.Amil VF. No. 33 8 Septemvrie 1865 JURNAL DE SțHl'NTE? ,ESE REA ORI PE LUXÂ Prețul Abonamentului: Bncuresci Districte.. ABOXAMEXTiELE «se fac la Redacția, strada Ser fi-afim, cc’i dice și a Pensiona- ’flO le’jPe aⁿ V EXARCRU fi Li B. AXAXESCU. No. .10, iu dosu Coltzt, 69 —— r ; <și da.DD. .Librari. ' ■Redactori:- I.oprindkre:— Instrucția și Educația. Qu?stia stabilirii ortografiei române. DefectuosilățileUegei scholare. Arago. Cons.laptelui. INSTRUCȚIA’ si EDUCAȚIA. ’Ne se poco’io Vi dia, lla.imputar sono ’ ^'Popului «are arecdllemăi bunescholi «Cliot quanto io poso dar, tul, o vi donb . teste cel d’ânlâiu dintre populi; da.că nu Jrionto. ;■ - «este stădi va fi,-mâine.. Dacă pucin vâ dau un sunt de inputat .Căci cât ₜpot da, tot vii dau. ' ■( «Jules ..Simen» L’.Eeolp) - (CIRCULARA CĂTRE TOJI M1TROPO11ȚII ȘI EPISCOPII DIN TERRA. Locul de ronore în colonele juma- > Mui nostru na fost p’înă acum occupat •cu atâta autoritate ca aslă-di. Circulara, prin mare Capul Instruc- țiunii publice se adresă in termenii cei mai calduroși către Capii Sfântei nostre Religii pentru respândirea Instrucției și Educației în dotă Romania, este un act a caria importanță va fi aprețiată de ori ce roman de inimă și inlelligință. Religia este cea mai mare forță morală ce pole exista înlr'o societate și Capii ei pot deveni forțele celle mai pu- ternice și celle.mai iresislibile ce se pot •exercita asupra unui popol. Ne unim dar cu căldurosul apel ce ■Domnii Ministru ăl Cultelor și Instruc- țiunii publice adresă către toți Mitropo- ]iții și Episcopii din’țerra și ne asociâm din tota inima-culsentimenlul ce a dic- ;tal circulara sa. - Actuali Capi ai clerdlui nostru vor reîncepe gloridsele tradiții, un minut întrerupte, alle mamei nostre Eclesiei ro- mane și vor aduce-:mminle generațiilor, .preș nte glorioșole nume âbe.Filareților, Veniăminilor, Grigorilor ele. etc. . . In presința unei forțe și unei influ- ențe ca aceia ce pot exercita capii Re- ligiei pentru Instrucția și Educația terrei ne simțim prea mici , și prea umili ca să jndrăsnim a mai adăogă că, tote forțele nostre, tdtă activitatea, tdte vegherile vor fi cu aceia care împing societatea nds- tră către lumină si moralitate. ♦ Schelele, Gymnasiîle, Ly cehie, Fa- cultățile pol face mult pentru luminarea și Instrucția Nației, pentru .moralitatea ei însă și pentru propriu.^isă a ei Educația nu e forță mâi puternică de mat mceea ce .ne o pote da Religia. :Să lucrăm dar -cu toți pentru ^ridi- carea și întărirea .sentimentului religios ■și «combaterea .acellui scepticism -care serveză și. -ridica ;eri me forță resortu- lui uman. Nimic mu ne iinlristeză mai mult de mât acea dispreluilore ;indife- Tință ce mulți .din juni mostrkarată către strebuna mostră religie și -acea-complectă ignorență dn mare ne aflăm despe doli- nele ei. Dar să ■lăsăm pe *D. Ministru su vorbiască. 258 Prea Săniile Religiunea nostră străbună a fost in trecut scutul românismului și era scutu al. naționalității: căci, din scutul acei religiuni isvora asupra ei lumina și adeverii!. , . _ La păstorii suffletesci ai națiunii și astădi cerem concurs pentru lumina- nea națiunii. In diua de 1 Septembre intră in lucrare nuoa lege scholaria cu marele principiu al obligațiunii instruc- țiunii primărie. Punem acest princi- piu mântuitor sub umbrirea bisericei slrămosesci. Rădicați, Pre Sânte, vocea amvo- nei pentru esplicarea lui. Puneți a se face rugăciuni in tola eparhia Pre Săn- liei-Vostre pentru prosperitatea instruc- j țiunii publice. Ordonați clerului să indem- ț ne pe săteni, mai ales, a’și trâmbe co- j pii la schdlă, căci gloria religiunii va sta în isbenda luminei, și salvarea patriei Române nu este de câtu cu acestă condi- țiune. ; Dorim imbunatătiri cu toti. Schole și’eară schole! lumină și eară lumină; și îmbunătățirea este assigurată și este a- sigurată sortea românismului. ~ Scholele în trecut- se țineau în prid- vorele bisericilor nostre. Faceți, dar, Pre Sânte, prin influ- ența salutariă ce ve dă sânta nâstră re- ligiune,. ca și pe viitor, schoala să fio pridvorul bisericei Române și ambele intrarea sigură la tempulu bunului, allu adeverului allu frumosului și allu româ- nismului. Priimiți etc. Ministru D. Cariagdi, No. 28452, 29 Augustu. J .. ' ,r":' ; : , QUESTIA STABILIRII ORTHOGRAPH1EI ROMANE. Iată un subiect de care jurnalele de peste Carpațl din Trarisylvania și Banat se ocupa cu o rară predilecție. Acdstă preocupație din par- ! tea fraților noștri Romani din Trsusylvania, Ba- nat: și Pesta o considerăm ca o manifestare matură a unor spirite bine cugetătdre. Questiunea limbei în adevăr este de o importanță capitala pentru acei popoli ce do- resc și căuta a’și consolida națidnaiitatea și existența lor. Limbei, pe care nea păstrat’o cărțile Bi- sericei n6stre orthodoxe, suntem datori existența ndstră națională. De limbă mai ântthii de: tdte s’au occupat acel bărbați cu cugetarea matura, care au voit să înalțe națiunea lor și să’i dea consciință de demnitatea și chiar existența ei. ' Românul care a făcut cea mai mare revo- luție în țdrra Romândscă n’a fost un general sau un roge mare, ci a fost. . .... Dascălul Lazar. Forța care a ucis pentru tot-d’annape Fa- narioți și a scăpat țdrra de funestele influențe ale regimului lor asupra naționalității ndstre, nua fost forța armatelor tutulor Rușiilor, ci a fost forța. . . .. cuvîntării ac. Hui obscur Transylvă- ndn ce găsise un refugiu și un auditoriu de câți-va discepoli într’o cameră obscură și dărâ- mată (') dar pe care el o Alumina și o înalță prin cuvîntările salle în care el vorbia români- lor de limbă și de naționalitate. Cuvintele salle nu cădură pe locul petro» și sterp docare vorbeșce porabola Evangeliel și în care semânța cea bună nu pdte. prinde (1) Casele unde era museul național în curtea Academiei’. „Natura" își dă votul seu pentru ridicarea unei Statue Dascălului Lazăr în locul unde pentru prima oră de atâția secol! se vorbi Românilor de limbă și de naționali- tate. Timpurile fiind grele „Natura" altă dată, în timp oportun, va deschide o listă de prenumerații pentru ridi- carea unui monument illustrului Lazăr. Jurnalele Transil- vane ne vorbesc despre un monument ridicat memoriei ini Lazăr de compatriotul nostru, vechiul boer Contele Scar- lat Rosetti, senator român. In numărul viitor vom vorbi cititorilor noștri de acestă lăudabilă (aptă. •-: 259 —* rădăcină și se Usucă îndată ce o depun aceia | care o s&nănă. : Cuvintele salle .cățlură pe păment bun și Satana, spiritul reului, care se temea ca să nu . fiim . mîntuiți printr’ânsa, nu: putu să înăbușască s’au să ridice sâmența cea bună care dede fruct și acesta fu punctul de plecare alschdlelor n6s- tre naționale. ' i a.!- ; ' , Frați noștri de peste Carpați se ocupă acum forte mult de limbă, și societatea litterară română din .Arad (despre care sperăm a vorbi într'unul din numerilei viitdre) a adresat o scrisorc, este cât-va timp, ■ către asociațiunea Transilvană și către societatea din Bucuvina pentru a se con- voca un fel de congres unde să se discute que- sția unificării orthografiălor române. „ Acestă scrisore, dice un jurnal român, ce ese in Pesta(²) nu .cscludc pe Romani de peste Carpați ci a lăsat în libera lor voie a’și alege membrii prin care ei se vor representa și vor participa la stabilirea ce o dorim atât de fer- binte pentru interesul Litteraturei nostre. Noi . pururea am dorit să se statorniciască orthopgraphia cu 'concursul tutulor românilor ca ast-fel să pdtăfi moralmente obligatorie pentru toți. . . • „ Am îngrijit neîntrerupt să vedem cum. vor priimi Români de preste Carpați ideea stabi- lire! unei ortohgrâpliiă. Eî nici luară notiți'¹ prin jurnalele lor despre acest eviniment. . । Pote că frați noștri, adăoga țlisul jurnal, ca omeni pol'tic'î, cugetă mai mult de cât vorbesc ast-fel și în astă privință își vor fi făcut socota. „ . Să facem ca vorbele jurnalului român din Pesta să nu fie o ironie pentru noi, ci să. ară-। . tăm. căca omeni politici' că cugetăm mal mult dccâ' vorbim. . . . - Sperăm că pîntre . membri Consiliului ge- ;neral: al .instrucțiunii publice cc d n tdtă Ro- mânia ; sunt • convocați astă ții în BucureșCi se vor afla unii care vor cugeta asupra mițlloee- lor (oilor mai ncmerite pentru a ajunge la so- luția questiei ce preocupă atât de mult , pe frați noștri de peste Carpați.. Cu atât ma mult ca anarhia în ortographia de care ne servim este compleclă, anarhia împ nsă atât de departe în cât chiar numele,'proprii numai seim cum să le sorim modificându-le adesea: așa spre esemple ve- dem, scriindu-sc când: : Alessandru Ion I când Alexandru Ion 1. Massim sau Maxim ■ . ' Alessandrescu sau Alcxandrescu, șan A- lecsandresca. : Essarhu prin modificația orthographiei pri- mitive Exarchu. Natura, neprejudicând insă questia, și ca s’o dica întrea cât, crede că adevărata orthograp- hie a acestor nume proprii este cea următdre: Alexandru Ion I iar nu Alessandru Ion I. Maxim iar nu Massim. Alexandrescu 1 iar. nu Alessandrescu. Exarchu iar nu Essarchu. Credem că aceste persdnc dintre care cea d’ânlelueste Capul Statului Român, eelaltă mem- bru al Consiliului permanent al Instrucțiunii pu- blice, cea da treia Director al Ministerului Jus- tiției, Cultelor și Instrucțiuni i, cea din urmă pro- fesor de facultate și membru al Consiliului ge- neral al Instrucțiunii publice, credem, țlic că aste pcrsdne se interesă a sci care este a- deverata orthographie a numelor ce portă. ; Nu cred că pote fi questiâcare să’I atingă mal de aprdpe de cât questia. Slabiliria, Orlhegr phieî romane. DEFECTUOSITATILE NUOEI LEGI SCHOLARE. (urmare) * *) ' Dupo ce în articolul precedinte demonstra- răm imposibilitatea comitetelor scholare prevăzu- te de noua lege, în vedere cu cerințele peda- gogice, didactice și 'administrative chiar, alle șcholelor județului, să amintim ânc’o in- consquență în care e dus legiuitorul, care o- dată a făcut d'n consiliile comunale, comitete scholare. J Păn’acum concursurile de învățători sa- p)' Concordia' »/J₀ Aug.' ' : ' (•) Viei No. 32. ■' ■■ : - tcsci, ba chiar și acelea de schdle primare urba- ne și de professor! gimnasial! se făcură înain- tea comitetelor mai ales a aceluia din lassy. . Legiuitorul nonei legi simte bine de astă dată că a face' din Consiliile Comunale, jurii de concursurile; professorale ca celle ce sunt comitete scholare, este a împinge lucrul prii de- parte, și, deci, speriat, pare-se, de premisele, ce apar, mai preferă a cădd într’o inconsequențe stabilind în juriu numai delega’i ,din consiliul comunal— carii totuși nu seim ce vor face în 2W - Art Consiiiilb academice regionale se com> pun din: : , a), Rectorele uniyersițăței regionale^' , b) Decannii facultăților. c) Un membru al sinodului Eparhiale; . d) .Președintele curței/de'Casațiune 'în Bu— curesci și abcurței de apei;;ih lassy: e): Primul medie. : ' : ; f) Patru din membrii aleși ai consiliului general al* instrucțiunii , publice, aleși , de acest consiliu din aceireședinți în Bucuresci și lassy. Art. Rectorele Universității preșida consi- liul academic- regionale, în numele ministrului. Just. Cult, și Instrucțiunii publice.. Ministrul pdte delega președinția și- altora; dintre membrii-. Consiliului Academic, regionale.. ATRIBUTE. Art; Consiliul academic este; de. dbue ea-- ; tegorii . a) Consiliul academic; ’ b) Consiliul academic-regionale. ’ Art. Consiliu! academic compus din Rec- tor, Decan! și professorii facultăților este auc- i toritatea comitrice a. universității dupe speciale* : regulam iute. ' “ ‘ Art. Consiliul Academic regionale compus- '-preeum; la-! Art-de maisusjare următdrele: at- j tribute i și îndatoriri. | . a) Consiliele academice regionale-sînt cor- puri consultative pe, lângă Minis. de J . C și. .; Tnstr; pnblică-in tot ce se attinge (le instrucțiune sil ‘ de cultura națională-' Tote decișsiunilc luate, dar, de Mi nistrul- J; C.‘ și Instr. publica vor purta for» ‘mulai „Aurind pre Consiliul. Acadeui; al regiu- j nil; Universitare*- de* A ' : > Art- Ministrul J; G.’ și Instrucțiunii Publice, : e obligat să-ia; în: tdle cașurile avisul Consiliului' ț academic rcgionale, dar polc esecuta lucrarea ^i'îm oposițiune cu’- oonsiliiE. In acest cas îiu s să "Ministerul J; C. și Instrui țiel- publice va îSunpune' cașul la. cea-întâi, sesiune a Consi— Jiului; Generali: ' Art. Consiliele' academice regionali sunt or- Igane essecutive ale Ministrului, J; C. și Instruc- . ■țiuniii publice- în- tot ce> se;attinge- dfe aplicarea; ⁵ și - privegherea întocmai; aplicări; a- regulament ițelor și ai legilor relative la- instrucțiunea piu- tblică și /.cultura- naționale,- câh și; la;: administra- -rea; lor. materiale- ț / :.Arti Consiliele academice- regionali sunt cut ț autoritate, propriă, îu următdrele oridine de ma- terii':: ■ h< a) Defigerea filelor; de, examene și dirige- rea examenelor semestriale și anuale în tdte șchdb lele din regiunea universitară. ăcest juriu,—- pe lângă o majoritate de bărba- ți luațidintre acel al învățămîntulul (Ari. 369 2 și 3), ba chiar • în unele cașuri.-ăniildză cir totul comitetele scholare; compunând juriul nu- mai din persdne străine Consiliului Comunale; precum b Prefectul, Revisoiele și InstitutOrelesii’- . perior. (369.—!■). - ■ De assemenea mcoiisequențe^ sunt la tdtă pa- gina, și nu ne propunem a le semnala acip câcl am eși din cadrul ce ne âm tras- la început.. Trecem lâ șirul materiei ndstre. Consiliul' Permdninte: Decâ am fost pucin. reverențioși cir comitetele none-scholare, dcă de astă , dată ne descoperim capul ’naintea areopa- geluî inventat de legea none sub numele de Consiliul Pcrmaninte. Cuto'tăbuna. cuviința vom- dicc însăᵣ că nu înțellegem mai mult ce e con- siliul permaninte, de cum am înțeles ce ascdp» ta legiuitorul de la Consiliile comunale-trans- formate în Comitete Scholarc;.' In ădever pe de o parfo ' Consilid per- nianm'eprin oricjine'e ce-’idă legea Schelelor (nu- mire ministerială iar nu alegere) nu pote în de- ajuns a se uni cu- ideia unei, perfecte inde- pendințe, și pe de altă parte; atributele ce-’l în? sușescedhgea, ’lu, face- un corp- cenlralisator de activitatea intellectuală a județelor, un corpu- cidător a veri, ce mișcare littcrariă didactică din, județe' și mai presus de tdte;. prin- Art./ 14, un-; minunat- mijloc de paralîsare; a veri ce lu- crare-. Acest Consiliu permaninte se dă de- le- ge-ca- un. corp consultativ; șii ihfellegem- bine că legea să oblige pe Ministru’ a* consulta de 'pururea și în, tdte; dara.¹ sedă MinistruluiVeto* 'contra propunerilor consiliului’ șl a* nu se da apoi, fiă; consiliului, . acestuia, fiă?¹ Ministruhu libera acțiune;, este- a- se- cere- păridisia, și a- dese, îir, (juestiunele- care cer o- grabnică solu- tiune; este a-da ocasiuniidh daune nereparabile — — Ce am. fi. voit noi în locul acestui Com siliu Permaninte?. o. — Noi am, fii voii,, îh- interesul' unei bine facetdre- decentralisărlășMibertăți, cât* și: alluficî mai suffîciente- indepcndinți. ar organelor . de administrare, următdrel'e* disposițiuni: J / ¹ Art. Toăilitatea.schdlelorlfoinâUecompunând - ' Universitatea Pontând.,România- se împarte în două.‘regiuni-,universitari șr anume-; ' ' ăj Rfegțuneâ universitară: de Nord’ cu,ju< :risdicțiuneâ'asupra*‘județelor,,.. ³ b):;Regiuneai Uliiversilariă dbSud cu jhr risdicliune asupra/județelor....:/ • ;. - Art/Țentru? âdjhiiiistrarea fie-cărei/regiuni' '‘universitarii/ ministerul Justiției etc: / se ajută de ' câte un consiliii academic:, cu a reședința unul, îi/Bucureștr, șV altuDîiv lassy. : ' • — 2‘6T — b) Regulareâ, cercetarea și aprobarea cărți lor didactice la schălele din totă regiunea uni- versitară. c) Adunarea, pregătirea și commnnicarea lor consiliului generale al Instrucțiuni publice, prin Ministerul J. C. și lustru. Publice, a observării- lor din cursul anului asupra met (idelor, -cărții lor și a programelor aplicate în schdle. , d) Sfătui’rile, reprimandele ' verbali și în» scris, în ședința plenariă sau prin delegați, pentru .acel din corpul profesorale, : carii ' s’ar dovedi- cu abateri de la îndatoriri sau de la moralitate. • e) Cererile la ministeriu de suspedarea vre- unuia din membrii corpului învățător,, pentru abateri grave. , Suspendarea remărie aplecata, dupe apro barca " ministrului J. " C. și Instr,: publice; pînă diipb judecata dausei de Consiliul Generală. - •- f/¹ ' fji Menținerea disciplinei prin' internate, și sclidle; Pedepsirea cu espulsiiihea provisorie de la examene, sclidie;⁵ și internate, a elevilor de Veri ce categorie Espulsiunea definitivă se va .face numai, cu aprobarea ministrului. ‘ ¹ gpFormarea și publicarea anuarului 'in- strucțiune! publice al regiune! Universitară. i-l'Ârfe Cbnsiliul academic regional se ajută în atributele sele, de comitetele scholare centrale și de delegațiunile rurali. ■ Art. Consil. Academ. Regional se transformă în societate.de cultura regională, de câte ori chiamă fir sinul' seu, cu vot deliberativ, pre toți profe- sorii de facilități. : ■/' v Art. Societățile' academice regionali alege membrii onorifici șf corespondenți dintre învăță- torii români și streini dupo* speciale statuie. Art. Societățile- academice’ de- cultură re- gionale se ocupă, împărțită în secțiunij de tot ce* interesă limba,- istoria: naționalăy progresul șciințeror :atât în genere' cât și cu‘privi re lâ; Români; " " '[ ' ‘‘,; Art. Pentrutdte questiunile litterârii și sci- intifice societatea:; regionali de culturăTeste eu 'deplina inițiativă și putere în lucrările sale: , : ' Art; Pentru- lucrările' litterârii și sciintifîce* societatea academică de cultură se servesce⁻ ca' de organe immediăte, de Comitetele'' centrale ju-- dețeiie; d'e‘ revizori și iiispectbri; și îii genere de veri ce membri din corpul invețetorft. ■ - ? Art. Societatea academică de cultura regio- nale ya stărui pentru înființarea de muzee re- gionale; de; corecțiunx pentru sciințeTe naturale, de biblibtece'^bjibrarc/debiblidtecejudeți'ene:si di- dactice; 'de^curățirile ' dbminicale !și;: de n<5ptc‘ ¹ pentrulucrătârișiadulțițde cursuri libcreetc* Seci»- V’!'\ : A y,; etatea de cultură regionale trebue, cu u’cuvent, se fia nu numai pivotul unei adevărate mișcări littera- riî și științifice, dar și unui reale focular de lu- minare și de cultura a popululul Român. Vom ave ocasiuiîe de a compara mai de a- prfipe rolul consiliilor academice regionale ce propunem și al ;Corisil. Permaiiinte înființat de legea nouă. (va urma). ' i ' L • ' : A. TJ. INAUGURAREA STATUEI LUI ARAGO „Vîrfurile celle mai înalte alle științei nu sun* accesibile tutulor; Elle nu sunt însă tot dauna încongiurate de nori. Savanți cei mai illustri, ajunși în culmea gloriei lor, pot făro să se înjosfiscă, să arate sciința lor muljim i și să se sitescă a fi înțelleși de dânsa. Toți nu au făcut acestă încercare. Sau din dispreț, sau din neputință s’au vățlut geniuri mari, mulțumindu-se de un mic itumer de dis« cipob, și necătând a resplndi sciința lor ast- fel âncât mulțime i. să se bucnre.de dens ■. Alți din contră, nu mai pucin mari dar în acellaș timp mai omenoși, nu uită nici o dată că ade- verul este un bine comun. Ei scot din. știință aceia ce fiecare pfite priimi cu.profit și câștigă, expunând proprile lor lucrări, autoritatea ne- cesarie ca să resp'nddscă lucrările cellor lalți și să le judece. Marca lor voce, cu religioși- tate ascultată, mișcă atunci inimele prin eloquen- ța sa și prin prestigiul unui nume iubit și u- nei glorie priimită de toți. Ast-fel era Francise i Arago,, „Aceste rîn- duri în care geniul vestitului savantfrances des- pre care voim a vorbi cititorilor Naturei este așa de bine caracterisat, le extragem dintr’o notiție științifică citata de D. loseph Bertrand înaintea statuei lui Arago ce s’a inaugurat în Francia (pe la sfîrșitnl lum i lui August) la Es- tagel, locul natal al illustrului savant Jurnale- le, care ne vorbesc despre acestă inaugurare, iie spun că sunt pucine exemple de un.intru- siasm comparabil cu entrusiasmiil ce aefista ser- bătfire a deșteptat în inimile populațiilor Pyre- neilor-Orientali (departamentul tn care se află localitatea Estagel). Aceste populații au pentru Arogo mai mult decât o afecție căldurfisă, elle au pentru dînsul o adevărată adorație. - Prima inscripție ce isbia privirilele acel- lora ; ce au avut fericirea să asiste la aefistă. serbătfire era: Eslogelprea iubitului seu Arago. O mulțime de alte inscripții exprimând idei a- nalfige se citiau prin tfite: ulițele.. Strigări de veselie eșiau din tfite pepturile și cu un carac- ter de spontaneitate de care nu pot-avea o i- dee de cât aceia' care cunosc populațiile meri- dionale, atât de impresionabile și atât de arden- te în căldurfiselc lor manifestații. Enthusias- mul ajungea în culmea sa când oratori care aj luat cuvântul înaintea statuei lui Arago ex ■ prima idei *de natură a atinge inima și a mișca spiritul Aclamațiile celle mai căldurfisc s’au ridicai pînă la ceruri când unul din acești ora- tori terminând discursul seu (Isaac Pereirc de- puatul Pyrcneilor Orientate) a pronunțat vor- bele următfiric: „Mari învățăminte, Domnilor, resultă pen- tru noi din solemnitatea la care esistâm. . „Acfista solemnitate arată mai ânteiu acestui popol care ne înconjoră prețiul muncei, al ști- inței și al virtuței civice, și ne arată cu ce au- reola de glorie sunt încoronați fimeni care au illustrat terra lor. ..Acestă serbătfire justifică în chipul cel mai strălucitor ceea ce Arago însuși, enume- rând în admirabilul seu discurs asupra suffra- giul universal titlurile popului, tjicea de unele din numele celle maigloridse cșite din sînul seu J. J. Roiisseau, Geometru Fourier, Moliere, Fran- clin. Massena (’) Kfibler, toți fii de meseria- și, de cultivatori toți immotalisați prin geniul lor și chemați în Pantheonul istoriei de Patria recunoscâtfire. Pintre aceste nume gterifisc se așeza nu- mele lui Arago, Admirația vfistră face dintriii- sul egalul tutulor glorielor nfistre naționale,, Ne parc reu că spațiul și cadrul Jurnalu- lui nu ne permite să reproducem în întreg ad- mirabilul discurs al vestitului bancher și dnep- ') S’ar putea adaoga Lincoln: Richani Cobdetv Robeit Peel... Couain Proudhon etc. etc. — 263 — tat frances Isaac Pereire. Nu ne putem însă opri de a reproduce rîndurilc următdre: „Omeni cel mari, Domnilor, nu mor. Ideile lor respăndite în lume trăesc în sinul genera- țiilor yiitdre și perpetuă ast-fel existența lor. , „Acești dmenî au drept familii: famillia sân- gelui și famillia spiritului; una intimă și res- trînsă, cea . laltă publică și nelimitată care se, întinde în depărtare ... , , Arago nu este numai al famillieî salle, -el este al orașului în care s’a născut, al pro- vinției unde priimi primele salle impresiuni, al Francei pe care el o împodobi devenind una din illus rațiile salle celle mai admirate, ₐ]jₑ Europi și ai tutulor popărelor civilisate p₆ cₐj.ₑ el le a luminat prin geniul seu. „Arago are drept moștenitori pe deoparte pe dmeni în alle cărora vine curge acellaș sîn- ge ca al seu, pe de alta, pe aceia care trăise de viața sa intellectuală sau în domenul sciin- iel sau în domenul politicei; în domenul științei, pe aceia care continuă lucrările și cercetările salle și vin să adaogenuoă descoperiri la des- coperite cu care el înzestră lumea; în domenul politicei pe toți aceia care vor, ca și dînsul a- meliorația sdrtei claselor cellor mai numerăse alle societății. „împrejurul acestui monument, ridicat de patriotismul compatrioților sel vedeți astăzi îm- bulzindu-se cu acelleași sentimente de amor și admirație representanți acestor duoe familii!.,, MIJLOACELE D’A CONSERVA LAPTELE. (umare și finit). ’) Laptele ce provine din păsciuni și care se aduce în cutii mari de tinicliia mai pline, e- sle supus la un examen, sub puntul de vedere al qualităților salte s’al țineri în apă; apoi ’l stricară printr’o pînză fină spre a sedte perul sau alte corpuri ce ar putea fi în suspensiune. Dupfi ce ’] strânge într’un vas îl suppuue în- tr’o baie la tempepatura de 88° sau 90°; se scie că materiile albuminose care fac parte din caseina laptelui, cu tote că sunt 1 sne de închie- gat prin, acide, nu se închiagă numai prin căl- dură . Să fie acdsla motivul sau nu? se produce ore care modificațiuni în urma înălțărei tempe- raturi și aste modificațiuni impedică să nu se producă altele când se încălftesce în gol lă o • temperatură destul de 'naltă. Se vede un înce- put de închiegare, căci când se golesc vasele remâne pe pereți din ântru un strat subțire semenea albușului de ofi. Trebue să îngrijim casă spălăm bine vasul când se mai umple a duoa dră spre a împedica d’a nu deveni o causa de fermentație. Unul din puncturile importante ale astei preparațiuni consistă într’aceea că chiagul este redus la un strat foarte subțire și laptele l) Vetji începutul Nr 28. nu perde astfel de cât prea pucină materie. Asta provine din causa că încălțlesce laptele într’o baie a cărei temperatură nu trece peste 90° în loc d’al încălzi la foc; pelița d’asupra chiar nu este arsă sau prefăcută în cărbune, ceea ce ar putea să altere (strice) gustul laptelui și să fie anevoe a curați acea superficială membrană. Dar și cu încălzirea în baie de apă fiartă mult timp au întîmpinat mari dificultăți, spre a curăți vasul de astă peliță. Au reușit în fine ₜ printr’o operație prea simplă; fie care vas gol este resturnat asupra unui canal cu vapor la presiune înaltă. îndată ce vasul a fost tare în- călzit îl luăm și’l supunem la apă rece. Schim- barea în starea chiagului prin temperatura va- porului, dilatația și contracția faro veste a me- talului vasului, fac să deslipească îndată chia- gu. De când s’a găsit acest procedeu așa de simplu îl întrebuințeză ca să curețe vasele ce servă pentru a transporta laptele prdspăt în lo- curi depărtate. De vr’o câți va ani se întrebuințdză ace- lași procedeu în berăriile celle mari ca să cu- rețe butoele ce au ținut bere de depositele ce s’au formta într’ânsele. Aste deposite de și se — •$( SÎ'lfiU O ?)!’ ftț! no+iiV'/V o vi .‘r-'vr - •',•: ■ ■deosebesc în privința .gustiilui, au cu tdte astea -dre-carc analogii chimice. Operația finală ară-; tată de 1). Davison consistă ;ă usca vasul pe din ântru.:-cufᵣaer uscat care țțrece ;prin dop și ■care are o/căldură de 1'50° aprope, temperatu- ră îndestul de -naltă. ca să distrugă ori ce fer- ment. jSe -recomandă ca cel măi bun procedeu d’a ?spăla și curați bine vasele ân care se ex- peduesce laptele. ■ -Dupo ce se dncălijesce laptele se pune in- -tr’un mare vas unde ’și conservă mai tdtă căl- dura,.pc urma -îl introduce în 'basine rotunde -de aramă și înconjdiă operația d’o mulțime de precauțiuni, dirigind împrejurul -aparatului an curent devapor sau de apă rece, servindu-se și ■de pompa cu aer spre a dace gol. Ferbe apoi laptele pănă’l concentrică șireduce volumul la mal pucin de ‘]/ₛ adăogend din tiirțp în limp lapte prdspăt. Tine ori laptele are un miros ne plă- cut ce pțovine din <5re care substanțe animale care Ițdbuesc date afarb.; acdsta șe observă mai -cu sdmă la laptele vacilor nutrite în grajduri Ji ■în mijlocul orașelor. ./Natura chimică a elementelor odorante este meconoscută, cu tote că este probabil să fie o materie grasă animală analogă cu aceea ce da uneori berbecilor un miros așa de neplăcut. Ori-care ar .fi natura, acestei substanțe separe că aduce repede stricarea laptelui și când se scdtc prin acțiunea pompei cu aer, laptele con- .centrat .se .conservă mult mai bine chiărlâac- liunea aerului în vase -dechise. Laptele de vaci nutrite eu paste de gră- unțe și cu remășițe de la fabrici de zahar este de o qualitațe inferidră, laptele ce provine de lă vacile nutrite în aer liber, și se conservă refl; ‘ -este un .lapte mulat, ca bietul .animal ce se ține iintr’o stare de friguri 4 _ ; După ' celle expuse mai sus este posibil d’a deosebi acest lapte d’acela ce provine de Ha vacile mutrite cu păsciuni in‘aer liber. Laptele 'tractat -ast-fel a perdut apfdpe 1'0 la 100 din .Apa să -, ge extrage din . basine de -evapora ție-și strămutate :în alte vase de tini- -cheâ puse dn ghiață ; dup’ 6 oră a scăzut la temperatura aerului atmosferic. In starea aedst-a -laptele a perdiil. trei quarturi din volumul și din -greutatea sa și pdte fi distribuit consomatori- ilor -prin drumuri -de fer sau altfel.. Se pdte • ■asemenea conserva in vase lipite pentru trebu- ința marinei. Fie -care cutie eu lapte are în- trensa un vas plin cu ghiață bine pisată; des- chiderea este astupată bine c’un dop, și astfel cu tdtă căldura vere! de la New Jersey, lap- tele se conservă prdspăt și dulce. Volumul •gheței întrebuințat pentru cutiile cu lapte in A- merica este -aprdpe un quart din laptele trans- portat, dar în clima .rece a Engliterei -a ’8-a ■parte -ar fi de ajuns. Laptele astfel preparat se vinde la New- York 5 și C Ici ocaoa: -cohsbmatori pun apă în laptele concentrat și ne asicură că pdte să primdscă mai multă apă de cât nu i s’a scos prin evaporațîe, -producând un liquid cu acelaș gust și cu aceldși quâlități ca și laptele primi- tiv. Acdsta arată că concentrația produce în lapte o schimbare moleculară care face materiile grase și casoina mai pucin capabile d’a fi a- mestecate cu apă; se produce făr' îndoială o -combinare de zahar, de grăsime și de caseină ițprincipul cașului) care măresce gustul. Țerrile cu păsciuni frumdse precum e țerra ndstră, ar trebui să găsdscă in alimentarea vi- telor un immetis isvor de avuții. JBu.car?sci, T!>. Vai le» u Casa Bus«el Mi. 331.