annul VI. No. 358 22 SEPTEMBRE 1865. JURNAL DE SCIINȚE. Redactor! : Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ Prețul abonamentului'. BucurescI. . . . 64 lei pe an Districte .... 69--------- ABONAMENTELE se fac la Redacții, Strada Seraphim, ce ’l di ce a Pen- sionatului No. 10, tn dosul Coltzi, și la DD. Librari. Coprinde: Istrucția și Educația! Consiliul general — Ursul — Salvia aromatică — Varza — Varietăți. — INSTRUCȚIA ȘI EDUCAȚIA. «Ne se poco io vi dia da imputar sono, Che quanto io poso dar, tuto vi dcno. Ario sta Dacă pucin vS dafl, nu sunt de imputat Căci cât pot da, tot vă dau. «Popolul care are celle mal bune scholl este cel d'ânteiu dintre populi; daca nu este astăzi va fl mâine. («lulea Slmon* l'Ecole). ATRIBUȚIILE CONSILIULUI GENERAL AL INSTRUCȚIUNII PUBLICE Cititori noștri au văcjut *) "cum, . o per- sdnâ fdrte competintă în materie de instruc- ție publică, D. V. A. U., înțelege atribu- țiile ce s’ar cuveni unul corp așa de im- portant ca consiliul general al Instrucțiunii publice. Noi nu voim a cerceta care ar trebui să fie în viitor atribuțiileacestul înalt corp, dar dorim să precisăm care sunt atribuți- ile actuale ce legea îl acordă. O discuție destul de animată asupra acestui punct s’a ivit între membri Con- siliului permanent și al Consiliului gene- ral, dupo cum se vede în desbaterile re- produse de monitorul oficial. Art. 28dinlegea instrucției cjice: „Consiliul general va fi consultat asu- pra tutulor questiunilor care aii raport la întinderea și îmbunătățirea instrucțiunii." 1) Ve$I Nr. 34 al Natural. ¹ Este evident că legea nu dăîntrunmod explicit drept de inițiativă Consiliului; tdte questiile îusă care au raport la întinderea și îmbunătățirea instrucției sunt de competința sa; șl când D. Ministtu vine a consulta consiliul asupra întinderii și îmbunătățirii... învățământului primar spre ex. nu e que- stie relativă la acest învățământ pe care consiliul să nu fie în drept a o atinge. Consiliul a crecțut însă de cuviință să ’șl reglementeze modul cum înțelege a se ocu- pa de aceste questil. In raporturile cellor patru comisii ce saiî ales în sînul- consiliului (vetțl N. precedent) Consiliul a crecjut că trebue a se ocupa special și în modul cel mai restrîns de a- celle questil numai ce sunt legate într’un mod direct de propunerile D-lui Ministru. A crecjut că trebue să pue în reliev a- ceste questil fără să le amestice cu altele — 274 — ce se țin de dînsele într’un mod mal pu- cin direct. N^a crecjut însă că acestea trebuesc lă- sate la o parte și ’șî a reglementat modul tractării lor prin ceea 'ce s’a numit propu- neri relative la întinderea și îmbunătățirea instrucției, provenite diu partea membrilor Consiliului, propuneri, care, într’un mod im- plicit, sunt conținute în propunerile D-lui Ministru. Iată, daca nu ue înșelăm, ideea care a făcut pe comisia însărcinată cu elaborarea regulamentului interior să admită acel articol (Art. VII) în contra căruia a protestat cu o persistență atât de mare Onorabili mem- bri delegați ai consiliului permanent. Acest articol anco o dată nu face de căt să reglementeze modul cum Consiliul gene- ral înțellege a se ocupa de questiile rela- tive la întinderea instrucției. A voit să pue pe un al duoilea plan que- stiile care nu se legă de cât într’un mod indirect de propunerile -D-lul Ministru și ’și a reglementat tractarea lor ptiu Art. VII al regulamentului interior. Iată tot. A voit mai cu s&nă să înlăture pe acest al duoilea plan acelle dorințe a cărora rea- lisare nu se pdte efectua de cât printr’o modificare a articolelor legii. N’a crecțut că trebue să confunde cereri imediat ' realisabile, și neîntîlnind nici un obstacol, cu cereri pentru a cărora aplica- ție multe din articolele legii constitua un obstacol ce nu se pdte îndată ridica.. Legea însă este prefeetibilă. Consiliul ge- neral, compuindu-se de dmeni ce sunt în po siție de a cundsce mai bine de cât orl-ci- ne trebuințele instrucției, pot formula cereri pentru modificarea acelor articol! care ar putea pune obstacole întinderii și îmbuibătă- hirii instrucției in țerră. Nu seim daca onorabili delegați al con- siliului permanent ’și au înțelles bine atri- buțiile cănd au cr.ecțut că pot avea drep- tul să împedice modul cum Consiliul în- țellege a’șl face regulamentul seu interior. Să suposăm chiar că Consiliul general ș’ia atribuit un drept pe care legea nu i ’l aacordă. De unde Onor. Domni delegați ’și afl însușit atribuția de a protesta în contra u- nul act ce nare a face nimic cu lucrările Domniei lor? Domni membri din Consiliul permanent se află în sînul Consiliului general ca să delibereze asupra questiilor relative la în- tinderea și îmbunătățirea instrucției, ca să aducă luminele și explicările cerute, ca să’șl defiudă actele când acestea sunt atacate... dai* casă proteste în contra mo- dulul cum consiliul general înțelege a se reglementa, chiar când ace'stă reglementare ar merge în contra vre unei disposițil a le- gii, de unde acestă atribuție? Cel trei membri ai Consiliului Permanent ce se află în sînul Consiliului general susțin- asemenea că sunt delegați D-lul Ministru. Noi credem că sunt delegați Consiliului Permanent pe care Domnialor represintă în Consiliul general. : Daca D-l Ministru epresidentul Consiliului Permanent este în aceeași timp preșidentul con- siliului general. Acesta nu însemneză nimic. Credem câ ar fi mal cavaleresc din par- tea onorabililor delegați al Consiliului Per- manent de a nu scdte neîncetat pe D. Mi- nistru pentru a’l pune înaintea Consiliului general și pentru a se ascunde subt scu- tul Domniel-Salle. Mal cavaleresc ar fi de a se presinta cu propriile domniel-lor arme; și ar fi aprețui- tă de toți delicateța Domniei lor de a nu presinta corpul D-lui Ministru la vre o să- getă indiscretă ce vre un indiscret mem- — 275 — bru al Consiliului general ar fi dispus să arunce în contra delegațiilor Consiliului Per- manent, a cărora atitutidine resbelnică va fi deșteptat pdte vre o umbre bellicbsă. Dar destul despre acesta. In locul D-luI Apostolenu, represintând Consiliul de Stat, s'a numit membru al Consiliului general D. P. Poenaru. Acest veteran al schblelor Române, mem- bri consiliului vor fi fericiți și onorați de a’l avea în sinul lor. Lunga sa experiență și întinsele salle cunoscințe vor da o mare greutate cuvintelor salle și peisbna sa va inspira tutulor o respestubsă deferință. Noi, public, care citim desbaterile Con- siliului reproduse în Monitorul oficial cre- dem că onorabili membri al acestui Con- siliu intră în prea multe considerații și ex- plicări care adesea ni se par inutile. Credem ca ar fi trebuit să se introducă în Regulamentul interior al Consiliului un articol care să dică: Discuția asupra unei que- stii se va închide când majoritatea Consi- liului va declara că este îndestul luminată. Acest articol neputând fi introdus în Re- gulament de cât în sesiunea viitdre, dis- creția și tactul membrilor va înlocui pdte în anul acesta absența lui. E. URSUL¹) Ursul, mal nainte de sosirea omului pe pământ, era singurul animal cu patru piceore care avea pri- vilegiul de a se ridica în sus pe piciorele |₍din dă- răt și a se servi cu labele dinainte ca cu nisce mâini. Posibilitatea de a sta drept, apropiându-se de a- titudinea. verticală, care constituă privilegiul exclu- siv al omului, făcea din urs un animal mai pre sus de celle-1-alte animale. - Deci, ca toți aceia ce au domnit cât-va timp, ursul a avut slăbiciunea să se crețlă singurul gu- vern legitim. El nu pote să erte pe om că ’I a luat locul, și ’l consideră ca un răpitor al sceptrulul seu, ca un usurpător al autorității salle. , Ursul este emblema omenilor cațluți de la pute- re, emblema pretendenților goniți dupo tron și ca- re speră restaurații imposibile. . / ■ Pentru dânsul, vârsta de aur este vârsta în care domnia ursul. Ursul represintă ideea eternei protestații a Ru- tinei în contra Progresului, a cellor bâtrăni în con- tra cellor tineri. Pentru aceste cause, ursul nu pote să recundscă 9 Nr.,27 Urs6ica și pli ei. suzeranitatea omului fără să renunțe la drepturile salle la tron. Aceste considerații explică totă istoria naturală a ursului, povestesc obiceiurile salle, arată modul seu de a trăi. Misanthropia sa este cunoscută; cunoscute, obi- ceiurile salle solitarii. Ceea ce se înțellege lesne a- vând in vedere părerea de reu și întristarea ce în- cercă. cine-va când se vede cățlut dela putere. înțelleg misanthropia ursului, dar mărturisesc că arăta prea multă micșorime de spirit având pre- tenția ridiculă de a se crede superior omului și mai apt de cât densul pentru a domni. El a mormoit cât-va timp în contra guvernului cellul-nofl, pe urmă s’a retras în domenele salle pentru a face oposiție precum fac, de când lumea e lume, partisani dynastiilor cățlute. Domenurile ursului sunt pădurile stufose, munți rîpoși. Acolo el a. trăit solitar un mare număr de secoli așteptând pe fie-care ții o restaurație chi- merică. Pe urmă, urându-i-se în singurătatea sa, din oposiția ce făcea prin cugetare și prin cuvinte, a trecut în oposiția ce se face prin acte. Eși din cuibul șeii ca să se arunce pe teritoriul -^276— - inemiculul, îl atacd turmele și i se întîmpld câte o dată să mănânce chiar pe cioban. Deci, era imposibil ca asemenea provocațil să nu fie Însoțite și din partea omului de represaliurî. Resbel pentru resbel. O persecuție savantă și pe o scară Întinsă se orga- nisă în contra ursului turlac Peste câte-va secole ur- sul dispăru din locurile șețe, din câmpiile locuibile și urși ce mai remaseră se refugiară prin celle mai stufdse păduri, prin pescerile celle mal ascunse, pe munți cei mai inalțl. Ursul cată să’și sufere nenorocirile cu stoicism. învins, el ar trebui să ’și mărturisescă inferiorita- tea, dar e mal mult dispus a atribui învingerea sa des- erțiunil partisanilor sei de cât superiorității omului. EI crede cu sinceritate că omul ar fi fost sub- jugat fără ajutorul calului și al câinelui. De aceea el a declarat o ură implacabilă în contra acestor duoi animali pe care el îl acusă de a fi trădat causa bestielor cu patru piciore. Ursul din California mai cu semă a jurat calului un resbel de mărte și ’l atacă pretutindeni ori unde îl găsesce. Ca ori cine care a domnit, ursul din toți carna- sieri este acclla care suferă mai mult de perderea libertății. Se pote domestici din causa înaltei salle intel- ligințl, dar el nu abdică nici odată personalita- ' tea și drepturile salle. Țiganul ursar îl pune ade- sea în lanțuri și ’l face adesea cu cruzime să simță sclavia, dar nu scie căta amărăciune deșteptă in inima sclavului seu consciința degradării în care acesta se află. Când e tractat cu blândețe, tractat mal cu se- mă pe un picior de egalitate cu omul, ursul este politicos și plăcut; din contră, atacat în orgoliul seu, ursul nu iartă nici odată. S’aă vățlut adesea urși ruplad lanțurile ca să ’și resbune de vre un affront priimit, și siîșiind pe acella ce ’la insultat și pe toți complicii lui. ■- Forța musculară a ursului este prodigiosă. S’aă vSțlut urși oprind oe ouată și omoîînd cu o lovi- :tură de labă cai riguroși, alți întorcându-se în vi- | suinele lor cu cate un berbece pe fie-care braț. Daca ursul în duelurile salle cu omul este mai tot-d'a-una învins, asta provine din superioritatea¹ armelor omului și din ignoranța complectă în care se află a regulilor și procedărilor duelului. Ursul, având obiceiă de a se ridica pe picidrele salle de din derât ca să atace pe vînător, comite greșală de a ’și presinta peptul lovirilor inemicului seă care n’are trebuință de cât de puțin sânge rece ca să ’l sfîșie pîntecele cu cuțitul saă să ’i isbescă cu glonțul inima. Dupo om și maimuță, ursul este cel mal înalt în rang pîntre mamifere, și prin urmare în Europa, unde nu se află guadrumane, el este cea mal de aprope rudă a nostră. Și acest titlu superior al ursului nu este scris numai în atitudinea sa ver- ticală, și în conformația labelor salle care se a- propia de alle nostre, dar ânco în predominanța ins- tinctelor salle frugivore. Ursul e pucin carnivor, trăiesce mal mult cu fructe, cu miere și cu rădă- [cincl. Amorul seă pentru । smeură e cunoscut de toți. In stagiunea când smeora lipsesce ursul ’și a- duce aminte că pote fi și carnivor și păcătuesce căte odată devenind mîncător de miel. Cred că trebue să ținem socotela brutei de cir- cumstanța atenuantă a foniei, dcca vrem ca să fim scusațl noi ăștia, ființe raționabile, că ne mâncăm uni pe alți și ne măcelărim ca să ne petrecem tim- pul, fără nici un alt motiv. Voiă cita un exemplu tras din istorie și care probă moderația instinctelor sanguinare alle ursului. Se scie că Romani, care era un mare popol; sim- țiau o mare plăcere de a vedea pre chreștini în gura bestiilor fierose și se înveseliau fdrte când a- ceștl eriticl eraă sfîșiațl și muriau în chinurile celle mal crude. Deci, ursul fu în acclla timpuri "primul carnivor care refusa de a da Romanilor o aseme nea satiscccție. Re aceeo el iu eachm din serbăto- rile pubuea și iu s'Scial acusat de partisan puțin zelos aî vâUuu'ui p£"ân. . Mal toți am uuțiit vorbiudu-se despre ■jeneris- — 277 — tatea ursului. Mulțl ne aii făcut naratii de întîl- niri politice între omeni și urși. Urși s’aă arătat adesea în aceste întîlniri forte generoși. Dar cundscem și multe întîlniri dramatice și lup- te desesperate intre om și urs. Păstram âncă în memorie|narația pathetică a unei întîlniri teribile între un urs și unul din DD. Crețulesci, întâlnire despre care toți Bucureșcl a vorbit. Câte o dată ursul se mulțumcsce de a strînge pe om în brațe cu o atâta de mare dragoste încât îl înăbușesce și pe urmă îl aruncă în proporție fără a’l face alt reu. Dar acesta este destul. Am putea, amabile cititor, a’țl vorbi âncă mult timp asupră istoriei naturale a ursului. Dar des- tul pentru astă-dl. Afară de asta vel avea păte ocasia de a cunosce pe urși de aprdpe prin Domnia-ta însăși întîlnindu’I adesea în..... Așia, dela exter- mitatea cea mal meridională a Gattelor pînă la în- bucătura rîulul Sena, în America de la Patagonia pîno la Labrador, în Europa dela capul Matapan pînb la capul Nord etc. etc. Nu vom publica în numărul de astă-țll continu- area articolelor ce ne trimese D. Directorii al In- strucțiunii publice D. Alessandrescu asupra Defec- tuorităților legii Instrucțiunii publice nici pe, celle trimise de D. Aurelian directorul scolel de la Pant- telimon asupra înființării schelelor reale și profe- sionale în țărră. Cundscem gustul puțin constant și trebuința de varietate a cititorilor noștri ca să’l mal lăsăm puțin In pace cu questiile relative la Instrucție și Educație. ÎI înștiințăm însă că nu pentru mult timp le vom da pace cu aceste questii. Ne reservăm dreptul și ne impunem datoria de a reveni asuprăle. E. Fdie de Asarum. SALVIA AROMATICA. Tdmna e timpul când totă vegetațta este palidă. Câmpiile care în tot timpul primă verel ș’al verel e- rafl acoperite cu tapeturl ver trei vorbe sub punctul de vedere al hygienel alimentare. - Astă, legume ocupă âncb un rang deosebit în, .bucătăriile nostre ca con- diment la supă și ca .aliment; se digeră (mistue) mai lesne de cât fasolea și mal cu semă unele variei ; tățl de varză precum; varza de Bruxel și conopida. In resumat varză pe lângo proprietățile salle medi- cinale este pentru toți un aliment substanțial și să- nătos. ‘VARIETĂȚI. Uscarea florilor și conservația culorilor na- turale. , Sunt. aprdpe 12 apni de când un chimist german a inventat în Englitera o procedare pen- tru a usca florile conservând culorile lor naturale. După ce că sute de femei și copile găsise într’a- ceste procedări o ramură de • industrie, un fabricant german cumpără forte scump secretul și s’a îmbo- gățit apoi prin expeduirea florilor uscate conservând culorile lor naturale. Pentru a conserva , flori uscate cu culorile lor na- turale trebue a’și procura mai ânteiu o cutie cu capac căptușit; (cu culise) se scâte fundul și se introduce sub căptușala : capacului un fel de pinză metalică. Pe urmă ’și procura o quantitate de nisip atăt cât po- te ține cutia, ’l cerne ca să’l curețe de ori ce praf, ’l spală apoi și dupo ce s’a uscat’l varsă într’o căl- dare; aci ’l încălțlesce și mișcându’l ne’ncetat, târ- nă peste densul pucină grăsime. Trebue să se obser- ve ca nisipul să fie in proporție egală cu grăsimea, dar să nu se pue prea multă, pentru că încălzind’© se depune la fund și yatemă florilor. Monitorul industrial frances din care tragem a- ceste amenunte dă pe urmă precedeul pentru usca- rea florilor. • d ; Dacă trebue să uscăm florile fără a le face să porția, culorile lor, se procede în chipul următor. Se pune cutia cu capacu în jos, se varsă pe pîn- za metalică aprope un deget de grăsime cu nisip prepa- i rat, pe urmă se așb^ă cu băgare de semă florile ce voesce a usca, agăogind ne’ncetat atâta nisip cât trebue ca să ție foile și ramurile în posițîa lor naturală, fără să se atingă una p’alta, dar să fie peste tot înconjiurate de nisip. Cutia fiind plină ’l așațlă fundul și o pune in- J₍tr’un loc cald precum pe furnalul unul păinar saiî cofetar, și se lassă acolo aprope 48 ore, se scote apoi încet culisa lăssâd să trecă prin sită nisipul. Dacă în colțul foilor se va fi lipit ceva bobe de nisip, se pot deslipi isbiadu-le cu precauțiune de pe- reții cutii. Florile cu chipul acesta att conservat în perfect culorile lor naturale de și fiind cu totul uscate. Nu va fi de trebuință de cât pucin exerciții! pentru a manopera bine, și a calcula timpul trebuincios pentru uscat. Florile, ast-fel uscate formeză deja un articol de comerciu, cu tote astea este și mal bine d’a le face buchete, corone etc. ocupația favorită a Demnelor ș’a Domnișorelor. MAMA ȘI COPILUL, iată un jurnal alle caria prin- cipe asupra Instrucției și Educației presinta cea mal ma- re affinitate cu ideile ce doresc e a propaga Natura în societatea nostră. Vrem a ne imputa întârziata nostră venire a vorbi cititorilor Naturei de importanța unul a- semenea jurnal și de utilitatea lui pentru familiile române. Typographia Stephan Rassidescu, Strada Nemțescă Hotelul German No. 2~ II urăm tot succesul ce merită și sperăm că dorința extravagantă a unora din Români noștri de a aduce ploe și vînt prin slobozituri de tunuri și de pușci 1) nu’I va mai întrerupe regulele lui apariției. — Ne pare reu că spațiul nu ne permite a vorbi des- pre exposiția națională de la Frumâse în Moldova. 1) Ve