfiinţat o casă cu \f}
M
- - - - -------------------------------------1— ” --------
J<| un considerabil depozit de Vinuri vechi albe şi negre pre- |3fl JCj cum şt . Cognacurl de diferite specie şi qualităţl indigene m produse proprii ale mele şt sunt in posiţiune de a con- \£ fi cura în mod avantagios, atat în qualitate cât şi în preţ, Ijf JC| cu orl-ce produse similare indigene şi streine.	Ip
Comandele din proviucie se primesc şi se efectuiazlă prompt Ijf l^î prin biuroul casei din Bucuresci.	| jf
Xl Serviciul de distrpbuţiune în Capitală se face la domiciliu fjf Xl ÎD butelii, care bute iî se reprimesc gole pe preţul de 25 bani. |if jy Se \trimete după cerere Preţuri Cure sate gratis şi IJC Uf franco la domiciliu.
XI Iar pentru ori-ce alte informaţiuni, a se adresa la biuroul ijjC fi casei nostre din Bucureşti, Calea Victoriei, 107, dirigiat de IÎC jC| d-nu H. Berger.	O CARLOVA
^agazistti! este fnchîs Duminica.

TIPOGRAFIA „LUPTA
SC
BUC TTFRiESOI
PASAG8UL „BANCEI NAŢ10PJALE“ (CASELE CARAQHEORGHEVICI)
SPECIALITATE IN LUCRĂRI COMERCIALE
REGISTRE, ADRESE, COMPTURI, CIRCULARI, etc.
Ziare, Reviste, Afişe, I ublicaţiuni, Broşuri, invitaţiuni, Cărţi de vizită
SI TOT FELUL DE IMPRIMATE ATINGATOARE DE ACEASTA ARTA --- SE EFECTUEAZĂ PROMPT SI CU PRETURI FOARTE MODERATE ---------------


Tipografia LUrTA Pasagiu! Băncel Naţionale
i -q	)	• '
www.dacoromanica.ro