A.NLL. Tin -No 1555 EDIŢIA A DOUA "■———■«—■1 ii^i» ■ LUNI 4, MARŢI 5 NOEMBRIE 1891 ABONAMENTE î ;iN ŢARI Pn aii...............................40 lei Şeasi ifCini . 20 „ Trai hm!......................... 10 „ Pentru ÎB?SţRtorl pa un ft» . 30 , IN STRiSlNfiTATE £Jo *?i............................. 50 lei Şe&se luni ......................... 25 „ Trei luni ...........................15 „ NUMERUL 15 BANI ANUNC1URI: Po pagina III 30 litere corpul 7.-1 leii lini' „ IV , „ • • • 25 bani „ Itiwrţij şi reclaias „ „ ... 2 lei a Pentru simnciurl a se adresa: Iu România la „Agenţia Havas“. îu Fntncia, Italia, Austro - Ungaria şi Angli?: 1* Agenţia Havas, 8, Place de la Bourae, Pari*, presam şi la *ucur*aLele el. UN NUSWER VECHIU 50 BANI REDACŢIA: Pasaglul „Bănceî Naţionale® (Casele Karagheroghevicî) ADMINISTRAŢIA: Pasaglul „Bănceî Naţionale" (Casele Karaglieorghevicl) EH Remanierea InformaţiuiiI exterioare: Discursul luî Kalnoky Reformele în învăţământ: Proectele d-luî Pom Răscoală ţărănilor din Rusia Manii inocente Belgia Orientului Ecourile zilei Cronica Capitalei Din Râmnicu Sărat Ştiri teatrale Ştiri telegrafice Femeia Ucigaşe RENIANIAREA f Iar şefii conservatori, d-nil Flo-1 eseu şi Catargiu, a admi3 principiul d-luî Vernescu şi s’a supus cerinţelor sale, sacrificând ambiţiile legitime ale partizanilor lor^ Îndepărtându’şî un grup conservator — concentraţii — care venea la eî, dând un motiv maî mult junimiştilor pentru a’î denunţa ca falşi conservatori. Victoria d -luî Vernescu este mare, căci a distrus legenda partidului conservator, a dat o lovitură de moarte ideeî conservatoare, înlocuind’o cu o ideie hibridă, ermafro-dită, în care liberalismul intră pentru o egală parte. Conservatei^ ar trebui deci să plece capul şi să scoboare glasul, căci şefii lor aîi recunoscut că un minister pur conservator nu este cu putinţă, ci numai hultuit cu un puternic virus de provenienţă streină. Nenorocirea d-luî Vernescu este că nu are în jurul seh oamenî capabili, oameni de marcă. Dacă d. Vernescu ar poseda un stat major de oamenî de valoare, nu ar trece mult şi (eaderiî conserva- D. Vernescu a eşit şi de astă dată victorios, iar criza ministerială s’a terminat, cel puţin pentru moment, în avantagiul săli. Acest sfirşit trebue | torî, cu bătrânul diV să amărască tare pe conservatori, pe p^reă de pe scena politică, partidul purii conservatori, partizani sah ne-partizanî aî d luî Cartargiu, considerat ca simbolul conservatismului. Şi în adevăr, atî de ce să fie a- ţele. Ei sunt sacrificaţi pe toată linia, în folosul unor intruşi şi iu- numele unul principia pe care îl detes-tează. Aşa,! partizanii d-luî Catargiu, cari sperau ca să capete ministeriele vacante şi să întărească elementul conservator pur în cabinet, ba care împingeau credinţa până a spera că vor vedea pe şeful lor prim-minis-tru, sunt nevoiţi să recunoască o tristă realitate. Alţi conservatori — concentraţii—cari nădăjduiau că vor putea găsi în criza actuală o ocazie de a reintra în partid, nimicind sad reducând influenţa d-luî Vernescu, trebuesc, în momentele acestea, să fie foarte furioşi pentru dureroasa lor decepţiune. In fine, ramura cea mal conservatoare— junimiştii — cari de trei ani duc o înverşunată campanie în contra elementului disparat, reprezentat prin d. Vernescu, în partid al conservator, trebue de asemenea să nu fie de loc satisfăcută şi foare jignită în amorul propria. Şi toate aceste umiliri suferite de partidul conservator, cine ’i le in-fflge ? Şi în numele cărui principia ? I Ie inflige o mână de- oameni, â-devăraţî intruşi în sânul partidului, oameni cari se păzesc de a se întitula conservatori, iar repetatele înfrângeri le sunt făcute în numele principiului liberal şi al liberalismului!... Oroare!.,, Da, aşa este. Mal cu seamă în a-ceastă din urmă criză, d. Vernescu a pus franc chestia de liberali şi conservatori în sânul cabinetului şi â pretins ca locuri egale să se dea elementului liberal din partidul li-beral-conservator. In numele acestui principia, ministru de finanţe a recunoscut aflarea legitimă a d-luî Poni în cabinet, în numele acestui prin-cipid a susţinut intrarea d-lul Bla-remberg, în numele acestui principia ’şl-a susţinut pe d. Vericeanu. Criza a avut un caracter mult may grav, pentru partidul liberal-conservator, de cât s’a crezut. Căci a fost pusă în joc desfacerea luî în două, descompunerea în liberali de o parte şi conservatori de cea-l’altă. D. Vernescu a pus această chestie cu toată claritatea posibilă, aşa ca să nu mal fie pentru nimenea cea maî mică confuzie in prezent şt în viitor. conservator pui ar deveni o veche legendă. Din nefericire, cum am zis, d. Vernescu nu posedp un ast-fel de stat mărâţî conservatorii de toate nuan- maj0I. ba nu p,,sedă un singur om de valoare. Nevoit să lucreze eu oameni şi le-mente de mina a treia, evident că toate sforţările şi victoriele sale să întorc în contra sa. In adevăr, este absolut ridieul ca să înloeueştî ped. Izvoranu prin d. Vericeanu, după cum a fost grotesc lucru ca să pună în fruntea instrucţiei pe Ghedem Teo-dorescu. Cu nulităţi nu poţi învinge partidul conservator, în sânul căruia se află oameni de o reală valoare. De aceea, cu toată victoria d-luî Vernescu, eh nu ezit de a zice că, mal de grabă sad mal târzi ii, el va fi bătut şi învins, şi va fi nevoit să Informaţii exterioare Discursul lui ilalnoF:y Yiena, 14 Noembie. - Coatele Kalnoky şi mat mulţi miniştrii aut asistat la şedinţa de azi a comisiuneî delegaţiuneî ungureşti petil.ru afacerile străine. S’aă pus diferite întrebări contelui Kalnoky. Raportorul Falk a întrebat : Pentru caii molive şi din iniţiativa o&reî puteri s’a re-înoit tripla alianţă cu Jjault maî înainte de expirarea eî'? Tralatţjl între cei 3 a-liaţî suferit-a oare vr’o modificare esenţială ? Recunoaşterea prinţului Bulgariei s’a apropiat maî mult ifftul acesta de cât anul trecut ? S’au îmbunătăţit raporturile cu Serbia1? D. Falk menţionând svonul după care România ar avea de gând să se lege cu tripla alianţă relevează faptul că Regele Garol n’a trecut de loc prin Viena la întoarcerea sa, el dofcŞşte a avea infor-maţiunî exaete asupra raporturile Austro-Ungarieî cu România. Cere în sfârşit infor-maţiunî asupra caracterului convenţiunel ruso-turceşti relative la Dardanele, motivele pentru cari Austro-Ungaria a aprobat acestă convenţiune şl opiniunea ministrului asupre călătoriei d-luî de Giers la Paris. D. de Kalnoky răspunde că afacerile din Orient joacă un rol foarte^ însemnat în a-lianţele Austro-Ungare; Interesele Italiei sunt mal mult spre Mediterană de cât în ţările Balcanice, dar având în vedere starea actuală de lucruri interesele nu pot fi separate şi se poate spune că interesele A-ustro-Ungarieî sunt ideatice cu ale Italiei. De aceea această dif urmă putere urmăreşte în Orient aceiaş1 politică conservatoare ca Austro-Ungaris. Ministrul a privit cu încredere întrevederea d-luî de Giers cu d. di Ruâufi şi a consideră ea necesară şi •avairtagioasă, el cm1'pe d. de Giers Wa. un om de Stat foarte moderat; eră interes ca să câştige prin contactul cu d. diRudini, convingerea că Italia are aceleaşi tendinţe ca cel-l’alţi membrii ai triplei-alianţe şi că scopul eî este exclusiv şpacînic. D. Kalnoky crede a şti foarte exact ceea ce s’a discutat între cei doi oamenî de Stat, pentru că, naturalminte, miniştrii triplei alianţe îşi comunică reciproc incidentele cele maî însemnate. El poate da asigurarea că e pe deplin de acord pentru ceea ce s’a discutat în ‘ întrevedere şi pentru resultatele acestei întrevederi. Ministrul declară în urmă că priveşte situaţiunea politică în acelaşi chip ca d-niî di Rudini şi Salisbury. Dacă guvernul austriac ar crede primejdia de răsboiu, ar fi presintat un buget cu totul altu de cât acela ce s’a depus. Alianţele curat defensive ale Austro tine a populaţiuneî sale. Se manifestează * acolo şi în privinţa Austro-Ungarieî o schimbare favorăbilă. Crizele ministeriale sau de partide nu ating relaţiunile cu Austro-Ungaria cari sunt mereu amicale. Tot ast-fel sunt cu cabinetul actual şi nu se vor schimba, se speră, cu cabinetele actuale. Găsim, a zis ministrul, o garanţie preţioasă în domnia regelui Garol, căruia revine cea maî mare parte din merit îu desvoltarea Statului român în cursul celor 25 de ani de domnie. Speranţa că România va urma în viitor a-ceaşî direcţiune ca până acum, este cu a-tât maî întemeiată cu cât acest stat urmăreşte, ca şi Austro-Ungaria, o politică conservatoare, bazată pe menţinerea păcii şi pe starea de lucruri stabilită prin dreptul public în peninsula Balcanică. tiune de învăţământ special secţiunea respectivă se va pronunţa. * * * lat Ziarul «Przeglond» din Lem-berg primeşte din Varşovia următoarele : Grupuri de ţărani, înarmaţi cu furci şi topoare, pustiesc şi omoară prin provinciile bântuite de foamete. Mai înulte mii de lucrători de la linia Cursk-Vorones şi Moscova - Vijninovgorod aă părăsit munca şi s’au organizat în bande, atăcând trenurile de marfă, fără să întîmpine nici o resistenţă. Proprietarii mari nu îndrăs-nesc să-şi părăsească castelurile şi sunt într’o adevărată stare de & igdM Guvernatorii, în raporturile lor oficiale, constată că ast-fel de stări anarchice n’au mai domnit în Rusia de pe vremea faimosului lugaciow, ale cărui cruzimi au îngrozit lumea. Pe cale administrativă mai multe sute de persoane aă fost deja deportate în Siberia. Autorităţile se tem că în a-ceastă mişcare periculoasă se vor amesteca şi anarchiştii şi atunci ar fi o răscoală generală cu caracter politic. rupă dualismul politic. Fără un stat- Ungariei, încheiate în scopul de a menţine major nu poţi face nimic. a" r1at ln^'- p nfil'mis 11 Dacă junimiştii ah putut să ia puterea şi să o ţină cu onoare, câtva timp, măcar că nu aveah nici un ecoh în ţară, aceasta să datoreşte faptului că ah posedat un stat-ma-jor prezentabil. Dacă colectiviştii sunt după mine perduţl, cu toţi partizanii ce posed şi cu tot tărăboiul ce’l fac, cauza este că nu mal ah un stat ruajor capabil, ci statul lor major, afară de câte-va excepţii, este compus din tot felul de lichele, din tot felul de mediocrităţi, din tot soiul de fanatici ridiculî. Gruparea d-lul Vernescu ’şî-a dat măsura valoare! sale când în curs numai de câte-va luni a făcut să treacă la minister seria de: Izvo-ranu-Ghedem-Vericeanu. Ori ce comentarii sunt de prisos. Un singur om de valoare a câştigat ministerul, acela este d. Bla-remberg. Intrarea luî în cabinet compensează lipsa d-luî Alex. Lahovari, de şi d. Blaremberg nu este conservator, ci liberal, ceea ee e o slăbiciune pentru un minister conservator. Acum să aşteptăm spre a vedea dacă Camerile ratifică această combinaţie ministerială. <3-_ 3?-A-T>3"Cr_ 3 pacea, au dat probele lor; e decî permis a se conchide că unirea puterilor centrale va contribui la menţinerea păcii şi în viitor. Corniţele Kalnoky confirmă reînoirea a-lianţeî cu Italia ; această reînoire înainte de scadenţa tratatului este consecinţa naturală a importanţei speciale a acestui tratat. Cei trei aliaţi aii fost unanimi a recunoaşte că alianţa a dat dovezile sale că continuarea eî era de dorit peutru părţile contractante precum şi pentru pacea Europei şi că reînoirea trebuia să se facă în-nainle de expirare, decî nu era nevoie de nici o iniţiativă particulară. Toate împrejurările fiind cumpănite în-ir’un mod serios în timpul încheiăreî alianţei, nu era decî necesar de a se întroduce modificări esenţiale în momentul reinoireî; cele 3 puteri au fost din contra de acord că nu trebuia să se ia angajamente nuoî. Raporturile cu Germania nu s’aă modificat, dacă se poate exprima ast-fel pentru nişte relaţiunî şi legaturi cari merg mereu strângându-se. In timpul negocierilor din urmă între miniştrii celor trei puteri, o deplină înţelegere şi o încredere desăvârşită s’a manifestat; cât pentru emoţiunea ce s’a manifestat maî deunăzi în opiniunea publică, ministrul face să reiasă sensibili-litatea epoceî noastre, pasiunea publicului pfentru ştirile de sensaţie şi tendinţa presei a satisface această trebuinţă a epoceî. Vizita flotei franceze la Gronstadt trebue să fie privită din acelaş punct de vedere ; primirea nu ar fi fost ast-fel, dacă nu s’ar fi avut conştiinţă de unirea strânsă a intere,‘.elor reciproce. Ministrul nu împărtăşeşte părerea că evenimentele din Cronstadt au produs o mare alterare Iu afacerile din Europa. Scopul politicei orientale este de a se a-sigura tuturor Statelor Balcanice liheră des-voltare în limitele tratatului de la Berlin şi de a favoriza pe cât se poate prosperitatea lor, pentru ca. să se ridice la nivelul celor l’alte State cultivate şi să se a-proprig de familia naţiunilor occidentale. Romi m» a- fa.e-.ut §ân| actfm cele m»' mari" prag -ese, poate d;u cauza ogigme; ia- mveţ D. ministru de instrucţie va prezintă Camerei trei proecte şi anume: 1. ) Proiect pentru organizarea ad-ministraţiunel centrale. 2. ) Clădirile şcolare în comunele rurale. 3. ) Reforma lege! instrucţiei. Iată câte-va detalii asupra acestor proiecte: Se vor înfiinţa doue direcţiuni în minister, una pentru învăţământul primar urban şi rural şi şcoalele normale respective, şi alta pentru învăţământul secundar şi superior şi şcoalele speciale. Bine înţeles, afară de direcţiunea cultelor. Ţara va fi împărţită într’un număr de circomseripţil şcolare, cu câte un inspector sah douî, cu sub-inspec-tor şi revizor şcolar. Condiţii riguroase de admisibilitate se vor cere pentru acest personal. Alegerea per soanelor va fi ast-fel că un revizor şcolar va putea fi înaintat gradat până la inspector. Latitudine mare se va da inspectorilor, în ceea-ce priv eşte concediile, suplinirile, etc. In privinţa consiliului permanent şi a consiliului general, se desfiinţează consiliul permanent sub forma sa actuală şi se înlocueşte printr’o delega-ţiune permanentă a conciliului general, cu atribuţii determinate consultative. Consiliul general va fi Recrutat altmintrelea şi va fi împărţit în mal iitâţb.e; aşa că pentn fiecare ces. Cu privire la clădirile şcolare. Pentru a se putea determina numărul şcoalelor de clădit precum şi distanţa între ele, ministerul instrucţiune! a trebuit să se dedea la o lucrare statistică foarte complicată şi grea, cam pe următoarele baze : Ş’a făcut o statistică, după actele stărel civile din. întreaga, ţară, de numărul copiilor de ambele sexe, trecându-se în acea statistică chiar copil morţi şi acel cari s’ah mutat din localitate, având adnotaţi! speciale fie-care. Din aceştia s’ah ec-stras copil în vârstă de a urma la şcoală. S’a măsurat cu exactitate distanţa între diferitele cătune ale a-celeiaşî comune, precum şi distanţele dintre comune pentru a se putea şti unde să se ridice clădirile şcolare, aşa că distanţa intre o şcoală şi. alta să fie asţ fel în cât copil din diferite comune şi cătune să aibă în apropiere câte o şcoală. Iată cam pe ce norme ministrul de instrucţie se va baza pentru a înfiinţa şcoli. Orî-ce cătună care va avea mal mult de patru-zecî de copiT va poseda o şcoală. Comunele sau cătunele cari vor avea între patru-zecî şi opt-zecl de copil vor avea un învăţător: Şcoalele cari vor âVeâ între 80—120 de copil; vor avea doi învăţători; iar când comuna va poseda 180 de copil, atunci se vor înfiinţa douS şcoli una de bâeţl şi alta de fete. Această lucrare a ministerului, care pste deja dată la imprimat, este de cea mal mare însemnătate, căci în ea se vede oglindă vie a lipsei -cu desăvârşire de cultură, ds şcoli şi de învăţământ a populaţiei noastre rurale. Aşa, este destul să dăm un exemplu: Intr’o comuni din judeţul Buzăh sunt 252 de copil în vârstă de a urma la şcoală şi anume 151 de băeţl şi 101 de fete. In acea comună este o singură şcoală, ctâte este frecuentâtă de 16 băeţl şi o fată. îndată ce va apare această importantă lucrare, ne vom ochpa de ea. - —asse----------- J Ml Manii inocente Liberalil-conşerv.atorI sunt numai de cinci luni la putere şi totuşi revendică pentru dânşii meritul de a fi creat armata. Nici maî mult nici maî puţin. Aceasta e una din maniile inocente ale politicianilbr, una din satis'acţiunile lor scumpe care le- este indispensabilă pentru suportarea greutăţilor zilnice. (Partidele politice ar trebui chiar să creeze, fie-care, câte un catechizm cu întrebări şi cu rospunsurl, pentru na îl partizanilor şi pentru trebuinţele propagandei. In aoest catechizm ar trebui să figureze, neapărat, următoarele cestiunî: Intr. Cine a creat Statul Român ? Rcsp. — Partidul liberal conservator; de exemplu. Intr. — Cine a Introdus maî In-tâiu agricultura în ţară? Resp. — Partidul liberal-naţional şi cu dl. Brătianu. Intr.—Cine contribue la înmulţirea populaţiuneî în România? Resp.—Toţi venerabilii fruntaşi aî partidului liberal-conaervator, pre-eum d-nil Lasear Catargiu, general Florescu, Crîsoscc4eh, etc. etc. www.dacoromanica.ro LUPTA Un asemenea catechizm n'ar fi prea îndepărtat de laudele pe care ’şi le aduc vechile partide, din potrivă, el n’ar fi, în multe puncte, de cât foarte slab faţă cu realitatea. 8ă dâm numai un exemplu. România, oficiosul actualului cabinet, a făcut un mare progres asupra tuturor oficioaselor de până în zilele noastre, aşa că dânsa a început să revendice pentru partidul s8&, nu numai aceea-ce s’a făcut, dar încă şi acele îmbunătăţiri ce speră că se vor face în viitor. Nu e glumă de loc. Intr’un articol de alaltăerl, vorbind de progresele făcute în armată, oficioasa spune: „De când partidul liberal-conservator e la cârmă, armata a realizat mari progrese; astfel, înarmat cu puşca cu repetiţie, cu repetiţie Mauser, şi cu praful de puşcă—B. N. G. sad alte litere— ea este un scut puternic pentru ţară, etc. etc.w Acestea sunt slave negre scrise pe hârtie oare-cum albă. El bine, pentru lămurirea cititorilor, trebue să spunem că până în prezent comisiunea însărcinată cu examinarea diferitelor puşcl cu repetiţie şi a prafului fără fum, nici nu şi-a terminat încă lucrarea, iar armata noastră n’are până acuma nici o puşcă de acest soia. Prin urmare, unde ati visat cel de la România o armată română înarmată cu puşca Mauser şi cu praful B. n. a? Poate eă, după ce comisiunea şi-o îndeplini sarcina, arma recomandată să fie puşca Mauser — şi nici nu ne îndoim de aceasta, pe câtă vreme aceiaşi puşcă figurează şi în armata Germană — dar cine ştie ce se poate întâmpla până atunci! Până atunci se poate foarte bine întâmpla ca ministerul să cadă de la cârmă şi un, alt partid să ’î ia focul. In cazul acesta cum rfemân cu pimele împodobitoare ? Cum rămâne cu lauda rematură? In privinţa prafului de puşcă iarăşi ^nu se ştie nimic. Este adevărat că o telegramă a „Agenţiei Ha vas “ vestea că cotaisiunea ar fi adoptat puşca Mauser şi praful francez. Dar faptul nu este exact şi, chiar dacă ar fi, am dori sâ ştim în ce chip îşi va putea procura guvernul român praf franţuzesc din cel autentic, din cel cu care se slujeşte armata franceză, pe câtă vreme secretul seh nu este încă cunoscut? Rbmâne, deci, stabilii că domnii de la „România“ ah avut rara in-spiraţiune de a se lăuda cu atâtea faţite mari, cari ah şă se petreacă în viitorul îndepărtat. Precum am mal spus, acesta ’i un mare progres, acesta ’l o adevărată sfărâmare a nesuferitelor tradiţii. Acum înţelegem noi, cât. de mult s’a democratizat partidul conservator, de când a devenit liberal-conservator. Pe când aristocraţii, boeril cel ruginiţi, aveaţi obiceiul fiă se laude numai v.ch strămoşii lor, îharu conservatori, pe cari ’l-ah altoit şi ’i-ah — FOIŢĂ ZIARULUI ,,LUPTA« — i J i m i'şnţp nil d / > 3 fkm li tu îoxH nfjsnrra .e-m filo’ , FemeiaUcigaşe DE A LEXIS BOUVIER i nu i Io kOTso-exî x j! -u O*? I 1 ir î li'U9%|fîl a **'» Asasinatul din str. Neuve-Sainte-Genevieve. a i.rrr it1 o of ii ... f Casa Crimei (Urmare) -Q. Atunci agentul să sculă şi după ce a-chită ee ereâ de plată, se îndreptă spre str. Neuve-Saint-Genevieve. Erea la rece paşi d^ casa crimei, şi nu descoperise încă nimic, când, la c prăvălie cu înfăţişare sărăcăcioasă, văzu ■ Despy, cârciumar. Javal vru să se uite în cârciumă, dar erea iarnă, uşa erea închisă şi apărată de indiscreţi prin nişte perdele cn carouri roşii şi albe. El intră dec! şi âşezându-se la masă cât putu mai aproape de contuar, încercă să desehiză vprba cu stăpânul prăvăliei. Lucrul nu erea greu, căci după câte-va minute Despy stând în faţa Iul Javal îl povestea crima descoperită de dimineaţă. democratizat d-nii Ilarion, Gbedem Teodoresscu şi Vericeanu, ah început să se laude numai ca urmaşii şi încă, pentru ca democratizarea să fie şi mal ciudată, ah început să se laude cu nişte urmaşi cari nu srah născut încă. „Un partid care merge înainte ru poate sta pe loc“, precum ar zsae marele bărbat de stat Jean de la Obor.. Belgia Orientului Citim în Secolul din Craiova : De câte ori nu s’a citit prin ziare acest clişeu anost, şi la câte comparaţiunî, paralele, declamaţiunl, comentarii geografico-istorice n’a dat loc, de a lungul coloanelor searbede! noastre ziaristici, „Belgia Orientului !* Acel care a dotat pe publiciştii români cu acest termen de comparaţie, fără sens, fără cel mal mic raport cu realitate^ lucrurilor, trist cadoh a făcut stilisticei noastre politice. Belgia Orientului? Cum? Ce fel ^ Dar poziţie geografică, istorie, ethnografiă, stare politică, economică, socială, tendinţe, moravuri, totul, absolut totul, interzice orj-ce paralel, fie cel mal hazardat, între Belgia şi România. Nimic nu probează mal mult ignoranţa şi superficialitatea întregeî generaţii care ne a precedat, de cât astă nepotrivită com-paraţiuhe, care se prelasează in literatura politică a celor din urmă decenii. Bărbaţii noştri! politici, cari drept erudiţie se mulţumeau cu cele citite prin cărţile goale de idei, pline de o vorbăreaţă declamatorie, ale Iul Edgard Quinet, Michelet, La-martine, etc. ’şl aruncau ochiu pe o hartă geografică, vedeau că Belgia e mică, că are mal acelaşi număr de locuitori, că e pusă între Franţa şi Germania, apoi, numai de cât, logicei lor copilăreşti, minţi necultivate, comparaţia se impunea. Un studiu mal intim, mal adânc erau în absolută imposibilitate de a ’l face. In-tr’tln rând alţi bărbaţi politici, mal liberali, mal democratici după părerile lor, începuseră o altă serie de metafore, având drept obiect Elveţia. Această din urmă era şi mal falşă. Dacă însă acest din urmă clişeu-for-mulă n’ar fi rămas de cât ca o simplă figură de stil, n’am avea, în cele din urmă nimic de obiectat. Dar nu ; acel cari quin-tesenţiau capetele politice ale vechii generaţii, intre 60 şi 66, au avut îutr’un moment, din nenorocire, în puterea lor, un fel de quasi—dictatura de la 11 Fe-bruari 66 până ia 11 Maiu 66. Dânşi ati profitat de astă ocaziune, logici cu el înoişl, conform credinţei lor, următori clişeului „Belgia Orintulul*, ca să ne doteze cu constituţia §i instituţiile Belgiane, cu censul şi colegiile electorale, cari au adus viaţa şi moravurile noastre politice în starea mizerabilă în care le vedem Mult ne-a costat pe noi „Belgia orientului* şi mult ne va costa încă, până vom putea asvârli haina incomodă cu care ne-a vesmântal. Ar trebui un întreg studiu, studiu ce nu să potrivesce cu cadrul unul ziar, asupra acestei cestiunl. Sperăm că se va găsi un publicist român După ce umplu paharul cârciumarulul, Javal ’l deşertă pe al său, plescăni de trei ori din limbă. — Ei I ce mal spui de vinul ăsta ? zise eârciumarul. — Foarte bun.... foarte bun! — El, sărmanul răposat... Iul îl plăcea. — II cunoştea! bine pe Boysson ? — Dacă ’l cunoşteam !... dar erea unul din cel mal buni clienţi al mei, şi prieten ’ bietul om I D-na Despy, o femee drăguţă şi tinerică ca de 30 de ani, se învârtea în jurul mesei, arzând de dorinţă d’a sta şi a flecări puţin despre victimă, amicul el? — Ce soiu de om erea Boysson ? — E ! un băiat bun, om cum se cade.. ! care râdea mereu... tobă de earte şi straşnic blestemat. — Nu' să culca pe aiurea câte-o dată ? — El, bietul bătrân!... nici o dată domnule. Avea o viaţă regulată ca un ceasornic. Fusese popă. Venea în toate serile la opt ceasuri. Sugeam câte-va sticle din vinul ăsta... după ee goleam patru sau cinci se ducea acasă... A doua zi regulat la 11 ceasuri, periat, văxuit, întinerit şi curat, trecea pe dinaintea prăvăliei... Al fi putut să’ţl regulezi ceasornicu... Când ’l vedea-î ereau tocmai 11 ore... Bietul om ! — Dar ce prieteni avea ? — Prietenii Iul, n’avea... eream noi. — Trăia singur ? — Tot-d’a-una.. La acest din urmă cuvânt al soţului său doamna Despy sâ rezemă pe umărul Iul şi zise cu vocea sa cea mai drăgălaşe : — El, nu şi în vremea din urmă şmi- j i cui med. • care să întreprindă această lucrare. D. Panu, care a distrus multe alte legende, d-sa, ziaritul de merit care a făcut şcoală şi a | reformat gazetăria noastră, căzută în declamaţie demagogică, este indicat pentru o ast-fel de operă. Noi ne vom mulţumi, de o cam dată, să schiţăm pe scurt cauzele de absolută nea-şemănare intre Belgia şi România. Să lăsăm la o parte întreaga dezvoltare istorică a Ţărilor de jos, a Provinciilor U-nile, a Brabantulul; apoi lupta de clase, cu un caracter cu totul altul de cât la noi, şi să luăm Relgia contimporană, aşa cum o găsim noi. Belgia e aşezată pe Escaut, un rîu secundar ; iar noi suntem stăpâni pe partea cea mal frumoasă, a celui mal mare şi important fluviu din Europa, Danubiul, ale cărui guri sunt în posesia noastră. Rinul eonturnează Belgia ; acest rîu e în deplina posesie, fără părtaş, a unei singure puteri: Germania. Numai gurile Rinului, absolut fără nici o valoare comercială ori strategică, sunt în posesia unei alte ţări; Holanda. Prin urmare, ori ce paralel bazat pe situaţia geografică, ori ce comparaţie a Dări ubiulul cu Rhinu, n’are nici un sens. Portul Anvers, are o mare importanţă comercială pentru o a treia mare putere, Anglia, nu pentru Franţa ori Germania care ’şî-ar disputa Belgia. Precum Austria şi Rusia ’şî dispută, eventual, România. Aceasta din punctul de vedere geografic. Ethnologieesce comparaţia e şi mal nepotrivită. Aproape exact jumătate din populaţia Belgiei e de rasă şi limbă franceză : pătura dominantă, politicianil au cultura şi limba franceză, drept cultură şi limbă oficială. Iutr’o epocă foarte interesantă pentru istoria Belgiei, această ţară a fost sub dominaţia Franţei şi la 1830 s’a revoltat sub inspiraţia, conducerea Franţiel şi, în mare parte, cu gândul de a se incorpora acestei naţiuni. Azi chiar partidele înaintate, democratice, mal ales cel republican, nutresc veleităţi galofile. Acest lucru e natural. Pe Belgian! nu ‘I sperie tocmai mult o reuniune cu Franţa. Schimbul, neasemănarea, diferenţa nu ar fi atât de revoltătoare pentru naţiunea ^elgiană. Inehipuiţi-vă însă să noi vom fi îfighiţiţl de Unguri sau IMhs-call I Până la cele mal adânci sentimente şi mal intime fibre patriotice şi sociale ale noastre ar fi atinse. Cu noi ar dispărea e naţiune, un popor, o ţară, o limbă, o rasă cu totul diferite de vecinii seî. Aceasta din punctul de vedere ethnografic. Din punctul de vedere economic şi social suntem la antipozii Belgianilor. Aci e di-ferinţa esenţială, adâncă, abisul care desparte societatea românească de cea belgiană, şi cari face ori ce comparaţie între orga-nizmele celor două ţări absolut imposibile. Dar vom continua. M. N. Sfeulescu. Ecourile zilei Din Capitală Societatea studenţilor în medicina Veterinară în prima şedinţă după aniversarea ţinută a ales biroul său compus din d-nil : Cartianu preşed. Ath. Gorben şi Moldovanu vice-preş. D. lonescu şi Dion. Demetrescu secretari, G. Ştefănescu bioliotecar, D. I. Ah I — Da! da I aşa este, zise Despy, dar lucrul n’are nici o însemnătate, erea nepotul său. — Vă rog, doamnă, luaţi loc; domnul Despy vă va da voe să ciocniţi cu nul. — O I domnule, sunteţi prea bun, eu nu beau vin nici o dată. — Aveţi de sigur liquerurl pentru d-ne ? — In adevăr, nu pot să vă refuz. — Domnul ţine să no încurajeze negoţul, zise Despy râzând. — Ţin mal ales la plăcerea de a ciocni cu doamna. Doamna Despy ceru un pahar de cireşe cu rachiu şi luă loc lângă soţul săli. — Spuneaţi, reluă Javal, că nennrocitul trăia cu nepotul său? — O, numai de foarte puţin timp, d. Despy v’a spus adineauri, că d. Gabriel venea în toate serile la noi. — Gabriel ? — Da! zise eâr.ciumarul; aşa ’î- ziceam noi d-luî Boysson. — Da I înţeleg ; urmaţi doamnă. — Nu ne vorbise nici o dată de nepotul său, când la..... 17, mi se pare..... într’o Marţi, da, la 17, veni uu tânăr, să ceară două sticle de cidru in contul d-luî Gabriel. Eă nu ştiam cine era acel tînăr, ba o mărturisise chiar, că lucrul mă intriga foarte mult, când, în seara aceea bietul oni veni după obiceiu... Era însoţit tot de fiUisonul cela, cu care consumă în acea seară o sticlă de vin. Iţi aduci aminte Despy, că în seara aceea ’ini-a zis el : — Doamnă Despy vă prezint pe nepotul meii. Pâzeşte-te bine, este un ştrengar 1 care nu se teme de femeile frumoase... » Sitaru casier, iar în comisiunea de verificare s a ales d-nil Aîexandrescu, Ţânţă-reanu, D. Buzencbi, Comâneanu şi Za-voianu. Din Districte Furtună. Şease locuitori din comuna Casapchioî, plasa Babadag, judeţul Tulcea în noaptea de 16—17 Octombre a. c., pe când transportau în balta comunei Cara-nasuf, din zisa plasă, un număr de 260 ol, precum şi 50 vite mari cornute, aiî fost apucaţi pe câmp de furtună; parledinvite ! aii murit de asprimea acelei furtuni, iar parte s’a înecat în baltă. * * * îneeat. In ziua de 17 Octombre a. c. pe la orele 6 seara, locuitorul Vasile Cio-banu, din comuna Strunga, judeţul Roman venind din ţarină cu căruţa cu strujenî şi trecând pe drumul ce merge pe ezetura iazului de la Brătuleştî spre Fedeleşenî, raionul acelei comune, boii, cari erau însetaţi, au tras la apă şi s’a dus Cu căruţa cu tot în iaz; numitul Cioban sărind din car pe d’inainte spre a opri boii, a căzut şi s’â prins cu picioarele în crucea căruţei şi cu capul la îoată, cufundându-se în apă, aşa că, până să sară alţi locuitori ca să ’l scoată, s’a înecat. * * * Arsă. In ziua de 19 Octombre a. c., copila Catinca, fiica iul Neculai Tataru, din comuna Răchitoasa, judeţul Tecuciu, în etate de 4 ani, în lipsa părinţilor el de acasă, apropiindu-se de foc ’şî-a aprins hainele de pe ea arzând aşa de grav că, a doua zi, numita copilă a încetat din viaţă Di fi străinătate Fuga unei engleze. LaNarberth (Galles) fata cea mal mare a unul ofiţer englez a fugit cu vizitiul tatălui său. D-şoara ajunsese Ia majorat. Vizitul părăsise servieinl cu câte-va zile mai înainte şi fata plecă cu el, dar mama sa reuşi s’o găsească şi ea trebui să se întoarcă acasă. Cu toate acestea în timpul nopţeî ea reuşi să scape din nou şi fugi iarăşi cu vizitiul care o aştepta eu o birje. * * * Contrabandă eu Teloeipedul. La frontiere Franco-Belgiană s’a prins un veloci- pedist care făcea contrabandă de spirt. El introducea spirt punându-1 în caueiucul ve-locipedulul. Cronica Capitalei I Azi din colţuri depărtate Da prin ţară rînd pe rind Cronici ne sosesc măi frate Tot în rime sbîrnâitid, Ce ne spune verzi ş’uscate De alegeri tot de sol... De „Conserve înmurate* De belele, de nevoi... Din Ploeştî ne scrie „Gheorghe“ „Cascabelou dîn Bârlad; „De la Huşi „Baba Evdochia* Mâine, poimâinî: Stan şiVlad... „Tutova* şi „De ia Prut* In Lupta au apărut.., Iac’aşa mereu măi frate, Ne sosesc cu şic de tot Cronici late şi umflate Mal cu haz cum nu socot; Numai pe la noi fârtate Cronici nu-s şi mal nimic De cât proză, proză-s toate... Azi respunz ca bun amic : II Bucureştiul este mare Slavă domnului, el are Animale de tot soi... Şi catâri ba chiar şi bol... E bogat, dar astea-s fruntea — Eu, am început să râd, căci bietul băiat, avea un aer sfios şi abia îndrăsnea să se uite la mine, şi ’î ziseiu rîzând bărbatului meu : — Despy, poţi să dormi liniştit, de ’mî ar trece prih gând să mă las furată de ăsta, ar trebui să aducă eu singur trăsura. Asta îl făcu pe d. Gabriel să rîdă, şi ’mî zise : — Aşteptaţi puţin, abia vine din provincie, dar se va desghefa el iute. D-na Despy reluă cu aceste cuvinte : — A doua zi, era Ia 20. Văzul pe nepotul reposatulul trecând pe dinaintea noastră eram în pragul tuşeî, şi atunci ’mî schimbai cu totul ideile asupra Iul ; în locul aerului celui sfios şi îngăimat pe care ’l avusese mal înainte, mă privi aşa de lung că m’am roşit şi am intrat în prăvălie zăpăcită. Când îl spusei seara unchiului său, el păru foarte vesel, şi ’mî zise : — ’Ţi-am spus de mal înainte. — Tot în aceiaşi fi ne anunţă că nepotul seu pleacă a doua zi la Ivry, unde se ducea să stea două zile la o mătuşe a iul. — Dar ce soiu de om era acest nepot ? întrebă Javal cu cotul pe masă, cu bărbia în palma mâneî, cu ochiul strălucitor, căutând să citească pînă în sufletul femeeî. — EI apoi, un băiat plăcut, înalt, între 18 şi 19 ani... — Cinci picioare, trei degite, zise Despy mă pricep în astea, la recrutaţie eram măsurător.,. -- Plăcut la faţă, urmă d-na Despy, mulţumită că putea să vorbească de tînăr. cu nasul drept şi delicat... — Drept, drept... ceva ridicat, rectifică Despy. | Ia să trecem numai puntea : Ia te uită şoricei Şi reptile şi căţel... E bogat oraşul nostru, Azi cetate-I!... nu c’al vostru 1 ....Astea cresc tot pe divan Şi sporesc din an în an, La palat e turmă ’ntreagă Ce aparte să coşteargă Toţi să ’ncearcă la ciolan : Ceartă, ghionturî pe ciolan 1 III E drăguţ oraşul nostru, Cronicari, hei, nu c’al vostru ! Azi el are Buligal Şi Tram-Care şi tramwai Ca’n Paris pe legea mea Pe la colţuri şi cişmea... Pache le-a făcut pe toate: Naşul spală, naşul rade... Are... are chiar §i turn Zdraifăl la obor, cum spun... Filtruri d’apă şi sacale... Şi mal câte, câte ale... Dar cascade, ce frumoase ! Dar Fânt&nc luminoase I Da electrica, n’am spus Aici pomina s’a dus ! Şi băltoace in mahalale De te vîră ’n alte boale ! Şi să ştiţi de azi noroade Pacht; le-a făcut pe toate ! 1 IV Ci-că, astă-zl pe la noi Mal există şi eroi: U n Brătescu-beţivescu Şi un altul I. StăneSfU, Bătăuşi de felul lor Ce l'alegeri sprinteni sbor ; Gel d’întâl la primărie Val, de spaimă lumea-I ştie. Cei din urrnă-î dipotat Cârciumar şi oin de stat!.. Şi-un bulgar zis : Ciuciu Penciu — Tuca glava neamă vienciu— Dipotat, electoral Un vărzar, un fost hamal !>.. La alegeri comunale Un Brătescu ’ţî ese ’n cale : — Să votaţi mă pe ciocoi, Că apoi... e vai de voii/ U'nde-1 vezi scuipând prin dinţî Şi ’njurând numai de sfinţi : Fâ-I pe plac numai de câta... Căci la mir îţi dă cu bâta U Val 1 „Ce timpuri, ce moravuri 1* „Toate-s yechî* şitoate-sfleacurl\ V Dar să treeem mal departe „Ordinea de zi* iqă| frate Şă vedeţi cum e ia noi, Nu aşa bre, ca la voi ; Reformaţi, ba chiar reforme Es pe rînd grămezi enorme Tot mişto şi tot de sol Ticluite de ciocoi 1 Ce minune ! dar să ştiţi Toţi ciocoil-s parveniţi!!... Dar să ne vedem de cale Să cătăm şi mal la vale : VI Mibtaril-s la putere Slujbl civile ah mă vere, Ba la Poşte, prefectură... Şi cum bat... cum mal înjură Ofiţerii, başî-buzuciî, Vorbă fie, ce cu turcii S’ah bătut, acum se bate Şi cu presa, zău măi frate! VII Cojocaru, un soldat D’un Zadic odată a dat In cămaşe... la amantă, — Slujnicufă ştii picantă — Şi atunci ofiţeraşul A mâncat zău papricaşul Şi’ncă cum... de la soldat, lusă azi e condamnat I ? I „Munca-I silnică pe viaţă“ Iar Zadic gustă dulceaţă I — Da, dar aşa de puţin I Ochii mici strălucitori şi blânzi, ochi tâlhăreşti cum se zice, o guriţă mică, rumenă şi fragedă. Faţa palidă, cea-ce este foarte distins d-le Despy. Despy era roşu ca un mac. El să uită Ia Javal strângând din umeri... Insă Javal nu-J văzu; el ’şl stenografi^ în creer semnalmentele nepQtuluî;, D-na Despy urmă : — Un pâr delicat ca mătasea, sprâncene castanii la fel cu părul. Gene lungi, cari se resfrângeau la vârf.... Aşa de tânăr, vă închipuiţi că n’are barbă, câte-va fire de păr la colţurile buzei de sus... şi astea toate, ştiţi, într’o înfăţişare blândă, naivă, linguşitoare, cu o privire piezişe... el, tâlharul, multe capete trebue să mal întoarcă I Despy tot strângea din umeri zânbind de milă; sfârşi zicând lui Javal; — Femeile astea Dumnezeule !... Adevărul adevărat iată-1: Un mucos, care vrea să ’şl dea aere de bărbat şi care are aerul de cea-ce esfe, de un prost... Acunţa veni rîndul d-nel Despy săstringă din uiperl. E ! dacă bărbatnl său ar fi citit în ochii el 1... Javal însă citise; de aceea el abătu discuţia, zicând : — Şi cum e îmbrăcat? — O ! tot-d’a-una foarte elegant. Vel vedea: redingotă albăstrie, jiletca albă cu musculiţe, pantaloni cenuşii, botfoii şi o pălăriuţă rotundă pe care o poartă ştrengăreşte ca un bonet. (Va urma) ---------------r; www.dacoromamca.ro Ia de astea-s pe la noi, „5*ak“ ministru-! de războiul VIII Gi-că, se vorbeşte nene De un cârd încoa de vreme Gâ ciocoiul Lahovari Pache si chiar Sachelari O să intre’n minister : „Au cap tare ca de fer! Dar mai este unul „Gună* Care fulgeră şi tună Susţinând pe Eancovache Stă la cIonf cu Lascarache... Catargii, Verniscanii Şi Pachiştii, mitocani! Concentraţii, liberali!.... Val, ce ceartă.... ca hamali! 1 Şi-unde puî pe „ Conservaţi* Care strig Remaniaţi !!*?!“ IX Se vorbeşte d’o-a ianţă Triplă....’triplă.... gogoneată.... Azi de Carol şi ciocoi Plăsmuită la nemţoî; Să ne tragă şi pe sfoară Să ne vândă biata ţară I Până când acestea coane1, „Mult răbda-vai tu ţăirane ! ?.. Ba la graniţa nemţească începu azi să oprească „Lupta*, Doamne, ce prostie O curată barbarie 1 Asta’nseamnf libertate? Val, noroade subjugate I Când vărs-aveţî voi urgia Scuturându-vă slavia ! /' Xj Az! sosi şi-ai nostru rege Cu nepotu-î. . . pe-a mea lege Ge primire, ce urale! Ce cântărî.... ce osanalei P’or! ce drum pe or! ce cale : Steaguri, muzici, masalale.... Sus ţinute de soldaţi Şi-aî luî Pache amploaiaţi, Jac şi Pachel.... Ge primire! O curată linguşire !! 1 Iar Brătescu-beţivescu Lângă Toma şi Lerescu Un discurs de beţivan Rosti nene pe divan.... Tiii 1 că fuse bre o zarvă De se duse vestea’n slavă 1 Dar ia să-! lăsăm în pace ! ? Azi ce vor eî aia face !... Să-i lăsăm dar până mâine Tac, rrţi-e teanţă.;.. bîta vine.... Iată dar cum e p’aici, ,Olevoal“ dar drag! amic!! 31 Octombre 1891 Elrir. -------------------------- Ştiri teatrale Astă seară Luni se cântă de trupa de Operă MepMstofeles mare operă în 6 acte. Ge! ce doresc s’o audă să se grăbească a ’ş! lua bilete, cea maî mare parte fiind deja vlndute. Direcţia a luat măsuri ca lumina să fie aprinsă şi în timpul când se joacă. * * * In curând debutul noului tenor angajat de d. Serghiadi, d. Colii. * * * Trupa dramatică repetă Phedra de Ra-cine. Săptămâna aceasta se vor juca Ruy-Blas Ana Rop, Nebuniile Amoroase şi Ion Rodeanu. ———*-----~ ■ Din Râm ni cu Sărat milelor ce ii cad în mână. Surprins în o zi în exerciţiul cinstitei sale meserii a mâncat o straşnică bătaie. Banii câştigaţi în acest mod îi risipeşte în orgi! şi destrăbălări prin localurile cela maî rău reputate. In momentele ce îi maî remân libere din această demnă ocupaţie ’şi făureşte cores- de administraţie şi guarzii de artilerie, cari, precum se ştie, nu sunt incazarmaţt să n’aibă voe să circule după ceasurile 8 seara fără a avea bilet de voe. * , l7 , r D. Iacob Negruzzi, director al Convor- pondenţile sale plătite cu care împodobeşte j bmlor Literare, a adreaat foştilor si ae- coloanele „ oinţei aţionale. ! iualilor săi colaboratori următoarea scri- Incepand colectivist ca toate lepădăturile sociale devenise junimist din interes, astă-zî însă, când aceştia au perdut bugetul, s’a reîntors la matcă, unde îl cheamă origina şi caracterul său stricat, scontând asupra viitorului. O dată şi pentru ultima oară, m’am o-cupat de acest individ, numai spre a arăta opiniunei publice! din ce sorginte pornesc insultele şi calomniele, ce apar zilnic în „Voinţa Naţională,* Ia adresa diferiţilor cetăţeni din Râmnicul-Sărat, care răspund microbului autor prin cel maî profund dispreţ. Ion soare Ni se trimite următoarele din Râmnicu-Sărat: In ziarul „Voinţa Naţională* de la 29 corent un brravi al condeiului, sub masca anonimului, insultă şi calomniează în stil colectivist maî mulţi cetăţeni onorabili din Râmnicul Sărat. Nu am intenţiunea să intru în polemică cu oameni cari au perdut de mult noţiunea scrupulului g a cinstei. Cred însă că este bine să se ştie de opiniunea publică imparţială cine este individul care de două Iun! depune aproape zilnic noroiul calomnie! în coloanele organului marelui partid colectivist, sub titlul corespondenţă din Râmnicul Sărat, Autorul acestora este Vasile Cristofo-reanu. Acest lip bolnav, posedînd ca instrucţie fondamentalâ clasele primare, urmate la şcoala cumnatului său Alex. Poppescu-Ţu-ţuianu (cunoscut destul de bine publicului prin pungăşiele sale) de la care a învăţat toate deprinderile rele şi urmând şcoala progresului, elevul & sili sâ fie superior profesorului; isprăvind clasele primare, încercă maî întâi de a învăţa medicina unde ajunse până la gradul de sub-hirurg la spitalul din Râmnicul-Sărat, de unde a fost isgonît fiind că a pus amanet inşii u-mentefe spitalului pentru băutură, apoi a plecat în Italia unde după multă trudă, şi cu câte sacrificii D-zeu ştie? a obţinut una din cunoscutele diplome de complezenţă „Bună pentru Orient* cu care s’a înscris aci ca advocat. Această profesie însă este de formă; căci ^devărata sa profesiune, în urma studiului aproiondat a consumaţiunei precioaseî plan-taţiuuî, ta stc^racşuţuî fjoa jj' £ „scoale! gj^-muluf său hEofesoi este, foatel de carp, pe eare Io fti&miaşsa m i sBiesHfc «sâ Redacţia şi administraţia ziarului „Lupta®4 şi Tipografia „Lupta4® s’a mutat de Sft. Dumitru în casele Karagheorgheviciţ Pasa-giul Bancel Naţionale. Iată reconstruirea noului cabinet : General Fior eseu, preşedinte de consiliu fără portofoliu. Las car Catargiu, ministru de interne. G. Vernescu, ministru de finanţe. Domnul meii, In curând Convorbirile Literare vor îndeplini 25sde ani de existenţă. Spre serbarea acestui eveniment, subscrisul director al Revistei doreşte să scoată un număr jubilar tipărit cu deosebită îngrijire. Acest numer va coprinde atât articole ale [ autorilor îu viaţa ce aii tipărit vre-| odată ceva în Convorbirile Lite-| rare, cât şi scrieri inedite sau măcar | retipăriri din toţi colaboratorii re-ţ visteî cari ati murit. In acest scop ve rog să binevoiţi a ’mî trimete un articol ori vre o poezie sad chiar numai o mac-simă sad sentinţă cu subscrierea d-voastră. Numerul jubilar având să iasă la 1 Martie 1892, trebue neapărat să posed toate scrierile ce ’I sunt destinate cel mult până la 1 Ianuarie viitor, căci altminteri nu ’mî void putea da seamă de întinderea şi forma ce va avea publicaţia proec-tată. In speranţă că veţi primi cu simpatie propunerea mea, Ve rog, şă P. Pont, ministru de culte şi bine-voiţi a ’ml respunde dacă po-instrucţiune ; • j aştepta scrierea cerută şi să fiţi în- C. Exarcu, ministru al aface- credinţat de consideraţia mea deo-rilor străine’, _ _ sebită. C. v OlăneSCU, ministru al lucră- Director „Convorbirilor Literare* rilor publice ; I. C. Negruzzi. . B. . Blaremberg, ministru al \ B“ş«’ gJZ^1891 justiţiei; Al Vemceanu, ministru al do-menielor; General Lahovari, ministru de rezboiii. m Erî la ora ŢI V2 noii miniştrii, d-nii N. Blaremberg şi Vericeanu, ati depus jurământul la palat. După aceasta s’a ţinut un consi-lid de miniştrii supt preşedinţa regelui. iC D. Misail, secretarul general al ministerului domenielor, nu va demisiona în urma dorinţei ce a-a exprimat noul ministru d. Vericeanu, de a’şî păstra funcţiunea. Astăzi sad mâine regele va semna decretul pentru numirea d-luî G. Cananâti ca prefect al judeţului Do-rohoid. ic In viitorul consiliu de miniştrii se va lua o hotărâre asupra mişcării prefectorale care trebuia sa se facă încă din luna trecută. & D. Ilariu Isvoranu va fi ales, se zice vice-preşedinte al Camerei, în locul d-luî Vericeanu. Concursul pentru ocuparea catedrei de economie politică de la facultatea de drept din Iaşi, s’a suspendat din cauşă că juriul nu era u Tîrgul de vite com ite de la Constanţa. In cursul lunel Oct*m-bre ad intrat: 1 taur, 99 boi, 11 vaci, 6 viţei şi 2 bivoli; — din a-ceştia s’ad vândut pentru străinătate 2 bivoli, — cele-l’alte vite ad rămas spre îngrăşare. In curând grajdurile ati să fie complecte după număru cererilor adresate. Exportul a vre-o 2000 berbeci nu s’a ’putut face din causa Măre! a-gitate. Târgul săptămânal se deschide Duminică 3 Noembre şi va urma regulat în fie-care Duminică. Avis d-lor economi, comercianţi şi agenţi. ---------------- - - Serviciul telegrafic (Agenţia română). Hiena, 14 Noembre. — Clubul deputaţilor polonezi a decis în unanimitate a se supune voinţei împăratului şi de a lua act de conceciu-nile făcute de guvern în privinţa drumurilor de fer din Galiţia. Roma, 14 Noembre. — O ciocnire s’a întâmplat la gara Pantega-lera între un tren repede din Roma ■ Turin şi un tren obişnuit din Genua. Circulă sgomotul că sunt 3 morţi şi 7 răniţi. Vie na, 14 Noembre.— Comisiu-nea Camerei a aprobat proiectul de mente cari ad părăsit pe generalul . Fonseca şi mulţi voluntari. HSena, 15 Noembre. — Wiener Tagblatt“ declarâm!u-se gata de a arăta persoanei care va avea calitate pentru aceasta, sorgintea de la care a luat ştirea sa alarmantă, clubul polonez a însărcinat pe preşedintele săd d. Iaworsky, de a urmări afacerea. Londra, 15 Noembre.— La bursă s’a răspândit ştirea că Rusia ar emite în curând, un nod împrumut, de 50 la sută. Vicna, 15 Noembre.— Comisiunea .delegaţiei ungureşti a aprobat fără modificări budgetul afacerilor străine şi creditele suplimentare. In cursul discuţiunei contele Kalnoky, respunzând d-!ui Andrassy, a declarat că va presentaanul viitor un credit pentru terminarea palatului din ^Duyukdore, cate să servească de reşedinţă de vară ambasade! Austro-Ungare la Const ■ nlitipol. Ministrul a dat apoi comisiunei dr statistice asupra importului la Salonic, riiuiltă de aci că importul produselor auslro-un-gare este cu foarte puţin mai inferior de cât acela ai Engiitereî, care este dintre toate stalele, acria care trimite mai multe mărfuri la Salonic. Hiena, 15 Noembre.—Toate ziarele laudă limbagiul clar şi ferm al contelui Kalnoky şi cred că decla-raţiunile ministrului vor împrăştia aţâţarea nervoasă produsă în Europa prin interpretaţiunl falşe ale discursului împăratului Frantz Iosef. „Fremdenblatt“ în special arată că declaraţiunile în privinţa Germaniei şi Italiei sunt pline de o cordialitate care nu poate lua sorgintea sa de cât în continuarea identităţii scopurilor supreme. EDIŢIA compus conform disposiţiunilor art. rescumpărare a drumului de fer Oa- 369 din legea instrucţiunel. Preşedintele juriului d. A. Pascal a referit caşul ministrului. m Monitorul Oficial de ieri publică decretele prin cari se primeşte de-misiunea d-luî V. C. Munteanu din postul de director al şcoaleî de agricultură de la Herăstrău şi numirea d-lul Daniilescu în această funcţiune. De o cam dată şcoala e fără director, de oare-ce d. Danielescu re-fusâ de a primi direcţiunea. * Eată cum e compus tabloul colo-nelilor propuşi de a fi înaintaţi generali, la vacanţele cari se vor declara : 1-iti colonel Poienaru, 2-lea colonelul Gheorghiu, 3-lea colonelul Ki-riţescu, 4-lea colonelul Algiu, 5 lea colonelul Băicoianu şi al 6-lea colonelul Popescu. Comandantul pieţei a interzis gra- rol-Ludovic-Galiţia. Paris, 14 Noembre. —= S’a cerut un comitet pentru apărarea intereselor franceze în străinătate. Acest comitet se compune din 75 de membrii dintre cari mal mulţi deputaţi şi directori de ziare mari, toţi însufleţiţi de tendinţe liber-schim-biste. Psfersburg, 15 Noembre.— Uu ukaz imperial întinde şi în Finlanda oprirea exportului produsului ţărei. Ziarul de St. Petersburg desminte în mod categoric întrevederea d-luţ de Giers cu corespondentul lui New-York-Herald. Rio?de-Janeiro, 14 Noem-are.—Escadra franceză a Atlanticului se află actualminte in apele Bra-siliel. Ea ar putea să protegeze astfel eventualmente interesele şi sigd-ritatea naţionalilor francezi. Hew-Yoi*k, 14 Noembre, — New-York-Herald anunţă să revolta delor inferioare de a circula în tră- ! din Rio-Grande-del-sud se măreşte, sură pe Calea V ictoriei, * Insurgenţii conduşi de generalul Fe- 0 a bă Eikswră •n;eâ,,eaptă 1 -jafâl 4a î’âffităes, ad ocupat Santa Anna. d® «a Rqsloii, ă&ijffiihfifaa buzungrgk vîatL 1 couaaîn.cLairea- este şi acea că elevii 1 Bl ar dispune de câte-va regi- ULTIME INFORMAŢII D. Lascar Catargiu, ministru de interne, a avut astă-zi o lungă întreţinere cu regele. u In cercurile milttare se dă ca sigură următoarea transferare de generali. Generalul Pilat va fi trecut comandant al divisiei active din Do-brogea. Generalul Cruţescu din Craiova va fi trecut la Focşani. Generalul Ipătescu din Botoşani va trece la Buzeti şi generalul Pen-covici va trece la Craiova. De o cam dată va pleca în străinătate numai Prinţul Ferginand, care se duce- la Berlin şi de acolo la Londra pentru a termina cu proectul de căsătorie cu Prinţesa d’Edinburg. Data plecărei Prinţului va avea loc între 15 şi 20 Noembre. X Un numer de 23 de căpitani de infanterie şi cavalerie, vor fi puşi în retragere din oficiti la 28 Noembrie şi 1 Ianuarie, ca unii ce îndeplinesc condiţiunile cerute de legea poziţiei ofiţerilor. . ^ Mâine de dimineaţă se va ţine un consiliti de miniştrii la ministerul de interne, sub preşedinţa generalului Florescu. D. Dimitrie Brătianu a întârziat încă câte-va zile sosir a sa în Bucureşti. Din această cauză şi reapariţiu-nea „Naţiune!, “ a fost amânată pentru câte-va zile. u Se vorbeşte despre apropiata numire a d-luî colonel Kiriţescu, ca prefect al judeţului Argeş, în locul d-luî Comăneanu care se va retrage spre aşi pune candidatura la colegiul care se va declara vacant. D. Moruzi, consulul României la Rusciuc, a sosit în Capitală, în a-f&eerl de serviciti. * In viitorul buget al ministrului de rezbel se va suprima adnotaţia din actualul buget ca locurile de inspectori generali-sanitarii, sâ fie sup i-mate, de câte-ori o vacanţă se va declara. In locul generalului Severin, care se va retrage, d. general Lahovari vrea să înainteze pe colonelul doctor Petre seu. ic D. I. Văcărescu n’a plecat încă la Roma să prezinte scrisorile de rechemare. Se crede că d. I. Văcărescu va fi chiar dispensat de a mai presenta scrisorile sale Regelui Italiei. * La Institutul de Chirurgie, de subt direcţiunea d-luî profesor dr. Assaki, se va începe a se ţine în curând maî multe cursuri publice medicale, pentru studenţii facultăţel de medicină. Ast fel, pe lângă cursurile d-luî profesor Assaky de Anatomia topografică şi de experienţele pe cadavru a tuturor operaţiunilor ce fac obiectul clinicelor sale de la spital, d. dr. Kiriac va începe de astă zi cursuri regulate asupra Patalogieî chirurgicale, d-nu dr. Sache Stefă-nescu asupra Medicinel operatorie, iar d. dr. Marcel asupra maladie-lor chirur gicale ale nasului, gu-reî, urechilor etc. Toate aceste cursuri vor li însoţite de probe practice pe cadavru, a st-fel că Institutul de chirurgie va deveni o instituţiune complectă pentru educaţiunea chirurgicală a tinerime! medicale. ic La concursul pentru premiurile puse de d. profesor dr. Babeş pentru cea maî bună descriere anato-mo-pathologică a unei autopsii, a câştigat d. Dimitrie Gerotă premiul I de 100 lei, d. Glineanu Nieulescu premiul II de 50 lei şi d. Dimitrie Ştefănescu premiul III, un exemplar din opul „Les Bacteries“ de d-niî Cornii şi Babeş. Felicităm pe d. profesor Babeş, pentru lăudabilul sacrificiti ce face pentru stimulul- studenţilor Faeul-tăţeî de medicină. ic La 27 Octombrie s’a făcut logodna d-luî dr. Constantin Răutzoid, medic la spitalul, de copil, cu domnişoara Elena Mateeseu, fiica d-luî colonel Mateeseu. Felicitările noastre. * Suntem rugaţi a anunţa că : Redacţia şi Administraţia Revistei învăţătorului s’a mutat în Pasagiu/ Băncei Naţionale (Casele Kara-gheorghevici), tipografia „Lupta-. Uliime telegrame Constantânopol, 15 Noembre.—Sultanul a primit pe D. deNe-lidoff, care se duce în Crimea să salute pe Ţarul, ajsoî pe noul Patri-arch ecumenic Monseniorul Neophi-tos, care a venit să prezinte omagiile sale Alteţei Sale. Sultanul va trimite probabil la finele septâmâneî viitoare o «oisiune oficială ca să salute pe Ţarul la Li-vadia.—Misiunea va fi compusă din Schakir Paşa sad Fuad Paşa, de un funcţionar al Curţii şi de câţi-va. ofiţeri. Hiena, 15 Noembre. — Un comunicat oficios restabileşte sensul de-claraţiunilor amiralului Ştermeck de-legaţiunel.—Amiralul a zis că con-strucţiunea marinei nu s’a terminat, că mijloacele de apărare maritime sunt neîndestulătoare şi că este o urgentă nevoe de a le desvolta mai cu seamă înlocuind vechile cuirasate. Milan. 16 Noembre. — Un meeting; Ta ţinut în contra legii garanţiilor. Toţi şefiî radicali, socialişti şi anarhişti 6r&u de faţă Preşedintele voind să citească o adesiune a unui cerc din satul Appiano, conţinend o. ofensă la adresa Papalităţii, mitingul s’a disolvat. Paris, 16 Noembrie. — Delegaţi! minerilor din Pas de Galais au hotărât o grevă! generală cu 48 voturi contra 47. D. Basly a fost foarte aclamat de Adunare. El a promis că va interpela guvernul în privinţa situaţiunet făcute mineri lor din basinul Pas-de-Calais. In mai multe părţi din diferite ţări, diciî prescriu cu toată încrederea Perlele de Santal ale doctorulnl Clertan, contra inflamaţiunilor din canalul udului (urelhre) în toate fasele sau perioadele boaleî. Perlele de Santal-Clertan, conţin esenţa' pură subt un înveliş subţire galatinos, transparent cu toiul, solubil şi digestiv. Modestia preţului—de 3L.50B. sticluţa — permite la fie-care bolnav întrebuinţarea lor. G. S. Cristofor Profesor de dreptul comercial la şcaqJo de comerţ A V O C i T Galaţi, stradă Ma-'awol Ni 137 www.dacoromanica.ro 9G Sn! Ho ţhlPPQC Inveriţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor IM ARIE fraţi, OU ulii UE uUUuCi? medici inventări, Rue de l’Arhre-Sec, 46, la PARIS, pentru / X^=fe>«=v vindecarea radicală a Hernielouţvătămâturelor). Până aci, banda-| giele n’au fost decât nişce simple apparate pentru a conţine hemiele; Doctori MĂRIE au resolvat problemul de a conţine şi de a ....... vindeca, cu mijlocul bandagiului Electro-Medical, care contractă nervi, fortifică fără sguduire nici durere şi assigură vindecarea radicalăîn scurt timp. StJiplu 30 fk. — Dublu ,150 fu. însoţit de Instrucţiune. pCL D’ANTĂltT şi SINGURUL \j INSTITUT DE PLASARE pnteru institutoare, guvernante, femei de sasă şi bone de copii. Penziune pentru guvernante fără loc. Pensiune pentru institutoare fără ocupaţie D-şoara ADELHAII) BANDAU INSTITUTOARE DIPLOMATĂ 14. — Strada Modei, — 14 Doctor I. Kiriac Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi syphilitice de la 5—6, strada Primăverei 38. ANEMIA, CLOROSA, FRIGURI, B6LE NERVOSE, CONVALESCENTE, DIAREE, HEMORAGIÎ, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFUL0SE, GASTRALGIE, DESGUST de ALIMENTE, DURERI DE STOMAC, CONSOMFTIUNE (slăbire). Vin deBugeaud TONIC-I Cu CHINA şi CACAO amestecate într’un vin din Spania de prima calitate. VINUL DE BUGEAUD se găseşte in principalele farmacii. Vindere cu ridicată: P. LEBEAULT & G,E, 5, Rue Bourg-I’Abb<§, PARIS CURELE » 1 bumbac garantate. Prima calitate englezească, TOATE ARTICOLELE DE FURTUNI TABLE* RONDELE etc* Furtuni de cânepă.—Asbest.—Manometre.—Sticle pentru nivel de apă.—Bumbac pentru şters.— Untatom. Robinete pentru conducte de apă Otto Harnisch «H a B BUCUREŞTI 41,—Strada Academiei, —41 vis-a-vis de Ministerul de Interne. Soaie Secretei!! Cel mal b un antiblenoragic CAPSULF Nici unul din antiblenoragicele existente până acum, nu împlinesce cele douS condiţiuni indispensabile, de asimilare repede, şi a nu irita traectul intestinal. — Modul cu totul special şi noii după care sunt preparate, aceste Capsule fac ca vindecarea să, fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacul; ast-fel că convin tutulor persoanelor chiar celor mai debile. Acest noii medicament vindică în scurt timp complect şi radical, scursori (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi, cât la femei, precum Blenorea, poala albă, etc. — Freţul unei cutii 4 lei. Asoiact cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Santalina. —Preţul unui flacon 2 lei 50 bani. DEPOSIT GENERAL; Farmacia „la Coroana de oţel" Mi-bail Stoenescu, strada Mibaî Vodă Nr. 55, BucurescI şi In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat în contra unul mandat poştal. Să se observe cu rigurozitate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care D cutie şi flacon. IUPTA mm RfSffuoTi 2VET7Ş1\AJK ÎN FOî Cel mai bun fievulsiv Fflf. Ir-.diyyensabil în Famllif gy'ţjCtTfj'LLcj S CEREŢI SEMNĂTURA; S A I Se vinde în Va.rme.cii. J B Apa minerala purgativa DIN ŢARĂ RIAZU lângă IAŞI Autorizată de Consiliul sanitar superior. Un escelent purgativ uşor şi plăcut. După certificatele a unul mare numer de medici distinşi,şi numeroase esperienţe, s’aii obţinut asemenea un mare succes pentru a combate, congestiunile, hemoroidile, deteriorarea grăsimilor inimel, bolile urinare formarea petrii, etc. Se află. de vânzare la toate farmaciile din Ţară. Deposite generale: Farmacia FRAŢII KONYA, Iaşi. Drogueria I. OVESSA ance. TELEGRAMA I. KUHNEL I. KOHNEL La Malacoff La Malacoff STRADA LIPSCANI, Nr. 1 Am primit nn asortiment mare de FLORI şi PENE pentru teafru, baluri, nunţi şi serate ; precum un asortiment foarte mare de cadouri de anul nou în buchete de Saloane, plante asiatice, Tasuri fine pentru Saloane şi Mese, precum şi de porţelan şi maî multe cadouri mal frumoase şi cu preţuri foarte moderate. Am maî primit un asortiment mare de mănuşi de piele şi de mătase feţe pentru baluri şi nu iţî calilate suprafină precum şi un mare depou de apă de Colonia Jiilies Platz, No 4. Palatul Dacia-Romania Strada Lipscani, Nr. i. LA MALACOFF I. KUHNEL Siropul Dra“ Zed are ca basa Codeina si Tolu; el inlocuaste Pasta Zeci si poate fi întrebuinţat pentru l a îndulci ceaiurile si laptele copiilor seu bolnavilor. In contra irritatiunilor peptului si ale pulmonilor, a tussebr învechite, bronchitelor, tuesdor magaresci, jiatarrhelor, insomniilor, etc. PARIS, 22, RUE DROU0T si Ph*“ mm WBJrwrBB.jSISi1 HLsJyBmasm EXTRACT DUBLV cu ETICHETA GOTICA VERDE; ŞI AURIE Recunoscută ca cea mal bună din lume. Ntt a obţinut la toate exposiţiile de cât premiul ântâiu. Fabrica de apă de Colonia şi de par-fumeril FERD. PUILHEMS Glockengasse, No. 4711 Colonia pe Rhin. De venzare ia cele mai bune parfumSrii şi farmacii. ^„DEALUL ZORILOR11! |f! DEPOU DE VINURI ŞI COGNEACURI INDIGENE jf1 yl Bucureşti, 107, CALEA VICTORIEI, 107, Bucureşti. jjfJ Sub firma de «DEALUL ZORILOR» am înfiinţat o casă cu ijjjp jjfl nu considerabil depozit de Vinuri vechi albe şi negre pre t / ijf| cum şi Cognacurl de diferite specie şi qualităţl indigene |jf jjjfg produse proprii ale mele şi sunt in posiţiune de a con-gf| cura în mod avantagios, atât în qualitate cât şi în preţ, fi Ijfj cu ori-ce produse similare indigene şi streine. jjf f Comandele din proviucie se primesc şi se efectuiază prompt 1 |ff| prin biuroul casei din Bucurescî. Serviciul de distribuţiune în Capitală se face la domiciliu l'Jf (Hyfl în butelii, care butelii se reprimesc gole pe preţul de 25 bani. | iMf Se trimete după cerere Preţuri Curente gratis şi Ivi Ijfl franco la domiciliu. jfCf Ţfl Iar pentru ori-ce alte informaţiuni, a se adresa la biuroul fi #! casei nostre din Bucureşti, Calea Victoriei, 107, dirigiat de Ţi I! d-nu H Berger. O CA.BIILO'V A. 19 5^ 'tKMlIIKHII !lillil|ll|l!|llll|ll|fllllllllllil|llll, ili|l|l|llllll(lllllim[|[';ill!ll|i'l||iUll (iiuiieimmsYmmjnjttîHînnmiRHr-ţiEînmnm^miKoiiriusKtuuuiî’m?#^. S '>000000000000%' iiuMiiiiu ..ii iimiiifitHJtttînnmimiii iiiiiiini iiiimiiii urnim wiimliiinimi i: iimmiiindium i iii iiiinimmnriţrstliiux imiimtpiiimmiim; 'MiiHAiunmii Nimînminuuiniiiu PODAGRA, PIATRA mnt vindecate prin SIMHILE GRANULATE EFMUTE de LITHINA Cie CH, LE PERPRIEL LE PERDRIEL & C% Paris SE ÎNSĂRCINEAZĂ CU : IHSTALATIUNI DK IHOAD-21XEI CSOTBALH desistemu lcel maî perfecţionat, cu preţuri moderate. Peste 50 instalaţiunl efectuate funcţionează în mod satisfăcător. Devise şi planuri se fac gratis. ADOLF SALO MO FI FABRICA: Strada Vultur, 20. DEPOSITUL : Strada Doamnei, No. 14. DEPOSITE IN PROVINCIE: IN IAŞI, la d. Jacques Dayidovici, Str. Lăpuşneanu, 37. „ BRĂILA la d. I, C. Marcus, Str. Braşoveni No. 39. „ GALAŢI, la d. I. C. Marcus Str. Domnească No. 63. CRA10VA la d. Petracfie Andreescu, Str. Lipscani No, 25. „ CONSTANŢA la d-nil Fraţii Navon/ , T. MĂGURELE la d. Iosef Focşaner. i CAPITAL SOCIAL: LEI 1,500,000 Căpital versat la şi Decembre 1866 Ugina situată la Bucurespî, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor, în faţa Asilulul Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea Dealul Spi-“a DIRECŢIA şi DEPOSITUL PRINCIPAL în BUCURESCI: STRADA DOAMNEI 14 bis Adresa Telegrafică. BASALT, BucurescI DEPOSITE SECUNDARE.—BucurescI, Calea Grivîţa 66; Brăila Iad. G. Grosovich, Călăraşi, S. B. Farfamboleî, Craiova, M. Poumay, şi Farcanu Slatina la D. I. H. Popp laPloeşt! la D. Th. N. Soeolescu; Galaţi, D. S. F. Somaripa Roman. M. Sehif-fer, Tîrgu-Jiu la D. A. Foltzer. Rusciuk, D-nil-, Tb. Thomadie şi &. INDUSTRIA NAŢIONALA ale cărei produse au obţinut la Expoziţiunea Cooperatorilor din Bupur.eşcî şi Craiova, cea maî mare recompensă. Diploma de onoare Clasa I-ia. FELUL MA TERIALULUI PRECIURILE l-ia CAL. n-a CAL. in-a CAL. Pentru miă i >§ O g Ţ: += p o ® )<» că S Pentru miă , 4 =5 El ^ a ® g «5 3g «S h qp *4 ts, a ■§ ă ® Pentru miă Pentru u-! nitateu de| mesură cui aşezare | Pavele p. bordure 10 bucăţi la m pătrat 350 4 25 325 4 - 300 3 75 „ „ pavagiu de stradă şi de curţi 50 bucăţi la metru pătrat 270 15 — 250 14 - 230 3 — LE PEZI p. rrotuare 25 buc. la m. pătrat 380 11 - 660 10 50 220 9 50 PĂTRATE FELURITE 36 b. la m. pătr. 240 10 - 310 9 50 180 8 — BORDURE de grădini 10 buc. la m. liniar 150 130 100 ĂRĂMIZI refrectare 420 b. la m. cubic. 320 „ cu 4, 6 şţ8 găuri, 40 b. lam.p. 65 Sobe de porţelan Elegante şi eft me, fabricaţ unea Societă ;ei. fe;| TIPOGRAFIA „LUPTA" BTT o UBESCI P iSAGIUL „BĂNCEi NAŢIONALE» (CASELE CARAGHEORGHEVICI) SPECIALITATE IN L.UC.RARI O IIERCIALE BEGISTBE, ADBESE, C0MPTUBI, CIBCULABI. ete. Ziare, Reviste, Afişe, Publicaţiunî, Broşuri, invitaţiuni, Cărţi de vizită SI TOT FELUL DE IMPRIMATE ATINGATOARE DE ACEASTA ARTA -- SE EFECTUEAZĂ PROMPT SI CV PRETVR1 FOARTE MODERATE - i i -]q Tipografi» LUPI ' Pasagiul Bâncef Naţionale www.dacoromanica.ro