ANUL VI. No. 39. 22 OCTOMBRE 3865. JURNAL DE SCIINȚE. RedactokI: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ *, Prețul abonamentului: ■ Bucurescl. ... 64 lei pe an Districte .... 69 — — ABONAMENTELE se fac la Redicțiă, Strada Serapbim, ce ’l Și ce ș’a Pen- sionatului No. 10, in dosul Coltzi, și la DD. Librari. Coprinde: Inaugurarea societății de sciințe naturale, ji a atheneului roman. — Sciisdrea D-lui Daviln. — Comeți. — Calul — Tutunul. INSTRUCȚIA ȘI EDUCAȚIA. «Ne se poco io vi dia, da imputat sono, Châ quanto io posso dar, tuto vi dcuo. Ariosta Dacă puciri vS dau, nu sunt de imputat Căci cât pot da, tot ve dau. •Popolul care are celle mai bune scholi este cel d'ânteiu dintre populi; daca nu este astădi va fi mâine. («lulea Simon» l’Ecole). INAUGURAREA SOCIETĂȚII DE SCIINȚE „Dacă o nație se întorce și se învîrtesce în cercul vițios al acellorași rătăciri,¹¹ al a- cellorași zăpăceli, al acellorași descuragerî, demoralisațri și nenorociri, acesta provine din causă că aceea nație a început zidirea de la vîrf iar nu de la basă, că a aruncat în aer petrele edificiului, sau le a așezat, făro sciin- ță și făro artă, pe un terrăm nisipos, nestabil și făro nici o consistență; acesta provine dincausă că conducătorii ei n’ au atras atenția seriosă a tutulor asupra adevărului care ne arată că omul social și politic repausă pe omul in- tellectual și moral precum vîrful repausă pe fundament; acesta provine din causă că lu- minătorii ei au perdut din vedere legea fun- damentală ce ne arată philosophia istoriei și care se desfășură lămurit din studiul apro- fundat al tutulor societăților umane, lege ce se pote formula în chipul următor : „Excită un .raport constant între starea in- telectuală și morală, între starea mintală a popolilor și starea lor socială șipolitică ; . . * . « ■ ■ - - 1 • ■ . i • NATURALE ȘI A ATHENEULUI ROMAN. care inevitabil se modelă dupo cea d’ânttiu.¹⁴ „Și pentru că starea¹ mintală a Nației nă- stre a fost neîngrijită, regenerarea socială și politică e fost și este anarchica, chaotică sau chinierică.’*’ ‘) Ideea coprinsă în rîndurile ce citarăm și pe care am repetat’o subt tote formele, și am revestit’o cu tote culorile pînă a osteni pe cititorii noștri, acestă idee constitue una din convicțiile nestre celle mai tari și mai intime și ne face a veni să întreținem pe pu- blic despre societăți științifice și despre athene- uri, pe când totă lumea nu se ocupă de cât de elecții municipale, de bănci de sconturi și de circulație, de demisiile și schimbările ce se fac în Consiliul de Stat, de viitorea con- vocare a corpurilor legiuitore, adunarea elec- tivă și senatul, de oposiția ce vor întîlni de- cretetele-legi alle guvernului, de situația plină de difficultăți și chiar de pericole în care se va afla Ministerul, dacă marele Corpuri alle 1 (Ve El observă că in torrentul materiei fluide ce asverli înainte’! părțile mal ușure au fost aruncate mal departe de sore și ast-fel s’au format planeți cei mari, precum. Saturn și Jupiter, iar părțile mal grele nu s’au de- părtat! mult de₍ punctul de plecare, precum: Mercur, Venus, Pămentul; etc. Ast:fel la. început planeți. aă fost arțletor! și într’o stare complectă, de liquefac- — 308 — ție; atunci aii luat tote formele regalate, pe urmă s’aă răcit gradat și atî ajuns în starea în care ’l vedem astă-țh. Mulțl aii argumentat în contra systemei lui Buf- fon despre volumul, massa și marea vitessa (tuțela) ce un cornet trebuia să aibă ca să pote să depăr- teze de la s6re o quantitate așa de mare de ma- terie d’o potrivă cu massa tuturor planeților și sa- teliților din care se compune șystema nostră. Dar se observă că toți planeți și sateliți nu fac a op- ta parte dintr’o mie din masa sorelui. Aste corpuri ce- rescl produse, dupo supposiția lui Buffon, ar fi avut făr’ îndoială aceiași mișcare de translație ca a systemei ndstre planetare; mișcarea de rotație ar fi putut fi îh sens contrari Pământul, spre exemplu, mergând pe calea sa naturală din occident spre orient, ar fi putut să se învârtescă împrejurul axului sSti din orient spre occident. Obiecția trebue să se aplice și la mișcarea sate- liților, direcția rotațiunel lor neapărat n’ar fi ace- eași ca și mișcarea comeților. Așa dar hypothesa lui Buffon n’a desvălit secretul formațiunel plane- ților; așa dar nu putem argumenta asupra acestei theorie ca să susținem că la nascerea systemei nos- tre planetare un cornet a căsut in sdre. Pe lângd obiecțiile de mai sus se pdte adăogi și următdrea: Ori ce corp solid, ori ce ghiulea din tun, spre ex. asvârlită în spațiu cu direcția și iuțela conve- nabilă ca să devie un satelit al pământului, Ia fie- care din revoluțiunile salle, dupo principiele. meca- canicei, ar trece prin punctul de unde a plecat. Dacă cometu lui Buffon isbind sdrele ar fi rupt dre-care fragmente solide; dacă planeți systemei ndstre ar fi fost la început nisce asemenea frag- mente, la fie-care revoluție ar fi atins suprafacia sorelui. Insă acum totă lumea scie, până la ce punct acesta e departe de adevăr. Așa dar marele naturalist suposă nu numai că plane- ți aâ eșit cu tdtă masa din sore, ci ’și închipuia, după ‘ cum am țlis, că un cornet a făcut să țișnescă din sdre un adevărat torrent de materie fluidă, în care impul- siile și attracțiile ce priimeau deosebitele părți u- nele dela altele nu putea să ia o mișcare aseme- nea cu a corpurilor solide. Systema lui Buffon ne \ ar duce dar la acestă consequență, că materia sd- relui. sau cel puțin materia din afară este în sta- re liquidă. Dar. observațiunile moderne celle mai minuțidse n’au putut confirma acestă idee; din con- tra tdte experiențele și observațiunile repetate ne con- duc a admite că partea externă și înflăcărată a sorelui este un gaz; ast-fel dar hypothesa lui Buffon nu pote fi susținută și cade de sine. în resumat, nimic nu probă, ori ce va ' Culesul se face în mai multe rânduri fiind că fo- ile nu se coc tâte de odată. Mai ănteifl se coc fo- ile de la basa lujerului, pe urmă cele de la mijloc, și în fine cele de la vîrf. Cu tote acestea recolta se face în general în două rânduri: ăntăifl foile de la basă și la urmă restul. Foile se rup cu unghi ele safi se taiă cu o serpă sau cu un cuțitaș. Foile culese sunt făcute tencu- lețe și puse pe pământ pînă ce se strîng multe, și atunci se cară la uscător. Acestă espunere la soare de căte-va ore moleșesce foile și le face ca să nu se rupă și tot de odată le si svîntează. > Dupâ ce s’a recoltat foile se cară acasă, puin- du-le în coșuri saîî într’o căruță, așezate bine că să nu se rupă. Dupâ ce sunt aduse trebue a le lăsa vre o două, trei (Iile în teancuri ca să germenteze, printr’ceastă fermentațiune, foile se îngălbenesc de tot, colârea se egalizează. îndată ce colorea este uniformă trebue a întrerupe fermentațiunea, și a în- șira foile pe ață ca să se usuce. înainte de a vorbi despre uscatul foilor trebue a mal adăogi că, în unele localități recolta nu se face foaiă cu foaiă; ci se taiă lugeri din rădăcină și se duc la fermă. Dupâ ce se recoltă foile lugeri daiî alte fol dupâ cât-va timp, și se pâte face o a doua recoltă. Tu- tunul dobîndit prin a doua recoltă nu are nici o da- I - 312 — tă qualitățile celui d’ănteiu. După esperiențe făcute s’a dovedit că se pote strânge la a doua recoltă pi- uă la 250 oca după un pogon.. Uscatul foilor. — Uscatul tutunului se face -în general sub umbrare, sub streșinile casei ar, în pătule, și în alte localuri adăpostite. Localul unde se us- că tutunul trebue să fiă depărtat de locurile necurate și umede; trebue să lase aerul să circvlese în tdtă voia. Foele se înșiră pe ață. Pentru această operațiune se întrebuințează ața mii groșcioră; se pune firul într’inf ac gros și se înșiră «foile una după alta- Ața se trage prin vîrful cel gros al vinei din mijloc, adică prin vîrful cel mai gros al cotorului Firele pot avea o lungime de un stinjin și jumătate ; fiind mai lungi se lasă șirurile de tutun prea jos. Dacă în Ioc de a lecoîta foile am tăiat lujerii, atunci înșirăm lujeri d’a dreptul pe sfoară. Foile înșirate să fiă depărtate unele de altele, două pînă la trei degete, pentru că fiind lipite unele de altele nu se usucă bine, și uneori se și strică. După # ce s’a ’nșirat foile, șirurile se spînZură subt umbrare. La amăndoă vîrfurile sforei să se facă ochiuri sau să puiă cârlige ca să se pătă spinZura șirurile. Să cere cea mai mare priveghere din partea cultivatorului când se usucă tutunul. Daca se usu- că prea iute foile rămân verțli și numai pot dobân- di o față galbenă; tot de odată perde și ciir. qua- litatea sa îndată ce se văd fol. mncețlite trebue a le lua din șiruri și ale atîrna la o parte după ce se vor șterge cu o cârpă. . ■ Tutunul .stă atirnat în uscător o lună și mai bine, după cum sunt foile de uscate. După ce s’a uscat bine tutunul trebue a as- cepta un timp noros pentru a strânge foile după ațe și ale face teancuri. Dacă foile au fost moi când s’afipusîn teancuri, după vre-o două trei Zile se des- tvolteză în întrul teancului o căldură de vre-o 35 pînă la 40 de grade; atunci se face o nuoă fer- imentațiune care face ca tutunul să fiă mai dulce și să arZă.mai bine, fiind-că perde o parte din glu- tcnul și din rcsina sa. După ce s’a terminat fermentațiunea se des- face teancurile și se aleg foile. Alegerea foilor con- sistă în a pune la o parte foile cari ah aceiași mă- rime și aceiași colore. Dup’ acăsta se fac păpuși- le, puind la un loc un număr ore-care de foi șile- gîndu-le la cotor cu o șuviță de tei saâ de foaiă de porumb. După ce s’a făcut păpușile se fac boc- cele cari sunt nisce pachete compuse dintr’un nu- măr hotărît de păpuși. Păpușile se pun cu cotore- le afară și bocceaoa se înfășură în pînză. La noi în loc de boccele se fac teancuri mari la marginea cărora se pun stinghii de lemne legate cu sforă ca să țiă păpușile tote la un loc. Teancurile sau balu- rile de tutun se pun în magasiidouă câte două, u- nul peste altul și din când in când cel de d’asu- pra se pune de desupt pentru ca pressiunea să fiă egală. Producțiunea tutunului. — Producțiunea tutu- nului variasă după modul de cultură adoptat și du- pă varietăți; adunând mai multe cifre am ajuns la 53 de oca de fiă-care pogon. încheiere. — Ne-am silit a presinta în mai mul- te articole o descripțiune complectă despre cultura tutunului; suntem însă departe de a crede că am arătat tot. Am dori forte mult ca cultivatorii noș- tri cari se ocupă cu cultura acestei plante să dea la lumină tote observațiunile ce ah putut face, fiind că numai ast-fel pot profita unii de experiența al- tora. Cultura tutunului are viitor mare in țerră; pământul este bun, clima este caldă, varietățile bu- ne se pot aclimata; remăne acum ca cultivatorii să ’și înțelegă interesele și să presente consumatori- lor tutun bun. Sperăm că în urma tendinței favo- rabile agriculturei ce se vede în țărra năstră, tu- tunul, ca și cele-l-alte plante agricole, va ajunge a fi cultivat în celle mal bune condițiuni. . ; : ! ⁱ:' P. S. Aurelianu. .1 cr.r s'U •. «ii :;q J?ub/'i ■ • .V'/..'A Bucuresc! — Typographia Stephau Ilassidescu, strada Germană, Hanulă Ghermany, No. 2.