ANUL VIII.—No. 1565 EDIŢIA A ADOU DUMINECĂ 17 ftOÎiMBRIE 1891 ABONAMENTE • PN ŢARĂ On an................. . . i ) 40 lei Ses.se luni ......................20 B Trei luni.........................10 „ Pentru InvgţStorl pe un an . 30 „ IN streinEtate On an.............................50 kl ea»e luni . . 35 t rel luni .............. . . .' 16 „ ^UMERUL ie> Qm , • ')li I <* 1 - ‘' '* 1 REDACŢIA: Pasagiul „Bănccl Naţionale" (Casele Karaglieorglieviel) Ş< Ti H r . 1 ANUNCIURI i Pe pagina III 30 litere corpul 7 . 1 Iţit lini* * „ IV „ „ 25 bani „ Inserţie şi reclame » „ ... 2 lei , r i-u —______ ■ :* - r MESAGIUL . ,, . p1 m . r i *** i încă. un mesagiii, încă un act zadarnic sâvâvşit erî de către rege, cu bi le-voitorul concurs al întregului a-parat guvernamental. In mijlocul unei nepăsări generale, suveranul a citi erî un document lung peste mâsură, plin de fraze cu sforăell, presărat cu calambururi, conţinând tot felul de contraziceri cu atitudinea anterioară a guvernului, document foarte locace în chestiile mărunte, dar cu desâvîr-şire mut în privinţa altor întîmplărl cu mult mal importante. De la început simţim fumisterîa regalo-guvernamentală : I.i Sunt o vie, o deosebită mulţumire, or! de câte ori Mă găsesc, ca astă-zî, încongiu-rat de Reprezentanţii Naţiune!; căci aceasta 'Ml dă tot-d'auna plăcuta ocaziune de a constata, prin Mine insul Mi, cât de a-dencl şi. de intime, cât de strînse aii devenit legăturile dintre Ţară şi Dinastie. Ce însemnează această glumă proastă, ce însemnează această frază potrivită numai într’o melodramă de barieră ? Regele constată legăturile d titre Ţară şi Dinastie când citeşte Mesagerii pe dealul Mitropoliei! Pentru ce constată şi cum constată? Ca a-devâr şi ca logică această tartină nu opune absolut nimic, iar ca frază de efect e peste mâsură de proastă, căci orl-cărul om, cu gust literar, ÎI aţîtă nervii. Imediat, apoi, Mesagiul abordează relaţiunile Ţârei cu străinătatea. Aci avem de constatat o nouă copilărie guvernamentală, o monumentală copilări© încuscrită cu o contradicţie- Ascultaţi ce spune Mesagiul: Relaţiunile noastre cu toate Puterile străine sur.t din cele mal satisfăcătoare şi a-micale, şi acest resultat este, în mare parte, datorit înţelepciune! şi prudenţei noastre. Primirea cordială şi măreaţă ce Ni s’a făcut in Italia şi Germania, cu ocasiunea ultime! Noastre călătorii, este o nouă dovadă cât de mult Statul român s’a ridicat. şi posiţiuuea sa s’a întărit în faţa Europei. Mal întâiii, Mesagiul ne spune că relaţiunile României cu toate puterile sunt satisfăcătoare şi amicale şi că acest, rezultat este datorit prudenţei regalo-guvernamentală. Iar imediat, apoi, acelaşi Mesagiu ne spune că primirea făcută regelui în Italia şi în Germania este 0 nouă dovadă de cât de mult s'a ridicat România în faţa Europei şi cât e de tare Statul Român. Noi ştim, însă, că ziarele guvernamentale ne-aii spus toată vara că regşle Carol n’a făcut nici în Italia şi nici în Germania vizite politice; că în Italia s’a dus pentru a vedea pe regina bolnavă, iar în Germania s’a dus pentru interese de familie şi că primirea ce i s’a făcut erea legitimată prin aceea eă suveranul nostru e rudă cu împăratul Wilhelm. Prin urmare,: ori primirea făcută regelui în Italia şi în Germania era datorită curteniel şi rudeniei, şi în cazul acesta poziţia şi tăria României în ochii Europei n’aveaii ce . căuta aci; ori această primire se da-toreşte numai forţei Statului Român şi, atuncea, vizitele lui Carol I, în cele două state din tripla alianţă, aft fost vizite curat politice. Cel puţin Mesagiul nu pomeneşte nimic, nici de rudenie nici de boala reginei, şi acest document afirmă că primirile strălucite ce a întâmpinat în ţara regelui Humbert şi în ţara împătatulul Wilhelm, s’ah făcut exclusiv regelui României puternice, iar nici de cât bărbatului bolnavei regine Elisabeta şi nici rudei monarhului Germaniei1. Aşa stând cestiunea, cum rămâne cu fraza cea 1’ altă, a Mesagiului că „relaţiunile noastre sunt amicale cu toate puterile şi aceasta datorită prudenţei regelui ?“ Căci ce fel de prudenţă este aceea, când în momentele actuale, atât de nesigure, când fie-care ceas poate aduce complicări şi grupări neprevăzute, regele face vizite politice unora dintre puterile tripleî-alianţe ? Trebuie să recunoască autorul Mesagiului că n’a fost fericit în a-ceastă împrejurare, şi că proza sa nu va întâlni mulţi admiratori. Vorbind de linanciele Statului, Mesagiul găseşte momentul oportun ca să facă apel la concentraţiunea conservatoare. Iată, în adevăr, ce spune Mesagiul : „Echilibrarea bugetelor a avut drept rezultat un excedent statornic în aceşti din urmă trei ani. “ Pentru ce ne pomeneşte Mesagiul de aceşti din urmi trei ani? Evident că şi înainte am avut escedente, dar nici un guvern nu s’a gândit la noi, să aducă vre-o dată laude, altor guverne precedente. Dacă în a-ceşti din urmă trei ani am fi avut acelaşi cabinet, fraza Mesagiului ar fi fost înţeleasă, dar nu, căci, în a-ceastă trecere de timp, am avut vre-o patru ministere. Această afirmaţie are, însă, desle-garea sa. Mesagiul lăudând gestiunea financiară a tutulor guvernelor conservatoare din aceşti din urmă trei ani, a găsit mijlocul, fin şi genial, de a mişca inimile liberalilor-Conservatorl, a concentraţilor şi a junimiştilor. Şi, o ironie a soartel! tocmai ministrul de finance, tocmai d. Ver-nescu a fost însărcinat, cu această delicată misiune! Restul mesagiului pomeneşte de toate reformele şi îmbunătăţirile pe cari guvernul e hotărât să le realizeze. O singură lacună are proza regală în acest loc : uită să ne spue care guvern va îndeplini toate acestea. Cel puţin generalul Florescu tremură când cugetă la „ pregătirea unul viitor care să răspundă la aspiraţiu-nile legitime ale.... conservatorilor41, precum spune Mesagiul. Constantin C. Bacalb'aşa. A se vedea ştirile telegrafice pe pag. S i Informaţii exterioare Foametea îa Rusia Celebrul romancier rus, corniţele Leon Tolstoî, a adresat o scrisoare ziarului Rus-kia Wiedornosti dţn Moscova asupra foametei ce bântue în Rusia. Celebrul romancier dnpă ce descrie mizeria, arată că cel puţin 20 de milioane de suflete sufer de foamete şi n’au nici un mijloc de traiu, de oare-ce nu-şi găsesc nici măcar de lucru. Şi apoi se întreabă ce e de făcut ? „Mii de ţăran! fug la Moscova şi in alte oraşe mar!, — zice contele Tolstoî, — spre a căuta de lucru, dar se întorc fără nic! o ispravă; apoi iar pleacă într’acplo, ca doar vor găsi ceva. Nu e aceasta oare, un semn de nebunie complectă, de care 1 mulţimea e coprinsă in orl-ce panică ? Duşmanul, teribilul duşman, stă în faţa noastră şi nu trebue să zicem că nu ne temem de el, căci ar fi un neadevăr. Dacă, însă, ne temem de el, trebue să-I cunoaştem puterea. Nu e permis să stăm 1» incertitudine, în neştire, mai ales noî, oameni! condeiului, învăţaţii. învăţătura şi cunoştinţele noastre să arate acum ce sunt în stare şi să caute remediu în contra tm-serie! generale actuaie. Trebue să s# ştia bine, câtă pâine e necesâră spre a hrăni pe ce! flămânzi şi câtă pâne avem iu Rusia ; iar dacă nu există cantitatea necesară de pâine, este datoria noastră să procurăm pâinea necesară din străinătate. Aceasta e datoria noastră. Conştiinţa nu ni se va linişti, de cât numai dacă vom umbla pretutindeni şi vom face tot ce se poate. Ţăranul umblă şi caută pâine împrejur, câte-va verste, noi ne vom duce în India, America. Australia. Guvernul putea şi trebuia să fi adunat deja dalele necesare, dar trebue să se formeze şi un comitet de persoane private, îndată ce se va şti, de câtă pâine avem nevoie, putem cumpăra din America. Oamenii cari muncesc trebue să ştie, că munca lor nu are un înţeles şi că nu e fără folos. Fără această conştiinţă mâinele nu se mişcă la muncă Şi spre a avea a-ceastă conştiinţă trebue să ştim acum, imediat : avem oare destulă pâine pentru acest an si dacă nu—de unde să luăm ceea ce ne lipseşte ? O alocuţiune a Suî ţftîlhelni Tresa liberală şi socialistă din Germania este foarte agitată de câte-va acte reacţionare de o aroganţă extremă a împăratului Wilhelm. El In loc să liniştească spiritele, din contra le aţîţă şi mal mult în potriva sa chiar. Acum se semnalează o nouă prostie a lui Wilhelm. Cu ocaziunea solemnităţei depunere! jurământului de către nouil recruţi, împăratul a zis următoarele : „Sper că numai în timp de războiu veţi avea ocaziunea de a vă | dovedi vitejia. Cu toate acestea, nu este exclusă posibilitatea, ca să aveţi serioase lupte interne Această din urmă frasă este o provocare directă la adresa socialiştilor, cari la rândul lor vor şti ce să facă ca să mai astâmpere poftele războinice ale împăratului Wilhelm. Informaţii politice Aseară s’a ţinut iarăşi întrunire la Băile Eforiei. De astă-dată şi fricoşii ati putut vorbi, căci, după propunerea de alaltă-seară asd-lul Sculy, miniştrii n’ad. fost faţă. întrunirea pury o n s e rvatoare, condusă de concentraţi. Asistat! mal mulţi deputaţi şi senatori. Ati vorbit d-niî: M. Balş, Procopescu, Ian-covescu, Al. Catargiu, Sculy, Peu-cescu şi Al. Lahovari. Conservatorii ati remas încântaţi de discursul acestui din urmă. Din cele spuse şi la această întrunire, reese în mod hotărîtor că conservatorii nu mal voesc combinaţia cu d. Vernescu, cel puţin pe picior de egalitate. El n’ar împinge cruzimea cu leaderul sincerilor-libe-rab, până a’l esclude cu desăvârşire din combinaţia ministerială, dar (în nici un caz nu vor să-I mal permită să’şl ia aere de şef. j D. M. Balş, luând cel dîntâib cuvântul, a spus că lucrurile nu mal I pot merge cu două direcţii. Trebue I să se dea preşidenţia d-lul L. Ca-i targiu. ' D. Procopescu, vernescan, s’a plâns că conservatorii, de şi vorbesc de partid liberal-conservator şi de înţelegere, totuşi lovesc vecinie în tot ce este vernescan. D. Iancovescu .răspunde d-lul Procopescu. D-sa declară că catargiştil sunt pentru continuarea alianţei cu verneserniî, pentru că ruperea acestei legături ar face jocul junimiştilor, lăsând pe d. Catargiu prizonier în mânile lor, şi ast-fel vor căuta să'l facă să se ducă la Golăşel singur, realizând înmormântarea de clasa l-ia de care a pomenit d. Carp. Deci să b« ţinem strâns uniţi, căci numai ast-fel putem fi tari. D. Păucescu a vorbit pentru împăcare generală. D. Al. Catargiu, a spus că înţelege doul şefi în opoziţie, dar la guvern nu, şi fiind-că d. L. Catargiu întruneşte mal bine condiţiile şi calităţile de şef, să ’i se dea d-sale conducerea ministerului. D. Sculy întreabă cum vorbesc me-reti de venirea d-lul L. Catargiu la preşidenţia consiliului, când nu pot să-’I o dea, de oare-ce numai de rege depinde această hotărîre. Voci : Noi să ne manifestăm păr rerea şi regele va ţine seama. D. Sculi: Dar dacă nu va ţine ? Voci: Atunci vom face cad. L. Catargiu să se retragă. In sfârşit d. Al. Lahovari apăru la tribună. D-sa declară că e neîntemeiată acuzaţiunea ce ’i se aduce că ar vroi slăbirea guvernului şi pentru ca să dovedească aceasta face următoarea destăinuire: Când a căzut cabinetul Mânu regele a vroit să cheme pe. d. D. Ghica, care ar fi format ministerul cu colectiviştii. Vă închipuiţi, adause d. Lahovari, care ar fi fost situaţia şi perspectiva noastră. Atunci, urmă d-sa, eU am sfătuit pe rege să dea puterea d-lor generali Florescu şi Esarcu, cari ati propus moţiunea cu care s’a restur-nat ministerul Mânu. Deci naşi putea să ’ml mănânc copil ca Saturn, exclamă d. Lahovari. Apoi d-sa vroeşte să dovedească că nu poate să fie nici în contra formaţiune! liberal-conservatoare şi dovadă e că d-sa ’l-a dat numele de liberal-conservator când s’a făcut fusiunea, dovedind cu autori englezi, că poate partidul să poarte acest nume.' Deci naşul nu ’şl poate ucide finul. Dar, sfârşeşte d. Lahovari, aceasta nu însemnează că nu trebue să avem unitate, aceaşl direcţie, un singur conducător şi propune că acela care trebue să dea direcţia este d. L. Catargiu i întrunirea prezidată de d. N. Gherasi se sfârşi după ce cel de faţă hotărâră, ca şi în întrunirea precedentă, să impue d-lul Catargiu sat! să respecte voinţa conservato-rilor, adică să ia preşedinţia consiliului, sad să se retragă. Chiar azi d. L. Catargiu va trebui să râspundă. * * * In acelaşi timp în lagărul Vernescan mare agitaţie. Cel mai de frunte Vernescan! sunt furioşi în contra conservatorilor. Azi o delegaţie dintre el se vor duce la d-nu Vernescu şi ’I vor cere să ia o atitudine hotărâtoare. Să ceară nu numai patru ministere, dar şi jumâtate prefecţii, căci, zic Vernescanil, cele patru ministere nu înseamnă nimic, când toţi prefecţii sunt în mâna conservatorilor; sad să o rupă definitiv. Vom vedea ce va zice d. Vernescu faţă cu decisiunea aceasta a l partizanilor sâl cari, sunt hotărâţi să ameninţe pe d. Vernescu,. că dacă nu va lua atitudinea ce ’I o indică el, îi^ vor părăsi. * * * Pe de altă parte, se spune eă o înţelegere ar fi făcută deja între Vernescan! şi disidenţi pentru a 'şl da reciproc ajutor, căutând ca în caz de căderea actualului guvern să se poată înlătura colectiviştii şi puterea să se dea combinaţii d.isi— dento-Vernescană «iiutoo *jlt e!ie* * ţţ V* aam & * După cum se vede, lucrurile stau foarte râd în partidul de la putere. De şi cu toţii vorbesc de pace. con cordie şi iubire, cea mal mare neînţelegere, discordie ş; ură domneşte între el. ci q Ramura de măslin Regele Carol s’a întors cu ramura de măslin din străinătate. Giers, ministrul de externe al Rusiei, se duce şi el cu aceaştă ramură în capitala ţarilor. Pacea este dar asigurată pentru cât-va timp. Cel puţiri mesagiul regal speră în menţinerea păcii. Iată cum ne asigură regele Carol menţinerea actualei situaţiunî intolerabile : Constatăm cu fericire liniştea acluală şi avem cu atât mai mult cuvânt, să ne felicităm de aceasta că, dacă pacea este o bine-fa<î&re pentru orî-ce naţiune, fie ea mare, fie ea mică, acea pace este o necesitate şi mai imperioasă pentru un Stal care, ca al nostru, se găseşte în muncă de transformare şi desvoltare.. Sunt banalităţi toate aceste. Ce va să zică menţinerea păcii şi înarmarea continuă ? O pace înarmată este mult mal periculoasă de cât un râzboid general. O pace înarmată este ruina ţârilor, raina popoarelor şi reducerea la mizerie a contribuabililor rurali şi a muncitorilor. Menţinerea păcii actuale poate să prov ,ace un cataclism şocial general, un rezboid înfricoşat, care va râsturna toate tronurile, va prăbuşi putregaiurile medievale, va zdrobi ultimele rămăşiţe ale privilegiilor şi va spulbera capitahsmul. Numai desarmarea treptată şl generală, ori râsboiul poate să pună capăt actualei stări de lucruri. Altfel, criza socială va izbucni cu atâta violenţă, în cât baionetele strălucite ale muscalilor, nemţilor, francezilor, italienilor, etc., vor fi îndreptate nu In contra popoarelor, ci în contra acelora cari asupresc popoarele, cari sunt o piedică pentru desvoltarea intelectuală şi materială a milioanelor de desmoşteniţl, cari vor să trăiască în trecutul barbar şi ignorant în prejudiciul maselor imense. Mizeria şi organizaţia putredă şi nefirească a societăţii este adevărata boală a veacului, iar nu neînţelegerile vulgare între împărăţî şi regi si curtenii lor. Şi foametea din Rusia nu este un accident regretabil in viaţa eî, ci e o boală care există de mult şi care s’a desvoltat mereu până a a-juns azi la criză. E o boală care îşi are originea în organizaţia mizerabilă a societăţii, în exploatările neruşinate ale privilegiaţilor, ale militarismului şi ale funcţionarismulul. Şi când această masă împinsă de foamete îşi va pierde cumpătul, răbdarea şi credinţa sa pravoslavnică, atunci nu se va mal putea menţine pacea, atunci va isbucni râzboiul, râzboiul cel sfânt al desmoşteniţilor, în contra absolutismului şi în contra tirâ; ' niel capitaliştilor şi a marilor pro- www.dacoromanica.ro LUPTA prietarl. Nu vor mal avea puterea atunci împeraţil şi regii, capitaliştii şi marii proprietari să împingă masele desmoştenite în contra confraţilor lor în suferinţă. Totul va fi târzia atunci. Şi atunci un noii tabloil ni se va desfăşura, împăraţii şi regii, cari până acum ■’ati certat între ei, de astă dată braţ la braţ vor umbla să-şi recâştige vechiul lor prestigii!. Acum rămâne a se şti ce vor face puternicii zilei. Ei trebue sâ aleagă între două alternative: Războia sad dezarmare şi reforme pe toată linia. Gradinele de copii 4* D. Alexandru T.Puiu, profesor din Focşani, într’o broşură apărută zilele acestea se ocupă cu cestiueea gră-dinelor de copii şi a azilelor pentru orfani. După ce arată importanţa a-cestor instituţiuni pentru educaţiunea copiilor, propune mijloacele prin cari s’ar putea după d-sa înfiinţa la noi asemenea grădini şi azile. Iată ce spune d. Puiu: Mijloacele pentru înfiinţarea de „Gră-dine de copiI“ şi „Asile de orfani* Să venim Ia partea practică şi să vedem ce s’ar putea face pentru înfiinţarea unor scoale aşa de necesare. Mai îâtâiu trebue să nu uităm că avem două categorii de copii mici : copii cu părinţi şi copii orfani, cari gem în mizerie. Pentru copii ce aii părinţi, lucru e mai uşor; iar pentru cei orfani, se schimbă In mai greu, căci ei n’ati nici un sprijin. Deci asupra acestui punct, se iveşte întrebarea : cine este dator si ţină locul de părinte, să se facă protectorul acistor fiinţi nevinovate şi desmoştenite? Eti cred că toată lumea este de acord, cum-că numai Societatea este datoare să-i adune, să-I îmbrăţişeze şi să li redee iubirea părintească de care sunt lipsiţi 1 Da, Societatea este datoare şi încă foarte datoare ; căci alt-fel acestă vorbă numai are nici un sens si cu atât mai mult de a se numi civilizată. Dar cu toate acestea, fiind-că iniţiativa Societăţii noastre pe cale privată, este cam greoae, cam fără viaţă, eti unul am crezut şi cred cu o adâncă convingere că, pentru veri-ce interes general al Statului, este nevoie încă ca iniţiativa să plece şi să vină de sus în jos, precum vine lumina de la soare. Voesc să zic că până cănd Societatea îşi va înţelege mai bine rolul său, până atunci, cei luminaţi, cei ce conduc Societatea, adică guvernul Ţăreî este dator ca, şi în cazul de faţă, să intervină, să dee pilda cea bună, să ia iniţiativa cu o sumă cât de mică la înfiinţarea de „Asile pentru copii orfani* asociindu-şî la acest mare act comunele urbane şi judeţele. Şi să fie bine înţeles că acel guvern, care va avea rara fericire să pună basa adăpostului, basa Asilelor pentru copiii orfani, va proba că, e un bun conducător al Societăţeî; va da o pilda vie pentru deşteptarea iniţiativei private; va imprima României un caracter civilisator, îşi va asigura o frumoasă pagină în Istoria Ţerei; va avea bine-cuvân-tarea orfanilor, cari, până azi, ati fost uitaţi şi lăsaţi în voia întâmplărei, întocmai ca frunza pe apă! In sfârşit* acuma, fiind bine lămurit cine anume este dator a se Îngriji de buna creştere a ambelor categorii de copii mici, trebue să găsim şi mijloacele necesare; căci se ştie că ver-ce scop Iară mijloace, nu se poate atinge. Deci aşa fiind, iată prin ce mijloace cred eu că s’ar putea a- — FOIŢA ZIARULUI „LUPTA* — li i i Femeia Ucigaşe DE A LEXIS BOU VIER Domnişoara îPanette ZI de sărbătoare (Urmare) Manetta rămase tăcută câte-va minute, ochiul Iul Javal era fixat asupra ei, apoi reluă : — Cred înjsflrşit că în acest moment ai o afacere importantă. Sunt capricioasă ; dacă ’ţi voi ti spune mâine. să plecăm... — Spune Manetto şi trimit d’aci chiar demisia mea. — Nu, răspunse murmurând tânăra, voiu să aştept ocazia, atunci te voiu judeca mai bine. — Dar dacă ia nu va veni curând ? — A I Nu sunt prea răbdătoare. Ii dau 15 zile. — Şi apoi?... spuse JaVaî du ochii a-prinşi. — Apoi... ’ţi voiu întinde mâna şi ’ţî voiu spune: Petre, iată-mă sunt a ta 1 Javal era la genuchii Manettel, acope- junge cu succes marele scop, ce se ur- i măreşte.! I. Pentru copiii cu părinţi, „singurul şi puternicul mijloc este asociaţiunea* ; adică părinţii, dacă îşi iubesc copiii, să se asocieze între ei cu credinţă neclintită, cu voinţă tare şi vor avea cu mici cheltuelî, pentru fii lor, atâtea şcoli frdbeliane, câte vor voi ei II. Pentru copii orfani, este nevoie însă, a alerga la mai multe mijloace şi anume : a) Guvernul ţării „să facă a se asocia* Statul, judeţele şi comunele urbane cu sumele ce se vor crede necesare, pentru înfiinţarea a câte un „Asii de orfani*, în fle-care capitală de judeţ, cu câte un număr de copii cât de restrâns, acum la început. b) M. S. Regina Elisabeta „să patroneze ideea umană* a „Asilelor de orfani* : Simţirea Sea de mamă iubitoare şi Cuvântul Său duios pentru orfani „vor determina fapta ceâ bună, pentru care va fi binecuvântată de copilaşii orfani. c) Să se facă apel la instituţii ca Academia, Atenee, Teatre, diferite Societăţi şi persoane avute, ca să vină în ajutorul a-cestor asile cu donaţiuni sau cu subvenţiuni. d) . Să se organizese oi măre loterie pentru toată ţara; să se reguleze serbări şi petreceri populare prin toate capitalele de judeţe; Să se imprime această lucrare în 32,000 ex. spre a se desface şi forma un fond pentru „Asile*, prin care fapt, pe lângă un bun folos bănesc, se vor respândi şi ideile ce se cuprind întrnîsa. e) . Presa care este cel mai puternic mijloc pentru propagarea ideilor şi care zilnic munceşte la îndreptarea relelor din Societate, să se grăbească a face, din această muncă, o mică pqrte şi copilaşilor, din miile seale de coloane, unde să se susţină cu căldura cuvenită „Asilele de orfani* şi gră-dinele dc copii*; şi să fie bine încredinţată că cu mult mai repede seva ajunge scopul, ce urnăreşte.—Asemenea se facă şi oratorii ţăreî cu darul ce au de a lumina şi convinge prin cuvântul lor, asigurându-î că vor face cea mai sănătoasă politică. Şi ast-fel atât ei cât şi presa, într’o zi, vor fi bine-cuvântaţi de intreaga copilărime 1 f) . Personalul educator, atât pentru a-ceste „Asile*, cât şi pentru „Grădinele de copii*, se poate lua din absolventele „Asi-lului Elena Doamna* şi din ale „Scoalelor centrale de fete*, având convingerea că va fi la înălţimea sea pentru realizarea scopului. In fine, acestea sunt, după mine, mijloacele ce le cred ei! ca mai eficace-; dar totuşi, de'se vor găsi altele şi mai bune, cari să ne ducă direct şi repede la ţinta dorită, atunci cu atât mai bine; căci mărturisesc că de şi nu mai am copii mici, totuşi aşi dori să nu mor până nu voiti vedea pe copilaşii tuturor cetăţenilor Român', grupaţi şi crescuţi sub îngrijirea unor asemenea scoale! Higiena în tren de d-r med. I. Kastan 0 nouă denumire pentru o nouă trebuinţă. Cu puţini ani mai înainte nu se ştia încă de loc, că ar putea să existe o higienă în tren. Astăzi suntem pătrunşi de convinc-ţiunea că o atare higienă e absolut trebuincioasă şi Ja ultimul congres higienic din Berlin s’a păşit chiar la formarea unei secţiuni aparte pentru acest scop. Această cestie de sigur nu va mai dispare din ordinea de zi a in-trunirilor tehnicilor. Dacă observăm în cărţile mai vechi ilustraţiunile, cari ne înfăţişează primele vagoane în care călătorii erau expuşi la toate neplăcerile timpului şi comparând vagoanele de acuma cu lăzile deschise de atunci, trebue să ne mirăm de progresul colosal ce s’a făcut în un interval de jumătate secol pe acest tărâm. Ştim că unii vor condamna setoasele pretenţiunl după comoditate cerute de higiena modernă, dar dacă ne gândim, că de la îutro- rindu-i mâinele de sărutări, când veni Duvau. — Al pardon... spuse el. — Vino domnule Duvau, vino . am să închin un toast... — Merge I Javal umplu paharul lui Duvau şi scu-lându-se cu paharul în mână spuse: — In sănătatea d-şoarei Manetta ? — D-şoara Manetta ? spuse Duvau, învârtind ochii şi descoperindu-se. — In curând nevasta mea. — Alai exclamâ Duvau, luând mâna Manettei şi sărutând’e, vă fac complimentul meu... Ah 1 bun băeat, văd după ochi, eu... în sănătatea d-voastră. După ce băii paharul, Duvau se aşeză la masă şi fără ceremonie turnă din nou. Şi luă paharul în mână spre a’l încălzi, apoi ’l ridică în sus să uită la vin, ’l apropie de nas şi nările i se dilatară Ia mirosul vinului, apoi ’l duse Ia gură şi absorbindu-1, duse vinul de trei ori spre cerul gureî apoi ’l înghiţi, plesnind din limbă. ducerea sistemului modern de circulaţie, numărul voiagiorilor s’a îmulţit enorm, că o călătorie neîntreruptă pe depărtări colosale aparţine acuma la fapte zilnice, nime-ne nu se va mira de tendinţa cea mare de a se îngriji în toate direcţiunile pentru siguranţa circulaţiunei. Aci aparţine nu numai siguranţa pentru „viaţă* a milioane de călători, ci şi diminuarea posibilă a tuturor înriuririlor vătămătoare asupra să-nătăţeî acestora pe timpul unei călătorii, încă nu e departe acel timp în care administraţiile drumurilor de fer credeau de a’şi fi împlinit datoria dând la o catastrofă primul ajutor necesar. Plecând de la această idee, trenurile se prevedea!! cu mai multe lăzi conţinând mijloacele pentru acest scop ; afară de asta s’a iventat un număr de signale şi s’a adăogat apoi şi aparate cu a-jutorul cărora să se poată opri, cât se poate, de repede, un tren în mişcare. i>m voim să tăgăduim importanţa acestor precauţiuni. Dar în primul rând ele nu servesc pentru siguranţa sănătăţel călătorilor, ci pentru ajutorul momentan, adesea fără efect, dat la nenorociri de diferite specie, ce se întâmplă la catastrofe estraordinare. Espe-rienţa Insă a dovedit cu desevârşire, că grija de o higienă regulată e cu mult mai importantă de cât primul ajutor dat în momentul unei catastroafe, căci acest ajutor e naturalmente foarte imperfect. Din fericire catastrofele serioase sunt rare (?); se calculează un mort pe 12 milioane de călători şi un rănit pe 3 şi jumătate milioane. S’a părăsit deci echiparea trenurilor cu lăzile mai sus menţionate şi aceste au fost depuse în clădirile staţiunilor. Cu atâta mai mult trebue să purtăm grijă că sistemul de circulaţie să fie mal sigur, mai comod şi mai prntor pentru sănătatea călătorilor. In unele privinţt stareţa s’a schimbat; dar mult, prea mult lasă încă de dorii. Iu primul rând trebue să se resolve chestia ventilărei, iluminârei şi a încălzire! potrivite a vagoanelor. Cea mai mare greutate ne prezintă resolvarea chestiune! cum să se obţie uu schimb neîntrerupt de aer în vagoanele de voiagiii; aci avem a face nu numai cu lucrări tehnice ci şi cu frica cea mare a călătorilor de un curent, o frică înlr’adevăr prea exagerată, înaintea strigătului Înspăimântător de trage, mintea precugetată şevăeşte de ordinar. S’ar câştiga foarte mult daca administra-ţiele drumurilor de fer s’ar decide de a instala terestre de gagâ de sârmă pe lângă acele de sticlă, ast-fel întocmite ca să se poată Împinge lateral. Prin a tari ferestre se uşurează circulaţia aerului fără a fi frică de curent şi tot de o dată călătorii nu mal au de suferit de atâta praf, ce de ordinar intră iu cupeu când se deschid ferestrele. Atarl ferestre se pot arangia Iară multe cheltuelî. Un alt inconvenient, care de a-; semenea ar trebui depărtat constă in primele două clase, In băncile tapisate cu pe-rinuţe imobile. Deosebit că ele cu greu se pot curăţi, şi asta foarte incomplect, ele sunt o adevărată plagă pentru călători pe timpul căldurilor mari. Cred că ar fi lucru cel mai uşor de a se înlocui aceste bănci cu altele de trestie, pe care iarna sâ se pue perinuţe şi dosiere cum sunt acuma Pentru executarea unei atari precauţiuni trebue nnmaî 6 voinţă puţin desfăcută de biurocratism Nu cred sâ fie lipsă de spaţiu pentru înmagazinarea acestor perinuţe pe timpul verei, asemenea nici spesele pentru curăţirea lor nu pot fi mari. Cu o tendinţă puţin mai practică şi nu aşa de biurocratică multe s’ar putea a-meliora în modul indicat. Gât priveşte locurile din vagoane ar trebui, in numele dreptăţeî, ca numărul lor pe o bancă din clasa IlI-a să nu fie mai mare de cât pe una din clasa a Il-a. Gât priveşte a rest punct călătorii din clasa a III-a au acelaşi drept ia comoditate ca şi acei din clas.i Il-a, cu atâta mai mult Încă, că ei, in general, alcătuesc partea cea mai mare a numărului de voiagiori pe drumurile de fer. Pentru călătorii din clasa IV-a ar trebui să fie un număr oareş-care de bănci; domină în cercui medicilor şi al hi- chetul şi sări în cibrioleta spunând incet vizitiului: — La Plat-d’Etain 1 După o jumătate de oră Manetta sî cobori In curtea otelului, plăti birjarului şi imediat ce el se depărtă ea traversă str. Saint-Martin, o luă în lungul str. Saint-Appoline, la căpătui căreia opri o trăsură închisă spunând vizitiului : — Piaţa Beauveau, aproape de Elysâe. Noapte de sărbătoare Seara, pe la un-spre-zece ore Manetta înapoe cu dragoste sărutarea de revedere pe care i-o dete Javal... Apoi Javal dispăru şi ea se duse acasă în str Tossos-Saint-Victor. Până la două ore curăţi şi regulă . A deuazi pe la trei ore după prânz trimise pe portar să’i aducă o cabrioletă spunându-i: — Repede, nu este aşa I Mă duc să pe- j j trec vr’o 15 zile la mătuşa mea de la Lu- | j zarches şi diligenţa nu aşteaptă. { Când se întoarse portarul, ea ’şi luă pa- ! Lăsind birja pe piaţa Beauveau, Maneta apucă pe supt copacii câmpilor Elysel spre dreapta. După zece minute se opri înaintea unei grădini, împrejmuită de ziduri inalte, în fundul căreia se atla o casă. Zidurile, eraă nalte de patru metri şi terminate cu pietre alunecoase, ast-fel că erau păziţi de ori-ce escaladare. Maneta deschise poarta şi intră în casă. Odăile nu erati mobilate, ele erau încărcate de bibeloturî. Supt pretext că o mobilează, Saureta vîra aci toate objectele, cari fiind de curând luate nu le putea vinde. Un naiv ar fi admirat mobilele şi ar fi rămas încremenit de atâta abondenţă.... un Parisian ar fi căutat etichetele căci casa Sauretel avea mai mult aerul unui magazin, de cat al unui salon mobilat. Băteau 3 ore şi jumătate, când Maneta îmbrăcată vărâ în buzunar un pistol mic. După ce mai aruncă o ultimă privire în oglindă—nu este de ajuns să fie îmbrăcată bărbateşte, ca să nu mai fie femee—ea îşi puse ştrengăreşte mica ei pălărie rotundă ! si esi. gieniştilor în această privinţă numai o singură voace. De importanţă extra-ordinniă, cu deosebire la catastroafe, e o orânduire nepotrivită a uşelor de vagoane. Trebue sâ se stabilească o normă ca îu caz de nevoe să se poată deşerta repede vagoanele. De aceea toate gangurile laterale, cum sunt spre părerea de răii în vagoanele de dormit, ar trebui înlăturate în ori-ce chip. De a-semenea ar trebui să se părăsească sistemul paturilor in etage din vagoanele de dormit, din punctul de vedere estetic şi higienic. De o importanţă de asemenea mare pentru comodidatea şi sănătatea călătorilor e iluminarea şi încălzirea vagoanelor. In principiu aceste două chestiuni sunt resolvate. Iluminarea cea mai practică e cea cu lumină electrică şi ca încălzirea cea mai preferabilă s’a admis peste tot locul lăzi umplute. Aceste se aşează în locuri deşerte aflătoare sub podeala vagonului, pe când lumina electrică se poate produce prin în-să-şi locomotiva, cu ajutorul unor mani-pulaţiuni speciale. In general acest sistem ajunge pentru primele două clase; pentru eele-l’alte două însă nu s’a îngrijit cum s'ar cuveni. Aci se impune o îmbunătăţire câf se poate de urgentă. Asta se poate zice şi despre orânduirea, care serveşte de a reţine razele solare. Ne mirăm cu ce nepăsare mare s’a urmat în această privinţă lăsând până nu de mult clasa IlI-a şi IV-a fără de perdele fereastră. Se află însă şi o altă parte a higieneî în tren, care in primul moment se sustrage vederei noastre, dar care e de o importanţă foarte mare, Când e vorbă de siguranţa circulaţiunei. Aceasta nu priveşte pe călători, ci pe personalul de serviciu, care e ataşat trenului. Grija pentru sănătatea acestuia e de mare necesitate, căci un personal de serviciu prea constrâns şi rău nutrit poate deveni o primejdie mare pentru viaţa călătorilor. Fie-care îmbunătăţire în această direcţiune va exercita îu-rîurirea sa în altă direcţiune, adecă în a-cea a siguranţei circulaţiunei. Afară de datoria ce ni se impune ca oameni, de a nu lăsa în voia timpului urât şi a vijelielor personalul conducător de tren, ar trebui dat preponderanţă punctului practic, care priveşte îmbrăcămintea şi nutrirea potrivită a amploiaţilor de diferite grade ocupaţi la serviciul drumurilor de fer. Aci însă încă mult e de făcut. Ar fi oare imposibil cu toată buna voinţă, de a se prevedea pe timpul călătoriei personalul de servicii! conform cerinţelor diferitelor anotimpuri, cu conserve-alimente, în special cu patroane de preparate concentrate de cafea, ceai şi bulion? In atare chip s’ar preveni în mod simţibil consumaţiunea alcoholulul în fiecare staţiune. Spesele în plus făcute s’ar echilibra cu diminuarea caşurilor de boli, care se nasc din causa enormelor aitera-ţiunl de stomac la personalul serviciului, ceea ce causează statului multe pagube. Aci poruncile omeniei se arată, ca în tot-d’a-una, de folos economic. S’a încercat ici colea de a se instala staţiuni de nu-trire şi de odihnă ; însă tocmai în această privinţă activitatea administraţiei drumurilor de fer lasă încă mult de dorit. Trebue însă să ne dedăm speranţei, că se vor găsi mijloace pentru înlăturarea acestor inconveniente recunoscute, după ce atenţiunea medicilor precum şi a funcţionarilor diriguitori, deja se ocupă de această ramura defectă a administraţiei drumurilor de fer. Dar călătorul nu e oare îndatorit de a contribui şi el pentru higiena sa proprie în tren pe timpul unui voiagiii ? Fără îndoială. Această datorie către sine însuşi nu e nici prea mare, nici prea greu de împlinit. Se poate resuma într’un singur cuvânt : moderaţiune. Să se evite, cât se poate, atât iarna cât şi vara consuma-ţiunile alcoholice. Aceasta e o normă pentru higiena călătorilor. Să se considere apoi la alegerea nutrimentelor solide, că pe timpul unei călătorii nu e dată ocasiu-nea de a se face o preumblare saii o mişcare oareşi care. Trebue deci ales mâncări pentru voiagiii, care sunt foarte uşor de digerat. Asemenea să se reducă la uu I minimum, fumatul. îmbrăcămintea să fie uşoară şi comodă. Ori-ce incomoditate, cu deosebire in îmbrăcămintea femească, se simte într’un mod foarte neplăcut pe timpul călătorii în tren. Aceste suni într’a-devăr nişte lucrări de puţină importanţă ce se înţeleg de la sine. Să ne întrebăm însă franş de câte ori se păcătueşte contra acestor lucruri banale de la sine de- , înţeles, cu deosebire de persoane, care s’ar revolta dacă le-am pune in rândul onmi-nilor fără minte. Şi aci călătorul poale contribui foarte mult la prevenirea de catastrofe şi nenorociri prin grija sa propria. Administraţia drumurilor de fer are de împlinit un număr foarte mare de datorii higienice cătră public. Şi călătorii de asemenea ati de urmat porunci anume ale higieneî, .dacă vor să se bucure de nn voiagiii fericit. trad. de A. Mallensky, Inginer Hassturt [Bavaria], Noembrie 1891. Dupe două-zecî de minute era pe piaţa Dauphine unde o aştepta Preavost. — O strângere de mână, micul meu August, ÎI spuse rîzind tânărul. — Atâta tot ? Spuse Maneta surizând. — Ce proastă eşti I tu ştii bine că bărbaţii nu se sărut. — Ce vesel eşti 1 — Bravo, am luat tot... am încasat. Ia ascultă : Şi Prevost îşi sună buzunarele înţesate cu piese de câte cinci franci. Nu râdeţî, pe vremea aceasta nucâţile de cinci franci erati ceva. .. Un om care eşea cu patru bucăţi de acestea—patru roţi de din dârăt, cum le numeati—să credea bogat...1 Cât ţin acum patru napoleoni I Oh 1 părinţii noştri 1... Braţ la braţ Prevost şi micul August— aceasta era numele pe care şi ’l lua Maneta când era îmbrăcată bărbăteşte—se duseră într’un restaurant din str. Saint-An-drâ-des-Arts. Când fură singuri într’un cabinet particular după-ce chelnerul Ie adusese mâncarea.... Maneta spuse : — Atunci, acum ai sfârşit tot ? — Tot, şi am pus mâna______ vroeati sâ mă facă se’mî las hârtiile la notar. — Dar nu le-ai lăsat ? — Nu sunt atât de prost, am luat tot şi ’i-am pus la noi. — Unde ? — Asta, asta nu să spune. — Bine... îţi cer ertare. Maneta făcu un gest de nemulţumire şi mâncă în tăcere. După vâte-va minute, în timpul cărora Ştir! teatrale Astă-seară la operă Traviata. * * * Mâine seară la Teatrul Naţional Ruy-Blas. *** Ut I î * -Lnnr la operă Pescatonl di perle. * * * Marţi la Teatru Naţional Ana-Rov şi Nebuniile Amoroase. Joui Phedra cu d-na Vermont-Ventura. Societatea Presei Convocare Toţi domnii membri al societăţeî Presei sunt rugaţi să bine-voiască a se întruni în localul societăţeî, str. Academiei, casa Steiner, Luni\ 2f Noembre curent la orele 8 seară. ORDINEA ZILEI: Comunicări. AdmisiunI de noul membri, Demisiunile din Comitet a d-lor D. Roco şi F. DamA COMITETUL : î>. A. Laurian, I. G-Bibicescn, G. C. Bacalbaşa, M. Mîno-vicl, G. G. Stefănescu, I. Neniţescu. INFORMATIUNI Azi probabil, cel puţin după cum s’a botărît erl, se va procede la a-legerea biurourilor Camerei şi Senatului. La Senat sunt doui candidaţi d. O. Boerescu din partea guvernului şi d. D. Sturza dm partea colectiviştilor. Concentraţii şi junimiştii numai ati candidat, de oare-ce guvernul a trimes la Paris pe d. N. Kreţulescu. Aşa el nu ştiti acum pentru cine să voteze, căci mal ales concentraţii nici nu vor să audă de d. Sturza ca candidat al opoziţiei întregi. E deci probabil că d. Boerescu se va alege fără multă vorbă, iar d. Sturza va avea veri o 25 de voturi. Ce ar da Mitiţâ Sturza să se' a-leagă şi apoi să se întâmple ce s’a întâmplat cu generalul Florescu... Paşte murgule.... observă pe dedesupt—cu căutătura pe care i-o cunoaştem—pe naivul ei amorezat, a-ceasta îi spuse: — Ce proastă eşti că te superi 1... am spus astea râzind. — Nu’mi place acest chip d’a rîde. — Pentru-ce, să vedem ? — Dacă mă ei drept o hoaţă ? — Dar, prostuţ’o, nu m’ai povăţuit tu să’mi depun banii, să nu’i ţin la mine şi nici să’i las la Devileneuve care ar putea să tripoteze cu ei. — Ştiti bine că asta nu mâ priveşte... am întrebat numai pentru ca să vorbim... asta nu-i un motiv ca să mă blesezL. să mă tratezi ca pe o hoaţă. Şi cu inima plină, înecată de lacrimi Manetta nu se mai putu stăpâni, plânse. Prevost să ridică, luă capul ei în mâinele sale şi ’i şterse lacriinele prin sărutări. — Nu plânge... mica mea Guguţă, nu plânge, pentru ca să rîdem, ’ţi-am spus aceasta... Am pus banii în... — Nu vroi să ştiu, întrerupse Manetta, dacă ’ţi-i va fura. — Ştiti bine că nu tu. — Nu, nu e frumos ce ’mi-ai spus. — Aide, nu mai plânge... îl spuse rî~ zând Prevost Văzend că Manetta ’şţ şterge ochii — Aşi prefera să mă omori mai bine, de cât să te văd plângând. (Va urma). H'-j. b ■ iw'.f- y -ooooo i-tfl l www.dacoromanica.ro LUPTA I). general G. Angli el eseu nu acceptă transferarea sa de la Craîova la Bucureşţi. In acect caz, d. general Fălcoianu va ocupa locul generalului Cernat. Astăzi la orele 8 dimineaţă s’a o-ficiat, la Bărăţie, un serviciti divin în amintirea Polonezilor căzuţi în revoluţia din 1831. * Aseară în Ospătăria Enache s’a întâmplat un scandal. Un anume Dimitriu, conductor, a dat mal multe palme unei vânzetoare de flori, absolut fără uicl un motiv. Lumea era revoltată de infamia acestui individ reti crescut. D. Judecător de instrucţie Maxim care se afla alături la o masă ajri-mes pe comisarul secţiei d. Lervio-dax care T-a coneus la secţie pe d. Dimitriu unde i s’a dresat cuvenitul proces-verbal. Când acest agresor nedemn a eşit din restaurant toată lumea ’l-a luat cu huideo. Ar fi trebuit aplicată şi o mal bună corecţiune acestor indivizi cari nu Cred de cât in bătae. * Iată numirele de prefecţi care se vor mal face peste câte-va zile de d. Lascar Catargiu. Serviciul telegrafic j ^]; ULTIME INFORMA Ţi! «(Agenţia românii). I (ţe a agţmiia pe alsacio-lorenl, este ■ j serviciul militar ; atunci după câte- 1 va generaţiunl nu va mal fi chestiunea alsacio-lorenă Delega- Vienă, 27 Noembre. ţia austriacă răspunzând unei chestiuni a d-lut Zallinger asupia papalităţii, contele Kalnoky a zis că Austro-Ungaria având în cea mal mare parte o populaţie catolică, doreşte ca Papa să-şl conserve posi-ţia sa ca şei al bisericeî catolice şi ca pacea să fie restabilită între papalitatea şi regatul Italiei. Pe de altă parte, Austro-Ungaria doreşte să trăiască în pace şi amiciţie şi în bune legături din toate punctele de vedere cu vecina sa Italia (aplause), încheiând cu ea un tractat de a-lianţă, care formează una din ba-sele politicei sale (aplause vil). Nu se poate atinge de problema ridicată de d. Zallinger fără a ataca sentimentele naţiune! italiene. Austro-Ungaria nu are nici un motiv şi nici o dorinţă de a ataca aceste sentimente (foarte bine). Contele Kalnoky nu poate să formuleze nici o conclusiune pentru că soluţiunea problemei nu s’a găsit încă (a-plause vil). Delegaţiunea a adoptat bugetul şi a emis un vot de încredere. Berlin, 27 Noembre.— Reichs- D. Verra va fi numit la Piteşti I Maltzann ministru de fi- ! naţională turburând ast-fel comerţul, ci d. Glogoveanu la Târgu-Jiu ' ’ nanţe a declarat că gestiunea 1890 j Politica Germană este, de almin--ljj i —1891 a dat un excedent de 5 I trele, în fericita situaţiune de a se Tratativele pentru estrădarea es Graniţa de la Est s’a deschis lu- , crătorilor străini în interesul agricul-turei. Cât despre pesimismul militar ce domneşte în Germania, d-nu de Caprivi zice că imperiul nu a avat nici odată generali aşa de capabili ca cel de azi şi nu este naţie care să aibă şanse mal favorabile înt’un viitor resbel cu germanii. Nu este cu neputinţă ca în cursul iernii viitoare guvernul să caute a se înţelege cu Reichstagul asupra cestiu-neî de a şti cum ar putea să se u-tiliseze creşterea populaţiunei spre a mări în mod succesiv forţele defensive ale Germaniei. Vorbind de dislocările trupelor ruseşti şi francese la graniţă, cancelarul a zis că Germauia şi Austro-Ungaria ah făcut cea ce trebuiati să facă; ele ah într’o întindere tot aşa de mare de teritoriti mal multe corpuri de armată de cât Rusia. Lumea se nelinişteşte că Rusia are un corn de armată aşa de aproape de graniţă.— Ziarele ar putea face mal bine de cât a nelinişti pe cititorii lor şi de a vetăma apărarea Bibliografie croculuî Kirschen, nu vor fi termic nate, de cât peste câte-va zile. Numai atunci se va putear cunoaşte rezultatul definitiv. Prefectul din Mehedinţi, maiorul Kivu va fi Înlocuit de d. Lascar Catargiu. Succesorul d lui IKivu se zice că va fi d. Urdăreanu fost prefect sub junimişti. * Curtea de CompturI a înapoiat ministerului financelor bugetele pe anii 1883, 1884 şi 1885, a căror gestiune n’a fost regulat încheiată. D. P. Grădişteanu va interpela Luni pe ministrul de rezbel, asupra faimoasei resoluţiunî luată de ofiţerii garnizoanei contra ziariştilor. n. Prefectul Pochidi n’are noroc. Numit la Muscel, nu va fi primit bine căci cetăţenii locali nu voesc de cât urţ prefect din localitate. Aceasta este cererea pe care a trămis’o d-luî Lascăr Catargiu. m Duminică d. m. la ora 6 societatea funcţionarilor comerciali va ţine o întrunire publică în sala Băilor Eforiei în favoarea repaosulul de Duminecă. Asupra repaosulul de Duminică camera de comerciti în şedinţa-I de alaltă seară a decis ca prăvăliile să fie închise toată ziua de Duminică esceptâudu-se cofetăriile, cafenelele şi farmaciile. Camera a prevăzut în proiect ca patronii să fie obligaţi să dea drumul lucrătorilor Sâmbătă la 5 după amiazî, spre a avea timp să se a-provizioneze pentru a doua zi. După o vie discuţiune s’a hotărât ca măcelăriile şi câi ciumele să fie şi ele închise Duminica. ic Ni se scrie din C.*Lung că advocatul statului neglijează cu desăvârşire procesele statului. Aşa la sfârşitul lunel Octombrie s’ati perdut mal multe procese în opoziţie din cauză că advocatul statului nu s’a prezentat. Cerem d-lul ministru de justiţie să ceroatece acest fapt. Y Mâine Duminecă 17 Noembrie este tragerea loteriei albaneze. Biletele se găsesc de vânzare la d-nu Marcu, casa de schimb (Hotel Continental) un bilet numai 70 bani, iar 5 bilete, diferite numere, costă numai 3 lei, cu care se poate câştiga 3|CQO lei. -r=’l$.T7T,- 1 milioane mărci. Trebue să ne aşteptăm că, în urma tractatelor de co- merţ exportul s’a mărit în cele d'ântâiti luni ale anului 1892, dar mai târzia veniturile vor scădea. Nu va fi nevoe de a emite un nod împrumut în cursul lunilor viitoare, de oare-ce casele Statului dispun de resurse suficiente. Se speră să se plaseze împrumutul în condi-ţiunî mal bune ca cel de 4 la sută. D. de Rickert, care a cerut cea mal mare economie în cheltuelile militare şi scăderea taxelor 'asupra grâurilor, d. de Caprivi ia cuvântul. El declară că nu se simte nici de cum obosit (aplause) şi că va rămâne la postul săti atât cât îl va place împăratului. Jurnaliştii nu vor ajunge a’l nelinişti; desfide să-l se probeze o inconvenienţă în politica străină; sinceritatea este adesea cel mal bun mijloc de politică. D. de Caprivi a zis că el a făcut parte din călătoria de la Narva şi că s’a întors cu convingerea că e-fectele ad fost minunate. Raporturile între cel doi suverani, cari rezultă din legăturile lor de amiciţie şi de rudenie sunt pe cât se poate de satisfăcătoare ; el nu ar zice-o dacă n’ar şti că rezultatele acestei călătorii nu ar fi satisfăcut şi pe cealaltă parte interesată. Cancelarul contestează în mod categoric că vizita flotei francese la Cronstadt să fi dat loc vre-unel nelinişti ; afară de asta el este cu desăvârşire convins că intenţiunile personale ale împăratului sunt cât se poate de paclnice. Astă zi nici un guvern nu vrea să provoace rezbelul; nici unul din ele nu posedă vr’o preponderanţă ast-fel în cât să vrea de bună-voie să întreprinză un rezbel. Cu cât un guvern este mal tare cu atât ÎI este mal uşor de a evita incidentele primejdioase şi domnu de Caprivi se bucură câ guvernul în Francia este aşa de tare ; evenimentele din Cronstad nu s'ar fi produs dacă Rusia n’ar fi fost convinsă că | există în Francia un guvern destul de tare, în care să se poată încredinţa. Situaţiunea a devenit acuma mal limpede, dar nu este nici un motiv de a se nelinişti. Nici o modificare nu s’a ivit în tripla-alianţă; pe de altă parte, un lucru care ec-sista de mult timp a devenit numai mal vizibil; nu trebue nici de cum să tragem de aci vr’o conclusiune neliniştitoare. Starea de pace armată va ţine încă mult timp; congresul păcii nu o va schimba întru nimic, dar e bine câ putea sprijini pe o bună armată şi la trebuinţă pe -toată naţiunea. — Pentru ce această politică nu ar putea să se ocrotească în ori-ce caz demnitatea şi prestigiul Germaniei.— (aplause). D. de Caprivi a anunţat depunerea în a doua septămână din Decembre a tractatelor de comerţ. Paris, 27 Noembrie.—„Figaro" este urmărit pentru că a deschis o subscripţie în favoarea Monseniorului Gouthe-Soulard. Radicalii, d-nil Goblet, Rockroy, Sarrien, Peytral şi Millerand publică un program care cere reforma im-positelor, regularea raporturilor între Stat şi Biserică şi proecte în favoarea lucrătorilor. EDIŢIA II* _ Corpurile L egiuitoare Camera Şedinţa de la 16 Noembre i8gi Şedinţa se deschide la ora 1.20, sub pre-şedinţa d-luî I. Roznovanu. Presenţî 123 d-nî deputaţi. Se citeşte sumarul şedinţei precedente şi se aprobă. D. preşedinte Boznovann anunţă că la ordinea zilei e alegerea biurouluî. D. EnaeovicI din consideraţiunea că mal mulţi deputaţi absentează, propune ca alegerea să se amâne pe Luni. Propunerea se primeşte şi şedinţa se ridică. SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 16 Noembrie i8gi. Şedinţa se deschide la ora 2 suhtpreşe-dinţa d-luî A. Brăiloi. Prezenţi 95 senatori. Se fac formalităţile obişnuite. Preşedintele pofteşte pe senatori la vot. D. P. S. Aurelian. La ce vot d-lor 7 Daţi bilete. Nici nu ştim de ce e vorba. Preşedintele. Alegerea preşedintelui. Voci din Opoziţie. Daţi bilete. D. Al. Florescu începe să le dea biletr cu numele d-luî G. Boerescu (râsete). Votul urmează cu apel nominal. Rezultatul votului : VotantI 98 Bilete albe 41 C. Boerescu 57. Gând d. G. Boerescu a întrunit majoritatea, Filipacbe Corlătescu deputatul cunoscut de la Prahova a început să aplaude, dar a rămas singur. Gât trebue să fi regretat că n’a avut la spate băeţi! de la Ploieşti. Se proclamă preşedinte d. C. Boerescu. D. Boerescu urcându-se la fotoliul de preşedinte spune că alegerea sa de astă-dată are o mare însemnătate. Ea dovedeşte că partidul liberal-conservator e fericit că interesele generale ale acestui partid au triumfat faţă de interesele personale ale indivizilor. Este ştiut că progresarea regimului par- serviciul militar obligatoriii întăreşte • ţamentar este în raport direct cu progre-pretutindenl la popoarele dorinţele \ sul partidelor. Acestea fiind şi ideile d-sale, paclnice. Tractatul anglo-german constată că posesiunile germane din Africa Orientală au o valoare de 10 ori mal mare de cât posesiunile -ngleze. I Suprimarea m&suril paşapoartelor { în Alsaeia-Lorena a fost conside- promite că va fi ca prezident absolut imparţial (apl. pe băncile majorităţel). La ora 3 fără un sfert şedinţa se suspendă pentru a se consfătui Senatorii în privinţa alegerel vice-preşedinţilor. ‘ -----— -raStsT- Ca demonstraţie în contra întrunirilor de la Hotel de France şi de la băile Eforiei, d. L. Catargiu a luat azi dejunul împreună cu d. Verii eseu la bufetul Camerei. Aceşti doul leaderî înainte de ora 12 se aflaa la Cameră. Deputaţii conservatori discutai! foarte mult a-ceastă întrevedere misterioasă. ic La ora 1 s’a ţinut la Cameră un consilia de miniştri ,pentru a lua o hotărîre definitivă asupra alegerel preşedintelui Camerei. . V Toţi miniştrii şi o mnlţime de deputaţi eraţi azi la Senat. D. Vernescu împărţea la sărutări în toate părţile. K. K. Lascar asvârlea la ochiade piezişe, iar d. Vericeanu să plimba sfios pe la colţurile băncel ministeriale. In ultimul moment colectiviştii vă-zind cţi nu pot atrage nici un vot pentru Mitiţă Sturza, s’au hotărât să voteze alb, fiind-că junimiştii şi parte din concentraţi hotărâseră acelaşi lucru. Rezultatul votului a fost: 57 voturi pentru d. C. Boerescu şi 41 bilete albe. . ». Membrii societăţii cooperative de credit şi de economii „Speranţa" vor ţine Duminecă, 17 curent, ora 2 d. a. o Adunare generală în localul Cameril de Comerciti. D. general Florescu, preşedintele consiliului, a avut astăzi o lungă întrevorbire cu regele. D. Braţu a primit prefectura judeţului Ialomiţa. întregul aparat administrativ al judeţului va fi schimbat. A& Ştirea dată de un confrate că d. colonel Gorjan a luat în posesiune comanda regimentului 21 de dorobanţi, este neesactă. * Să spune că la Camera s’a amânat alegerea biurouluî fiind-că d nil Vernescu şi Catargiu nu s’ati înţeles încă asupra alegerel vice-preşedinţilor. In 'privinţa preşedintelui învoiala s’a făcut. Tot d. Roznovanu este cel ales. u O comisiune de 3 ofiţeri superiori din artilerie va pleca Marţi la Stayer spre a supravegbia şi face recepţia celor 5000 de arme cu repetiţie, pe care ministrul de rezbel le-a comandat. * D. general Lahovari, ministru de rezbel, a declarat într’un cerc că în curând se va retrage spre a lua comandamentul marelui stat major al armatei. * Săptămâna viitoare va apare la librăria Soce» drama Zulnia Hâncu a simpaticului deputat de Roman, d. V. G. Morţun. La 1 Decembre încep în toată ţara operaţiunile de recrutare. Ele vor dura până la 15 Ianuarie, iar contingentul va fi chemat în două serii, una la 15 Februarie şi alta la 1 Maiti. Deputaţii VernescanI sunt din no ti convocaţi pentru astă-seară la şeful lor acasă. La întrunirea de erl seară, n’a luat parte de cât un număr restrâns de partizani. * D. Lascar CatargiQ. a primit astăzi o nouă delegaţiune de conservatori concentraţi care l’a rugat să ia conducerea partidului. Intr’o întrevorbire pe care parte din această delegaţiune a avut’o cu d. general Florescu, acesta a declarat că nu vede pentru ce ar lăsa locul d-lul Catargiti, când prevede că guvernul cum este format va putea să aibă majoritate în Cameră. Cât priveşte pe d. Catargiti, domnia sa a răspuns comisiunel să aibă răbdare. —----—33•---------— lU A*1'»__________ DICŢIONAR de Â&firâpolegis şi de Medicină Legală de Zamfir Filotti Doctor îa Drept.—Avocat Lucrare foarte importantă şi trebuitoare fie-căruî magistrat sau avocat din pricina progresului antropologiei criminale şi a me-dieinel legale din ultimii ani. Va eşi în luna Ianuarie 1892 în : 25 exemplare numerotate la tipar ediţie de lux foarte îngrijită 10 lei, Acest Dragii) nu se va pune îh vânzare, fiind reservat sub-scriitorilor, Prjmele zece exemplare sunt deja sub-scrise. 175 exemplare ediţie îngrijită pe hârtie satinată, 5 lei exemplarul. Din acest tiragiu se va pune în vânzare numai examplarele rămase ne sub-scrise. Sub-scrierile se primesc la autor în Galaţi, până la 15 Noembre 1891. Aii apărut de curend : Cartea de citire pentru clasa III primară de d-r Barbu Constanti-nescu, preţul 1 leti şi Carte de citire pentru clasa IV primară de acelaşi autor preţul 1,40 lai Curs complect de Istoria Universală prelucrată pentru liceul Superior, de Petra Răşcann, profesor la universitatea din Iaşi. A apărut volumul I, cuprinzând: Istoria Orientului. Deposit ia librăria Naţională Maximo-vîci şi Alexa, laşi. A apărut: Cursul de exerciţii gra-măticale pentru limba latină cu întrebări, regule sintactice si vocabu-lariti de d. Gr. C. Bou, Director şi profesor de limbile Română şi Latină la gimnaziul Alexandru-cel-Bun din Iaşi. Cartea d-lul Bou împlinind un gol simţit, o recomandăm tutulor d-lor profesori. G. S. Cristofor Profesor de dreptul comercial la şcoala de comerţ AVOCAT Galaţi, strada Mavramol, No. 137 LIPSĂ DE NUTREŢ1 o Aceste maşini de tăiat pae, fen, coceni, etc. se întrebuinţează cu mare folos în timpuri ca cele. prezente unde e lipsă de nutreţ : Se găseşte în toate mărimele pentru mâna, manegiu şi vapor la depozitele de maşini ale casei : W. STAADECKER Bucureşti str Smârdan, No. 8. Brăila Bulev. Guza, No. 79. Craîova str. Madona Dudu, No. 20. Doctor I. Kiriac Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi syphilitice de la 5—-6, strada Prmâverel 38. Dr. Ştefan OlQhQmsskj Dă consul raţiuni pentru boale Interne, sifilitice şi în special pentru boale de stomac şi nervoase, 5—7 p. m. — Calea Moşilor 83 — Boalele Sifilitice Neputinţa Bărbătească Vindecă după cele mal nuoi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 21 de ani. Specialist în boalele lumeşti. Or. THOR Strada Emigratu No. 1 intrarea NUMAI prin strada Sf. Voivozi. Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara. Loc rezervat pentru aşteptare. De închiriat ^daefrumos mo- dan No. 23. I o a n Adaiîi Licenţiat în drept, fost magistrat în timp de şeapte ani. Advocat Casele d-nei Şardm, Botoşani. bilată, strada Sâr- i , -jh " --T, ■’> *________________________________ www.dacoromanica.ro LUPTA TIPOGRAFIA BXJ C UEBSC1 PASAI.! JL .BANDEI NAŢIONALE» (CASELE CARAGHEORGHEVICB) REGISTRE, ADRESE, COMPTURŢ CIRCULARI, etc. Ziare, Reviste, Afişe, Publicaţiuni; Broşuri, invitaţiuni, Cărţi de vizită SI TOT FELUL DE IMPRIMATE ATENUATOARE DE ACEASTA ARTA --- SE EFECTUEAZĂ PROMPT SI CU PRETURI FOARTE MODERATE -------- '10 UI R Care hârtie de ţigare este cea mal bună ? e®8 îasmmit.'siYiiiBSBS La această întrebare prea importantă pentru ori-co fumător de ţigări s’a răspuns deja în modu cel mal neîndoios. Nn e o reclamă deşartă, ci un fapt constatat de autorităţi ştiinţifice de primu rang în baza unor analize comparative a diverselor hârtii de ţigări mal bune, ce sunt în comerţ, ca hârtiile de ţigări ORICE CONTRAfACERE A ACESUi HÂRTII se va urmări conform EESEiU BtPOSt SDD.6 IN FRANCE tr« CtlRANGf H ')!) U< I jr C £ no mo ai o®yy Les dernieres Şi „DOROBANŢUL din fabrica BRAUNSTEIN FRERES în Parin 65 Boulevărd ExelmanS este hârtia de ţigări cea mal uşoară şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilit aceasta deja, între alţî, de dr. Pohl, profesor la academia tehnică din Viena, dr. Liebermann, profesor şi director al institutului chimic din Budapesta, o \ fii?osts6D.G««iwwc£ iriffîRAata M analisă comparată făcută în Iulie 1877 de dr. Soyl'a, pro- v———---m muuDKTWN ratare wan fesor de igienă la universitatea germană, după puncte de extra rm Oecnxcaaaa vedere noi igienice, a dat de asemenea rezultatu cel mai strălucit, că hârtia «e ţigară „Lcs dernieres Cartouches* şi „Dorobanţul" sunt cu 28—74% mai uşoare şi că dau fumului cu 28—77 % mal pnţine elemente streine, de cât cele-l’alte hârtii examinate; acelaş rezultat minunat s’a con-( stafcat şi in laboratoriele chimice din Paris, Petersburg, Moscova, Cliarkow, Odesa, Varşovia, Kiew şi Bucureşti. 'j Este dar în interesu orl-cărul fumător, care ţine la sănătatea sa, să se ferească a se servi de ori-ce hârtie în loc să’şl aleagă pe aceea care a fost constatată de către toate autorităţile chimicale, de cea mal igienică Veritabilă este np-mal hârtia, a cărei etichetă este egală cu desemnu tipărit aci şi poartă firma Braunstein Freres. Pentru vinzarea hârtiilor sale de ţigări fabrica a înfiinţat pentru Romania un depou în Iaşi sub Firma FratH braunstein SINGURI FABRICANTi Paris BRAUNSTEIN, FRERES iu m ^ % «6 CURELE PIELE DE si de BtTMBAC HI ? TABLE, BtC, garantaţi. Prima calitate englezească. TOATE ARTICOLELE DE FURTUNI TABLE, RONDELE Furtuni de cânepă.—Asbest.—^Manometre.—Sticle penti'u nivel de apă.—Bumbac pentru şters.— Untatori. Robinete pentru conducte de apă \ Otto Harnisch j BUCUREŞTI ..................: . ________________________________ TIS !7 mu 41,—Strada Academiei, —41 vis a-vie de Ministerul de Interne. Siropul D"‘"Zed al e ca basa Godeina si Tolu; el inlocueste Pasta Zeă si poate fi intrebuintat pentru a indulci ceaiurile si laptele copiilor seu bol navilor. In contra irritatiunilor peptului * si ak pulmonilor, a tusselor învechite, bronchitelor, tusselor magaresoi, catarrhelor, insomnielor, etc. j 'A Ooale Secrete!!! Cel mal b un antîblenoragic CAPSULF sr...H1 Nici unul din antiblenoragicele existente până, acum, au împlinesce cele douS condiţiunl indispensabile, de asimilare repede, şi a nu irita traectul intestinal. Modul cu totul special şi noti după care sunt preparate, aceste Capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacul; ast-fel că convin jţutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noii medicament vindică în scurt timp complect şi radical, scursorî (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi, cât la femei, precum Blenorea, poala albă, etc. — Preţul unei Cutii 4. lei. Asoiact cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Santalina. — Preţul unul flacon 2 lei 50 bani. DEPOSIT GENERAL : Farmacia „la Coroana de oţel“ Mi- i hail Stoenescu, strada Mihaî Vodă Nr. 55, Bucurescî şi In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat în contra unul mandat poştal. Să se observe cu rigurozitate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care cutie şi flacon. o* PARIS, 22, RUE DROUOT ei Phel> SE ÎNSĂRCINEAZĂ CO : XHSTÂLATIUHI DU mC.&L 2IIBX CEHTBALD desistemu lcel mal perfecţionat, cu preţuri moderate Peste 50 instalaţiunî efectuate funcţionează în mod satisfăcător. Deviso şi planuri se fac gratis. ADOLF SALO MO A FABRICA: Strada Vultur, 20. DEPOSITUL : Strada Doamnei, No. 14. m m -fllII'l&IEl 0râ>, IU » DEPCSITE IN PROVINCIE IN IAŞI, la d. Jacques DavidovicI, Str. Lăpuşneanu, 37. „ BRĂILA la d. I. C. Marcus, Str. Braşoveni No. 39. „ GALAŢI, la d. I. C. Marcus Str. Domnească No. 63. „ CRAIOVA la d. Petrache Andreescu, Str. Lipscani No. 25. „ CONSTANŢA la d-nil Fraţii Navon. „ T. MĂGURELE la d. Iosef Focşaner. muo; r\ MUŞTAR IN TOI Cel mal bun Revulsiv Indispensabil în Familii CEREŢÎSEMNĂTURA: Se vinde in Fariţiacii !miiiin«miiwi«iii!iR„.r.........._............ iiiiiiininn!inii:iii]iii|imi:miuinmnmfiimnbninniniiMinmTi u....— ..........-................ .-—...........................sjvrmramintnr.i:n:imnnr 1 r 11 RIT.hi 11 if = _ v.iiiiiinirniiraimiiii ihiiNiiniiMnuiUHiKiiiunrtiin „DEALUL ZORILOR^ , DEPOU DE VINURI ŞI COGNEACURI INDIGENE M Bucureşti, 107, CALEA VICTORIEI, 107, Bucureşti. Sub firma de «DEALUL ZORILOR» am înfiinţat o casă cu §X" un considerabil depozit de Vinuri vechi albe şi negre Pre {Jf cum şi Cognacurl de diferite specie şi qualităţi indigene j5C Produse proprii ale mele şi sunt in posiţiune de a con- f jC f cura în mod avantagios, atât în qualitate cât şi în preţ, fX /X cu orl-ce produse similare indigene şi streine. IX ţj Comandele din provincie se primesc şi se efectuiază prempt fjf py prin biuroul casei din Bucurescî. fjf ţf Serviciul de distqibuţiune în Capitală se face la domiciliu Ml în butelii, care bute ii se reprimesc gole pe preţul de 25 bani. | Xi Se trimete după cerere Preferi Curente gratis Şi tXI /A franco la domiciliu. X| Iar pentru orî-ce alte informaţiuni, a Se adresa la biuroul Jîj casei nostre din Bucureşti, Calea Victoriei, 107, dirigiat de |0 d’nu H- Berger. o CARLOVA iagaziiiuî este înciais Duminica. fx l#i XI m i^CXXXXXXXXiXXXiXXXf IXXiXXiiXiiXX!^SXXiliiw!lilHij!^| cs»B2isa»M»,llltu,!n»uiuuniiniiimm)«miiu^*ui|memi||imuiui«uiinMFiumr:nuiiinniJ)»iu»imm«niuuiiHum«*iiuniUitiuuuHiiiiiiwmm|iiui;wijni»^^V ^LuiuAiuiiuiimuimuiuumiiiimuuiuauiisiUMnimaimHtUBHMiiiiiiiumiio^uiiiMAiHBiHJiurîmuniniuuHmiiniiUBiinirnhij^,,,^^,^ IU 3R Afli da QllPPOC învenţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor SîfS ARSE fraţi, sS ud nill uc uUuuDk medici inventori, Rue de I’Arbre-Sec, 46, la PARIS, pentru vindecarea radicală a Hernielori(vătămâturelor). Până aci, banda-m giele n’au fost decât nişce simple apparate pentru a conţine herniele; . Doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a -- vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire nici durere şi assigură vindecarea radicală în scurt timp. fel % ** Simplu 30 fr. — Dublu SO fr. însoţit de instrucţiune. *- im CEREŢI NUMAI •'mei oDOi 9tfl tăît , 0*i oia i«a -ou I ‘110 ' Ort Ibsk f \|l! t Se găsesce la principalele magasine de Confiserie şi Băcănie. -9089 tlIRi oii ” 1) .rIT'7 Ţiijfoţ’i'afia, L*JPTA Pasagiul Bănceî Naţionale IAU-. “,< 1’! "0<1* 1 1BV ’ . ii www.dacoromamca.ro