Anul VI No. 34. 15 Septemvrie 1865 JURNAL DE SCIINTE. ESE 1)E 4 ORI PE L VXĂ A BOXAMEXTELE Prețul abonamentului: Bucuresci......64 lei pe ₐₙ Districte......69 — Redactori: ' sc faC ^l:,da Se* ratim, ce i dice si a reusiona- J)r C. ESSARCHV *i EL B. AXAXESCV. Dilui No. tO, iu dosii Collzi, si la DD. Librari. Copiundsre:— Instrucția și Educata. Consil. General al Instrucț. Difect lofilăț le le.gei scholare. Isvorul Dtineri. Focul. Xarietăți. INSTRUCTIV și EDUCATI A « Ne se poco io vi dia, daimputar sono Che quanto io posso dar, tuto 'vi dono Arivtlo. Dacă pucin vfi dau un sunt de imputat Căci cât pot da, tot vS dau. « Popului care are celle mai bune sc'-.oji este cel d’ânteiu dintre populi; dacă nu este astădi va fi mâine. («lules Simon» L’ Ecole) CJNSIL'.UL GENERAL AL INSTRUCȚIUNII PCB LCE Consiliul general al Instrucțiunii publice a început lucrările salle. O coinisiune compusă de cinci membri, Prea sfinția-sa Episcopul Grenadie, DD. Sc. Fălcoya- nu, Odobescu, Fontaninu, Essarchu, fu mai an- tâiu alesă ca să elaboreze regulamentul interior al consiliului. Articolele regulamentului fură discu- tate în seanță generală cu mult ordin și demnitate. S’a distins mai cu semă în aedstă discuție ex-ministrul Instrucțiunii publice D. Odobescu pe care comisia sus-numită însărcinase drept raportor. D. Odobescu are cunoscințe întinse asupra organisarii instrucției mai întdte statele Euro- pei și presența sa în sînul Consiliului general este de o mare utilitate. Doritor de a ’și vedea ideile salle câștigate prin studiu și cugetare puse în practică ,arăta o arddre demnă de totă lauda. Observăm însă că Consiliul general va fi con- vocat în toți ani și dorim ca în aedsta sesiune să se ocupe mai cu semă de questiunile ur- gente, de difficultățile forte mari la care ar da nascere o aplicație prea precipitată principiilor și articolelor nouei legi a Instrucțiunii publice. Questiunile relative la organisarea Instrucției sunt celle mai grave. Persdnele care compun Consiliul general sunt fără înduoială celle mai competinte asupra a- questor questii, dar totu’și își vor mai putea îmulți cunoscințile pîno în sesiunea anului viitor, j[Cand atunci maturi de oii lungă reflexie și un lung studiu asupra trebuințelor Instrucției la noi. în țerră, vor veni să resolve questiile celle mai gr ;ve și celle mai complicate ce n’ar tre- bui pdte să atingă în sesiunea acesta. De ar face tot în acesta sesiune, ce ar mai remânea pentru sesiunile viitore?. Consiliul s’a împărțit în «omisiuni care ’și au distribuit lucrările. Prima comisiune. care s’a ocupat cu questi- ile relative la învățământul primar ’și a ter- minat lucrarea, și raportorul seu, D. Essarchu, a citit în seanța generala raportul care a intrat în deshaterea Consiliului. A doua comisiune se ocupă de învățământul secundar, și o a treia, cercetdză înbunălățirile ce s'ar putea aduce învățământului superior. Există asemenea o comisiune pentru a se o- cupa cu înveîămentul privat. Timpul e forte scurt, consiliul neputând a se aduna de cât opt pentru că acesta era o modă nuoă și străină în- | trodusă pole de primi navigatori Europeni. Afară de asta am audit dicend că nici o carie veche nu pomenesce de tutun. Asta-di totă lumea fnmă, bărbați și femei chiar, câte o dală și june copile de 15 ani, O femee tartară nu va eși nici o da. tă fărd să aibă în mână saîî alirnatU la haină o lungă pipă, o pungă frumosă cu tutun cusută șl un amnar. O damă cum se cade ese însoțită de o servitdre, care n’are altă trebă, de căt aceea d’a umple sau a aprinde pipa stăpânei sale. Iasca or» dinariă de care se servă, se face.cu foile uscate și sfărâmate bine dintr’un carduacett . (un fel de ghimpe din familia compuselor) comun în munții lor | pe cara ’l moiâ în apa tare și din care face apoi un fel de chărtie grdsă. Se servă anco spre ace- lași object cu câpățânî c6pte de typha saă ma- seta (o plantă din familia typhaceelor monocoti- ledune). Missionariî Portugesf au învețat pre Chinesî a face și a lua % tabac în formă de pulbere mă< runtă; aceștia ’l parfumă cu apă de trandafir s’aiî mal bine cu foi de Mo-h-boa sad Nyctanthes ce vine despre miadă di și care la Pekin nu cresce de cât în florăriîi Isthumul Panama. Lectori noștri ’ji adue a- minte că D. de Leseps printr’o perseveranță în« delungată a putut în fine să ajungă la scopu săfi: a tăiat isthmul Suez și a unit Mediterana cu Marea-Pioșie. Acum D. E. Menu de Sainf- Mcsmin a resumat într’o scriere a sa proiectele relative la marea questie a tăieri Istlimului de Panama ca să împreune celle duoă ocene, pro- ]ecte care au fost propuse, și care aii început a se și esecuta. Iată cum termină scrierea sa în privința acdsta „Ori care’ar fi proiectul ce adoptă ceneva, va înfăcișa tot d’o dată speculatorului o o'asie, din nenorocire prea rară ca să facă o trdbă bună, associin ’u-se la o operă umanitară, fâcend o fap- tă bună, și omului politic, filosofului, o forță nuoă pusă în serviciul civ'lisațiunel. Nu este o putem spune, o singură putere în Europa care să nu se intereseze de tăierea istlimului american. Russia, Anglia, Hollanda, Franția, Spania, Portugalia ’și dail mâna într’acdstă mare idee. Fie-care dmtr’a- cesle nații aă acolo interesul și gloria sa. Rus- sia intră î:i relații mai lesne cu stabilimuntele A- mericane și Asiatice; Englitera, urmând o linie mathematică, merge de la Liverpol în Australia; Hollanda găsesce la 5000 leghe mat puțin inte- resele comercialul său: Spania, Portugalia, Fran- cia în fine, se apropie de China, de Japonia, de Moluce, de Nuoa Caledonia etc. „Pentru marea navigație sciinta nautică se mo- difică: legea providențială a curenților atmosphe- rei vine î iii ’ajutortil imrinirilor, căile equaîoriale se populeză, ș' nu în zadar Creatorul distribue Bucuresci Imprimeria într’accste regiuni puterea venturilor alizee¹). Was- hington resîstă ; dar ce’mi pasa. Go head.... Cu tote rivalitățile unirea eellor duoe oceane se va face; ostilitățile declarate, manfi-operele sulteraue, resistențile passive vor fi învinse, și îndată, sperăm că isthmul Panama se va deschi- de casă Jasse.trecerea corăbiilor, aste trăsuri de unire a populilor, care mesurănd mările, fac, ca nisce focare căllelore să radieze împrejurul lor viața, lumina și avuția. Iată cum prin curagitî și persevaranță națiunile merg înainte la culmea civilisațiunii. Chemarea Ploi cu tunuri și cu clopote D. Le. Maout a observat că sunet >1 clopotelor și’al tunnrilor are o mare influință asupra tempera- turei aerul, și prin urmare asupra venturilor și a- sijpra ploi, prin alte cuvin'e este possibil a face se ploă saă se bală vînt slobozind tunuri. Dup6 numrdse probe D. Le. Maoyt termină prin con- clusiunile. următdre. Iată confirmat într’un mod determini! propune- rea mea d’acum ijece ani, în epoca bombardați Sc- ]{vastopoluluî dicem: că este în puterea omului pl’a face dupo voința ploue și venf și ace'sta prin ajutorul tunurilor ș’al clopotelor. La început vorbele mele, urmeză D. Le. Maont, aii găsit mul- ți necredincioși, dar astadi, grație Dom lului, nu- merul necredincioșilor s’a micșorat și fiecare lovitu» ră de tun aduce parlisatii nuoî. începe a se admite că D. Le. Maout pote să aibă dreptate și ca pote, a descoperit una din legile importante ale natureL Se vede D. Le. Maont este un omu convins, numai noi ne-întrebăm mal mult cu frica de căt cu orgoliu (măndrie)unde se va opri progresul sci ințelor dacă omul ajunge să facă dupo contă ploie și vmitț Ce. se va întâmpla dacă voințele sunt contrarii, d că spre ex. o țerră voesce ploie și alta doresce fimpu frumoșii, și facresbel? Dar nici asta nu pot, pentru că tunul tras de o parte sati de alta va face a câștiga causa aceea din părțile belligerante care a dorit pldie. ' Se vede câ și la noî aveau trebuință de ploie în dioa de 3 August d’aceea au slobozit tunuri. Vânturi regulate care bătu pe mare între tropice și Equator. jwgsa»—--------------------- )r Vaidescu, casa Boasel 34.