ANUL VI. No. 38. 15 OCTOMBRE 1865. ABONAMENTELE ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ JURNAL DE SCIINȚE. Prețul abonamentului: Redactori : BucurescI. . . . 64 lei pe an Or. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. Districte .... 69 — — se fac la Redacția, Strada Seraphim, ce ’i (Jice ș’a Pen- sionatului No. 10, în dosul Coltzi, și la DD. Librari. Coprinde: Istrucția și Educația. — Questia transformări seholel de Medicină în Facultate. — Cronica invețămîntuluidin streinătate.— Comeți.— Cultura Tⁿtunuluî.— Varietăți. INSTRUCȚIA ȘI EDUCAȚIA. «Ne se poco io vi dia, da imputar sono, Che quanto io posso dar, tuto vi dcno. Ari oslo Dacă pucin ve dau, nu sunt de imputat Căci cât pot da, tot ve dau. «Popolul care are celle maî bune scholî este cel d’ânteiu dintre populi; daca nu este astădi va fi mâine. («lulea Simen» l’Ecole). QUESTIA TRANSFORMĂRI SCHELEI DE MEDICINĂ ÎN FACULTATE Totă lumea a vorbit și vorbesce iidespre schola de medicină din BucurescI; pucini însă îsl dau bine socotela despre importanța și gra- vitatea acestui institut din care es, sau sunt destinate a eși ,persone al cărora rol în soci- etate este așa de grav: a ține, pînd la un ore care grad, în mâinele lor sănătatea și viața cetățenilor precum și salubritatea publică. Nu ne propunem astă dată a intra în multe amărunturi asupra acestei schole; de vorbim a- cum cititorilor noștri despre questia transfor- mării ei în facultate, este că Consiliul general al Instrucțiunii publice s’a ocupat cu seriosi- tate de densa și a ajuns la oconclusie ce a putut părea unora pucin satisfăcetore. Să stabilim mai ânteiu cu claritate modul cum questia a fost pusă în sînul comisiei în- vățământului superior care s’a ocupat de dînsa, și cum conclusia ei a fost susținută și în de- finitiv adoptată, de Consiliul general. Datorim acesta publicului și mai, cu semă DD. Doctori și profesori ai seholel, care tre- buiesc a sci totă veritatea, cu atât mai mult cu cât avem pe de o parte onorea de a face parte din acest corp, iar pe de alta am luat o parte însemnată în decisiunile comisiei învățămentului superior al caria raportor am aTut onore a fi în sînul Consiliului general. Ideea transformării schelei de medicină în facultate a fost mai ânteiu admisă de toți membri comisiunii, însă ei n’au putut să se u- niască asupra modulul cum se va opera acestă transformare. : ' Duoe idei au fost în presența: A se transforma schela de odată și în totalita- tea ei în facultate, și elevi actualei scholi să fie și ei, în urma unor condiții, transformati în elevi de fa- f ' 9 - cultate. Schola, dupo acestă opinie, ar fi trebuit să aibă de o dată patru ani de facultate. Ace'stă opinie a fost a directorului Scholei D. D-r Davila ce făcea parte din corni siunea învăță- mentului superior ș’a On. Consiliu permanent. D. D-r Essarcu a emis o altă idee. Fidel — 298 — principului de atâtea ori exprimat în acest jurnal: Natura non facit saltus', fidel ideei ce fusese deja admisă de tot Consiliul general, a- dico: de a nu se face inovații decât într’un mod treptat și fără precipitație, D. D-r Essarcu era de părere de a se începe transformarea scholei în facultate în modul următor: în anul acesta se va stabili anul ântâiu de facultate, care va începe cu o serie de scho- lari bine pregătiți pentru a urma cursurile u- neî facultăți. Acest ântâiu an, în care se va aplica o programă elaborată conform cerin- țelor unei facultăți, va înlocui primul an al scholei actuale, care va înceta de a fucționa în modul și cu programa în ființă. Cursurile din anul II și III al actualei schole vor continua a se face anul acesta în .con- dițiile și dupo programa care se află actual- mente într’însele. Anul viitor, se va stabili un al H-lea an i ii de facultate cu o programă noue, elaborată și ea conform cerințelor unei facultăți, și în care vor veni scholari anului I bine prepa- rați, ca să potă urma cursurile ce se vor sta- bili în acest an. Acest II an de facultate va înlocui IIlea an al scholei care va înceta de a funcționa. Și așa mai încolo până se va com- plecta și constitui Facultatea întregă, demnă de a purta acest titlu, demnă de a delibera cu autoritate diplome de doctor în medicină, demnă de a aspira a deveni un centru sci- ințific și medical care ar contribui mult a ne înălța și a ne crea o justă influență în țer- rile ce ne înconjioră, venind din aceste țerri juni ca să ’și formeze educația lor medicală, și să dobîndescu o diplomă, al căria prestigiu să fi erecunoscut și constatat, nu numai în țerra romănescă, dar în tot Orientul. Nu ne propunem a areta avantagele sau desavantagele acestei opinii, ținem numai a- «jice că acestei idei s’au făcut objecții, ce s’au părut seriose chiar acelluia care a emis’o și resultatul deliberărilor comisiei a fost acesta: „Să se amâne ânco transformarea actualeischole în facultate, lăsând viitorei sesiuni a Consi- liului general șă decidă questia. Cu acestă conclusie s’au unit toți membri comisiei și chiar D. D-r Davila. Și când ra- portorul comisiei susținea acestă _conclusie în sînul Consiliului general, susținea atât ideea sa cât și ideea D-lui D-r Davila. Și când unul din on. delegați ai Consiliului permanent acusa pe raportorul comisiei învăță- mântului superior de a ’și fi schimbat ideea ce avusese asupra transformării scholei în fa- cultate era în erore, pentru că raportorul sus- ținuse ideea posibilității acestei transformări, însă, neputându-se uni cu modul cum On. Consiliu permanent și D. Davila înțelegea a- cestă transformare, s’a unit cu ideea definitivă cu care în celle din urmă s’â unit....și D. Da- vila adico: amânarea acestei transformări. Și când în urma persitenței acestui ono- rabil delegat de a face pe Consiliul general a crede (cu totă evidența demonstrației con- trarie), că raportorul își schimbase opinia a- supra transformării scholei în facultate, rapor- torul a aruncat aceste cuvinte: „Chiar de ași fi avut o altă opinie (ceea ce nu este) eu nu sunt însă din aceia sare se obstină a sta în- tr’o idee, pe care, în urma unei cugetări ma- ture și unei examinări consciențiose, o con- stată ca greșită și neraționabilă;'când, $ic, ra- portorul a aruncat aceste cuvinte, suntem si- guri ca a fost înțeles și aprobat de toți a- ceia care au rațiunea și conștiința destul de luminată ca să admită, că nu trebuie nimeni să se îndârjescă într’o opinie când o vede rea și rătăcită, căci : „ Vai cellor ce întru celle relle se vor îndîrji. - 299 — CHRONICA iNVEțE.ltâNTUIAJl DIN' STREINATATE.' Buletinul instrucțiuni, publice din Francia Nr. din Octombriu, coprinde mai multe circulari ale d-luî Ministru Duruy de deosebită importanță. Ântâia circulară se adreseză la rectori asupra învățământului limbii oră vii. D. Ministru prescrie că, spre a reînveța limbile vii mai bine de câfpân’ acum, să se grupeze elevii nu dupo numărul clasei la care aparțin, dar dupo forța lor reale. Acesta s’a făcut, și de nu ne înșelămu se face ânchă în gimnasile și liceele nostre pentru limba germană și italiană. Acesta se făce mai nainte și pentru cea francesă, până •& nu se face obligatoriă pe clase. In Anglia, pre cât seim, sistema acesta merge și mai departe; acolo elevii nu sunt trimiși să mergă la obiecte pe clasă, ci dupo sciința ce aă din fiiă-care. — O altă circulară este o instrucțiune la rec- torii asupa învățământului științific din licee. D. Ministru Duruy cere ca „invățemântul sciințelor in- „tim unit cu acel al litterelor, să fie dires ast-fel „ca să se desvolte progresiv facultatea raționărei. “ — O a patra circulară către prefecți, e asupra modului de ficsare a numărului maxim de elevi gra- tuiți la învățământul primar.— Acestă Circulară tinde în un mod forte lăudabil a face gratuită învățătură pentru cât mai mult. Ferice de țerișora nostră, unde legi generose o face gratuită pentru toți de la o- laltă! — — Ni se scrie dela Florența, cu data 14 Oc- tombre. „Mersul intrucțiunei publice în Italia preocupă așa de vid pre ministrul nostru și pe public, precum, din Buletinul Scholelor ce ați bine-voit a ne trimite, vățlurămu că preocup și pre Români și guverna- mentul lor. Cundsceți păte că Ministrul Natoli a însărcinat o comisiune să studieze starea actuale a instrucțiunel publice în Italia și să propună mijlăcele de înbu- nătățire. Acestă comisiune și-a presentat raportul seu de curând. Sico pe scurt părerile acestei comi- siuni: In privirea învățământului primarii, comisiunea crede că legea Ministrului Casati, din 1859 e bună, și că cu pucine modificări, se păte estinde la tot regatul. Se scie că legea Casati prevede ca și le- gea D-stră, gratuitatea și obligativitatea istrucției primare. Dup’ astă lege statul dă Comunelor lip- sita unele subsidii anuali. Comisiunea propune că învățătorii ce se numesc pe la comune, și care se prepară în scălele normale inferiăre, să fiă puși, îna- inte de numire, sub direcțiunea unul institutor es- perimentat, spre a face practică. Comisiunea mai cere că pe viitor, veri ce elev intrat și eșit din schălele normale să fiă obligat numai de cât a servi ca învățător, sub grele penalități Comisiunea propune în privirea învețernentului se- cundarii: a) suprimarea distincțiunei ce este între gi- mnasii și licee'); b) crearea a două specii de licee; u- nele științifice, vor avea de basă învățământul ma- tematicelor și al sciinților naturale; cele-l-alte litte- terarii, vor avea de basă inventământul literarii! cla- sică. Totu’și nici liceului litterar nui lipsesce par- tea sciințelor necesarii educațiunei, nici celui știin- țific nu lipscesce partea litterară necesariă. . — Vă anunciu cu plăcere că Vegezzi Ruscala dorind a nu întrerumpe cursul seu de istoria Ro- mânilor la Universitatea din Turin, a preferit să renunțe a ’și pune cadindatura sea Ia viitorele a- legeri de deputați, căci în cas d’ a fi alesă, se vede obligat a . părăsi Turinul și a merge la Flo- rența. ’ T. S. 1) Și noi o introduserămu prospetu în lege! — — 300 - C O M E Ț r ce meteore formate în atmosphera nostră. Obser- vațiile lui Tycho-Brache ’I așețla dincolo de lună. D’atunci s’a reconoscut și s’a constatat că ei cir- culă împrejurul sfirelui ca și planeți. urmând a- celeși legi, numai orbitele lor în Ioc să fie mai cir- culare sunt ellipse prea lungi. Șdrele ocupă tot-d’auna unul din celle duoe fo- care alle orbitei ellipticei fie-cărui cornet. Vârful ellipse! cel mai apropiat de sdre se numesce peri- helie; ccl-I-alt verf se numesce aphelie. Când începe să apare un cornet în profundidatea spațiului semăna c’o ceță, c’o nebulositate mai circulară, și acestă nebulositate portă numele de comă sau codă: D’a- eolo și numele lor de cornet. Există mai tot-d’auna către regiunea centrală a comei un mic spațiu circular in aparență, globular în realitate, care se deosebesce printr’o mai mare intensitate: acesta este sâmburele cornetului. într’un cornet dar se deosebesce; capul cu sâmburile și co- arna sau coda mai mult sau mai pucin lungă și dia- phană, prin care se pot dieri stelele. Nu numai p’intre personele făro instrucție, dupo cum țlisserăm mai sus, a domnit altă dată, și dom- nesce ânco și astă-țli în ore-care grad, opinia că apariția comeților este însoțită de perturbațiuni me- teorologice, hygienice, geologice; într’un cuvânt că schimbă starea lucrurilor. Așa Homer, Virgil, Plu- tarc etc. la cei vechi; Kepler, Bacon, Napoleon etc. la cei moderni au crețlut în influințele cometare. Toți ne aducem a minte ce frică respândise în țerră la 1857 scirea, că un cornet o să visiteze pământul nostru, o să’l attingă și o să’l cufunde, și că noi o să perim cu toți. Comeți se presinta sub nisce aspecte așa de di- verse în cât este forte anevoe a generalisa faptele observate în privința acesta. Comeți telescopici sunt mai tot-d’auna fărb codă; ei semănă cu stelele nebulose alle lui Herschel, a- fiice: cu tote acele nebulosități rotunde c’o lumină palidă și concentrată în mijloc. Când este vorba DESPRE Este o lege secretă a naturei umane d’a dori tot-d’auna să confiscă viitorul: tot ce este nepre- vețlut și extraordinar ne inspiră temere; nici o da- tă bucurie, ori speranțe. Așa în tote țerrile, în tote epocele, aspectul straniu al unui cornet, slaba lumi- nă a codei, aparițiunea sa neașteptată, și făro veste pe firmament au produs în spiritul populilor effec- tul unei puteri ingrositore, amenințătdre pentru or- dinea stabilită în creație, și fiind că phenomenul ți- ne pucin, resultă d’aci credința că acțiunea sa tre- bue să fie immediată sau cel pucin aprdpe. Dar evenimentele în lumea asta presinta tot-d’auna în încatenarea lor, un fact ce se pote privi ca un pro- nostic sad augur funest; cu tote astea (tendințele populilor au luat în epoca nostră o altă direcție și aă îmbrăcat o formă mai pucin tristă: ast-fel în grațiosele văi alle Rhinului se dă acestor stele Cu codă, mult timp calomniate, o influință bine-fă- cetore asupra fecundități locurilor plantate cu vii. In epoca nostră comeții sunt în aliundanță și fap- tele contrarii acestei fabule meteorologice n’au lip- sit; dar nimic u’a putut clinti nuoa credință că aste stclle retăcindo aduc căldură. । Kepler ții cea c’o vioiciune de expresie ce posse- da într’un așa de înalt grad: „Sunt mai mulți co- meți în cer de cât pesci în ocen.“ i Comeți au fost cunoscuți din cea mai depărtată vechime, tot-d’auna presența lor a inspirat frica în popoli ignoranți. ' Populi classici, Greci și Romani, se mărgineu a însemna din timp în'timp locul cerului unde sea- rată un cornet, fără să precise nimic asupra tra- jectoriei salle aparente. Chinezi din contra, obser- vau și însemnau cu grijă tofo aceste phenomene: bogatele lor anale coprind multe amărunte asupra drumului ce urmeză fie-care cornet; aste documen- te se urcă la-mai mult de cinci secol! înainte de era chrestină, și astronomii trag ătico și astă- cil din- tr’ensele resultate folositore. Discepoli Iui Aristotel considerau comeți ca nis- — 301 — de comețî mai mari și mal visibill se deosebesce capul, semb'urile, și coda simplă sau multiplă, ca- ria astronomi chinesî dau numele pitoresc de mă- tură. In general sâmburile n’are un contur neted, cu tote acestea s’au vățlut așa de strelucitore ca și stelele de prima sau secunda mărime, și chiar țlioa pun în partea cerului cea maî bine luminată de sore s’a deosebit sâmburile marilor comeți care s’au arătat în anii 1402, 1532, 1577, 1680, 1744, 1807, 1811, 1843 etc. Frumosul cornet din 1811, care se află în allă- turata gravură, a stat mal mult timp visibil pe I. Comeți! se mișcă în tote direcțiunile imagina bile, strâbat orbitele planetare în sensurile celle mai diverse; trec adesea între Mercur și sore la distanțe așa de mari în cât nu’i putem vede; nu aste dar imposibil ca să vie să isbescă pământul. Calculul probabilităților permite d’a eși din astă incertitudine. Dacă suposăm că diametrul unui cornet necunoscut e d’o potrivă cu a patra parte din dia- metrul pământului, și că distanța sa perihelie să fiă mai mică de cât distanța de la pământ la sore, se găsesce că, pentru o sanță de întîlnire a unui cornet cu globul nostru sunt 280,999,999 șanțe contrarii. cer și presenta o particu- laritate însemnată; sem - burile nu părea a face corp cu nebulositatea luminosă care ’l înconjura, și era isolat din tote părțile prin- tr’un spațiu obscur. A- faro d’asta intentitatea lu- minei nu crcscca regulaUț dela margini către centru capului, dar se vedeu și nisce zone strelucitore con- centrice, alternând cu stra turî d’o nebulositate maî rară; coda luî era concavă t'osnetiil dela INîl Să admitem pentru un moment că cornetul ce ar veni să isbiască pămentul ar nimici specia umană întregă. Pentru fie-care in- divid pericolul ce ar re- ulta din aparațiunea unuî coment necunoscut ar fi întocmai cu pericolul ce a- meniță p’un condamnat la morte, dacă dintr’o urnă p’mtre 280,999,999 bile albe s’ar afla numai' una negră și ar eși acesta la cea d’ântâiu tragere; or- d’amândoae părțile și în afar, semănând cu o fla- cără bătută de vânt. Cdda unuî cornet este tot-d’a- una în partea opusă soreluî. Influința comeților a jucat un rol mare în As- tronomia antică și chiar în cea modernă; cu tote astea fricile numerose s’au redus la următorele trei, despre care vorbesce Arago. 1. Dacă este possibil ca un cornet să isbescă pă- mântul, saiî noi să trecem prin coda lui. 2. Dacă trebue să credem că comeți! cad în sore și că una din aste stele retăcinde a contribuit, dup’ o- pinia lui Buffon, la formarea systemeî ndstre solare' 3 Dacă diluviu (potopu lui Noe) a fost ocasio- nat de un cornet. Să examinăm pe fie-care in parte. ce om cu pucină judecată ar rîde d’un asemenea pericol. Sîmburile și chiar coma unui cornet au în gene- ral mediocre dimensiuni. D’acolo resultă prea mica probabilitate ce dă calculul când caută șanțele de întîlnire a unul cornet cu pământu. Newton gândea că materia din care se compune coda comeților, cade câte o dată în atmosphera ter- restră, și dă loc la numerose reacțiunl chimice și variate combinațiunl. Comeți având prea mică massă și prin urmare prea pucină forță atractivă, un pla- net,'⁷’precum pământu, pote să ’șî apropriere părțile extreme ale cddeî, chiar când remâne prea de- părtată. Au cercat unii a explica epidemiile a că- ror desvoltare a venit o dată cu aparițiunea come- — 302 ților, prin introducerea de nuoi elemente gazoseîn atmosphera nostră. Dar numeral mediu anual al acestor aparițiuui fiind aprdpe de duoi, va găsi totu-d’a-una dupo voință un cornet căruia se va putea imputa maladia sau catastrofa care ar fi isbit imaginațiunile. Ceța secă și phosphorescentă.din 1783 a fost considerată de uni physici ca resultatul treceri pă- mântului prin coda unui cornet. Astă hypothesă îndrăsneță nu s’ar putea uni cu examinarea tutu- ror circumstanțelor ce au însoțit lung’ apariția a acellei cețe renumite. II. Probabilitatea representată prin fracția 280.999.999 exprimă sanțele de întîlnire între pământ ș’un co- rnet ore-care; cât de mică fie acestă fracția rela- tive la o stea dată, ea pote dup’ o trecere de timp destul de lung să correspundă c’o probabilitate prea ve- cină cu certitudinea. Să adăogim însemnarea impor- tantă că, numerul comeților pare a fi considerabil; căci dacă istorici și clironicari nu menționeză mai mult de 500; dacă catalogul general al orbitelor calculate nu trece peste 150, se pote dupo mai multe considerațiuni să ajunge a priimi că există mii și milione chiar de comeți circulând în sphera lui \ Uranus. Este natural să căutăm aici dacă din to- talitatea phenomenelor n’ar resulta probabilitatea în favorea celebrei systeme cosmogonice a lui Buffon. Marele naturalist închipuind systema nostră so- lară dintr’un ’nalt punct de vedere, simți necesita- tea d’a explica pentru ce toți planeți circulă îm- prejurul sorelui din occident în orient; pentru ce sateliți se mișcă împrejurul planeților lor respectivi într’acnlaș sens; pentru ce in fine planeți și uni sa- teliți se învîrtesc asemenea pe centrurile lor din occident în orient. Este mai mult de patru mili- arde a paria în contra unuia, că astă disposiție a systemei nostre solare nu este un ce întîmplător. In numerul viitor vom vorbi despre hypotesa lui Buffon asupra naturoi Comeților. A. (URMASE.) Transplantațiunea sau resăritul. — Resădirea tu- tunului atirnă de cîima locală, și de natura pămân- tului. în pămânlurile ușore, calde, adicb în pămân- turile nisipose resădirea se face mai de timpuriii, și în pământurile argilose și umede mai târziu. In ge- neral luna lui Mai și începutul lui Innie sunt con- siderate ca timpul cel mai favorabil. Operațiunea se face când firele aii trei patru foi. Numerul de fire ce trebue a resădi pe fie-care pogon variază cu fertilitatea pământului. Negreșit că pe o luncă bogată și frescă putem resădi mai raru. In Francia administrațiunea a fixată, dupo deosebitele departamente unde este permisă cultu- ra acestei plante, numerul firelor de la 5000 pînă la 30,000 pe fie-care pogon- Americani pun firile la o depărtare de o palmă și trei degete, și rîndu- rile sunt la o distanță de patru palme unele de al- tele, ceea ce face vre-o 15,000 de fire pe fie-ca- re pogon. Se înțellege de sine că, cu cât firele sunt mai depărtate, cu atât se depărteză mni mult în lături; însă s’a observat că această desvoltare in- fluențează asupra qualității tutunului, îl face mai ordinar. In țerile unde domineză vânturi violente firele trebuesc resădite mai des, fiind-că pot resista mai bine. Pregătirea pămentulut. — Pământul consacrat penrru cultura tutunului trebue să fiă bine pregă- tit. Când se consacreză întinderi mici pentru cul- tura tutunului, pământului se pregătesce cu sapa în- tocmai ca pământul de grădină. Când se cultivă însă întinderi mai mari trebue a pregăti pământul cu plugu. Numerul arăturilor variată dupo pă- mânturi : în general trei arături sunt neapărate. Cea d’ântâiu arătură se dă tomna, a două dupo des- ghiețuri și a treia câte-va (UI® înainte de resărit, 303 — Dup’ a treia arătură trebue a grăpa pământul bi- ne pentru a’l mărunți cât se va putea mai mult și a’l curăți și de burienile vătemătore precum pirulu, bosiulu s. c. 1. îngrășatul pămemtului. — Tutunul este o plan- tă care sărăcesce forte mult pământul, de aceea este de trebuință ca să se ingrașe țearina ce se consacrase pentru cultura sa, In general se pune pe fie-care pogon pînă la 35,000 oca de gunoiu bine făcut. Smulgerea firelor din pepinieră. — Smulgerea firelor este o operațiune forte delicată. In $ioa când este să se smulgă firele pentru răsădit, să se ude răsadnița de dimineță ca să se rnoiă pământul. Omul însărcinat cu smulgerea să ia o mistrie sau o lo- pățuiă de lemn, să o înfigă în pământ mai adânc de cât rădăcinele firelor și să apese în jos; atunci firele ies cu pământ cu tot. Desparte fiă-care fir lăsând împregurul rădăcinelor pământ; aste fire se pun drepte intr’un coș înfășurat pe (lin întru cu o pînză umedă. Dupo ee s’a umplut¹ coșul se¹¹ acope- re firele cn o altă cârpă umedă pentru a le garan- ta contra aerului și contra căldurei care le veste- jasce. Trebue să se arunce firele pipernicite și rău conformate. Besăditul. — Dupo cum am țlis răsăditui se face când firele au trei patru foițe, une-ori când aii șea- se. Dupo ce s’a pregătit țearina bine se siglesă cu o greblă ai căria dinți sunt puși la o distanță e- gală cu distanța ce trebue să fiă între rânduri. Alte- ori cultivatorii întrebuințe^ă o sfdră care are la amânduoă vârfurile câte un țăruș. Pe acestă sforă se fac noduri depărtate, atât cât trebue să fiă de- părtate firele între densele. Unul se pune la un cap al țarinei și altul la cel-alt; un al treilea tra- ge c’un țăruș o liniă pe lîngă sforă. Dupo ce s’a tras liniile, omeni depărtețlă țărușele, atât cât tre- bue să fiă depărtate rândurile de tutun între dân- sele; trag o a doa liniă și așa mai încolo. Nodu- rile dupo sforă arată răsăditorilor depărtarea ce tre- bue să lase fiă-care fir. Răsăditui se face mai bine când timpul este nb- ros saii când plouă pucin. Pentru răsădit se întrebuințezi în unele locali- tăți patru lucrători. Cel d’ântâiu face găurele cu un resăditor (țăruș cu mânușă ascuțit), care are o adîncime de o jumătate palmă. Cel |d’a duoilea pune firele în întru având in vedere ca să nu înfigă în pământ și inima firului. Cel d’al treilea udă firele. Al patrulea pune pământ în giurul plantei și îl a- șețlă cu mâna. Apa întrebuințată pentru udat se pote amesteca cu o a duoă-spre-țlecea parte de ud de vite. Trebue a înceta răsăditui pe la midlocul țlilel, da- că sorele arde prea tare. Dacă dupo câte-va. (Iile dupo răsădit se văd fire veștejite, trebue a pune altele în loc, fiind-că în pepinieră rămân tot-de-una fire prisos. Lucrări de întreținere. — Dupo natura pămân- tului și dupo climă se plivesce și se sapă tutunul de vre-o trei ori, atunci când cresc buruieni trebue l[să bage de semă ca să nu¹ atingă foile, fiind-că tu- tunul este o plantă forte delicată. Când firele sunt lungi de duoă palme, trebue a le prăși. Astă lucrare nu numai că fixeijă bine lu- gerile, dar întrețin tot de o dată o umețlelă forte folositore pentru vegetațiunea tutunului. Aci trebue să repetim din nou că lucrătorii să pățlescă cât se va putea firele. Sfircuitul sau ciupitul tutunului. Ciupitul este o operațiune care consistă în a ciupi vârful Îngerilor cn unghiea, atunci când încep să dea cei d’ântâiu muguri de flori, lâsându-se în de obsce lugerilor o înălțime de patru palme. Dacă n’am ciupit tutu- nul o mare parte din sevă sau mîsgă s’ar consu- ma de către flori și fructe cu perderea foilor. Numărultî foilor ce trebue să lăsăm pe lugere variază între 7 și 12. Este însă sciut că în pă- mânturile fertile se lasă măi multe foi de cât în ce- le serace. între foile lăsate nu trebue a socoti și foile de jos, care în genere sunt cele mai rele. Dupo ciupit iasă o mulțime de muguri la sup- țiora foilor; acești muguri trebuesc tăiați fiind că ab- — 304 — sorb seva de prisos. Putem să ’i lăsăm su crescă puțin când pământul este bogat și când voim ca fo- ile să nu se facă grose. Copilitul. — Copilitul este o operațiune care con- sistă în a smulge lăstari cari es din tulpina tutu- nului. Acești lăstari dacă s’ar lăsa nerupți, atrag o mare quantitate de sevă și acesta lu paguba lujerilor cari produc foile. Distrugerea lăstarilor se pote face cu o serpă (cosoraș) sau cu unghiile. Acâstă operațiune se repeteză ori de câte ori se simte trebuința. Agenți aclmosferici și animale vătemătâre tiitunu- \ui. — D. Heuze profesor de agricultură, țlice că ploile dese face tutunul să piardă din qualitățile sa- le, fiind-că contrariază evaporațiunea sucurilor co-' prinse în plantă. Căldurile mari sbîrcescfi foile, nu le lasă să crescă și prin urmare micșoreză produc- țiunea. Ceața ;alterează parfumul foilor. Vânturile mari rup lujeri și ploile furtunose produc același efect. Cârtițile prăpădesc o mulțime de lujeri când își scot mușuroile, de aceea se recomandă destriucțiu- nea astor animale. Aurelian. V A B I E T Ă Ț I. UN GAS DE SOMN EXSTRAORDINAR.') Din când în când se raportâză în jurnalele știin- țifice d’acele cașuri rari de somn prelungit, care spăimântă pe lector și despre care nu s’a dată nic- o dată cea mai mică explicație physiologică. îmi aduc a mint*' c’am citit, țiice doctorul Phip- son, în nisce vechi memorii alle unei societăți sa- vante din Londra, cașul extraordinar al unei femei care a dormit mai totă viața. De curând âncă D. Blandet a publicat în Francia istoria unui individ destul de sănetos, care a dormit mai ânteiu 40 țlile he’ntrerupt, pe urmă 80, și în fine 12 luni; în intervale care erau destul de lungi se bucura d’o sănătate perfectă. ’ Astă-țli D. Cousins descrie în jurnalul engles Medical Times cașul unui om care ddrme mult. Acest individ dorine, termen mediu, țlice doc- torul Cousins, dela 11 pene la 138ore, pe când termenul mediu de orele în care pote să se ție deștept este redus Ia 6. Așa spre ex. la 28 Noembre anul trecut se culcă la 10 ore sera și a dormit pene la 2 Decembre la 4 ore și ju- mătate sera; a stat deștept pene la 11 ore, tot în sera aceea și se puse a dormi din nuou penă la 7 Decembre Ia 3 ore și jumătate dup’a miadi; sera se puică la 11 ore ș’a dormit penă la 10 Decem- bre, 4 ore sera. In sera aceea a stat deștept 7 o- ^re și la 11 ore s’a culcat iarăși și somnul lui nu s’a întrerupt de cât la 16 Decembre la 9 ore se- ra. Aceeași stare de lucruri s’a urmat d’atunci și urmeză ânco pe când scrin). La ori ce oră se desceptă acest individ, dupo somnul seă așa de în- delungat, se simte ostenit și încercă trebuința d’a dormi îndată ce vine noptea, și se culcă tot-d’auna la 10 sau 11 orc. De mai multe ori au încercat amici lui să’l ție descept totă noptea, dar n’au re- ușit de cât o singură dată. Tote aste cașuri de somn prelungit sunt carac- terisate printr’o amorțelă profundă, o nesimțire com- plectă, o suspensie de evacuațiuni (eșiri afară), o respirație mai nesimțibilă. Lucrarea creerului în aste scurte intervale de deșteptare se pare de ajuns in aste cașuri ca să ostenescă systema nervosă și să facă pe malad a simți o imperiosă trebuință d’a dormi. 2) Correspondenta doctorului engles Phipson are data 1 Septembre 1365. ’ • 1) Verii Natura No. 23 Somnul telhdrgic, Bucuresci, Typographia St. Rassidescu Strada Nemțescă Hauuluu Gherman No. 2.