ANUL VI.

No. 41.

8 NOEMBRE 1865.

ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ

   Prețul abonamentului :
Bucurescl. ... 64 lei pe an
Districte ..... 69 — —





                JURNAL DE SCIINȚE.




Redactor! :

Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU.


ABONAMENTELE

se fac Ist Redaețiă, Strada
Seraphiin, ce ’l țiiee ș’a Pen-
sionatului No. 16, în dosul
Coltzi, și la DD> Librari.

Coprinde: Athene n 1 ro m ân—Societatea de seanțe naturale din Bucitreacf.—Programa leetiirelor publice —Minele do ya ni ii din America—Annnția.


        INSTRUCȚIA SI EDUCAȚIA.


«N# «e poeo io vi dia, da imputar sono,
CU quanto io posso dar, tuto vi deno.
                     Ariosto
Daci pucin vg dafl, nu sunt de imputat
Căci cât pot da, tot re dau.

•Popolul eare are celle inAÎ bune seiioii
este cel il’ântâifl dintre popoli; daca nit
este astăzi va fi mâine.

              («Inles Simen- 1‘Eeole).

ATHENEUL ROMAN. LECTORELE PUBLICE.

     Cititori Naturel cunosc scopul ce ’șl
propun membri Atheneulul Român:
     1      A’și îmmulți cunoscințele ptiu lec-
turi, prin discuții, prin placide și conscien-
tidse investigații asupra sciinței și asupra
adevărului, unindu-se ast-fel în idei și sen-
timente comune și dăndu’șl obicinuința or-
dinii, a legalității și a discuției collective.
     2      A propaga aceste cunoscințe prin
broșuri, prin jurnale și publicații periodice,
prin leduri și cursuri publice.
     Ledurele publice vor începe peste curînd,
Celle mal principale dintre densele se vor
publica în broșuri și se voi’ respîndi în
public. Dăm mal la vale programa aces-
tor lecturi. Pînă ce Atheneul va putea a-
vea și alte jurnale, Jurnalul Natura, în ca-
drul seu, se va sili a da seama publicului
de principalele salle lucrări;
     Sperăm ca unii din membri Atheneu-
lul vor începe asemenea cursuri cu totul
populare, care să se adreseze către clasele de
jos alle societății, cursuri care să se com-
pue de o serie de lecțiunl în care să se

expue, nu un ce isolat ca tn ledurele pu-
blice, ci noțiuni cate să îmbrățișeze o ‘sci-
ință întregă sau o parte considerabilă a ti-
ne! sciințe.
     Vom reveni asupra acestei idei. Astă
dată vom pune înaintea publicului (dorind
a’l lua drept judecător') o opinie ce s’a
emis de unul din membri Atheneulul.
     Sunt persdne care au o dorință extre-
mă de a lucra, de a urmări o idee și a o
face să triumfe; însă, neținend socotela de
starea lucrurilor, nevrend a’și da seamă
de diâicultățile momertulul, fac ast-fel ân-
cât, începând astăzi o lucrare, a duoa-cți se
expun a o vedea resturnată.
     Noi credem că prima condiție ca cine-va
să învinge, este de a nu face ast-fel âncât
să fie omorît.
     Ne aducem aminte, vexând celle ce
fac unii din onorabili noștri compatrioțl
(pentru care avem tdtă stima și tdtă de-
ferenta ce merită), de conduita Englesilor
în resbelul CrimeeI când voiră a lua Ba-
laclava.

322 —

     Englesl, în acesta circumstanță, arătară
fără ’nloială cel mal admirabil curagiQ, mer-
seră cu o inti epiditate antică către inemicif
lor, pe când bateriile acestora ploau asu-
pră-le. . Era evident pentru toți, de la în-
ceputul atacului, că mergeu la o mdrte
sigură. Ei înaintară cu tdte astea cu un
curagiu suprauman subt focurile Rușilor,
și.... fură toți spulberați și aruncați în
marea negră. Un general frances care ob-
serva mișcările armatei englese dise: (Test
tres-beau, mais ce n'est pas de laguerre. Este
prea frumos, dar asta nu este resbel.
     Iată modul cum unnil din onorabili
noștri compatrioți înțelleg a face resbelul.
     Membri Atheneuiui, cu cuvînt sau fără
cuvînt, nu voiesc (cu tdtă arddrea lor ju-
venilă) a fi . . . aruncati în marea ne-
gră. Având în vedere că prima condiție,
ca cine-va să învinge este de a nu tace ast-
fel în cât să fie omorît, unul dintrânși
a propus (fără a prejudeca întru nimic vi-
itorul) ca, Atheneul să nu se compue de-
cât de juni, care n’au lucrat anco nimic sau
fdrte pucin, dar care încep și zwscalucra,
și să decline ondrea de a prenumera, pîn-
tre membri sol, persdne care au antece-
dente prea însemnate și au jucat mai cu
sdmă un rol considerabil în politică. Pre-
sența acestora în sînul Atheneuiui ar a-
vea pdte de resultat a . . . ... spulbera
pe membri sei și a’l arunca în. . . . ma-
rea năgră.
     Nu s’a înțelles însă ca acesta să se ob-
serve într’un mod riguros, căci, cum se
va vedea în programa lectorelor publice,
se află câți-va pîntre membri Atheneuiui a
cărora culdre, (roșie cu totul) ar părea de
natură a; împinge spre. . . . marea negră.
     Exista și p altă considerație care a tă-
cut pe unul din membrii Atheneuiui a emite
dorința, ca cel juni să fie lăsațl singuri și

să li se evite ondrea de a avea pîntre dânșii
persdne politice cu antecedente prea stră-
lucitdre.
     Românii bine cugetători vor da aces
tel considerații o importanță seridsă.
     Este mult de dorit ca, în mijlocul pa-
siunilor și tendințelor de diverse nature, ce
luptele politice au creat în societatea rios-
tră, junimea, cât-se va putea, să se instrue
și să se desvolte făr’ a priiml inspirații și
influențe dc la nimeni, de la acel dmenl
mal cu semă care au stat mult timp și
stau anco în vîrtejul luptelor politice.
     E de dorit ca junimea, basându-se nu-
mai pe marile principii alle Adevărului, Jus-
tului și Frumosului, și inspirată numai de ști-
ință să cate, într’un mod spontaneu, a’ș. com-
plecta instrucția și educația.
     Având mare stimă și mare considera-
ție către dmenl noștri care au lucrat și sau
luptat, e de dorit ca juni să se ferescă, cât
vor putea, de a judeca cu capetele altora
și cu ochii altora a vedea.
     Cât dc pătrunzători ar fi ochii și cât
de mare ar fi capul unul om, dupo ce’l
am ascultat cu tdtă atenția și cu tdtă de-
ferenta ce i se cuvine, să nu abdicăm li-
bertatea ndstră de a observa și a cugeta
prin noi înșine.
     „Nu cunosc nimic mal periculos de cât
acel despotism invisibil ce se exercită a-
supra opiniunilor, și care distruge individua-
litatea cugetării. Să protestăm în contra lui
prin îndărătnica obstinate de a vedea lu-
crurile prin noi înșine, cu ochii noștri, și
a le judeca cu judițiul nostru." 1)
     Vor aduce un mare servițiu societății
române, aceia care vor sustrage junimea
și generația actuală de subt imperiul ex-
clusiv al ori .carii influențe, ori de unde va

   1) Ve<}i Românul 1864 Mart. Libertatea în fața Fatalității (Da-
  nubianul)

— 323 —

veni acestă influență, și a face ast-fel în cât
în spontaneitatea sa, ea să pdtă ase instrui,
iar nu indoctrina.
1

II. ' :
     Iată programa lecturelor publice despre
care vorbirăm în articolul precedent. Vom
face altă dată 6re care reflexii asupra lin.
Ne mărginim acum a atrage numai aten-
ția asupra lipsei de ori ce systemă, de ori
ce idee generală exclusivă, de ori ce ordin

chiar în disposiția materiilor ce compun
programa. Spontaneitatea individuală cea
mal complectă, nereglementată de nici o sys-
temă, iată caracterul general al acestei pro-
grame.
Biuroul Atheneului ''Român are ondre
a invita pe toți cititori            din Ca-
pitală să bine voiasca a asista la aceste
lecture ce se vor face fdrte regulat Joia și
Duminica în salonul cel mare al Caselor
lui Beizadea Costache Ghica lăngo CismegiQ.
’ E. '



            PROGRA.MA


LECTURELOR: PUBLICE FĂCUTE DE MEMBRI ATHENEULUI ROMÂN:

La. 21 Noembre, Duminica. D. F. Alexan-
drescu Urechiă va vorbi despre Elementul
fatalitătel în istoria națională.
> »
Joi 2 Decembre. D. Stăncescu, va vorbi
   despre origina și istoria artelor.
Duminica 5 Decembre. D. Hajdeu va vor-
   bi despre Șiloc, Gobsek și Moisi.
Joi 9 Decembre. D. Essarcu va vorbi des-
   pre Instrucția și Educația plantelor și a-
   nimalelor, cu aplicații la Instrucția și
   Educația omului.
Duminica 12 Decembre. D. A. Lahovary
   va vorbi despre Mirabeau și principiile
   revolutiunii francese.
Joi 16 Decembre. D. Mars'illac ' va vorbi
   despre noua operă a lui Victor Hugo:
   Chansons des rues et des bois. —
Duminica 19 Decembre. D. Creizulescu Em
   va vorbi despre cântecele populare, collec-
   tiunele de D. V. Alesaudri.
Joi 23 Decembre. D. P. P. Carp va vor-
   bi despre Macbeth de Shakespeare.
Joi 30 Decembre. D. Misail va vorbi des-
   pre datinile și obiceiurile Bomânescl.
Joi 6 Ianuariu 1866, — Idem, idem-
Duminica 9 Ianuariu 1866. D. Stefănescu

   va vorbi despre animalele antedeluviane.
Joi 13 -— D. Aurelian va vorbi despre
   Asociațiune din punctulu de vedere so-
   cial, politic și economic.
Dum. 16 Ianuariu. D. Gr. Lahovan va vor-
   bi despre Selfgobernment.
Joi 20 Ianuariu. D. Holban. va vorbi des-
   pre necesitatea economiei în politică și
   a politicei în economiă,
Joi 28 Ianuariu. D. Aurelian va continua
   a vorbi despre asociațiune.
Duminica 30 Ianuariu. D. Vericenu vă vor-
   bi despre Economia politică.
Joi Februariu 3. D. Racoviță.
Duminica Februariu 6. D. Văcărescu va vor-
   bi despre Goethe.
Joi Februariu 10 — Idem. Idem
Dumi. Februariu 13. D. Aurelian va vorbi
   despre viața plantelor.
Joi Februariu 17. D. Ananescu va vorbi despre
   origina raselor umane, și va face com-
   parații între⁻om și animalele superidre.
Duminica Febr. 20. D. Crețulescu va vorbi
   despre eloquința.
Joi Fevruariu 24 D. K Alexandrescu va
   vorbi despre fabulă și fabuliții romani.

— 324 —

Duminica Fevr. 27 D. Hăjdeu va vorbi des-
  pre Talmud ca profesiune de credință a
  judaismulul.
Joi Martie 3. D. Mxsctil va vorbi despre
  Dunărea din punctulu de vedere roman.
Dumi. Martie 7. D. Carp va vorbi despre
  trei CesarI: Cesar, Carloman, și Napo-
  leon I.
Joi Martie 11 D. Marsillac va vorbi despre
  Renan și mișcarea religidsă în secolulXIX.
Dum. Martie 11 D. Vericeanu, va vorbi
  despre economiă politică.
Joi Martie 17 — Idem, idem
Duminica Martie 21. D. Falcoianu va vor-
  bi despre' Astronomia.
Joi Martie 25. D. Racoviță.
Duminica Martie 28. D. Cretzulescu va vor-
  bi despre libertatea individuale.
Joi Aprilie 1. D. Stăncescu va vorbi des-
  pre Raphael și Michael Angelo Buonarotti
Duminica Aprilie 4. D. Hajdeu va ¹¹ vorbi

   despre istoria romană și istoricii români.
Joi Aprilie 7. Idem idem
Duminica Aprilie 10. D. Misail va vcrbi
   despre Miesrabilil lui V. Hugo din punc-
   tul de vedere juridic.
Joi Aprilie 44. D. V. Alesandrescu va vor-
   bi despre Poesia în facia politicei.
Duminica Aprilie 17. D. Aurelian va vor-

   bi despre 2\gricultura.
Joi Aprilie 21. D. Hajdeu va vorbi des-
   pre Filemon și Deparațenu.
Duminica Aprilie 24. D. Dr. latropulo va
   vorbi despre magnetism.
Joi Aprilie 28. D. Hssarcu va vorbi des-
   pre regnul uman. Omul în creațitme.
   Libertatea în fața Fatalității-
Biuroul Atheneului.
     President. P. Aurelian.
     Vice-President. C. Essarcu.

       Secretari.
j[

     I Th. Vacarescu.
     I Em. Crețulescu.


                      SOC M BSTTjW

DE SCIINȚELE NATURALE DIN BUCURESCI.

    Membrii societăți de sciiuțe naturale din
Bucuresci, in ședința generală de Marți sera 9
Noemvrie 1865 ati exprimat votul urme-
lor: Jurnalul „Natura* va deveni organul
de publicitate al sus-numitel societăți, va
da sema publicului de lucrările ef, și va
publica in-extenso discuțiile la care pot da
nascere aceste lucrări.
    Cititori obiclnuiți al ., Naturci* să nu se
temă crecțând că vom schimba caracterul
jurnalului nostru, umplând colonele lui
de procese-verbale și de discuții, având un
interes cu totul special.
    Geloși de a păstra jurnalului ce avem
ondre a dirige caracterul seu de jurnal ce
se adresă către un public mixt, pe care que-
stianile teclmice și de amenunte puj pot jₙ.

j teresa, dar care se interesă de a cundsce
mișcarea intellectuală generală a Nației; geloși
'de a iniția pe acestu public (pe care do-
rim a’l tace căt se va putea mai numeros)
în principalele questiunl, facte, și idei ce
constituă acestă mișcare, prin simplificarea
acestor questiunl, elucidarea acestor facte,
vulgarisarea acestor idei, nu vom da, în ca-
drul obicinuit al jurnalului, sema de cât de
acelle lucrări și acelle discuții alle Societăț
de sciințele naturale ce le credem de natu-
ră a ajunge la scopul ce ’și a impus jurna-
lul ce avem ondre a dirige. Societatea sci -
ințelor naturale se va face ast-fel cunoscu-
tă (subt aspectul seu general) acelui pu-
blic mixt, despre care vorbirăm.
Se va destina ensă un suplement (dupo

— 325

expresia votului membrilor societății) care
va conține in extenso tote lucrările socie-
tății și tdte discuțiunile ce se vor nasce
în sînul el.
    Acest suplement, tipărit prin îngrijirile
redactorilor obiclnuițl al Naturei, dar cu
cheltuiala societății, se va distribui gratis la
toți membri societății.
    Redacția Naturei anunță pe toți acești

înaintarea sciințelor naturale în general și
în special de a reuni și a face să se cu-
ndscă producțiunile solului României, atăt
în sine cât și în raporturile salle cu artele,
industriile și agricultura.“
     Am audjit făcând u-se asupra Societății
de sciințele naturale o observație pe care
credem utilă a o face cunoscută.
     Prea se primesce eu înlesnire, s’a dis

Minele de euprum (animă) dela Corneoro din America.

membri că pentru Domnia lor prețul jurna-
lului este pe jumetate, adică un galben pe an.
    Exprimând gratitudinea sa către socie-
tatea sciințelor naturale din BucurescI, ca-
re a făcut din „Natural organul seu. ca să
dicem așa, oficial de publicitate. „Natura'"
se va sili din tdte puterile salle a urmări
reahsarea ideel coprinsă în Art. 2 din sta-
tutele societății și care este cel următor:
    Art. 2. «Scopul seu este a concura la !

ori ce fel de persone p’între membri socie-
tății. persone care sunt forte pucin compe-
tinte. sau chiar nici de cum în sciințele na-
turale. Nu se discredită <5re acestăsocie-
tate nmnerând p’între membri sel persdne
(fdrte instruite pdte în alte cunoscințe), dar
forte pucin cunăscâtore despre alle sciin-
țelor naturale?
     Acdstă observație am făeut’o la înce-
put și noi. Ni s’a respuns însă:

— 326 —

     Scopul principal al acestei societăți este
„dc a reuni și a face să se cundscă pro-
sductiunile solului României. ... “ prin
urmare pot fi persdne care, de și streine
sciințelor naturale, pot culege, pot reuni,
pot trimite de prin differitele părți alle țer-
ri, obiecte și producțiuui de natură a face
cunoscute producțiunile solului României.
     Aceste persdne, fiind membri al So-
cietății se vor interesa de aprdpe pentru a
contribui la scopul propus.
    Acești membri, cum se vede, vor fi mal
mult membri adjwventi ce se vor putea com-

para cu nisce albine diligente și culegătdre.
     Exista însă în sinul Societății câți-va
membri care cpnstituă partea într’adever
sciințifică. Aceștia inse se pot nurpera pe'
degete. El singuri n’ar fi putut ajunge Ia
scopul propus. Represintând partea intr'ade-
ver sciințifaă- a Societății, ei trebue să se
stime fericiți de a prenumera p’între col-
legi lor atâtea albine diligente și culege-
tore ce se vor afla prin tote colțurile țerrei,
pentru a culege, reuni și trimite Societă-
ții obiecte și producțiunl de natură a face
cunoscute producțiunile solului României.»
      -                        -    "E.



     De când a apărut omul pe păment s’a silit în
tot chipul să tragă foldse din tote producțiunile
Naturei. Mai ânteiîi s’a ocupat cu crescerea și în-
grijirea animalelor sociabile, le a domesticit și s’a
servit cu densele la trebuințele salle, a cultivat
dup’ aceea plantele de care a avut trebuință și
apoi a pătruns în sinul pământului, de unde a scos
metalele din care ’și a făcut, cum a putut, vase pen-
tru trebuințele domestice, instrumente pentru agri-
cultură, arme pentru resbel, și mai târțlifl. monede
pentru schimb. Omeni primitivi nu conosceu me-
talele și întrebuițarea lor; ei se serveați atunci cu
instrumente de piatră, mal tărțliu aă cunoscut arama,
apoi bronzul, în urmă ferul, argintul, aurul etc.
     Dintre tote metalele, arama se crede că este
cea mai veche. Primele instrumente, vase și monede
aă fost de aramă. Arama primitivă a fost un me-
tal mai curat, întărit ca și aurul și argintul în
crăpaturile cojei pământului, numite vine și filone
metallifere, amestecată ca și ferul cu quartz, și al-
te materii pămentdse, Studiul fildnelor metallifere are
o mare importanță în arta minelor. La început tote me-
talele aă fost în stare fluide prin acțiunea focului pri-
mitiv, aă curs prin crăpaturile pământului și mai tarei. îi
ah răcit și s’au întărit. Astfel s’aă format vinele și iil6-
nele metallifere în coja pământului. în minele primitive

arama se găsesce câte odată în stare nativă ca și aurul
și argintul, cu tote astea are trebuință d’ajfi curățită,
câci mai de multe ori coprinde mici părți de aur
și argint. Se pare că aste trei metale au fost
^topite mai în același timp. — Se scie insă că a-
rama cere mai mult foc de cât aurul și argintul ca
să se topescă și ferul cere ăncb și mai mult de cât
arama. Ast-fel dar metalul acesta se află între a-
ste trei in privința ordine! topire! primitive, pen-
tru că se presintă mai ântâiă ca și aurul și ar-
gintul sub forma de metal topit, și ca ferul
sub forma de petră metalică. Aste petre de ara-
mă sunt în general colorate sau pătate de verde
saă albastru prin acțiunea umidității. Cea mai
simplă descompunere a arămei este coclela care
este o adevărată otravă și se produce prin umidi-
tate, sau prin acide vegetale slabe, adico lucruri a-
cre precum:m urâturi, varză acră, uleiuri grase etc; ase-
menea și ferul expus Ia umiditate se acopere de rugină.
      Minele de aramă care conțin argint, sunt
mai comune de cât celle ce țin aur, și fiind că a-
rama este mai ușoră de cât argintul s’a observat
că în minele unde se află aste duoe metale ames-
tecate, quantitatea argintului se măresce cu cât mer-
gem mai adânc, ast-fel in cât fundul filonelor dă
mai mult argint de cât arama și câte o dată nu dă

— 327 —

de cât argint, pe când la partea de sus se a-
flă numai aramă. In general minele primitive de
aramă sunt adesea în vecinătatea cellor de aur și
de argint, și tote se află în rocele primitive; dar
celle de a duoa formațiune care provin mai cu se-
mă din remășițele cellor d’ânteifi, nu sunt așa bo-
gate ca celle d’ântâiu; mai totd’auna sunt ames-
tecate cu pyrite (sulfur de fer sau de aramă), sau
cu alte materii streine. Este aramă și d’a treia
formațiune care provine asemenea din remășițele
cellor precedente.
     Arama de prima formațiune, fiind într’o stare
metalică și topită de focul primitiv, se topesce les-
ne la focul nostru, dar arama mineralisată care
este d’a duoa formațiune, cere mai mult de lucru.
Fiind mai vechia de cât ferul, Egyptenil, Grecii și
Romanii au întrebuințat mai ânteiu arama pentru
instrumente și armele lor. Sciau asemenea să dea
arămel ore care tărie, saiî prin călire, sau ameste-
când’o cu cositor, zinc, aur și argint.
     Faimosa acide din Corinth, atât de mult sti-
mată la Greci, era o amestecătură de, aramă, argint
și aur. Acioia sau bronzul de astăzi este o ames-
tecătură de aramă, cositor și pușin antimoniu, și
se întrebuințeză la facerea statuelor, clopotelor,
tunurilor, s’a differitelor obiecte.
     Dac’arnestecăm arama cu zincul, amestecătura
acesta ia o culore galbenă și se numesce alamă,
care este mai puțin supusă la coclelă de cât arama.
     Aurul, argintul și arama se află adesea unite
în minele primordiale și nu se despart de cât prin
mai multe operațiuni; a rare ori arama se află u-
nită cu cositorul în sinul pământului, cu tdte că
minele lor sunt adesea prea vecine și chiar super-
puse, adico: cositorul d’asupra aramei, pentru că aste
duoe metale au între densele affinități însemnate
precum este între aramă și fer. Aurul se amestecă cu
arama și se întrebuințeză la facerea monedelor.
     Arama este mult măi tare, mai elastică și mai
sonoră de, cât aurul; dupo fer arama este care se
topesce mai anevoe, și are trebuință d’o mulțime
de preparațiunl dupo ce se scote penă se curăță,

adică o trece printr’o mulțime de topiri și curățiri
în vase proprii pentru acesta și în stabilimente de a-
cest nume.
      Sunt duoe mineree însemnate alle aramei: una
verde numită Malachită, ș’alta albastră numită A-
zuriiă (amenduoă sunt compuse din Acid Carbonic
și din oxyd de cuprum și apă, și formeză adico
ceea ce se numesce în Chimie carbonat de cuprum
hydratat).
      Malachita are ; o colore verde curat, cristallisă
în prisme rhomboidale drepte, se găsesce în mine-
le din munți Urali și ’n Siberia și se întrebuințd-
ză la facerea vaselor de lux.
      Azurita are culore' albastru ceresc, cristallisă
în prime oblice; adessea este mai mult saă mai pucin
amestecată cu materii pămentdse și se numesce li-
ne ori piatra din Armenia.
      Cei vechi dupo cum am țlis, n’afl. întrebuin-
țat mal înteiu de cât aramă de prima formați-
une care se reduce în metal de la ânteia topire,
l[și pe urmă aii întrebuințat arama de ultima formați-
une ; dar minele de pyrite de aramă n’au fost lu- ,
erate cu succes de cât în timpii din urmă, adică;
mult mal târziii de cât minele de fer, care de și
anevoe a se reduce în metal, sunt cu tote astea
mult mai pucin de cât aste mine pyritose de a-
ramă Sunt o mulțime de mine de aramă în ve-
chiul și nuoul conținent.
      In Europa sunt în Ungaria, Polonia, Germania,
Francia, Anglia; în Danemarka în Suedia sunt mal ne-
numerose și în abuudanță, în Norvegia, Islanda, Ja-
ponia, insulele Archipelagulul, precum și în țerra nos-
tră, Ia Baia de aramă unde începuse altă dată a
se exploata cu ore-care activitate.
      In Asia se află în Persia, Japonia, China, Si-
beria. La Kamtschatka din timpii cei mai vechi,
locuitori erau așa de sălbatici ca și aceia din America
septentrională; acolo ânco se află arama nativă în
mase mari saîî îărămăturl, și una din insulile de
lângă Bering unde acest metal se găsesce în bu-
căți mari pe țermurl a luat numele de Insula de
aramă.

328 —

      In Africa se găsesc mine de aramă primi-
tivă in Barbaria și în Marocb, în munții din
Insula capului Verde, in Guinea și în țerrile Hot-
tentoților. Se scie că Negri din Africa aii avut
din timpurile cele mal depărtate instrumente de ara-
mă. Dar mal cu semă în conținentul niioiî, prin
regiunile nelocuite se află un mare număr de mine
do aramă de prima formațiune; se găsesc in mal
multe locuri in America septemtrională bloce de
aramă nativă mai curată, și se va găsi cu cât omeni
vor popula aceste deșerte; pretutindeni a început a
expâlta mine de aramă de prima formațiune care
«unt mal lesne de topit.
      Iată ce raportă un martor judicios în privin-
ța acesta:
     .Intr’un !munte la 12 leghe de Pampas Pa-

„de singularii, unde s’au vățlut bloce de mal mult
„de o sută cântare; astă aramă este așa de cu-
„rată, în cât dintr’o singură bucată afi făcut șăse
„tunuri de campanie cu, calibru de câte 3 oca car-'
„tice fie-care, tot într’acest munte de aramă sunt
„și petre amestecate cu aramă.“
      In vecinătatea orașului Coquimbo din Chili mi-
nele de aramă sunt;in mal mare număr, și sunt așa
de abundante în cât una singură, cu tote că ex-
ploatată de mult timp, dă ânco astă-dl tdtă arama
ce se consumă in Chili și în Peru.
      Sunt jlncb multe alte mine de aramă la Ca-
rabaya, la Copiago, St. Domingo, Canada și mal
cu semă îu Mexic, de unde se scote cea mal mare
; quantitate de aramă întrebuințată în Europa. In
gravura nostră se arată exploatarea unor mine in-

„raguay s’a descoperit nisce mine' de aramă așa । semnate de aramă de la Corocoro in America. J.

     — D. Stăncescu, membru al Atheneu-
lul român și. profesor la schdla de Bele-Arte,
va începe un curs de Esthetică și istoria
artelor, lunea viitdre 15 Noembre într’una
din sallele Academiei. Va face regulat a-
cest curs de trei ori pe septămână.
     — Aflăm cu plăcere că D. Grig. Vul-
turescu va îucepe în BucurescI un jurnal
litterariu la care sperăm că va lua parte
mal mulțl din membri Atheneului din sec-
țiunea litterilor.
     In asemenea condiții, și cunoscând ta-
lentul și activitatea junelui redactor, nune

îndoim despre succesul acestui jurnal. 11
urăm numai o durată îndelungată și . . .
un numer. onest de abonați ... abonați
care plătesc. Se priimesc abonamente și
la Redacția “Natureld.
    — Chemăm atenția tutulor familliilor
asupra interesantei și instructivei publicații
periodice întitulată: Mama și Copilul subt
redacția D-nel Rossetti.
    N avem trebuință a insista asupra im-
portanței și utilității unei asemenea publi-
cații pentru tdte mumele de famillie ce se
ocupă de instrucția și educația copiilor lor.



            A N U N ȚI tT.



      DD-ni abonați ai Naturei, cari vor avea dorința d’a continui abona-
mentele D-lorpe anul viitor, sunt rugați a o face cunoscut redacției, franco,
sau d’a drepții, saii prin corespondenți D-lor, cel mult penă la 15 Decembre.
      Mai aducem aminte asemenea tutulor acellora dintre Onorabili noștri
abonați din districte, care pen’acum n’au plătit anco abonamentele D-Ior, să
bine-voiască a se aquita d’o așa mică datorie către Natură.

BucurescI. — Typographia Stephau Rassidescu, strada Germană, Hanulii Ghermany, No.lb