ANUL VI. No. 37. 8 OCTOMBRE 1865. ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ Prețul abonamentului'. Bucuresci. ... 64 lei pe an Districte .... 69 — ■— JURNAL DE SCIINȚE. Redactori : Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. ABONAMENTELE se fac la Redacția. Strada Seraphim, ce ’i ții ce ș’a Pen- sionatului No. 10, în dosul Coltzi, și la DD. Librari. Coprinde: Istrucția fi Educația. — Clasa IV primară. — O conferință diplomatică. — Cholera. — Consfantinopol. — Gradele beției. , ' • INSTRUCȚIA ȘI EDUCAȚIA. • «Ne se poco io vi dia, da impntar Bono, Che quanto io poso dar, tuto vi dino. jirioslo Dacă pucin ve dau, nu sunt de imputat Căci cât pot da, tot ve dau. «Popolnl care are celle mai bune soboli este cel d'ânteiu dintre populi; daca nu este astăzi va fi mâine. («lules Simon» l’Ecole). MENȚINEREA CLASSEI A PATRA PRIMARĂ. O questie care a fost deșbătută cu multă vivacitate în sînul Consiliului general a fost questia suprimării classei IV. Consiliul a fost unanim a desaproba o mesura așa de gravă ale căriea grave con- sequențe erau lesne de prevestit. De vorbim în jurnalul nostru despre a- cest subiect este că ne temem, ca dorința con- siliului în acestă privință să rămâie nereali- sată și pusă la o parte una din cererile salle celle mai juste, celle mai legitime, celle mai im- perios reclamate de trebuințele Instrucției. Nu seim de ce se va mai convoca ConsiliuL’general când așa de pucin se va lua în considerare resultatul deliberărilor salle! Așa s’au desconsiderat la noi în țdrră instituțiile celle mai salutarii! Așa s’au isbit în legănul lor instituțiile ce erau destinate a introduce elemente de progres și prosperitate în societatea nostră. Asemenea procedări au descuragiat' și au desgustat pe toți aceia ce un sacru entusi- asm îi anima și îi împingea. spre generdse și fructuose lucrări! Din parte-ne, ne vom face pînă în sfîrșit datoria și vom face apel către opinia publică cu moderație, dar cu acea forță ce caracterisă o convicție tare. Publicul va vedea, cu întristare că lucră- rile consciințiose alle unui Consiliu întreg se pun la o parte cu cea mai mare înles- nire și cerințele salle celle mai urgente, re- clamate de trebuințele Instrucției, sunt nelu- ate în considerare. Una din aceste cerințe- este menținerea classei a IV-a primară. ' S’a arătat în sînul Consiliului general ’) „că desființarea classei IV primară constitue o „causă de perturbație în tot învățământul pu- „blic, rupând și făcând să dispară un inel din ') Vedi Raportai Comisiunei învățămîntului primar publicat în Mo- nitorul official ‘'ț — 290 — „lanțul care începe cu clasa I primară și se „continuă cu classele gymnasiale⁴⁴. S’a arătat că în urma acestei suprimări s’au grămădit în classele I din gymnasiuri atăt scholarii classei suprimate, cât și aceia cari au terminat classa III primară, aflându-se ast- fel într’o singură classă, scholarii de o forță cu totul inegală^ ceea ce va aduce dupo sine o amestecare neexplicabilă în espunerile pro- fesorului. S’a arătat că în tote capitalele județelor, în care imensa majoritate â cetățenilor nu au mkjloce de a trimite pe copii lor în gynmasiele capitalelor cellor mari, suprimarea classei IV isbesce celle i mai numerose cl-isse alle socie- tății într’un mare interes, interesul instrucției! S’a arătat cum prin punerea' treptat a nouei legi, iar nu de o dată resturnend ceea ce există far’ a pune nimic în loc, s’ar fi e- vitat tote aceste grave inconveniente. S’a arătat... dar ne oprim aci, căci tot nu perdem speranța că înaintea trebuințelor urgente a Instrucției, On. Consiliu Permanent va lua grabnice mesuri pentru restabilirea classei IV, ceea ce se va face cu cea mai mare înlesnire în capitalele în care, neaflân- du-se gymnasii, scholarii stau pe din afară, și fără mare dificultate în orașele în care se află gymnasiuri: mai toți părinți se vor grăbi să retragă pe copii lor dintr’o clasă (clasa I gymnasială), unde aceștia nu pot profita ni- mic din causă că nu sunt de loc preparați pentru cursurile ce se predau într’însa. Cu cât ne sculămu în contra On. Consiliu^ Permanent când suprima classa IV primară, cu atât îl vom aplauda când va lua decisiunea ca s’o restabjlescă. ' Rugăm cu tot dinadinsul pe On. Con- siliu Permanent ca să se determine a lua a- cdstă decisiune. Să nu vie nimeni a ne mal țlice că, ca să se supuie legii, On. Consiliu Permanent a luat grava decisiune de a suprima classa IV. Consiliul general al Instrucțiunii a prboat cum punerea treptat în aplicația a legii, ar fi con- dus pe On. Consiliu Permanent a evita o așa de gravă greșală. Vom mai adăogi cuvintele următore pline de însemnătate: Classa IV s’a suprimat la 15 August când au început clasele primare. Deci noua [lege a Instrucțiunii nu jntra în vigore decât la 1 Septemvrie. Sperăm că înțellepciunea On. Consiliu Permanent, menținând classa IV pri- mară, va ridica din mâinile adversarilor sei o armă așa de periculosă ca aceia , ce o pote da argumentul tras din rîndurile prece- dente. In loc de a veni în ajutorul acellora ce vor putea acusa pe On. Consiliu Perma- nent că a săvîrșit un act arbitrar iu. „Natura⁴⁴ speră că va fi veselă de a lăuda înțellepciunea On. Consiliu Permanent. E. O COATERIKȚA DIPLOMATICA Ministrul trebilor din afaro din Francia D. Drouyn de Lbuys... _______ Ce o mai fi și asta, vor țlice mai mulți din cititorii noștri. în jurnalul „Natura" un articol intitulat o conferință diplomatică și începând: Mi- nistrul trebilor din afaro\...\ „Natura" ne a cam obicnuit într’adever cu surprisele, dar să mergă pină a vorbi de conferințe diplomatice.., * De și „Natura" e universală, dar în acest articol intitulat o conferință \ diplomatică, nu vom vorbi de cât de facte esclusiv științifice, ce intră cu totul în cadrul jurnalului cellui mai ex- clusiv științific. ; ' • Ministrul trebilor din afarb și Ministrul agri- culturei, comercialul și lucrărilor publice adresară Imperatulul Francesilor un raport în care îi pro- — 291 — pune reunirea unei conferințe diplomatice, avend de scop reformarea organisațiel actuale a servițiului sanitar în Orient Nu vom aproba îndestul, țlice un jurnal poli- tic frances, inițiativa luată în acesta ocasie de ca- binetul din Paris. Prin mesur! de asemenea natu- ră, care interesă umanitatea întregă, un guvern se arată la înălțimea misiune! civilisatrice ce trebuia să ’și impue or! ce guvern într’adevbr animat de spi- ritul modern. „Ca să preservăm, țlice raportul cellor duo! mi- niștri, populațiile nbstre și Europa întregă în con- tra atacurilor periodice alle Cholerel, ni se pare că ar trebui să cătăm mai mult a stinge reul în sor- gintea ’I de cât a’l opri îri caile’!... : „Nu e destul a’l opune in mersul seu obsta- cole care aduc comerțiului pagube reale și care nu ofer sănătății publice de cât garanții forte nepu- ternice. Ar trebui mal cu semă să se organise, la punctul de plecare o systemă de măsuri pre- ventive concertată cu tote autoritățile teritoriale prin înțellegerl internaționale. Tote ; soirile comunicate de agenți consulari și confirmate ; de ■ raporturile unanime alle; medicilor, probă pîno la evidență că epidemia a fost adusă în Egypt de pelerini ce s’au întors dela Meca și dela Djedhah...... Affluența pelerinilor adunați la .Meca cu oca- sia Kourbam-balramulu! (serbătdrea sacrificiilor), a fost anul acesta mult mai considerabilă decât ani precedențt. Se sue pîno la 200,000 numerul in- divizilor veniți din diversele țerre! mahometane ca să săvlrșescă ceremoniele consacrate, și țifra miei- lor și’ cămilelor taiate, alle cărora rămășițe aii re- mas risipite pe păment, trece peste un milion. Nu e mirare ca acestă grămădire, de ființe umane și > acestă extraordinară quantitate de sub- stanțe ianimale în descomposiție să fi desvoltat, în proporții excepționale, condițiile de nesalubritate în care s’au aflat pelerini. Dupo ce, cei duol miniștri intră în mai multe ameruntori conchid: „ Există o adeverată oportunilate (ocasie favora- bilă) a provoca reunirea, în cel mai scurt timp, a unei conferințe-diplomatice, în care să fie ț-epresintate tbte puterile interesate ca și noi la reformele ce reclamă organisația actuală a servițiulu! sanitar in Orient și care să propue soluții practice. Membri acestei conferințe ar avea mal cu semă a examina, daca n’ar fi necesariu să se constitue, la puncturile de plecare și de sosire a pelerinilor ce se întorc de la Meca, adicb la Djedhah și Suez, administrații sanitare avend un caracter internațional... Așteptam mult de la activa cooperație a gu- vernelor orientale, alle cărora state sunt celle d’ân- teiiî a suferi de consequențele epidemiei și între- ruperii relațiilor comerțiale. Daca, Majestatea vbstră, va bine voi să acor- de aprobarea considerațiilor ce avem ondre a’l ex- pune, guvernul Imperatulul se va grăbi a se pune în raport cu cabinetele streine ca să combine prin- tr’o înțellegere comună, într’o conferință, mesurile a cărora necesitate e demonstrată prin recente și durerose evenimente." Ministrul trebilor din afarb Drouyn de Lhuys Ministrul agriculturel, comerțiului și lucrărilor pu- blice Behic. ' Par .că aud pe mal mulțl din cititori noș- tri: să trimiță și guvernul nostru un diplomat și un medic ca să ia parte la acestă conferință, și să arate Europei ca și no! ne interesăm la asemenea questil, ca și noi trebuie să intrăm în concertul european (Sic), ori de câte ori ocasia se va pre- sinta, că nu .suntem indiferenți la questil interna- ționale etc. etc... Ia să ne cătăm mal bine de trebă, bunul meu cititor, și să ne -îngrijim mal mult de nevoile nos- tre interiore invitând și pe guvern a face același lucru... — 292 OWLERA. -OIWiiIXA El. — LOCUINȚA CHOEEREI Câte-va din orașele ndstre dupo marginea Du- nării, precum: Galații și Brăila, au fost visitate în anul acesta de epidemia Cholerei. Cât-va timp ne temurăm ca nu cum-va epi- demia să se întindă și mai departe și să vie a ne face o forte neplăcută visită pîno în Bucuresci. . Din norocire temerea nostră n’a fost decât o temere. Flagelul s’a depărtat de noi și putem vorbi în liniște despre densul. Ea domnesce însă cu multă intensitate in mai multe din orașele maritime alle Franciei și mai cu semă in Marsilia și Tulon. Praisul însuși de câte-va septămâni este sub impresia a mai multor cașuri de persdne morte de clioleră. Ce drumuri a luat, ce itinerariu a urmat, epi- demia cholerei, decâte ori ecest flagel a venit să visiteze Europa ? în ce consistă acâstă malatiî și care e prin- cipul dătător de morte? । n <■’ De unde vine acest princip și care e de- părtata sa origine? Iată ce ne propunem în. pucine cuvinte, a. spune cititorilor Naturei, împrumutând datele ce vor citi jurnalelor steine ce se ocupă cu acâstă questie seridsă. . . ; In secolul acesta Europa a fost serios visitată de trei ori d’acest teribil flagel ce se numesce Cholera, în Francia, cholera a apărut în 1832, 1849 și 1865. Epidemiile din 1832 și 1849, au urmat mai acelaș itinerariu; cea din urmă insă a mers mai iute- Drumul urmat de cholera din 1865 este altul, căci flagelul astă-dată în loc să ne vie despre Nord ca în 1832 și 1849, ne vine despre sud și orient. Un singur fact este constant și acesta este cel următor: Tot-d’a-una cholera ne vine din India. In 1832 și 1849, gemul morbid părea a fi tran- sportat numai prin aer, malatia mergea regulat și se oprea’" din timp în timp în locuri ce Ie țlecima, mai cu semă în orașele celle mari, dar nu cruța nici orașele, nici satele, nici casele celle mai bine\ și celle mai sănătos situate. Astă-dată malatia pare a fi adusă direct de pelerini indieni ce au mers la Meca și care ati co- municat’o pelerinilor musulmani din Constantinopol și Cair. Aceștia din urmă întorși pe la casele lor ar fi devenit punctul de plecare și causa ocasio- nală a epidemiei. Ast-fel âncot astă-dată nu aerul dar omul pare a fi vehiculul (purtătorul) miasmelor cholerice.’Epidemia care a visitat Francia in 1832 a plecat din India ca și celle-I’alte epidemii cho- lerice, însă ca să ajungă pină în Franța ea a pus 15 ani pe drum. Acestă epidemie se ivi în 1819 în India într’un loc determinat ce ’l vom arăta mai la vale. De la 1819 pînă la 1821 ea rămase con- finită in India și la câte-va insule vecine; Mâurice, Borneo, Bourbon etc. In 1822 cholera pătrunse în Pensia, se propagă pe’marginile Tigrului și Eu- phratului și ajunse în Syria. In 1823 ea se res- pîndi pe marginile mării caspiene. Pîno în 1828 epidemia rămase închisă in A- sia unde și continuă bintuirile salle. Peste vre’o duoi ani de pe marginile mări Caspiane se întinde în Rusia, apare în Moscova, merge împreună cu ar- matele rusesc! in Polonia și se propagă in Unga- ria, Austria și Prusia. In sfîrșit ajunge în Paris 1832, bîntue Franța trece în Ispania, Italia, stră- bate ocenul și urmeză drumul său destructor în Statele-Unite alle Americei, Mexicu, Aritilele etc. Acestă epidemie se opresce în sfîrșit dup’o durată de vre’o duoe-^eci de ani și după ce a lă- sat în trecerea el, , mal mult de 50 milione de ca- davre ! Epidemia din 1849 urmeză mai aCelaș itinerar și bîntuesce ânteiă Asia, legănul el, Europa, Africa și America. Acestă epidemie merge insă mult mal repede decât cea d’ânteiă și se observă mal in a- ceeașl epocă pe tote puncturile globului. ■ Epidemia actuală și ea aplecat din India și a venit în Meca ca să se comunice pelerinilor mu- — 293 sulmani care aii adus’o în Cair, Alexandria, Con- stantinopol, și de acolo ea s’a propagat în Galați, Brăila, pe mai multe puncturi alic țermurilor Medi- teraniel, în Marsilia, Tulon etc. Pină acum acestă e- pidemia presinta acest caracter: nu se întinde în locurile depărtate de ape și române pe marginele măriî. De câte-va septămâni însă Parisul pare a fi amerințat de cholera. Au discutat medici și vor discuta âncb mult timp asupra naturel intime a malatiei ce ne ocu- pă și asupra adevăratelor ei cause. Unii aii pretins că cholera provine din pre- sența unor animalcule, circulând în număr necalcu- labil în aer și ’n ape. Alții într’o alterație chimică a aerului. Iși aduc pote aminte unii din cititori noștri că, intr’un numer al Naturei, vorbind despre — 294 — respirația plantelor și animalelor și despre compo- siția aerului, am țiis că există_în aer un princip numit Ozon și am adăogit că în timpul epidemiilor cholerice, quantitatea ozonului descresce ca să dis- pară cu totul când epidemia a ajuns în gradul seu cel maî înalt. Unii pretind că cholera provine din presența unor miasme speciale ce se produc mai ânteiu în India și sunt transportate în urmă în totă lumea. Sunt medici care cred că aceste miasme, ajunse în- tr’o localitate, au primejdiosa proprietate de, a se reproduce născend unele din altele. Alți cred chiar că aceste miasme nasc chiar din personele atinse de choleră. Din parte-ne credem că există asemenea mia- sme, miasme avend dre-care analogie cu celle ce se desvoltă împrejurul bălților nostre și pricinuesc frigurile care bîntue populațiile. Când aerul at- mospheric însă se află în bune condiții, când în acest aer să află o mare quantitate de ozon, miasmele nu se pot desvoltă, sau nu pot trăi cu înlesnire și epidemia nu este primejdiosă. Din contră când bu- nele condiții hygienice nu există, când mai cu semă (și 'acesta s’a constatat) nu există, sau exista în pu- cină quantitate ozon în aer, epidemia devine in- tensă și flagelul bîntuitor. Pare că ozonul care nu este alt ce va decât oxygen și mal arțletor, pare că ozonul omdră și arde miasmele cholerice. Dar cum se nasc și de unde vin aceste miasme ? Tote cercetările sciinței au ajuns astă-^i a proba că miasmele cholerice se nasc în India. In- dia este mărginită la Nord de munți Himalayah, cel mai înalț! dupo glob. Munții Himalayah nu nu- mai că dau nascere la o mulțime de rîuri, dar pd- lele lor sunt neîncetat inundate, într’o întindere de șapte sau opt le he, de torrente care se precipită dupo costele lor. Câmpia ast-fel acoperită de apă formeză o imensă baltă care, fiind încălzită de ra- dele unui soro. tropical, dă nascere la miasme pes- tilențiale atât de-abundente și atât de omorîtore, âncot omul nu pote să resiste influenței lor. Pîntre rîurile ce iau sorgintea lor din acești munți, unul din cei mal frumoși și cel mal celebru dintre toți este rîul Gang, riul sacru al Indienilor.' Apele acestui rîu sunt reservate pentru celle mai imposante ceremonii alle cultului Brahma. La îm- bucătura sa în mare el devine fdrte larg și se împarte în mai multe ramuri ce constitue Delta rîului Gang. Către luna lui Aprilie Gangul ese în toți anii :de albiă și inundă câmpiile pe o întindere de mai multe poștii. Inundația este complectă în Iulie și ține pîno în August și Septemvrie. Acdstă inun- dație ca inundația Nilului este forte utilă agricul- turci și constitue o sorginte de bogăție pentru In- dia, dar e în același timp causa unui mare număr de bole pestilențiale (lipiciose)* Dar locul cel mai nesalubru este acella nu- mit Delta sau Sunderbnnd. Pucin mai sus de o- rașul Marchedabad, Gangul se divide în mai multe ramuri care coprind o întindere de păment avend forma unui triangul șau a unei A grecesc, de unde îi vine numele ce are. Ăce.stă întindere de păment de mai mult de o sută leghe formeză bălți imense, imense lacuri mocirlose, păduri stufose, pline de bestii fierdse. Omenii nu pot trăi în aceste locuri- Acolo este locașul îngrositor al cholerel 1 în mai pucin de patru-țlecl de ani monstrul a eșitdin vizuina lui și s’a aruncat asupra Europei ca s’o bîntuiască. Consimți-va Europa a trăi neîncetat cu acest crud inemic și sciința modernă care a să- virșit atâtea minuni, merge-va însfîrșit să disturgă reul în sorgintea lui. Medicina pîn’ acum, trebuie s’o mărturisim, pote face prea pucin ca să tămăduiască cholera, pote în unele cașuri să ajute natura a goni reul, dar ea caută ânco, și va căuta pote mult timp pîno va găsi un specific intr’adever eficace, cum a găsit china (sulfatul de quinină) în contra miasmului pa- ludian (care dă figurile). Adevărata întreprindere, demnă, de sciința mo- dernă și de Europa secolului XIX ar fi nu de a în- griji pe cei apucați de choleră, ci de a omorî cholera. 295 — N’ar exista vre un mijloc de a săvârși lucrări gigantice în adever, în urma cărora să se transfor- me in cămpil fertile și salubre acelle bălți mortifere? Englitera și tote guvernele civilisate sunt in- teresate a coopera pentru o asemenea întreprindere . Așteptând epoca, depărtată fără ’ndoială, a-unei întreprinderi așa de gigantice și supra-umană, Franța a luat inițiativa de a organisa un servițiu sanitar în tot orientul, ca să împedice mersul cholerel când ea se va ivi. Dar daca cholera va veni pe la Nord cum a veni'; în celle duoe epidemii anteriore. epidemiei ac- tuale despre care am vorbit mal sus? ■ E. COSTANTIlWPOLU ȘI BOSPHORU •) Constantinopolu, numit în vechime Byzanțiu, ca- pitala imperiului Ottoman, a fost fondat în anul 667 înainte de Christ de către MegarenI saiî Ar- gienl. Turcii ’l numesc Stambul sau Istambul, prin corrupție din țlicerile grecescl efc tvjv ce au- dia pronunțînd la greci. Orașul era zidit în verful triunghiului, in facia țermurilor Asiei (unde este acum colțul saraiulul), .posiție ce se țlice c’a fost otărită d’un oracol al lui Apollon, care recomandasse Megarenilor d’a zidi orașul lor în facia Calcedoniel. Nic’odată Pythia nu fussesse mal bine inspirată de cât aici, căci posiția noului oraș, la împreunarea a- pelor Propotidei, a Bosphorului Thraciei ș’a rîulul Lycus, in mijlocul unei nature așa de avute și așa de splendide, asicura locuitorilor sel producțiunile unul păment privilegiat. Nici într’o parte din lume nu onduleză între cer și apă o linie așa de măreț accidentată ca aici; solul se înalță treptat de către mare și cons- trucțiunile se presinta în amphitheatru; giamiilecu înaltele și ascuțitele lor turnuri întrec acest ocean de verdeță și case de fel de fel de colori, cn bal- cone și turnulețe ascuțite, projectate dimineața p’un cer azuriu și transparent, dau orașului o physiono- mie adeverat orientală și feerică, la care contri- bue mult lumina argintie ce se. reflectă în undele d’împrejur. Saraiul saiî palatul sultanului ocupă totă partea orientală, cea mai frumosă a orașului la col- țul grădinilor, numit Chrysokeras la cel vechi. A- colo erau așezate anticul Bizantiu și Âcropolu. Aici pe țermurile Propontidei a fost palatul împărătesî Placidia și mai în urmă al Paleologilor lângă care se aflau și thermele lui Arcadius. Seraiul este înconjurat de tote părțile cu zi- duri înalte acoperite cii turnuri patrate și kioșcurl ') Vedeți Natura din 1862 Nr. 44 ji 46 Arti. căletorie în Orient — Bosphdrn. elegante înconjurat de grădini întinse pline de pla- tani și cyparosi. ’ ; , Caracterul general al acestei mărețe locuințe, (lice Lamartin, nu este nici mărimea, nici comodita- tea, nici splenddrea; sunt ca nisce corturi de lemn aurit c’o mulțime de tăieturi saiî mici ferestre. Ca- racterul acestor palaturl traduce caracterul popo- lulul turc: Contemplația și amorul Natură. Acest instinct de frumose situațiunl, de mări strelucitore, umbre, isvore, orizonturi imense - in conjurate .de colline și de munți este instinctul pre- domnitor al acestui popul. Se vede aci suvenirul j[unul popul păstor și cultivator, căruia placesă și aduc’a minte de origina sa și ale cărui tote gustu- turile sunt simple și instinctive. Acest popul a așie- țlat palatul suveranilor sel, capitala imperiului sefl pe panta celei mal frumose colline care se află în totă țerra lor și pote chiar în totă lumea.,- Acest palat n’are nici luxul intern, nici misteriosele vo- luptăți ale unul palat din Europa, el n’are de cât grădini întinse unde arborii cresc liber, întingând crecile lor spre bolta azurie, ca într’o selbă vergi- ne, ui de apele murmură, unde porumbițile îngur- lue; camere cu ferestre numerose tot-d’auna des- chise ; terase planănd asupra grădinilor ș’asupra mări, și kioșcuri cu grile, unde sultanii trântiți în dosul zăbrelelor se pot bucura tot-d’o dată de sin- gurătate și de aspectul încântător al Bosphorului. Strîmtdrea Constantinopolnlui care desparte Euro- pa de Asia și prin care apele din Marea Negră (ve- chiul Port-Euxin) curg către Marea de Marmara (Pro- pontida) a purtat ânco din cea mai depărtată vechime nu- mele deBosphor, Boa-opo; de la ȘoS; bou și zopoî trecere), pentru că dupo inithologia grecă vaca Io ’l trecusse în not. Era o opinie priimită la cei vechi că Portul-Euxin afosi la început deosebit de Mediterana și că celle duoe strîm- tori, Bosphoru și Dardanelelo s’au deschis d’odatăprin- tr’-un cutremur de păment sau un mare cataclysm (potop) corespundând pdte la epoca diluviulul lui Deucalion. 296 — Constantin cel mare e făcut din Byzanțiu ca- pitala imperiului și l’a numit Noua Bornă, dar posteritatea a schimbat acest nume in acela de Constantinopol sau orașul lui Constantin. împăra- tul a voit să așeze orașul pe celle șepte colline dintre Marea de Marmara și cornul de aur, tot cum este Roma. El însuși în piciore și înconjurat d’nn cortegiu numeros, însemna c’o lance ocolul la 15 stadii de fortificațiile vechi, pretințlînd că urmăre- ște un conductor divin nevăzut curtisanilor sel ') ') Se crede în general că semi-luna a cărei Imagine se afla pe ve- chile monede byzantine și pe care turci a adoptat ca emblemă dupd intrarea lor în Constantinopol, a fost destinată a perpetui suvenirul unei minuni, ce se rjice c’au avut ei într’o nopte în- In 11 maiu anul 330 noua capitală a fost inaugurată prin serbători și țercmonii jumătate creștine jumătaie păgâne, care au ținut patru-țlec. \ de di le. De la început fondărei salle pin’acnm a trecut prin mai mnlte dominații; de mai Șmulte ori a fost in- cendiat și rezidit, ceea ce s’a întîmplat și anul acesta. Cholera visiteză adesea Constantinopolu din causa marel necurăție ce se află acolo. La niminl nu e așa de pucin în grijită salubritatea publică ca la turci. tunecosă, când Philip al Macedoniei înconjurase Byzantiu, adi- co; o lumină strălneitdre s’a arătat lor pe cer și le a descoperit presența inemieilor. «BABELE BEȚIEI Vinul, precum tote băuturile spirtuose în ge- neral sunt salutarii omului, de vor fi luate la timp și mesurat, din contra sunt vătemătdre, ba chiar primejdiose și fatale de vor fi luate ne mesurat și fără timp. Monitorul vinicol din Franța raportă în privința acesta că: diversele grade de infiuința beuturei asupra •omului sunt in numer de 11, și pot fi representa- te printr’o pyramidă avend o faciă ascendentă alta descendentă precum se vede: i n 6. Ciacăr 6. Și 5. Prea înțepat.. 4. înțepat. 3. Exaltat. 2 Vesel cu chef. 1. înainte d’a mânca. 1. înainte d’a mânca. Prea ceacâr 7. Beat... 8. Prea beat 9. Beat stupid 10. Beat mort 11. — Astă stare urmănd în- dată dupo mâncare este forte tristă. Spiritul și corpul sunt grele, și cad într’o moliciune ore cum maladivă. 2. Vesel cu chef. Dupo câte-va pahare înce- pe a sui pyramida c’un grad. Atunci omul este dispus a vorbi, încercă un fel de fericire și’i place a face planuri frumose. Daco se oprcsce acolo este bine, omul are un somn lin. 3. Exaltat. — Daco bea mai mult se sue ânc6 c’un grad, atunci ’I place să vorbescă mai mult, și face băgări de semă fine și cu ore care . adressă. Este aurora născândă, anunțând complecta desvoltare a înaltelor facultăți intellectuale. 4. înțepat. Când ajunge la acest nuotî grad șimte mai mult foc și culdre în ideile salle: asta este resărirea sorelul (se înțellege soi ele beției). A- tunci devine mai eloquent și mai pucin logic, și ’șl permite glume cam hasardate, dar bine (lise dup6 opinia sa personală. 5. Prea înțepat. — La gradul acesta are con- versația prea imaginară și eloquența prea înfocată; București, Typographia St. Rassidescu Strada Nemțâscă Hauulfiu Gherman No. 2. ostenesce pe auditorii cei mai paciențl prin mul- țimea phraselor făro șir.¹ Ideile salle sunt descu- sute, dar tot pune gesturile in armonie cu vorbele și limbagiul este âncb destul de înțelles și correct. 6. Ciacâr. — Ajuns în verful pyramidei în- cepe a se simți amețit: gesturile sunt violente și epithetele de care se servă prea exagerate. Argumen- teză mult, dar raționeză pucin; cuvintele sunt mult scurtate și ideile întunecate. jt 7. Prea ciacăr. în punctul acesta, când înce- pe a descinde pyramida fatală, simte că are mare disposiție la muzica vocală, și ’șl pune tote silin- țele spre a înveseli pe amici sel c’un cântec ore care și chiar cu mai multe. Simte assemcnea tre- buință d’a pronuncia un discurs saîî d’a se preum- bla pe ulițe; individul este mândru ca un păun, în- drăsneț ca un leu și amorezat ca un porumbel. 8. Beat. In starea de beție curat (lis indi- vidul se face gilcevitor, dar d’o bunătate stupidă și simțitor în fund; ’I place să strîngă de mână... și să dea pumni, limba devine grosă și gura cleiosă. 9. Prea beat. în gradul acesta caută să se pară că n’a mâncat; vede tote obiectele îndudite, e- quilibru fiind cu totul rupt cade d’ici până colo ca o barcă bătută de furtună și nu scote de cât interjecții nelegate. 10. Beat stupid. Acum a mers mai departe capul ’I e greu asemenea și stomacul, ochi fixați și vineți, nu mai pote umbla, nici vorbi și pare că n’ar mai fi p’astă lume. 11. Beat mort. Aici a ajuns la basa pyramidei, in- dividul cade într’un somn apoplectic în care nu mai viseză de cât fantasmagorii și lucruri diavolesc!. Omul în starea acesta este cu totul degradat și mult mal inferior unei brute. Moralitate. Pentru sine trebue să se oprescă la No. 2; pentru alți este imprudent d’a trece peste No. 4