ANUL VIII.—No. 1553
VT
ABONAMENTE:
'IN ŢAKl
Cn an...........< >	* / i>
Şea» i ni ...	.........
Trei lui! ....................10 ,
Pentţ nvâţStnri pe au. Aa ,.	...	. 30 , ioneli»
IN ŞTEMN^ATE
(Jn iun .
EDIŢIA A DOUA
-51 ,'iu’l9qu» « qi 4 I lei
1
o.A ■ uiirt* W lei
Şea«e luni Tr.
L’rel luai
■	"	jjjj
.................i i-t , Lu , .	16 J so l
»i • * L- -.v	;
.*iî
r NUMERIJL 15 BA^!
1 1 • H M 1) ll 1 5j V ■
SAMBATA 2 NOEMBItIE 1891
ANUNCIURI:
Pe pagina IU 80 litere corpul 7 . . . 1 lefl li si" „ „IV .	,	...	25 bani „
laael'ţie şi tfeclame ţ „	. , \	2 lei »
&trc ammctiiri * se «dresa:
Jn Bouiâu* „Ageuţiu Ha7&»“. lu Francii, .ţtalia, Austru - Ungaria ţi Anfflia In Agenţie Htwas, 8, Place de la Bourae, Pari», precum şi la sucursalele el.
UN MLMER VECHîU 50 MHl
: 'jiniii,.'»v fijnU =U
*1
!tj>
I) . M» e I
el« »
Ce spectacol! , „ hi Informaţiunî exterioare
Din Berlin: Ce’ cale trebue se urmeze o politică curat a ^ţională a poporului român ?
Congresul de pace şi subjugaţii Ecourile zilei Diverse Ştiri teatrale Femeia Ucigaşe
I 1
ine
-nr
CE SPECTACOL!
*1
ea
*J

Trebue să recunoască ori-cine, că politica zilnică este destul de. respingătoare în cât să silească pe cine-va de a se ţine cât se poate mal depărtat de ea. Pentru ziarişti, mal cu seamă, ea este o adevărată sarcină nici că se poate mal displăcută.
In adevăr, In ce consistă politica, dacă nu în intrigi, în certe, în animozităţi şi în ambiţii personale? Aşa, luaţi marele partid liberal-conserva-tor, luaţi ministerul acesta şi cele l’alte cari s’ad succedat, şi ce veţi vedea ? Cel mal scârbos spectacol.
Este neauzit gradul de decadenţă intelectuală la care partidul şi ministerul conservator împinge discu-ţiele şi polemicele, este neauzit nivelul josnic la care scoboarâ opinia publică. Aşa, marele întrebări astăzi sunt: llarid Izvoranu iese din minister ? Alex. Lahovari intră în minister ? L. Catargiu să face din ministru prim-ministru ? Cu câte locuri va rămânea Yernescu? Câte locuri se dad concentraţilor? Ce* va face generâlul Florescu faţă cu pretenţia bătrânului Catargiu ? D. Exarcu fi-va ci ir. căpătuit unde-va, cv o funcţie de ministru plenipotenţiar? Generalul Mânu fi-va ales preşedinte de Cameră ? etc. etc. etc...
Vă puteţi închipui câte intrigi, câte certe, câte scandaluri deşteaptă ş» provoacă toate aceste cestiunl, vă puteţi face idee, la ce lupte teribile, la ce animozităţi grozave, la c.e scene ridicule şi groteşti ele daţi loc, Îndată ce este vorba de un Început de execuţie.
Aşa, generalul Florescu nu voeşte de a face în ruptul capului loc bătrânului L. Cataigiu la preşidenţie. Şi are dreptate generalul. Căci de ce acela şi nu el ? Ce ? Locul care îl ocupă nu l’a căpătat cu sudoarea intrigilor sale? D. L. Catargiu şi el spumegă ca un turbat pentru a să cocoţa la preşedenţia consiliului de miniştrii, care i se cuvine, zice el, de vreme ce este leaderul conservatorilor ! De altă parte, voinicul Ila-rion să ţine crampon de pupitru de ministru şi ameninţă cu bătaia— ca la Severin—pe ori cine ar îndrăzni să se apropie de el. D. Vernescu pune pumnul în piept conservatorilor şi le zice: ia mal staţi puţin, aţi uitat pe semne că sunt tovarăş şi că am parte dreaptă în... buget!. In timpul acesta.jla uşa cabinetului, d. Alex. Lahovari stă impacient, bate din picior, şi strigă: „Dar bine, nu aveţi să daţi afară mal curând pe mojicul de Ilarion, pentru a putea intra?
Dar aveţi să mg întrebaţi : pentru ce toate acestea ? Ce chestie îl divizează, ce principii şi proecte de reforme îî separă ? Pentru ce Ilari ti nu voeşte a se retrage ? Pentru ce
L.	Catargiu moare după preşedenţie ?
Pentru ce generalul de la 3 August se opune ? etc. etc.
Răspunsul este: pentru nimic-Căci nici o chestie nu ’î separă, nici o reformă nu ’I preocupă, nici un interes vital nu’l tulbură.
Toţi, dar toţi, sunt departe chilo-metre întregi de ori ce preocupare cu un caracter ceva. mal obiectiv, somnul nimănui nu e tulburat de nici un luc u serios*. El se ceartă, el se bat, el se daîl în spectacol pentru nimic, sad mal drept pentru un lucru foarte mare, pentru ambiţia lor, pentru urele lor, pentru profiturile şi gloriola lor, etc.!!!
Şi aceasta se numeşte politică! Aceasta înseamnă a conduce destinele ţărei! Iar noi, noi nenorociţii ziarişti, suntem nevoiţi de a ne hrăni Zilnic cu ast-fel de hrană şi a o distribui apoi publicului!..
PuahL tristă meserie !..
O. ZPZNTnTTT.
I I 1
Ă ee vedea ştirile telegrafice pe pag. 8
*	.	'	î
Informaţii exterioare
Situaţia Europeană
Discursule pacînice ţinute de G. Di Rudini la Milano şi de d. Salisbury la banchelul anual al lord-raayorulu! din Londra sunt foarte mult discutate de presa europeană şi toate ziarele constată in trupele pacînice ale marilor puleri.
De cât, discursurile acestor douî prim-miniştriî sunt optimiste, prea optimiste chiar în faţa înarmărilor continue ale puterilor centralfţ. , Nu se poate închipui o situaţie limppde şi pacinică în mijlocul baionetelor şi a tunurilor încărcate.
Orî cât de pacînice să fie declaraţiunile lordului Salisbury, ele nu pot privi de cât pe Englitera, care are o situaţie foarte favorabilă, fie în timp de pace fie în timp de răsboiu. Primul ministru italian, Di Rudini, de şi s’a prezintat cu ramura de măslin înaintea alegătorilor din Milano, totuşi impresia produsă n’a fost întocmai cum se aşteptau ceî din Viena, fiind-că cetăţenii fruntaşi din Milano s’aîi aşteptat ca Di Rudini să dea asigurări formale şi In privinţa tratatului de tripla-alianţă, a-dică în privinţa avantagielor ce le acordă acest tratat.
Pe de altă parte, discursul împăratului Franţ Iosef, este destul de pesimist pentru ca să împrăştie buna impresie produsă de discursul Iul Salisbury. împăratul Austriei ,a accentuat in discursul său necesitatea desvoltăril armatei, ca singurul mijloc pentru menţinerea păcii.
Asl-fel de asigurări pacînice însemnează ruina complectă a Statelor şi mizeria desăvârşită a popuiaţiunei rurale.
Libertatea, presei în Boemi*
In vederea de a protesta contra opunerilor guvernului de a le lua în considerare revendicaţiunile naţionale, ziarele boeme din Praga au publicat,tn timpi! din urmă, mai de multe ori, şi tot-d’a-una în fruntea coloanelor lor, un rescript imperial datat din timpul ministerului Hohenwarlh şi in care împăratul Franţ Iosef recunoaşte dreptul naţional al Boemieî.
Autorităţile, crezând că această publica-ţiune este de natură a mări încă efervescenţa ce domneşte deja In mijlocul naţiune! boeme, a decis ;ă faptul reimprimărei rescriplulul din cestiune conslitue o ofensă gravă în contra împăratului, şi că ziarele cari se fac culpabile de acest delict vor fi urmărite Înaintea tribunalelor ordinare.
In fine nu numai Lupta, dar chiar şi ziarele boeme sunt supuse discreţiunidor ministeriale.
iuio
to »' 5 *
**T
»i- di
Din Berlin
T IU .< iilixU
(Corespondenţa spec. a ziarului ,Lupta*)
.Ce. caîe trebue săJiiB*meze 0 p	curat p*aţă©-
;nală a po'poruSuf r©mâsu 1
D Ludvvig Schwennhagen, redactor la Kreuzzeitung din Berlin, na trimite o corespondenţă care ne priveşte de aproape.
Publicând această corespondenţă, ne rezervăm dreptul a reveni asupra ei.
Berlin, 9 Noembrie 1891.
Domnule Director,
Cred, că cu toate câ sunt german, îmi veţi davoe a-’ml exprima părerea într’o cestiune, care ar trebui să fie deslegatâ în realitate de către Români ? Dar cu ocaziunea ultimei călătorii în străinătate a regelui Carol, s’a ocupat aproape toată presa europeană cu această cestiune, şi după cât văd, tocmai în zilele din urmă s’af pus şi în România o greutate mare asupra părerilor străinătăţii. Dacă dar îndrăznesc a mg a-dresa cu expunerile mele direct către poporul române c, cred, de o parte, că acest pas al meti, nu va fi inter pretat ca o intenţiune de supărare de altă parte o fac, fiind-că discu ţiunile de până acum a cestiune! după părerea mea, ad neglijat sîin burele lucrului.
Pe câtă vreme întreaga „cestiune română" nu va fi discutată în caracterul el naţional, din punct de vedere unitar şi consecuenţele nu vor fi trase, pe faţa, fără frică de cabinetele străine, n poate închipui un progres pe acest teren. De aceea rni-aşi permite a schiţa în câteva trăsuri mari o imagine a acelei politice, pe care, după judecata mea, ar trebui s’o urmeze poporul românesc.
Situaţiunea politică de astă-zî nu promite o stare durabilă. Motivele sunt multiple şi poate nici o naţiune şi nici o dinastie a Europei n’ar putea fi scutită de imputarea, că n’ar fi contribuit la lipsa de soliditate a actualei stări. Momentul principal însă, care causează în timpul de faţă cel mal mare pericol pentru pacea europeană, sunt, fără îndouială, stările naţionale desordonate din A-ustro- Ungaria.
După-cum lăcomia de întindere a Rusiei s’a înfiripat prin ruina internă a împgrăţiel turceşti, putând Rusia să ia misiunea de liberare a popoarelor creştine de sub jugul otoman, Întocmai aşa şi panslavismul e consecinţa incapabilităţil casei de Habs-burg de a face ordine în propria sa ţară. Dacă bărbaţii de stat austriac! şi-ar fi dat silinţa, în cursul vremii, de-a pune populaţiunile slave în drepturile lor naţionale, panslavismul nu ar fi astă zi, pentru monarhia habsburgică, duşmanul eî de moarte. Iar ideea de revanche a Francezilor e şi ea numai o consecinţă a atitudine! ameninţătoare a Rusiei şi fără intrarea regimentelor muscălescl in Polonia, Parisul ar fi foarte liniştit.
De oare-ce insă Austro-Ungaria e adevărata cauză a actualei încordări politice, atunci şi rgzboiul european, dacă e în adevdr inevitabil, va trebui să înceapă la graniţele acestei monarhii. In acest moment însă, intră deja foporul românesc în acţiune. Mi-e cu desgvârşire cu neputinţă a înţelege, cum mal poate fi vorba, în acest caz, de neutralitatea României, când Românii basarabenl vor fi înşiruiţi în regimentele mus-căleştl, iar Românii din Bucovina, Transilvania şi Ungaria In armata austro-ungarâ. Ar putea, în ace3t caz, regatul României să privească liniştit, cum Românii, fraţi al unei jumd-
Stăţl de uaţiune se măcelăresc unii pe alţii pentru interesele dinastielor străine şi prin aceasta să comită o sinucidere în contra propriei sale naţiuni ? Ea cred că acest lucru e cu neputinţă.
Ast-fel ajungem la ceşti unea îndestul discutată, dar încă nedeslegată, dacă România se va alipi triplei a-lianţe sad Rusiei. Şefii junimiştilor rgspund cu eutusiasm: „vom fi cu tripla-alianţă." Unii politicianl liberali declară : „Alipirea la tripla-alianţă nu trebue să se facă"; şefii conservatorilor mărturisesc, că nu s’ar învoi cu dragoste pentru alianţa cu puterile centrale, dar dacă necesitatea va voi, el nu se vor opune. Puţini barbaţl politici români refuză pe faţă ori ce convenţiune cu Aus-tro-Ungaria, şi dacă el, probabil, aii cu dânşii şi majoritatea poporul 1, totuşi nu recomandă ca urmare necesară un pact cu Rusia. Aceasta e de sigur o situaţi une fatală: neutralitatea e imposib:iă, iar o alianţă cu Austria ar fi primită numai cu opunere din partea naţiune! ; alianţa cu Rusia pretinde sacrificarea Basarabiei şi Dobrogel, iar ideea confederaţiuneî balcanice e numai o idee. Pe lângă acestea, Ro mânia mal e ameninţată de a suferi, în cazul unei alipiri la tripla-alianţă, înjosiri din partea Maghiarilor şi sbieretele presei ovreeştl din Viena, că România e obligată a se alipi Austro-Ungariel, nu sunt de sigur nici ele încurajatoare. Noi în Germania înţelegem foarte bine situaţiunea de silă a României, fiind-că noi ştim ce am luat pe capul nostru prin alianţa cu un Stat sfărâmat în lăuntru, cum este Austro-Ungaria. Cu cât mal mult ar suferi România într’o ase-
minea
Şi totuşi există aci o deslegare care, fiieşte, presupune din partea celor interesaţi oare-care hotărâre, dar care trebue să ducă la scop. Deslegarea zace adecă în faptul, că Austro-Ungaria nu este capabilă de alianţă. Ce politică în afară poate purta acest stat, când în lăuntru devine din zi în zi mal în stare de revoluţiune. In Nordul, Ostul şi Sudul monarhiei toate districtele de graniţă sunt ocupate de populaţiunl cari, prin politica stricăcioasă a consilierilor împăratului Franz Iosef, a fost aduşi aproape la desperaţiuue şi abia aşteaptă momentul, în care să poată scutura jugul Vieneî şi al Pestei. Contra cui vrea să poarte împăratul Franz Iosef răsboih cu regimentele cehe, slovace, rutene, române, sârbe, croate şi slovene? Cel mult contra propriei sale coroane! In Germania cercurile înalte ati a juns deja la convingerea, că întreaga triplă-alianţă, când e vorba şi de Austria, e numai o icoană în aer, şi că imperiul german nu poate absolut de loc conta pe Austria, căci atunci, când două treimi ale popoarelor sale vor refuza serviciul lor împăratului austriac, el nu va putea de sigur duce la graniţă nici un regiment. Ast-fel îmi zicea după plecarea regelui Carol din Potsdam un ofiţer înalt prusian: „Primirea strălucită a regelui României la curtea prusiană şi întoarcerea sa cu ocolul Vienel şi Pesteie un simptom semnificativ însemnat pentru viitor. Cine ştie dacă nu avem în poporul românesc, care progresează mere ti, deja astăzi un aliat mal tare, de cât în statul îmbătrânit şi camelonic al : Austriei. Ne vine aproape să dorim ca foametea să mal ţină câţi-va ani în Rusia, căci în acest caz am putea, în oare-care părţi ale Europei cen- '
j trale, să aducem, unele lucruri în ordine.
De sigur, majoritatea ziarelor germane nu declară încă toate aceste lucruri pe faţă. Foile oficioase trebue să menajeze pe „pliat" şi caută să treacă cu o tăcere de mort peste toate neplăcerile, iar ziarele de comerţ şi de bursă ovreeştl, de care noi, durere, avem multe, stati iu solda guvernelor din Viena si Pesta şi sunt încărcate zilnic cu laude şi însufleţire pentru Auslro-Ungaria. Datoria lor consistă mal ales de a înăbuşi articolele din „Kreuzzeitung" şi din alte mici ziare conservatoare. Dar nu o să reuşească multă vreme, de oare-ce sunt aproape desbaterile asupra convenţiunel de comerţ cu Austria, care va fi combătută cu toată violenţa, în forma în care se propune, de către aceia cari pun interesele industriei germane mal presus de folosul negustorilor de grâd ovreo-maghiarl. E probabil că va vorbi contra acestei convenţiunl şi principele Bismarck, vor vorbi însă mal ales deputaţii antisemiţi, cari, cu această ocasiune, vor desveli stările ticăloase din Austro-Ungaria fără cruţare. Ast-fel disposiţiunea reală, faţă cu Austria, în imperiul german e cu desăvârşire alta, de cât ea ar părea în articolele ziarelor superficiale sad cumpărate.
E de regretat numai că în Germania domneşte şi acum asupra României păreri eronate, ceea ce însă îşi are temeiul în faptul, că d. Krauss din Bucureşti a monopolizat reportagiuL pentru presa dia Austria şi Germania Acest domn scrie pentru „Pester Lloyd, Neue „Freie Presse, Munchener Allge-„meine Zeitung, Frankfurter Zeitung, „ Magdeburgische Zeitung şi Vossi-„sche Zeitung" din Berlin. Câte o dată numai se trimet articole asupra României la „Munch. Aljg Zeitung" şi la Koln, Zeitung din-tr’un loc oare-care, prin mijlocirea biurouluî de presă din Berlin. Asupra acestor lucruri sunt destul de bine informat şi le arăt numai, fiind-că de curând s’a iscat Iu presa bucureşteană o controversă asupra acestui lucru iar eu am fost de re-peţite orî denunţat şi înjurat de d. Krauss în ziarele austriace şi maghiare pentru articole, ce le-am publicat în „Kreuzzeitung" asupra Transilvaniei. Conţinutul corespondenţelor d-lul Krauss nu vroid să-l caracterisez de o cam dată mal de aproape, void avea ocasiune a o face mal târzid; vread numai să zic, că acest domn răsplăteşte în chip puţin nobil ospitalitatea pe care ’I-o dă ţara şi câ nu-1 pot recunoaşte ca pe un bărbat german onest. Probabil că e de naţionalitate ovred.
Sunt clar în Germama numeroase cercuri, care ad puţină încredere în alianţa cu Austria, cel puţin astfel cum este ea astăzi.
Recomandă insă aceste cercuri numai de cât desfacerea alianţei?
Nu, de loc ! El se pun mult mal mult pe acest punct de vedere şi zic: Alianţa odată încheiată are de scop, în prima linie, de a împedica pe Rusia de a năvăli asupra Austriei şi de a o împărţi. Imperiul german îndeplineşte dar faţă cu Austro-Ungaria datorii de geandarm. Prin aceasta însă, Germania capătă dreftul şi datoria de a îngriji, ca Austria să devină din nod tra stat de viaţă. Căci ne este peste putinţă a sângera pentru un bolnav, care e perdut pentru tot-d’a-una. Din starea el actuală de boală va putea însă scăpa Austro-Ungaria numai
www.dacoromanica.ro
LUPTA
dacă cestiunea naţionalităţilor din lăuntrul monarhiei se va deslega în chip echitabil. De aceia imperiul german e obligat, dacă nn vrea să tae în propria sa carne, de a lucra pentru deslegarea cestiunel naţionalităţilor din Austro-Unga-ria. Pentru acest scop e nevoe, mai întâi, de a sfătui guvernelor din Viena şi Budapesta, ca să înceapă o politică ^internă sănătoasă ; iar dacă aceste îndrumări ar rămâne nebăgate în seamă, cercurile conducătoare politice din Germania vor trebui să intre în legătură cu conducătorii fie-carei naţionalităţi din Austria şi Ungaria şi împreună cu dânşii să realiseze deslegarea cestiunei atât de arzătoare. Nu e aceasta nici trădare de patrie sau de majestate, nici o politică de conjuraţiune, ci a-ceasta e detoria morală a aliatului!
Dacă noi. Germanii, am încheiat o alianţă cu împăratul Frantz Iozef, nu este numai el aliatul nostru, ci şi popoarele stăpânite de dânsul. De aceea ne sunt aliaţi şi Cehii şi Slovacii şi Croaţii şi Slovenii, precum şi Românii din. Ungaria şi Transilvania. Şi de aceea e timpul suprem de a ne pune în legătură şi cu a-ceştia, şi să îngrijim, ca alianţa să nu fie numai pe hârtie ci ea să capete viaţă şi putere şi în inima popoarelor. E însă lucru firesc că noi putem aştepta de la aceste popoare numai încredere şi simpatie, când le acofrdăm ajutorul nostru în lupta lor de emancipare naţională. Ast-fel ne sileşte pe noi Germanii alianţa existentă cu Austro-TJgaria de a interveni, pentru ca Austro-Ungaria să fie transformată într’o confederaţiune de state, în care toate naţionalităţile monarhiei
j
vor sta ca corpuri de stat egal îndreptăţite unele lângă altele. Când discutam vara trecută asupra acestor planuri cu conducătorii mal multor naţionalităţi în Praga şi în Viena, ne-am înţeles de-a alege pentru această viitoare confederaţiune numele de „ Statele-unite ale Austriei'1.
Şi tocmai aceiaşi poziţiune să o ia şi poporul românesc faţă cu Austria. Să declare pe ţaţă: „Da suntem cu această monarhie ; căci în ea locuesc 2 şi jum. milioane de Români şi a-lăturl cu dânşii este locul nostru. Prin aceasta însă, luăm asupra noastră obligaţiunea de a şi interveni în realitate pentru susţinerea Austriei şi de aceea cerem deslegarea cestiunel naţionalităţilor “.
Dacă cel din Viena sati Pesta ar sbiera, e indiferent: nu sunt mijloace de putere de a împiedica lucrul, îndată ce el a fost început cu hotărâre. In România trebue să se formeze convingerea, că deslegarea cestiunel române în Ungaria, Transilvania şi Bucovina nu e cu putinţă, dacă nu se va deslega în acelaşi timp şi cestiunea croată, bosniacă, dalmatină şi cehă.
Pentru acest scop e necesar a chema la viaţă acea »Ligă a na-
— FOIŢA ZIARULUI ,LUFTA“ —
Femeia Ucigaşe
DE
A LEXIS BOU VIER
Asasinatul din str. Neuve-âainte-Genevieve.
i
Casa Crimei
Pe o ploaie măruntă şi rece de iarnă, care străbate hainele, răceşte carnea şi îngheaţă oasele,.... o dimineaţă de Ianuarie' în care cerul era acoperit, trist la ora în care lucrătorii să îndreaptă spre atelier, o grupă numeroasă staţiona curioasă înaintea porţel deschise a unei modeste case din strada Neue-Saint-Genevieve.
Bătând din picioare, suflând in mâini fiecare să întreba.
Gel mal bine informaţi povesteau că de la 25 Decembre — adică de aproape cincl-spre-zece zile—d. Gabriel Boysson, care fusese preot la Monthăry şi profesor la un se-minariu, locatar la primul etaj, n a apărut, şi vecinii îngrijaţî aâ rugat pe proprietar să previ.e autorităţile.
Acum aşteptau autoritatea.	I
ţionalităţilor subjugate, “ care a fost formulată în principiu în Praga şi Agram. Această Ligă ar cuprinde 2 treimi a monarhiei întregi, iar deţinătorii puterii în Viena şi în Pesta ar sta în faţa ei cu desăvârşire neputincioşi. Şi o asemenea mişcare a naţionalităţilor din Austro-Ungaria va trebui să fie sprijinită pe faţă din Germania şi din România, pe cale morală şi ideală. Poporului german i-ar fi dat prin aceasta de a asigura, odată pentru tot-d’a-una, starea naţională a Germanilor dincoacl şi dicolo de Laita şi acelaşi lucru e posibil şi pentru România.
E neîndoios că diplomaţii noştri pedanţi vor râde de această propunere, dar posibilitatea realizărei el nu va fi prin aceasta micşorată. Dacă acest lucru va fi sprijinit şi susţinut de bărbaţi, cari ah curaj şi entu-tusiazm naţional, succesul poate să fie, chiar şi numai după un an, foarte însemnat.
Am avut ocaziune de a cunoaşte în persoană disp'osiţiunile^; în unele părţi din Austria şi din Ungaria şi pretutindeni mi s’a zis : „timpul e matur pentru aseastă lucrare “. E vorba numai de iniţiativă, pentru ca conducătorii Românilor, Ruthe-nilor, Slovacilor, Cehilor/Slovenilor, Croaţilor, Dalmatinilor şi Şerbilor să se întrunească şi să stabilească programul comun pentru egala îndreptăţire naţională. Şi aci vor da ajutorul lor: Românii din Regat, antisemiţii germani din Viena şi cercurile naţionaliste din Germania. A-devăraţil diplomaţi din Bucureşti nu trebue să joace nici un rol, din contra, el să facâ faţă amicală la Viena şi Pesta şi să asigure mereu, că Românii tind numai la adeveratele interese ale Habsburgilor.
îmi voih permite, domnule director, dacă veţi avea bunătatea a publica acest articol, a vă trimite şi altă expunere, în care voi li arăta detaliele acţiune! propuse a naţionalităţilor.
Ludwlg Schwennhagen
Congresul de pace
&UB-JUGATII
Foarte puţin sgomot fac desbaterile congresului de pace întrunit în Roma. Ele nu sunt nici măcar semnalate de Agenţia Română, de-şi se petrec în acea conferinţă imparlamentară lucruri cari sunt de un interes copital, cari agită o parte însemnată a presei europene, în special pe presa italiană şi franceză, şi cari trebue să ne atragă atenţia.
Se discută în acest congies nişte idei Cari nu le vin de loc la socoteală Germaniei şi Austro-Ungariel. Ori cât de platonică să fie discuţia ce se urmează la Roma asupra idee! de state pur naţionale, ea totuşi trebue să ne preocupe, fiind vorba şi de noi şi fiind-că deputaţii ţărilor latine accentuiază adeseori ideia unităţii naţionale a Românilor şi şe ocupă foarte mult de istoria noastră.
Grămada creştea mereu, cancanurile şi bârfelile îşi luase shoiul. Circulaţia era a-proape interzisă şi numai dând ghionturl, strigând şi împingând un sbierător putu pătrunde în mijlocul mulţime!; unde striga cu o voce răguşită şi duhânind de băutură :
—	Cereţi, cereţi... povestirea complectă şi detaliată a bătăliei de la Austerliz... marea victorie repurtată de armata franceză asupra trupelor ruseşti şi Austriace, comandate de cel trei împăraţi. Număra! morţilor şi răniţilor, tunurile şi drapelile luate inimicilor, supunerea împăraţilor Austriei şi Rusiei, tratatul de pace semnat la Pres-burg... noile victorii... cereţi: doi banii
Era în 7 Ianuarie 1807, o lună şi ceva de la marea bătălie şi fie-eare cumpăra.
Erau aproape zece ore când o voce spuse :
—	Iată comisarul 1
| Mulţimea făcu loc ; comisarul însoţit de proprietar şi de un lăcătuşi şi urmat de mal mulţi agenţi intră în casă, uşa se închise în nasul curioşilor ramaşi atară.
Casa tristă... seara întunecoasă, scările unse, pereţii umezi... şi nu ştiu ce lumină lugubră dată de tereastra care dă într’o curte in care lumina venea pe sus.
Asistenţii ereau tăcuţi
Când comisarul bătu de două ori în uşă nu primi nici un răspuns.
Bătând atunci a teia oară spuse :
—	In numele legeî deschide.
Vocea să perdu şi ecoul veni să îngheţe de spaimă pe vecini şi proprietar.
Totul tăcea.
După ce consultă cu privirea pe asistenţi comisarul spuse lăcătuşului:
—	Deschide 1
O împinsătură şi uşa se deschise.
Dar să precizăm faptele petrecute.
D. Imbriani, deputat radical în camera de Roma, a prezintat o propunere biurou-lul congresului asupra statelor pur naţionale. Această propunere invita congresul să oblige pe toţi deputaţii presenţî pentru agitarea unităţii naţionale a tutulor popoarelor.
Venind la discuţie, deputaţii germani, austriacl şi unguri au cerut ca propunerea să se amâne pentru congresul viitor, ce va avea loc la Berna. Deputaţii francezi, pot-tugezî, danezi, italieni şi români au insistat, însă, pentru discuţia imediată. 0 furtună se naşte şi preşedintele d. Biancheri, amic al Iui Crispi, anunţă că propunerea nu se poate discuta, fiind spiritele foaita agitate şi prin urmare se va amâna pentru congresul de la Berna.
D. Imbriani protestează în contra acestui act arbitrar al biuroului şi prezintă o moţiune semnată de deputaţii latini şi de cel danezi în termenii căreia preşedintele este invitat a trimite propunerea în studiul secţiunilor şi după trei zile să se înceapă discuţia generală. In urma gălăgiei făcute de nemţi şi unguri moţiunea n’a putut fi luată în discuţie. D. Imbriani protestează din nou în contra scandalului provocat de nemţi şi unguri, aceştia îl întrerup însă mereu, ast-fel c.ă e nevoit să renunţe la cuvânt.
| Un deputat ungur, Pulszky îşi permite a apostrofa pe Imbriani, numindu’l între altele şi „dinamitard ordinar de Triest.* A-tuncî d. Menotti Garibaloi se apropie de deputatul ungur, care era înconjurat de nemţi şi-’I spune ; „Tatăl meu a simpatizat cu cauza ungurilor şi ’i-a sprijinit, crezând că vor da exemple bune de liberalism. Dar ungurii sunt nevrednici de simpatia Italiei, fiind-că asupresc în modul cel mal barbar trei milioane de fraţi ai noştri.*
A doua zi d. Imbriani publică o scrisoare prin toate ziarele oposiţionale şi descriind suferinţele italienilor din Austria şi a Românilor din Transilvania şi Ungaria, cere excluderea ungurilor şi a nemţilor din congres. In urma acestei scrisori d. Imbri-ani a fost vifi felicitat de deputaţii latini şi seara studenţii din Roma i-afi făcut o-vatiunî mari. Peste 20,000 de oameni au luat parte la această demonstraţie şi ade-se-orl s’au auzit strigăte de; Trăiască România? Trăiască Românii! Jos asupritorii 1
întreaga presă din Roma se ocupă de aceste iucidente şi condamnă atitudinea provocatoare a nemţilor şţ ungurilor şi slugărnicia preşedintelui Biancheri.
Ast-fel represintanţil tuturor popoarelor europene aii fost puşi în curentul celor ce se petrec în Austria, Transilvania şi Ungaria şi rezultatul e că cestiunea română va ti discutată şi agitată şi în apus.
Ecourile zilei
Din Capitală
După Monitorul oficial:
Se înaintează in serviciul telegrafo-postal:
După merit:
La gradul I de oficiant superior, actualul oficiant superior gradul II Mânu 1. Constantin.
După vechime şi merit:
La gradul II de oficiant superior, ac-
Camera în carelintrară erea curată, tot erea în regulă : al fi crezut că chiar în acea zi servitoarea scuturase cade obiceiu. Cu toate acestea aerul din odae era viciat şi mal ’nainte d’a merge mal departe un agent trebui să deschidă o fereastră.
Sala de mâncare în care intrară apoi era mal în dosordine. Pe masă se aflau încă resturile unul prînz, şervetele erau aruncate pe farfurii ca şi cum comesenii se sculaseră atunci de la masă şi tară praful care acoperise porcelanurile s’ar fi crezut că masa nu fusese pusă de cât în seara dîn ajun.
Ajunseră în sfîrşit înaintea uşel odăel de culcare.
Comisarul bătu mal întâiu, dar neprimind nici un răspuns puse mâna pe clanţă. Uşa era bine încuiată.
Lăcătuşul se puse pe lucru.
După câte-va secunde intrară, dar imediat toţi se deteră înapoi îngroziţi de spectacolul care li se prezintă înaintea ochilor.
Corpul lui Gabriel Roysson era întins în pat aproape gol; capul despicat, figura plină de sânge, mâinile sfâşiate.
Crima trehue să fi fost săvârşită cu veri-o 15 zile mal înainte de oare-ce cadavrul era deja în putrefacţie.
După ordinul comisarului un agent de poliţie şi agenţii săi începură anchetă.
Chirurgul chemat, declară că moartea este rezultatul unei crime ; că plăgile, fracturele şi vânătaele după braţul stâng aii fost făcute cu un corp contondent, ca un ciocan, că după situaţia cadavrului Gabril Boysson a fost ucis in pat.
După ce semnară această declaraţie procedară la examinarea udaei.
tualil oficianţi superiori gradul III Petrini Panait şi Florian Matei.
După concurs:
La gradul III de oficiant superior, actualii oficianţi inferiori gradul I Popp Constantin şi Ghinopsi Ştefan.
După merit şi vechime :
La gradul I de oficiant inferior actualii oficianţi gradul II Armaşeanu Nicolae, Semaca Alexandru şi Goleşiu Ştefan.
După merit prin examen :
La gradul II de oficiant, actualii oficianţi gradul III Pais George, Gregorian Bedros, şi
După vechime :
D. Manoilescu Vasile.
După concurs :
La gradul III de oficiant, actualii e-levl gradul I Vasiliu Constantin II, Ipceanu Constantin, Ionovicî George şi Iacoveseu Grigore.
Aceste înaintări se consideră pe ziua de 1 (13) Noembrie 1891.
*
* *
Sunt confirmaţi definitiv în terviciul telegrafo-postal în posturile lor,
D-nil: Degeanu Ion, Tomescu Andreiu, Demetrescu Mihail II, Gheorghiu Mihail, Budurescu Constantin, Georgescu George III, Dumbravă Alexandru, Alger Ioan, Er-biceanu Agricola, Minculescu Ioan, Simio-nescu Anton, Dragoş Nicolae, Mihailovicî Vasile şi Tamaşiu Ioan ca oficianţi gradul III în urma concursului ce au depus.
D, Ionescu George I ca conductor postai gradul I.
*
* *
Se înaintează la gradul de sub-locotenent în arma infanteriei, pe ziua de 16 Octom-bre 1891, elevii scoale! sub-oficerilor de la Bistriţa, din al doilea an de studiu, al căror nume urmează :
Sârbu Ştefan, în regimentul 5 Ialomiţa No. 23.
Liscu Thoma, în regimentul 5 Ialomiţa
No. 23.
Mărăşescu Matheiu, în regimentul Răs-boenî No. 15.
Dimitriu Vasile, în regimentul Vlaşca No. 5.
Pascu Ioan, în regimentul Vlaşca No. 5.
Vlădescu Mihail, în regimentul Teleorman No. 20.
Mihâilescu Mina, în regimentul RăsboenI No. 15.
Vasilescu Ştefan, în regimentul Dolj No. 1.
Cernea Panait, in reg. Mircea No. 25.
Lipan George, în regimentul Radu-Ne-gru No. 28.
Petrescu Grigore, in regimentul 3 Dfih-boviţa No. 22.
BudachievicI Ioan, în regimentul 5 Ialomiţa No. 23.
Toescu Dimitrie, în regimentul 6 Tecueifi No. 24.
Dimitrescu George, în regimentul Argeş No. 4.
Stătescu Nicolae, în regimentul Muscel
No. 30.
Ţânţu Constantin, în regimentul Vâlcea No. 2.
Florescu Nicolae, în regimentul Calafat
No. 31.
| Asfixiat. — lu ziua de 21 Octombre a. cu., brutarul Nicolae Velopol, din Olteniţa, a fost găsit de către rudele sale, aproape asfixiat, în chiolhanul de la coptor. Cu tot ajutorul medical ce i s’a dat, în noaptea următoare numitul a încetat din viaţă.
Din streânătate
Ploae de stele- Pe la începutul lui No-embre se va produce o adevărată pioae de stele. Iată causa :
Cometele în mersul lor spăimântătoi las o parte din materia lor micşorându-se neîncetat pentru ca să dispară. In toţi anii în luna lui Noembre pământul tae orbita uneia din aceste comete perdute, când în părţi în care materia e în mică cantitate, când în părţi unde materia este aglomerată
In acest din urmă caz, care să prezintă la 33 sati 34 ani, asistăm la un splendid foc de artifiţii.
Ploaea de stele are loc şi ziua şi noaptea, dar este absolut imposibil astronomilor să precizeze ora la care acest fenomen va avea loc.
n
* '■*
Scrisoarea unui hoţ. Acum câte*va zile d-lul Delen negustor din str. Midi din Bruxelles ’i s’a furat portofoliul cu trei bilete de câte o mie iei. După două zile primi prin poştă portofoliul fără bilete, însă bine înţeles, în locul lor hoţul a pus o hârtie care conţinea următoarele rânduri:
„Regret că nu pot să’ţl trimit şi cele trei bucăţi de hârtie albastră, cari se afla în portofoliul pe care ţi-’l trimit. Dacă vor naşte, vel avea pe cel mici. Sincere mulţumiri.*
(ss) Yanderrando
-6
. J
iDiii Districte
Naştere curioasă.—In ziua de 10 Octombre a. c., femeea Sanda, soţia locuitorului Vasile Gh. Mazilu, din comuna Ţepu, judeţul Tecuciu, a născut o fată căreia ’l lipsesce o jumătate din buza superioară stângă şi o nară. Copila se află în viaţă, hră-nindu-se cu lapte.
îngheţată. — Femeea Stana, de 66 ani, a pornit, în ziua de 17 Octombre curent, de Ia CăzănescI pentru ariea Drăgoiasca, unde lucra cărămidă, şi la 18 s’a găsit moartă pe drum. Din ancheta făcută s’a constatat că cauza morţel a fost viscolul din acele zile.
Biuroul a le cărui chol erau in broasca saltarelor, avea nşele de jos deschise.
Trei împunsături fusese aplicate acestor uşi.
Casa de fer fusese silită şi uşa el deschisă lăsa să se vadă sacii de bani goliţi.
Pe biurou o pereche de foarfeci cu cari probabil să făcuse împunsăturile de la saltare, de oare-ce erau turtite.
Pe dulăpiorul de lângă pat, alături de sfeşnicul acoperit de stingător, o pereche de cercel ale căror verigi fusese smulse.
Pe sobă două-zecl şi şapte de bani, trei dinari, o pereche de foarfeci de bărbier şi un sac de bani gol.
Când procesele verbale fură dresate proprietarul şi vecinii să retraseră; comisarul şef şi cel-l-alţl agenţi rămaseră singuri:
Imediat ce uşile fură închise, şeful să adresă la unul din agenţi:
— El bine! Javal, recunoşti pe eine-va?
Acela la care să adresase era un ştrengar de 30—35 ani, având aerul unul vechii! militar, cu părul roşu tuns mărunt, făcând un colţ pe frunte, mustăţele împreunate cu favoriţele. Ochii înfundaţi supt arcadele ochilor, eraţi bruni ca focu, ca ochii lupilor, buzele groase erau roşii... sângeroase din cauza muşcăturilor ce’şl făcea toată ziua.
îmbrăcat cu o lungă redingotă încheată până sus, cu o pălărie cu borduri imense, cu ghelre la picioare, având vecinie în mână un baston cu ţepi cu care umblând făcea mereu terţe quarte închipuite.
Ast-fel era omul care răspundea la numele de Javal şi care după ce privi cu a-luuţie cadavrul, să întoarce şi răspunde:
DIVERSE
Un divorţ de sensaţie.— O cerere de divorţ a fost introdusa Sâmbăta trecută, la Londra, de avocatul IohnFawcett, din partea Rosaliel Bonaparte contra fiului prinţului Luis-Lucian-Bonaparte, de curând încetat din viaţă şi recunoscut de defunctul 1a 12 Octombre 1891.
D-na Rosalia Bonaparte se măritase pentru întâiaşl dată, la Vorfelk, la 20 Decembre 1884, cu d. Betnard Megone.
Anul următor o cerere de divorţ fu introdusă de cătră bărbatul acestei din urmă sub acuzaţie de adulter. Apărătorul actual era atunci conrespondentul ei adică complicele el.
Divorţul fu admis în 1886 şi d-na Rosalia Megone se retrase în Scoţiea unde ea urmă a trăi cu amantul săli, actualmente bărbatul el, şi purtând atunci numele de Clovis, dar făcând se treacă în Scoţiea drept Richards.
In timpul vere! lui 1887, Megone Introduse o nouă cerere de divorţ înaintea Curţii din Scoţiea pentru cauză de adulter cu
dl Clovis.
La 10 Martie anul următor, o hetărâre a curţel pronunţă divorţul şi d-na Rosalia se duse se’şî fixeze reşedinţa sa la Donglos, în insula de Man.
La 30 Maiii 1888, ea se mărită la biserica Sf. Tomas cu amantul el, astă-zl fiu recunoscut al prinţului Lucian Bonaparte.
Ei trăiră cât-va timp împreună. Dar la 12 Octombre trecut, d. Clovis luă numele de Bonaparte, două-zile după aceasta, e se recăsători cu d-na Laura Elisabeta Scol*, la biserica Saint-Mathien. In urma acestei a doua căsătorii, cererea de diverţ a fost Introdusă înaintea curţel.
Luis Bonaparte este în vrâstă de 3 ni şi zice că-I inginer.
-=S»W8=-
—	Nu! necunoscut la regiment! fără în-doeală, nu e opera unul vechiti criminal. Văd crima ca şi cum aşi fi fost invitat.... Iată, staţi să vă spun cum s’au petrecut lucrurile.
Comisarul îl privi, căutătura sa părea că’l întreabă :
—	E serios ?
Şeful răspunse prjntr’un surâs.
Cea mal mare tăcere domnea în camera lugubră, ziua nu mal da de cât o lumină slabă, ploaea izbea ferestrele şi abia se mal auzea curgerea apelor în straşine.
Javal mergea din odae în odae scotocind toate colţurile.
După acest manegiu el reveni, să puse în uşa odăel, făcu două degajări în aer, se fandă de doua ori şi satisfăcut se rezemă cu totul de şemineu. Aci ’şî puse bărbia în mâni şi cugetă, luă una c'âte una hârtiele mâzgălite de agenţi, depoziţiile deja făcute de vecini şi îcepu :
—	Din seara de 24 Buysson n’a apărut Or, este logic, în seara de 24 a avut la masă un Invitat cu care a făcut reveilio-nul. Iată cele două tacâmuri» Cine este Invitatul ?
IJn bărbat, o femee ?
De sigur un bărbat, de oare-Ge tacâmurile sunt puse tecmaî în dreptul picioarelor mesei.
Cu fustele cari se port azi o feme|; n’ar putea să stea In acest loc,
S’a băut mult, iată patru stic.c de câte un litru... sati mal bine unul abăutmult.
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
h*U.
Ştiri teatrale
i
Astăzi Vineri 1 Noembre trujta de Gpdită va cânta pentru prima dată marea operă Mefistofele de Boito.
PERSOANELE
Margherita şi Elena, d-na Gini Pizzorni
Faust, d. Carto Pizzorni
Marta şi Pantalis, d-ra Zavner
Mefistofele, d. Ercolani
Wagher şi Nerco, d. Petrovicî.
Coruri: Falange Cereşti, Cor mistic., Penitenţi, Vânători, Studenţi, Populanî, Diavoli, Sirene, etc.
Banda militară pe scenă, maestru şi director de orchestră d. Francesco Speinno.
Danţuri; Actul I scena I, L’obertas, populam şi populane.
Actul II scena II, La Ridda del Sabba diavoli şi diavolese.
Actul IV scena II, Chorea (danţ grecesc) Sirene, executat de primele Balerine şi corpul de Balet.
Goreograf : Lodovico Saraco.
Publicul este rugat să fie la * ore fix fe ta&tţi* de oare-ce prologul acestei opere de o ft^muşeţe deosebită Lrebueşte auzit,
D. SergUiadi 4§* dă toate silinţele 4ţSi monteze această operă cât se poate mai bine. Vom asista de sigur la o splendidă reprezentaţie.
Ne fseâţfe'l) datorie ă îndemnam publicul am	lucruri i^une să asiste.
*
* *
Renegatul, dramă î»3 acte de d. M C. Dimitriade, cu muzica de d. 0. Dimitreseuf s’a pus in repetiţie la Teatrul Naţional
De asemenea» se repetă şi Jean Baudri.
■■FORMAŢIUNI
Redacţia şi administraţia ziarului „Lupta11 şi Ti* pefra«ia „Lupta11 s’a mutat de 8ft. Dumitru fu casele Haragheorghevici, Pasagiu! Dancei Naţionale.
3^
Regele şi Prinţul Ferdinand aii sosit din Sinaia erl la ora 3 şi jum. Afară de lumea oficială nici’ un căţel na era la gară, pe tot parcursul până la palat nu se aflaţi nici chiar obicinuiţi! cască-gură de la schimbarea gardelor. Trăsura regelui înconjurată de. doua escadroane de jandarmi călări a pornit în fuga până la Palat.
Manifestaţia poporului era aşteptată pentru ora 7.
*
Aseară la 6 şi jum. manifestaţia lui Pake a pornit la Palat. Regele de sigur trebue să fi rămas încîntat de splendiea manifestaţie pe care poporul Capitalei ’l-a făcut’o. Am mal văzut asemenea manifestaţii pornite din avîntul şi entusiasmul poporului, dar ca aşta ba!
înainte, ca ia toate manifestaţiile, un convoib de copil cu capul întors înapoi privind la lampioane. Un rînd de soldaţi. D. comandant general al muzicelor, maior Hubscb, patru muzici, 20 de soldaţi; până aci manifestaţia armatei. După ea venea manifestaţia poporului D nil Duca, Ma-reş, şefii de la diferite servicii ale Primăriei, comandaţi şase-zecî de măturători, cn masalale aprinse, totul încbiă într’un mare pătrat format de soldaţii cari purtat! în vâr ful ciomegelor lampioanele.
Adică la ce ar fi servind aceste caraghioslâcuri ? Ce o fi vrând să dovedească guvernele cu măturătorii purtători de masalale ?
Toate partidele în opoziţie ’şl bat joc de aceste păpuşeril şi imediat ce vin la putere le fac mal boacăne.
Ar fi timpul să li se pue capăt
£
Consiliul comunal pitaleî a amânat pentru viitoarea şedinţă des-baterea asupra ces dunei distribuirel apel în oraş, din cauză că comisiu-nea nu şi-a depus încă raportul.
In urma epidemiei de friguri tifoide care bântuia cu mare furie regimentul 3 de roşiori, ministrul de rezbel va hotărâ astăzi sab mâine «cbimbă-rea | «■ îTîizoa^ej acestui -re
I U P T A
e din nod 'despre di-
f
După „ Corespondenţa Politică",
consiliului comunal din * împăratul a "nsistat erl în conver-
Se vor solvarea
Ploieşti.	[
Hi	|	asupra faptului, că mal multe chşl-
Ministerul de finance va publica j tuelî militare cari sunt foarte nece-în curând bugetul de cbeltueli şi ve- ; sare s’au amânat cu mari greutăţi nituri pe eserciţiul bugetar al anu- • şj numal pentru un termen scurt.
Regelui, în care se va discuta chestiunea crisel.
saţiunile sale cu delegaţii unguri I '	. „
*	I). general Florescu, (preşedintele
consiliului, a avut azl-dimineaţă la
lui viilor.
*
D. Catargiu ţinând mult la proiectul de lege pentru organizarea j an-darmeriel rurale, acesta va fi primul proiect care va fi depus în discuţiu-nea Camerei.
X
După o consfătuire pe care miniştrii ab avut’o erlj seară cu regele relativ la remaniarea ministerului, d. general Florescu s’a dus la d. Catargiu, cu care a avut o lungă întrevedere.
X
Belgrad, 12 Noembrie. —- Mi- | nistrul de Resbel a autorizat pe o-fiţeril câtor-va garnizoane, -— în scopul de a învăţa limba rusească,— de a intra în diferite asociaţiunl create în acest scop.
Se continuă a considera lucrarea transformăreî cabinetului ca nesfârşită încă; în tot cazul remanierea ministerială se va face înainteă întrunire! Skupştinel, dacă nu numai de cât.
Paris, 12 Noembrie.— D. Laur a desvoltat la Cameră interpelarea sa asupra crizei financiare; .el a ceru expulsarea bancherilor ovrei. D
După cum am anunţat, ziarul Lupta \ Rouvier a răspuns că finanţele Fran-a fost interzis printr’un decret mi- | cieî sunt gerate cu prudenţă şi probitate ; el nu se va înjosi până a discuta cu d. Laur.
Ordinea de zi pură şi simplă s’a adoptat cu 431 voturi contra 32.
Roma, 12 Noembrie.—-Congresul păcii a votat în mijlocul aplau-selor unanime expresiunea omagiilor sale Regelui, Reginei ^şi Prinţului moştenitor.
Congresul a discutat prima chestiune care interesează pacea, aceea a desarmărel în raportul cu chesti-
nisterial de â intra în Austro-Un-garia.
Nu cum-va această interzicere este In legătură cu pronunciamentul garnizoanei din Bucureşti ?
X
Anunţăm cu plăcere logodna d-lul dr. I. Atanasescu, deputat al Craiovel, cu gentila d-şoară Ştefania I. Popescu.
X
Exmenul pentru ocuparea catedrei j unile economice şi sociale. Ab vor-
de matematică, de la liceul Matel-Ba-sarab, cursul superior, s’a terminat eri. Din nouă concurenţi, a reuşit cu un strălucit succes d. I. Ghibai-dan, fost elev al şcoalel normale superioare, obţinând media 9. Comisia compusă din d-nii Al. Or&scu, N. Culianu şi Em. David a felicitat călduros pe tînSrul profesor.
X
Societatea „Junimea studioasă medicală" învită pe d-nil membri a se întruni Duminică orele 5 p, m.
La ordinea zilei:
DiscuţiunI asupra Lymphadeniel.
------SSSsS—
bit 19 oratori printre cari şi d-nu Brochowski.
Acesta a cerut să silească pe Rusia să deato Constituţie supuşilor sSî.
Chestiunea reformelor pedagogice cari tind să răspândească în şcoa-lele principiul păcii s’a amânat pe mâine.
Berlin, 12 Noembre.— Gazeta Germaniei de Nord zice, vorbind de pasagiul discursului lordului Sa-lisbury în privinţa Egiptului, că se va recunoaşte cu satisfacere la Con-stantinopol că lordul Salizbury nu are de gând să vateme drepturile Sultanului şi că vrea să Se mărginească la rolul de negotiorum ges-tor al suveranului. Or-ce politică contrarie a vr’ unul alt cabinet ar avea de efect să slăbească legăturile cari trebue neapărat sa alipească Egiptul Turciei şi pe care lord Salisbury vrea să respecte în mod legal.
Constantinopol, 12 Noembre.—Carantina de 10 zile aplicată proveninţelor coastei Arabiel până la Confundat s’a redus la 5 zile, să menţine însă carantina de 10 zile pentru proveninţele literalului co-prins între Confundat şi Bab-el-Mandeb.
EDIŢIA II-*
Serviciul telegrafic
(Agenţia română),
Cherburg, 12 Noembrie.
Ţarul a respuns telegramei de felicitări a primarului din Cherburg.
Iată conţinutul acestui rgspuns: împărăteasa, şi eb vS mulţumim d-v. şi tutulor consilieriler municipali, pentru felicitările d-voastră amabde şi pentru urările d-v. călduroase. Am fost în tot-d’a-una foarte mişcat da primirea pe care o face Cberburg or cărui bastiment al marinei ruseşti care trece prin portul săb.
Sofia, 12 Noembre. — Agenţia Balcanică -este autorizată să desminţă în modul cel mal categoric ştirea transmisă din Sofia ziarului Times şi după care Prinţul Bulgariei ar fi dat un dejun pe teritoriul Macedoniei,—în timpul şederii sale la mănăstirea Rilo.—Această ştire este o simplă născocire, precum şi toasturile ridicate de Prinţul şi de ziaristul englez.
Agenţia Balcani^, se mir i că buna credinţă a unul ziar ca Times a futut fi surprinsă de o ştire aşa de puţin vej-isimilă şi care este cu desăvârşire incompatibilă cu politica prudentă şi înţeleaptă a Prinţului Bulgariei şi qu atitudinea plină de respect ce şl păstrează faţă cai Curtea Suzerană.
Londra, 12 Noembre.-—Numeroase nau- răgii au fost în Englitera j De alt& parte aflâm că se fac marl în urma furtunel din urmă, vr o 40 ţ stăruinţl din partea amicilor d-lor de persoane au perit.	L. Catargiu şi Al. Labovari de a
Vietia, 12 Noembrie. — Se hotărâ pe unii fruntaşi junimişti, cum asigură că delegaţiile vor face o I sunt	Chermani, Al. Mar-
manifestaţie In onoarea contelnî fMoman şi alţi! « consimţit ,
.	.	’	.	.	tra in noul minister ce s ar forma
Kalnoky cu ocazia a zece! aniversări ■ sul preşedinţa d-lul Catargiu.
a intrării pale la afacerile străine;
iniţiativa va fi luată de delegaţnwiea ’
1 unguresaâ.
10 ore o lungă consfătuire cu regele.
u
D. Uarib Isvoranu a desminţit as-săzl ştirea că dînsul ’şl-ar fi dat demisia.
D. Isvoranu a declarat că nu va eşi din minister de cât o dată cu demisionarea întregului minister.
, u
Astă-zl s’a ţinut un consilib de miniştrii sub preşedinţa generalului Florescu.
&
Comitetul apărărel ţărel se întruneşte mâne sub preşedinţa Regelui.
X
Bucarest confirmă ştirea dată de noi acum 3 zile că doctorul Teodori va pleca în curând din nob pe lângă Regina.
SP.
Iată după „Galaţii" noul detalii asupra faptului selbatec a doul bătrâni de care am vorbit şi erl.
Ion Albulescu, coafuer şi C. Cea-lâcu, bine cunoscuţi în Galaţi, ar fi deflorat fata vierului, îu etate de 13 ani, de la via lui C. Cealâcu.
Vierul, tatăl fetei, în etate de 80 ani, s’a găsit mort în o fântână, şi că autorii acestei crime sunt ambii libelenalî.
Căutând a lie informa mal bine asupra celor ce se vorbesc în această privinţă, am luat următoarele informaţii care le ţinem de la o persoana bine informată :
Contra d-lor- Ion Albulescu şi C. Cealâcu s’a primit o denunţare anonimă la Parchet prin care se spunea că aceşti d-nl au violat pe fata vierului din via lui C. Cealâcu, în etate de 13 ani, şi după ce citează numele martorilor cari ab cunoştinţă de această crimă, cere parchetului să constate cu scrupulozitate şi se va convinge că acel cari ab violat fata sunt aceste doua persoane. S’a citat bănuiţii Ion Albulescu şi C. Cealâcu, fată şi martorii şi din declaraţiunile lor transpiră ceva dar nu tocmai se probează şi actele redactate de Parchet s’a trimes d-lul judecător Ide instrucţie Pancu.
In d. Pancu avem multă nădejde ca va lucra -cu mult interes pentru a descoperi cine sunt mizerabilii cari au comis această neomenoasă faptă.
Fata nu poate vorbi fiind plină de sifilis.
Dacă va transpira ceva de la instrucţie vom ţine în curent cu această afacere pe cititorii noştri.
u
Prefectul Murgulescu a hotărât să ceară ministrului de- interne disol-varea consiliului judeţean din Râm-nicu-Sărat.
X
Agenţii comunali ab confiscat astăzi două căruţe cu pâini la cari s’a constatat lipsă la cântar.
u
Nenea Iancu Brătescu e pe cale să părăsească pe Pake.
Nenea Iancu e hotărât să treacă la d. Al. Catargiu.
Se vede că nenea Iancu a mirosit că în curând d. Al. Catargiu va deveni stăpânul comunei.
u
Concursul pentru ocuparea catedrelor de ştiinţe naturale de la liceul Lazăr şi liceul Carol I din Craiova s’a terminat.
Juriul a recomandat pe tânărul Victor Anastasiu, licenţiat în ştiin-ţelq naturale, care a depus un concurs strălucit.
Din probele orale, la care a asistat un public foarte numeros, s’a putut vedea că tânărul licenţiat este în curent cu ultimele cercetări ştiinţifice, în jipecial proba din botanică a atras admiraţiunea tuturor celor presenţl.
Concursul pentru ocuparea catedrei de economie politică de la facultatea juridică din laşi începe astăzi.
Juriul se compune din d-nii A. Pascal preşedinte, Danieleanu, Crâ-! tunescu, Vericeanu şi Ursian Va-I Rrian profesori si din d nil N- Man-BJâiae şe va ţine la Pglaî primul ; drea şi Al, Degrea, delega:	al îsgfe
-	— - Iar"	*	-
UL TIME INFORMA ŢII
Criza ministerială despre care se vorbeşte de atâta vreme, e mal mult o criză de partid în formaţiunea li-beral-conservatoare. In adevăr neînţelegerea s’a desemnat astăzi în mod clar între elementul Vernescan şi cel conservator şi pe cât aflăm, lucrurile ab ?aj uns la o ruptură iminentă.
Aseară mal mulţi partizani al d-lul Vernescu, împreună cu acesta, s’att întrunit la d. Aristid Pascal şi s’aîl consfetuit asupra situaţiunel. S’a hotărât ca în cazul când în noua remaniare ministerială elementul Ver nescan nu va avea trei portofolii, i d, Vernescu să demisioneze imediat j şi să intre în opoziţie francă. îm-| potriva regimului conservator.
Candidaţii sunt d-niî C. Morţun,
( alinescu, T. Popescu-Cudalbu, Iorgn Radu, Al. C. ;Cuza şi G. Chern-bacb.
m
August de la poştă s’a pus pe lucru.
El a hotărât ca să facă toate ce I stă prin mână pentru a înfiinţa de la 1 Ianuarie poşte rurale în toate judeţele din ţară.
Bine ar fi.
X
Patru colonel! şi 7 locotenenţî-co-lonell din infanterie vor fi puşi în retragere din oficib de generalul La-b ivari, în baza nouel legi a poziţiei ofiţerilor.
u
La 15 Noembre a. C. va apare irevocabil revista literară-ştiinţifică * Albina Română« sub redacţia d-lor: doctor C. Th■ Bartolomeî, Gr. Bălonescu şi C Grigorescu-Elvir. Va apare reguLt de doue ori pe lună.
X
Dumibică 3 Noembre se deschide în Palatul Ateneului esposiţiunea de picturi ileccrative (imitaţiunl de gobelinurl) a d-lul pictor Feldman.
Pentru prima oară în Bucureşti se văd espuse asemenea pfeturi.
îndemnăm publicul să visiteze a-ceastă esposiţiune pentru a, se convinge de talentul şi de modul de execuţiune a d-lui Feldman.
Bibliografie
Curs coryplect de Istoria Universală prelit.*rată pentru liceul Superior, de Petru Răşcanu, profesor la universitatea din Iaşi. A apărut volumul I, cuprinzând: Istoria Orientului.
Deposit la librăria Naţională Maximo-vici şi Alexa, Iasî.
‘ n
Ab apărut de curând :
Cartea de citire pentru clasa III primară de d-r Barbu Constanti-nescu, preţul 1 leb şi Carte de citire pentru clasa IV primară de acelaşi autor preţul 1,40 lai
DICŢIONAR
*
* *
de
Â&fedpoîofle Gteimi&alâ
şi de
Bledicină Legală
de
Zamfir Filotti
Doctor în Drept.—Avocat
Lucrare foarte importantă şi trebuitoare fie-cărui magistrat sau avocat din pricina progresului antropologiei criminale şi a me-dicineî legale din ultimii ani.
Va eşi în luna Ianuarie 1892 în :
25 exemplare numerotate la tipar ediţie de lux foarte îngrijită 10 lei.
Acest tiragiu nu se va pune în vânzare, fiind reservat sub-scriitorilor. Primele zece exemplare sunt deja sub-serise.
175 exemplare ediţie îngrijiţi! pe hârtie satinată, 5 lei exemplarul.
Din acest tiragifl se va pune în vânzare numai examplarele rămase ne sub-sepise.
Sub-scrierile se primesc la autor în Galaţi, până la 15 Noembre 1891.
Doctor I. Kiriac
Dă consultaţii de boalele chirurgicale şi syphilitice de la 5—6, strada Primăverel 38.
MEDIC ŞI CHIRURG
Dr. 8 ALTE R
de la Facultatea din Vieaja Specialist pentru
BOALE de FEMEI şi SIFILIS
Tratează printr’o metodă specială, fără dureri şi într’un mod radical, orî-ce boală venerică, precum: POALĂ ALBĂ, BLENORAGIE, ULCERE chiar şi cele mal învechite, precum şi boale de pele.
Bulevardul Carol I, Bl
Consultaţiunî de la 2—4 ore d. a.
G. S. Cristofoi*
Profesor de dreptul corner cită la şcoala de comerţ
AVOCAT
Galaţi, strada Mavramol, No. 137
*
* *
fioogjlîti de miniştri, sub preeedn«a ‘ tei curţi de O&saţisne
www.dacoromamca.ro
Albert Bauer
BIROU TECHNIC Strada Colţei, No. gg, Bucureşti Mori, fabrici de spirt, fabrici de lem-’ năne\ fabrici de scrobeală. maşini pentru f tot felul de industrii. Instalări deluminle electrică. Deposit de toatea-ccesov^le pentru bărbii itp.e -te > adtasfef'afe, pătyriea de cureă Shiaiuage I w» gvmi* § Oaucw
pi
ANEMIA, CLOROSA, FRIGURI, B6LE NERVOSE, CONVALESCENŢE, DIAREE, HEMORAGII, CULORI PALIDE, AFECŢIUNI SCROFULOSE, GASTRALGIE, DES GUST de ALIMENTE, DURERI DE STOMAC, CONSOMPTIUNE (slăbire).
VindeBugeaud
TON1G-NUTRITIV
Cu CHINA şi CACAO amestecate intr’un vin din Spania de prima calitate. VINUL DE BUGEAUO se găseşte in principalele farmacii.
Vindere cu ridicată :
P. LEBEÂULT & G!E, 5, Rue Bourg-FAbb$, PARIS
Apa minerala purgativa
Bdin ŢARA
RIAZU lângă sASt
Autorizată de Consiliul sanitar superior. Un escelent purgativ uşor şi plăcut. După certificatele a unul mare numer de medici distinşi şi numeroase esperieuţe, s’au obţinut asemenea un mare succes pentru a combate, congestiunile, hemoroidile, deteriorarea grăsimilor inimeî, bolile urinare formarea petrii, etc.
Se află de vânzare la toate farmaciile din Ţară.
Deposite generale:
Farmacia FRAŢII KONYA, Iaşi.
Dregueria I. OVESSA bdcc.
ml set trei
i Capsule Gayot
luate înainte de masă pot înlocui apa de gudron tn contra bălelor de piept şi potolesc tn puţin timp tuşea cea mal înverşunată. Fie-care sticluţă conţine şat-Şecî de capsule albe pe cari e tipărit numele inventatorului. Tratamentul guluraiurilor vechi şi neglijate, al bronşitelor cronice, al catarelor, al astmelor, prin Capsulele Guyot, costă abia Şece până la cincisprezece bani pe Şi. Aceste, capsule se vînd în cea mal mare parte din farmacii din tdte ţările şi sunt preparate tn 19, rue Jacob, Paris, tn Casa L. Frere, care a obţinut cele maî Înalte recompense, Medalii de aur, ia exposiţiile internaţionale din Amsterdam, Sydney, Paris, etc.
Preţul sticluţei : 3 lei.
CUR:LE
Tăm PIELE
DE	ŞI DE
BTTis/XB^O
garantate. Prima calitate englezească. TOATE ARTICOLELE DE
FURTUNI
TABLEI i RONDELE
etc.
w
w
**!
Furtuni de cânepă.—Asbest.—Manomelre.—Sticle pentru nivel de apă.—Bumbac pentru şters.— Untatort.
Robinete pentru conducte de apă
Otto Harnisch
I	BUCUREŞTI
41,—Strada Academiei, —41
vis-a-vis de Ministerul de Interne.

UC nnrntn 111 CelmaI b antiblenoragic
OTBlo!!! capsulf
cu '
Nici unul din antiblenoragicele existente până acum, nu împlinesce cele două condiţiuni indispensabile, de asimilare repede, şi a nu irita traectul intestinal. — Modul cu totul special şi nod după care sunt preparate, aceste Capsule fac ca vindecarea să fie repede, complectă şi fără de a deranja stomacul; ast-fel că convin tutulor persoanelor cbiar celor mal debile.
Acest nod medicament vindică în scurt timp complect şi radical, «cursori (sculament) noi şi vechi atât la bărbaţi, cât la femei, precum Blenorea, poala albă, etc. — ; reţul unei cutii 4. lei.
Asoiact cu aceste capsule se recomandă cu succes Injecţia Santalina. —Preţul unul flacon 2 lei 50 bani.
DEPOSiT GEHERAL: Farmacia „la Coroana de oţel“ Mi-hail Stoenescu, strada Mihal Vodă Nr. 55, Bucuresci şi In provincie unde aceste preparate nu se găsesc, se expediază imediat în contra unul mandat poştal.
Să se observe cu rigurozitate instrucţiunea ce însoţeşte fie-care jgf cutie şi flacon.

LUPTA
Dp,	Whwsm’kj
Dă consuliaţiunl pentru boale Interne, sifilitice şi în special pentru boale de stomac şi nervoase, 5—7 p. m.
— Calea Moşilor 83 —
Higiena dinţilor şi a gurel
Medalia de Aur Viena i883 MEDALIA DE ARGINT
Bucureşti 1890
Medalie de Bronz, Paris 1889 Autorisatâ de Consiliul de igienă şi salubritate publică.
DEN T A LIN A
esenţă pentru gură şi
PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Doctorului S. KONYA, chimist Sunt două dentrifice recunoscute în ţară şi în străinătate ca cel maî bun pentru conservarea dinţilor, curăţeniei şi higienel gurel dându-I tot-odată un miros foarte plăcut.
Preţul: un flacon Dentalină, fr. 3. Pulbere de Dinţi, fr. 3.
Depozite : la Iaşi la Farmacia Fraţii Kouyâ ; la Bucureşti la Farmaciile F. IV. Ziirner şi F. Bruss: la Drogueria I. Ovtssa şi la Parfumeria ,Stella.‘
,DEALUL ZORILOR
, Jj DEPOD DE VISURI ŞI COGNEACURI INDIGENE ^
®j	Bucureşti, 107, CALEA VICTORIEI, 107, Bucureşti.
|gf| Sub firma de «DEALUL ZORILOR» am înfiinţat o casă cu |§| jafl un considerabil depozit de Vinuri vechi albe şi negre pre *£\ cum şi Cognacurl de diferite specie şi qualităţî indigene r jjff produse proprii ale mele şi sunt in posiţiune de a con- " yf| cura în mod avantagios, atât în qualitate cât şi în preţ, j jfjj cu orl-ce produse similare indigene şi streine. îyf Comandele din provincie se primesc şi se efeetniază prompt f Hfl prin b'uroul casei din Bucuresci.
Qfjj Serviciul de distribuţiune în Capitală, se face la domicilii! 1^ jjf j în butelii, care butelii se reprimesc gole pe preţul de 25 bani. pl p|| Se trimete după cerere Preţuiri Curente gratis şi ijf iyf franco la domiciliu.
jTlff Iar pentru orl-ce alte iafofmaţiunî, a se adresa la biur&ul ffi jjfl casei nostre din Bucureşti, Calea Victoriei, 107, dirigiat de jfCI IXl d-nu H. Berger.	O CARLOVA lU
iKpiuunmininnmS
1 kmmm rigouot
!	MUŞTAK IN roi
I Cel mâl bun Revulsiv
j indispensabil în Familii 1 OEFiEjT SEMNĂTURA;
Se vinde in Farmacii
GUDRONUL GUYOT
licăre concentrată, a fost experimentat cu o isbânda extraordinară in şăpte spitale mari din Paris, In contra guturalelor, bronşitelor, astmului, catarurilor de bronşe, bălelor băşiceî udului(vesie),afecţiunilor pielei | şi in contra eczemei.
Prin composiţia sa, Gudronul Guyot are proprietăţile Apel de Vichy si e mal tonic de căt acâstă apă. Pentru acăsta este de o eficacitate însemnată tn contra bălelor de stomac. In timpul căldurilor mari şi când bântuie vr’oepidemie, Gudronul Guyot este o băutură I preservativă şi higienică care răcoreşte si curăţă sângele.
« E de dorit ca acâstă prepara- { ţiune să se adopte in curând uni-versalminte.»
Profesor Bazin,
Misie al Spitalului! St-Louib
Adevăratul Gudron Guyot este
k preparat Rue Jacob, 19, la Paris.
PODAGRA, PI TRA
RBUMATISMELB
sunt vindecate prin
SĂRUHILE GRANULATE ETERTESfME
de LITHINA
il Cm. LE PERPBIEL
LE PERDRIElT”& Ci«, Paris
SOBE
MEIDLNGER
fabrica şi turnatoria
„COMETU L“
Efectuiază : Sobe] „MEIDINGER“ recundscute ca cele mai practice şi higienice aparate de încălzire ; Sobe „PARIGINA" negre safl smălţuite. Acest si .tern a obţinut favoarea publicului prin faptul că dă o căldură plăcută şi egală şi serviciul e redus la încărcarea sobei, O DATÂ în interval de 12 ore.
i DOLF SALOWIOM
FABRICA: Str. Vultur 20, DEPOSITDL : Str. Doamnei, N. 14 DEPOSITE ŞI PROVINCIE;
In IAŞI: la D-nu Jacques Davidovici Strada Lăpuşheanu, 87.
„ BRĂILA la d. I. C. Marcus, Str.
Braşoveni 39.
r GALAŢI, la d. I. C. Marcus, Str.
Domnească 63.
„CRAIOYA la d. Petrache Andreescu, Str. Lipscani 25.
, CONTANŢA la Fraţii Navon.
„ T. MĂGURELE la d. Iosef Focşaaer,
Societate- română 4e Basalt artificial si k Ceramica ile la
Siropul Dtu“Zed
i are basa Codeina si Tolu; el inlocueete L PţcstaZed si poate fi intrebuintat pentru j l, aindulci ceaiurile si laptele copiilor seu bolnavilor. In contra irritatiunilor peptului si ale pulmonilor, a tusselor învechite, bronchitelor, fustelor magjxresci,
1 calarrhelor, insomnielor, etc.
PARIS, 22, RUE 0R0U0T
• i Ph"i
apartament pentru familii, mobilate sau nemobilate, cu luna saă cu anul, precum şi un salen mare cu patru camere alăturate pentru clubual, birouri safi a-teliere, şi camere cu luna.
A se adresa la Hotel Fieschi strada Şelari, No. 7.—Bucureşti,
CAPITAL SOCIAL : LEI 1,500,000
Căpital versat la 31 Decembre 1866
Usina situată la Bucuresci, Cotrocenl, Şoseaua Pandurilor, în faţa Asiluluî Elena Doamna, legată cu Calea Ferată prin staţiunea Dealul Spirea.
DIRECŢIA şi DEPOSITUL PRINCIPAL în BUCURESCI: STRADA DOAMNEI 14 bis ‘1
Adresa Telegrafică. BASALT, Bucuresci
DEPOSITE SECUNDARE —Bucuresci,
Calea Grivîţa 66; Brăila Iad. G. Grosovicli,
Călăraşi, S. B. Farfambolel, Craiova, M.
Poumay, şi Farcanu Slatina la D. I. H. INDUSTRIA NAŢIONALA ale cărei din Bucuresci şi Craiova, cea mal mare recompensă.
Popp laPloeştî la D. Th. N. Socolescu; Galaţi, D. S. F. Somaripa Roman. M. Sehif-
fer, Tîrgu-Jiu la D. A. Foltzer. Rusciuk, D-nii, Th. Thomadie şi &.
nut la Expoziţiunea Cooperatorilor iploma de onoare Clasa l-ia.
FELUL MATERIALULUI > )	PREGIURILE					
	i-ia cal;		11-a	CAL.	III-a OAL.	
	Pentru miă	Pentru u-nitatea de mesură cu aşezare	P&ntru miS	Pentru u-nitatea de mesură cu aşezare	Pentru miă	' 1 ® a 3^ 0 ® s 3» 3 Şa S g ll.ş* %■ f^sa
Pavele p. bordure 10 bucăţi la m pătrat	350	425	325	4 -	300	S 75
„ „ pa vagi u de stradă şi de curţi						
50 bucăţi la metru pătrat		270	15 -	250	14 -	230	3 -
LE PEZI p. rrotuare 25 buc. la m. pătrat	380	11 -	660	10 50	220	9 50
PĂTRATE FELURITE 36 b. la m. pătr.	240	10 -	310	9 50	180	8 —
BORDURE de grădini 10 buc. la m. liniar	150 <		130		100	
ĂRĂM1ZI refrectare 420 b. la m. cubic.	320					. u
„ cu 4, 6 şi,8 găuri, 40 b. la m.p.	65					
Sobe de porţelan Elegante şl eft		Ine, fabricaţi		unea Societâţel.		
TIPOGRAFIA „LUPTA
:e tt o uRESCi
PASHQIUL r ĂNCEl NAŢIOWĂLE« (OASELE CARUGHEORGHEVICI)
SPECIALITATE IN LUCRĂRI COMERCIALE
REGISTRE, ADRESE, COMPTURI, CIRCULARI, etc.
Ziare, Reviste, Afişe, Publicaţiuni, Broşuri, invitaţiuni, Cărţi de vizită
SI TOT FELUL DE IMPRIMATE ATINGATOARE DE ACEASTA ARTA --- SE EFECTUEAZĂ PROMPT SI CU PRETURI FOARTE MODERATE -------------
Tipof rafia LUP ■ * Pasagiul Băncel Naţionale
www.dacoromanica.ro