^6^ iKTROL pE StHL. f ' ..... 1 )LIBERITATE DE IDEI. i- ■ ' A. t——^rl fȚr dto. +^jLUrf»1in /■' > ■■-.--x. j ■. j- uâuîSr-UXu -A-Xj Vl-lea XTo. X_ ! SUMARUL Pd& [ 1 Ar- $$ Uliței ..................... u , *. * । 4 Cnei fainii hsQârle, goezie Fericirea : T « [ 8, Amplii. pted^ . . . _ ,7 * < . . > tt Oăia li^ai^l îi znoavă .,„.,... lf\ — Ăș da „fbg țu neh poezie , . . . . . . 10. -T- t ... , .... • v । 1 — Cronicii n^i^ă . . . . > . . r . . . ' 1 — CSrțl ' . f . . j . . . . . r la p- lîân^ti1'^ Tflvoxa । țle Redacțiune. । ;* P-uu Th. M Stoenescu. J. pondeescu. 1 ' Al. Afc-Macedoriski. » 1 Diimîtru Stane eseu. » t Qarol Scrbh. 1 ”r * Traian Demetrescu. > » d’Arfarpan. » Redacț.iunea. » » St lonescu Cheiana. JtfD^ J AtamîWA, STRADA SF. SPIRIDON No. 25. BUCU-REȘGI 8, Tîpbgr^w’ix P. Condur^tl Strada, TeiHxp.'lpi, “xitul unui nujn'sr, oO bani. www.digibuc.ro GRAHD 7. Stz Șela,xX 7. Sub Hotel Fiesehi TStx. Șelari 7. SJp Hotol Fiesehi. Depotf general pentru toată țara al fabricelr noastre din Europa de : BAZAR DE «MANIA Bucilresoi, S*rada Btlrbal No. 7 NB. Rugăm a uotft Ni' 7. sp *e 7 evita regre abile confuzi ui. PENTRU BĂRBAȚI, BĂEJl 81 8T0F& MODERNE PENTRU OJfANDE. Casa noastra resp. fiind avantagios cunoscută de tihp foarte înde- lungat, ne abținem de orl-ce recomandațiunl și declrâm numai, că perfecțiunea croelel, deosebita eleganță a confecțiunel ț veritabila mo- derațiune a prețurilor, vor satisface POZITIV cerința onor, noastre Clientele INSTITUTUL „EDUCATIUNEA Strada Cinica No. 4 și Negustori No. 7, vis-a-vis do bl enca cu Sftrtț SUB DIRECȚIUNEA D-LUI ENIUBAIJ U Se p ‘imesc elevi pentru cursurile primare, gimnazial ^teje taercîale, interni și ecsternl. Instrucțiunea conform cu programele școalel it tytb ice; supravegherea și d stîphnâ din iele mal moralizatoare. j In unele luliu și August ale vacanței viitoare se vor ține^^t* în acest mst Iu pentru preparația elevilor revetențî sati care ar voi s“ se prPar^ i dai bine. Se jpk m^sc elevi pr mari și secundari. IMPORTANT Al or de o ce rnobi e de stejar și negru mat. S ib-s m i nve^., onâre a adu e cu oști a onor publ c, că in a herul nostru de scul u?a Cinica. 3Doxo‘b®-».țilcx, 3, v s â. s^ias.eawi.a, x-șxe se efec uea/â nrl ce mobile, mai cu săma sculptate după st 0611 mai n°I’ d osetf n ateheru nostru se află în tot-d aiina mobile gata, pi ecua • lt <1 lecture, săli de i ăi care, săli de dormire, uri difer te, mobile de salon fre t toate cu grețuri e at< herul U. Se rimesc or coman le d pă jurna e mo errdL U urhe efectuate în atehert n stru fi d bi e «unosdfit ohor. public, ca stil frumos oliditate, sierâm că Vot i onorai cu comande A scuip or B icureșil. www.digibuc.ro ASUL AL SEÂ&EUA No L ---u,.. ■........■ -........ .................. „LUPTA. PERU LOJiniA” .LUMINA PRIN LUPTA" t^JJT'ROL. DE STIL DUM1NECA 27 1 AN0RIE 1885. LIBERTATE DE IDEI — --------------------------------------i___________________ Abonamentul: Pe un an 20 lei; pe 6 luni, 10 lei; pe 3 luni, 5 lei. PRtȘmmE W 9NOABE dihectitttea revistei SOC IET ATEI LITERATORUL BEPREZ kta a DE Domnul V. A. URECHIA COMITETUL CENTRAL AL S0C1ETATEI ermqniHi v iKIM KtDA,T0R RRv »» adamamcntct r C . , ADMINISTRAT RAL SOGIETATEI SI CASIERCENTR L ABONAMENTELE era“ ’t dnul T.H M. stoenescu p‘. .. -namt CĂTRE CITITORI Odaia cu mtiaru re\istei „Literatmul in anul al Vllea, cate-va ‘uvi sunt t ebuindoase, nru fes căai ul, al V lea a fost puțiri favorabil . vistel în particular ș' literalul el ui general W când națiunile rec p in faze pri nqdioase, cine nu înfelegecă c înlrep indeil omenești sunt supuse aceloraș coI nestr. mut te? Nu mal ream'ntim jertf le depuse pent u a LucuiestiT s* aiba r literară. Cel caii sunt sprijinitorii say. ci itorii reviste o știu. Șt ut e de d enl, că „Lilratoril* a produs roate imbelsugite că n’a fost esclu/i tinerii ce încep să sere •---'------—------- --------*-------' Frumoasă lună, dacă pe față’I Să’ntinde tainic un groaznic nor, Atuncea densa, tot car și mine Varsă’n tăcere plângeri de amoi1 Frumoasă Jună, dacă m somnu’I Se mal gândește și la poet, Atunci ca mine, la miez de noapte Cântă-al iubirii adânc secret! Frumoasă lună, dacă în inimi Aceleași flăcări arzând simțim Scris și pe buze e-atuncl de sigur Cuvântul dulce : »Noi ne iubim ’« Tiaian Demetrescu. CRONICA TEATRALA Teatrul Național, așa cum îl vedem astăzi, pare a nu fi fundat de cât spre a nu fi funda^S e cât spre a arăta specia de gust a publicului nostru pentru arta, și prin urmarel,radul de civilizare la care ne aflăm. Irt adever, progresul în artă dovedește întriy cât-va și progresul în civilizare. In vremea veche, strămoșii noștri romani simțeau o vie plăcere d ’a asista la lup- tele sângeroase între atlețl și fiarele sălbatice; cu toate acestea, nu e mal puțin adevărat că gradul lor de civilizare era pe o treaptă destul de joasă. Asta-zl, dacă nemm măsura progresul dupe gustul nostru artistic, ne-am perde ori ce iluzie, căci am vedea că ne^atlăm în epoca în care alte popoare aii fost deja cu un secol și mal bine înaintea noastră. Pe noi nu ne mișcă, în arfă, nici finețea ecspresiunilor, nici frumosul, nici sublimitatea pac * nilor delicate; din contra, numai brutalitățile, bizareriile, scenele scandaloase, ii^nstruosifățile creerilor boți*- ;I, numai ele ati atracțiune pentru noi, și când zic pentru noi, înț! ’eg majoritatea publicului care merge la teatru. Intr’uiî cuvânt suntem niște barbari, și acest epitet, ah dreptate une ori streinii să în’ldea, când vorhesc -dp lî/ta țărel noastre. Teatrul românesc este unul din teatrele cele mal nenorocite din Europa, căci nu numai că nu este o școală pentru actori, nu numai că e departe de-a răspândi lumina și a instru’ ie cel ce merg la teatru cu această dorință, dar are și o tendință fatală d’r ția gustul artistic albelor puțini care și 1-atl format prin împrejurări noror mal are apoi egzercițiul unei meserii speculative,*— prin influența unor ' a. răii gust, care potrivindu-se în teatru ca nuca în www.digibuc.ro 12 LITERATORUL perete — cred că tot ce este plăzmuit de dânșii nu poate fi de cât mă tos folositor. Pentru oamenii cu bun simț și cu oare care doză de cunoștințe stai ea de azi a Teatrului Național este o dovadă pipăită, că atât cel de lăț teatrului, cât și majoritatea publicului, judecă lucrurile dupe opinium'le f în creeril lor, fără a’șl da seama dacă logicește aceste opiniunl sunt bune saU Cu alte cuvinte, cel de la tea ru și aii format un anume sol de proced r , p că așa le place d-nealor Publicul îl adoptă, pentru că cultura lui arii tică destul de mărgini ă, spre a putea face alt fel. Putem afirma că atât cârmuitoiil teatrului cât cât și pubhcu în in. ritate formează două colectivități d ageriți secrețî, supuși orbește înapoiăriî care se află teatrul nostru. Teatrul și-a începu anul acesta s agiu ea la timpul obiclnu t — D m parte pă Hamlet, cap-de-operă incontestabil al marelui Shakespeare, al că reușita pe scena noastră e de asemeni incontestabilă; lăsăm d’asemenl uni reprezentare a Dam 1 cu Camelii, prect m și una sail două iepe zentari a Fâi tanei d-lul Alecsandri... Cu ce mal rămâne restul reprezentațiuni or c s’aă dat ne întrerupt până acum9 — Lăsăm pe cel de la teatru să ne răspunză și în special pe eruditul traducător al lui Faust, și pe autorul Scnsorel perdute. Piesa Faust 1) o feerie foarte nesărată, nu numa introdusă dar și tra dusă de domnul Aslan, direc orul de scenă al teatrului, s a reprezentat ne- contenit și poate se va mal reprezenta cât timp domnul Aslan va figura îi teatiu ca traducător, director de scenă și actor de ocazie. — Colectivitatea teatrală și a zis . Bani 1 ne trebuesc bani — Publicul a răspuns: Maimuțării. ne plac maimuțării. > Prin urmare, două refrenurl demne de auzit, fiind că se pqtiâvesc unul cu altul și fiind că șl-a g- sit sacul peticul. Așa că, actorii câștigă bani, publi ul vede maimuțării... statul plătește 50,000 franci subvențiune. Ca să intru în măruntaele lui Faust, ași putea spune că cine n’a văzut arii ficil, focuri bengale, fuste până peste genuchl, ^*acl in pele de om, pi ’cl um- blă d p labe, maimuțe salutând militărește, norț umblând prm casa, ângerl a- târnațl pe sârmă, și în scurt o eespozițiune colorată de minciuni revoltătoare, să se ducă la reprezentarea lui Faust și va zice : «Halal de Teatru > Halal de mai- muțe I Cât pentru publicul ce frequenteazx*-eatrcA are și dreptul d’a se emoționa de asemenea spectacole, când nici od *110 s’a emoționat de cât de tot ce este bru- tal și de rătt gust. El bine, cu acest Faust și cu Scrisoarea Perd^ti, — care ar me e numai pe timpul alegerilor, s’a ocupat cea mal frumoasă pa -te a stagiun i publicului care din Paști în Crăciun se duce la teatru, — publicului de jos ca să mă ecsplic maț bine, pentru care mal alegi statul subvenționează teatrul, acestui public, în Iqc să-i se reprezinte o piqșă ca să’l instruiască să ’l înnobileze, i s’a repre- zir tat dracii, pisicile și fustile* scurte din zăpăcitul '■usț- 1) Să no se confunde ca celebrai faust al lai Goethe. www.digibuc.ro LITERATORUL lâ adevăr culmea degenerărel e astă/T. Nu era de ajuns una și ne este dat &S. vedem și opereta Boccac'o, care s’a mon- tat cu cheltuell foarte mart și care nu prezintă ni un interes spre a face atâtea sforțări, câte s’atl făcut până să se reprezinte. Opereta Boccacio, ca și Faust, ecte un nimic în toată puterea cuvântului. Afaiă de muzică, —. care place nu. la toata lumea, — r slu e te aproape un scandal, daca nu putem zice r înșiruire de mmoralități Ori cari ar fi guști publicului nostru, nu Ireb ie să ne luăm dup? densul, căci atunci ni s’ar cere s reprezentăm pe scena Teatrul I Națonal și pe Madame Angot, ceia ce ar fi Cu toate acestei iată Teatrul nostru Național devenit un teatiu de feerii și de operete, grație apauri direcțiunel și comitetului teatral, grație liberlățel fie că- ruia de-a introduce piese, și nepăsărel onoiabilulul public. Cine-ar fi zis că acest teatru, pentru care primii s?I fundatori ati sacrificat muncă și bani, pe scena căruia aii fost aplaudate în piese de artă, odîhnitele noastie somități, pe care mulțl am păcătuit uilându-’e că acest teatru pentru care statul cheltuește mii de lei pe an și în caie avem destule talente ce stagnează,— va ajunge într’o zi subt conducerea unor oameni care sa ’l preschimbe în pano- ramă, și să facă într’ensul un local de petrecere iar nu o ins il țiune de învăță tură și de moralitate! Cel de la teatru se laudă cu subt dânșii s’atl făcut progrese și iar progrese. Se găsește câte un bard care să tipărească scrisori prin jurnale, crezând să spo- lască ochii lumel cu acele pretinse progrese, și lumea citește, iar cel lingușitori aclamă. Care sunt ensă progresele ?. In ce constati ele și prin ce se dovedesc . Ntr cred că Faust, Bocacio et compania să fie culmea acestor progrese, căci atunci în creenl d-nealor progresul ar însemna regres, și e probabil că așa trebue să fie. Tot ce con tatăm cu plăcere este că publicul, fie inteligent, fie de cel ce iu- bește malmuțariile a început să meargă des la teatru și pnn urmare actorii nu ati dreptul a se mal văita de criză. Dacă este așa, să se reprezinte piese literare, piese de merit, să se rupă vă- lul de Panoramă cu care s’a acoperit frontispiciul de Teatru Național și suntem convinși că publicul t6t va veni la teatru, și dacă cel cu maimuțăriile se va su- păra, va fi destul la număr cel ce a învățat să respecte instituțiunile naționale și să iubească producțiunile literare. Cât timp va dura ensă această stare de lucruri, să se știe că subvenția de o0,000 lei de haram e dală, actorii cu viilor de haram muncesc, cel trân- davi de haram mănâncă, iar cel de la cărma teatrului vor rămâne tot acela ce sunt. (l’Aitaniau. www.digibuc.ro 14 LITERAT RUL CAir rr zxoui Ca d ivadl că tinerimea no . t ă nu se discurajează de nepăsarea publi- cului pen'ru literatură, ayem apauțiunea succesivă din iferite cărți sc’ise în limba românească In ultimii timpi s’aîî văzul la lumfr mblicitățel nenumă rate producțiunl, ale mal mul or mânuito I al condeiulu e> dintre cel grupați împrejurul revistei noastre fie dintre cel’ depărtați de ea. Astă-zl aven mulțumirea a anunța aparițiunea ui i olum de NuWc, de d-nu Th. M. Stoenescu și o culegere ce Ba me de d-î «Dumitru Stăncescu Nuvelele d-lul Stoenescu, find mare parte publicat* in L'teratorul, cititonl noștri le cunosc și de aceia ne abținem de h ori ce aprec erl. Cât privește Basmele, culese de domnu Stănces u, lăsăm să vorbească In tioducerea ce le-a făcut, d-nul Dr M Gaster, al cărui apiecier unt foarte juste și întemeiate, grație înt nselor d-sale cunoștințe și talentului cu care știe să mânuască condeiul Iată ce scrie d-sa în fruntea Basmelor tânărului cu- legător • INTRODUCERE A fost o dală ca nici o dată, așa încep basmele romane, și cu aceleași cuvinte încep această mica introducere la noua colecțiune de basme ce se preznta pub liculul român. Da! a fost o data vremea, când basme, cântece, ghicitori, cu un cuvânt tot ce ecsprimă bucuna și jalea poporului, nici nu se băga în seamă și era neconsiderat întocmai ca însuși poporul. Dar acum a trecut acea epo ‘a și tezau- rul poetic al poporului ese cu încetul la lumina zilei spreresfațul tuturor acelora cari știil să împletească un manuchitt din trandafiri iscusiți și din vioiele tainic ce cresc în umbra pădurilor seculaie și pe la marginile drumuulor căutate și iu bite numai de popo/. Ra încă și mal mult, caracterul național nu e nicăerl mal pronunțat decăt toc mal în aceste roade crescute din inima poporului. O cercetare mal de aproape a tuturor basmelor, ce le întâlnim pe la di eritele popoare, a avut rezultatul neașteptat de a dovedi între dânsele o înrudire pe a tât de strânsă; cât de neînțeleasă. S’a născut deci o știință noua, poreclită cu un nume englezesc: „Folklore* adică stiudiul poporului din punctul de vedere ethno-psihic, studiul sufletului al fie-cărel națiuni. Obiectul de căpetenie al acestor cercetări este pe de o parte sporirea materialului, pe de alta urmărirea înrudirel și încercarea esplicăril. Ar fi să fac aci istoricul mitografiel modărne daca aș voi să arăt desvoltarea acestei științe noul de la întemeerea el prin frații Grimm până în ziua de astă-zl- Aci însă trebue să mă mulțumesc cu aceea de a arăta valoarea nouel colec. pârga unul tânăr culegător, adusă ca prinos iubitorilor literaturel populare. re se cere de știința modernă este : oglinda adevărată, nu meșteșugită, www.digibuc.ro TFRATO OL -u>ată sfințenia din gura poporul ii, iar nu i codiil a e fan azie înță este pe deplin satisfăcută in colecțiunea de față. Avem înaintea noa > curat românești și adevărat române ti Ce e dr pt nu toate bas mei^jun noi, unele sunt^ variate caii, ca atarl au va oarea lor căci într ânsele se resfiră câte un basm sati altul piin activitatea poporului, ca o rază lum’noasă. ce trece piint o prizmă poetică Pe la aceste mal au basmele omâne și o in portantă deosebită pentru st bilirea alde ăr tu ui stil romanesc Am avea p'lde prețioase, modele neprețu te de limb i structură gramaticală, dacă am putea să reproducem basmele așa un seg un, u aceeași cgzactitate, cum reproducem ob ecte luminoase prin mij- locul fot rafit^Pn culega or bun de basme va fi numai acela care nu va ames- teca limba psa de stil a liteiaturel numite artistice,în giaiul naiv al popo ului acela care I ya sădi flori eczofce în câmpia înflorită a geniului popular Și din aCes unct de edere recunoa tem că autorul a apucat calea a evărata. Dm pa -te-n , doreșc ca această c 1 cți e să I fa ă calea, ca publicul 'nteli gent și îngădu tor să o considere ca un început fara prelenț uni dar care ne face sa mdajdum a ma întâlni des p autor adunând și culegând cu dragoste și in- teligenț’i coipoa poetică a popo ului romfn Dr M Gaster Un rcștl 1 Ianuarie 8 o ------ — —it»—•>— ------------------ MONĂSTIREA GOVORA Schița ist rica La o ci i rta^e de 18 chilomelie de orașul Râmnic u-\ dcea, spre Sud Vest, n'c aflat nonaslire, numită Govor , aproape ruinată Ea este situata pe malul drept al iul i p Govora su i poalei unul deal numit lealul Govore Forma m măști el es 'ș patiată avend i fățiș iea unei citatele. Pe a etnii seu nu poate fi i alma e ca 40 metri patu ți Zidăua te jur impiejui, e ma la de aproape 20 metri, micșorân du e in spr est d’n cauza ridicării pamentulul. Calatorul s r afla pe țermunl ulețulul Govora, vede pe coastă o zidă- rie vc he, câte-v. tu le, ce nu sunt alt ceva de cat clopotnița și tuilele biseiicel^ apoi spre Nor chioșc, ce la ă cada Atras de curiozitatea ce I inspnă această zidărie primitivă mmot nă. și fa ăgtîst architectic, se apropie, Și pi’vi rea-I se îndrepteâză mal întâi asupra unei fontane, aflată cu 10 metri mal jos de poarta monastirel, șt c fiind afară din locul sfânt, dovedește că fundatorul ef a deslinat’o pentru fo dsința tutulor c'âți viețuiaiî prin localitate. Fântâna e zidita c piafră și căi-amidă. Pe o piatră ca de jumătate metru palrat se află următoarea ’nscripție. »Ac astă fântână făcutu-s’aii din temelie d Parintel Paisie năstavnicul Sfintei âlonăsti'ri, în zilele Prea luminatulnl Dom www.digibuc.ro 16 Cieștin Ion Constantin Basaral) Vaevod. Cel ostenit și^înse'ii^ postește lângă această apă și sa răcorește. Veleatul de la zidire Reptembre 25.* Apa acestei fântâne se scurge într’un mic eleștei^ unde probi dată se țineați pești, spre a face și mulțumirea vizitatorilor. Fântâna poantă urmele unor gloanțe, venite din dealul de Sud, dupe cum se zice, trimise deJbătre un nanditj numit Florea Hoțu, care a egsistat pe la începutul secolului actual și care îșl avea locașul în codrul Govorei. Aceasta a fost și cauza că Egumenul de atunci, Galaction, apoi Episcop a, Râmnicului, a pus de a curățit acea vale de păduri și a așezat într’jensa locuitorii mal ales pentru siguranța locașului în partea de Sud, de unde mai amenin- țat, fiind zidul slab, având și o comunicație în acea parte, printy’a ^»rtiță. Dacă intră cine-va în curtea acestei mănăstiri,, pe subt clopotnița ce este Ia lăsănt și apuca Ia stânga pe lângă un zid mai aproape de biserici, sue o scaii cică și norge țn sala caselor, un Ie locuește Curatorul, Și apoi se suc în clopot- niță, vede în fața intrarel, d’astipra ușei mici, o inscr'pție, al cqiei tecst sună ast-fel; *In anul 1770, când flăcăi ea lezboiulut ardea între Rusia si între Cretmam, fiind egumen Kir Ștefan Monăslireanu,—Ae frică închi^endu-se aă venit Floiea Hoțul și sptvrgcnd zidul, au tăiat ferul șl stâlpii ușei și așa remăsese stricată. Iar acum s'au înnoit, precum se vede, de Cuviosul Kir Anatolie Eromonaliufi egumenul monăstirei Govora: pre vremea pred sfințitului păstor Kyr Filaret EpiscbpuL Râmnicului, Domnul firet fiind prăpăditul de Io Nieolae Mavrogheni Voevod, Icfyfinul 1787 luna lut Mai» Scrisă de popa Dumilr r. In fața clopotniței, afara este o pisanie, care e analoagă cu c$a dintăiu și a celeașl punte nemerite în coprinsul următor.