ANUL VI. No. 30. 15 AUGUST 1865. jrMWVAI. .'»iE SClMiWTB?^ ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ Prețul abonamentului: Bucuresci.,....;.. 64 lei pe ari Districte......’.. 69 — — . Redactor! Dr. C. ESSARCHU și Lt. ABONAMENTELE Se fac la Redacțiă, Strada Seraphim, ce ’I țlice și a Pensionatului D. ANANESCU.: No. 10, în dosu Coltzi,¹ și Ia : DD. Librari. ........ ■■ '' CopnraDBBB:— Instrucția și Educația..— Grindina. :— Pompeia.- — Varietăți. — ' Avem onore de a insciința pe DD. profesori collegiaii și primari precum și pe DD. Institutori communali că prețul abonamentului Ia Jur- nalul Natura se reduce pentru Domnia lor la un galben pe an adică pe jumătate. DD. profesori: corespondenți de prin județe sint rugați de a face cu- noscut collegilor Domniei lor acestă disposiție ce ia Redacția Natiirei. A nu îndrăsni nimic este a fi pusillanim. A îndrăsni prea mult este adesea (nu în- să tot-d’auna) a fi temerariu. n „Natura“ este îndrăsneță, dar nu e te- merarie. Și fiind că Natura voesce a fi nemuritori de aceia ea nu va publica în coldnele salle drept urmare la articolul ce a apărut în numeral precedent subt titlu de Crisele malatiilor sociale sau Revoluțiile, de cât înregistrând o lege ce’l , revelă Ști- ința Historiel. Cititorul atentiv va vedea aci una din conclusiile la care conducea articolul în questiune. Când un Guvern, împins de necesități iresistibile ,și fatale, a oprit de o dată ni- sce curenti ce exista într’o societate și s’a învestit cu forme neobicinuite schim- bându’șl forma primitivă subt care era desti- nat a guverna, atunci iată ce se va întîmpla: Daca e abil,, el se transformă, se mo- difică, dă o legitimă satisfacție acellor tre- buințe sociale al caria exces a reprimat. Atunci el se pdte aclimata, și se va pu- tea .consolida. înconjurâudu-se: de toți 6- meni țerrel de intelligință și de experiență fără a se. uita de aprdpe la opiniile. sau principiile lor politice. Când însă se îndîrjeșce, când persis- tă a sta cu peptul înaintea curentilor că- rora a pus de o dată stavilă, când mal cu semă, dupo ce, în iuțela și confusia.acțiel, . a decretat mii de mii de legi dintre care multe sînt incompatibile cu natura, exi-;, gențele, organismul, temperamentul nației, persistă a sta în tendința ce a dictat a- ceste legi și nu o modifică modificând și legile,, atunci ... .... .el se sfaramă . . .. . . . . Acesta e o lege a Philosophiel His- toriei și „Natura^ au face decât s’o înregNtre. Ințellege-va Guvernul acdstă lege și avea-va forța, intelligință, mărimea de suf- flet ca să revie asupra multora din celle săvîrșite ..... înconjurase-va de toți 6- meni țerrei de intelligență și experiență și da-va marilor Corpuri alle Statului prestigiul, drepturile și autoritatea morală de care trebuie să se bucure ? etc. etc. . . . _ Actualul Consiliu superior al Instrucției publice, contormându-se într’un mod prea strict, dupo noi,, nu numai spiritului dar și litterel el, a luat multe mesuri pe care le credem compromitătdre pentru Instruc- ție și prin urmare pentru viitorul țerrel. Vom examina de o cam dată pe celle luate nu în virtutea legel dar în virtutea latitudine! ce legea dă Consiliului de a lua mesurile ce le va crede necesarii. Legea dice în capitolul în care se o- cupă de instrucția superiâră. (Capit. IV, Secțiunea I, articolul 260) ') „Fie-care facultate se va organisa prin regulamente speciale, date în fo.ima regu- lamentelor de administrațiune publică. Aceste regulamente vor avea de obiect: „înființarea graduală dupo mediile țerrei a cathedrelor necesarii pentru cursurile men- ționate în precedentele articole . Legea dar nu obligă a institui un al treilea an la facultatatea de sciințe.²) întrebăm acum daca cathedrele nece- sarii pentru a complecta un al treilea an de un învățământ cu totul superior și de care nu se va folosi de cât opt sau cțece scholari pe an, sînt permise de mediile țer- rei și cerute într’un mod urgent de exi- gențele Instrucției? Nu trebuie din contră să ne îndrep- tăm activitatea și resursele de care dispu- nem către învățământul'secundariu și - mal cu semă către învățământul primariu de care avem o așa de urgență trebuință ? Deci, învățământul secundariu este fdr- te incomplect organisat și învățământul primariu se scade, se micșor&ță, se cionte- ') Voind a păstra jurnalului nostru caracterul unui jurnal ce se adresă unui public mixt pe care amărunturile teehnice nu’I pote interesa, nu intrăm și na voni intra în asemenea a- mărunturi. ' Ne mărginim a face p» cititori noștri să înțellegă spiritul general al factelor asupra cărora voim a chema atenția Domniei lor. ') Vecji numerul precedent al Naturei. Interesul seu cere o asemenea tactică... Ișl aduce aminte Capul Statului cu câ- tă superba îndrăsnelă purta înaintea stre- inului drapelul demnității și autonomiei na- ționale când se simția rezemat pe marele Corp politic al Statului unde Nația era represen- tată și de unde ’și trăgea origina. . . . Ceea ce era o causă de multă în- încurcătură pentru politica sa și de multe și câte o dată vane declamații (s’o mărturi- sim cu toți) devenea o sorgință de forță și un reazăm puternic. ... Ne oprim aci. Cititorul Naturei vede acum un micțloc prin care s’ar putea evita acea crisă despre care am vorbit în nu- meral precedent și cum s’ar putea depăr- ta de scumpa dar disgrațiata ndstră patrie un trist și lacrimabil sfîrșit! Ne oprim aci, și limitând cercul exa- minărilor ndstre, reluăm drapelul sacru a- supra căruia am înscris cuvintele: 11 Instrucția și Educația. țliserăm în rîndurile precedente că Gu- vernul, în rapiditatea și confnsia acțiel, a decretat mii de legi dintre care multe sînt incompatibile cu exigențele și organismul nației ndstre. Arătarăm, sau făcurăm să se înțellegă, că nu numai datoria dar și interesul trebuie să’i comande astădt a reveni asupra multo- ra dintrînsele și ale modifica conform cu midldcele și trebuințele societăți ndstre. Vom lua legea Instrucției publice de care avem și dreptul și datoria de a ne o- cupa precum și de tdte celle ce privesc, gravele și mari interese alle Instrucției și E- ducațiel (atât de mult timp lăsate la o parte de conducători nației nostre). Legea Instrucției publice în multe din disposițiunele salle este bună, în multe în- să este defectudsă. ' - — 235 — sce: Ni se desființez» clasa a patra pri- mărie din tdte capitalele județelor! și pro- fesorii clasei a patra desființate sînt obligați să fie profesori clasei ânteia! Vom reveni asupra acestui 'punct ca să chemăm asupra lui deosebita atenția a Onor: Consiliu superior precum și a D- lui Ministru si Director al Instrucției publice. In resumat. Un al patrulea an de învățământ primăriei în capitalele județelor este necesariul, un al treilea an de învăță- mânt cu totul superior în facultățile din lasy și Bucurescl este luxul. Se avem neusariul tnai nainte de a avea luxul. : N’avem pâine, și umblăm dupo pan- di-span.! Dați-ne pâine, mai nainte de a ne da pan-di-span.! Daca dar Onor. Consiliul superior și Ministrul Instrucției publice nu vor găsi de cuviință înființarea unul al 3-lea an în fa- cultatea de sciințe, îl rugăm în interesul instrucției și cu tot respectul ce se cuvine autorităților superidre, de a da un respuns satisfăcetor petiției¹) elevilor ce au termi- nat cei duoi ani ai facultății ndstre. l) Vc roșetică. Mai ’nainte d’a cădea se' aude un sgomot ce semănă cu nisce saci de nuci care se ciocnesc satt cu rostogolirea unei trăsure p’un drum pietros. Asta provine din .descărcarea electricități ce grăunțele de piatră aduc din nuori pe care pă- răsesc în momentul întâlnire] lor cu piatra din altă grupă de nuori încărcat cu electricitate contrarie, in] schimbările electrice care neapărat au loc între celle doue grupe de nuori puindui în mișcare de înălțare și cobori-e, se întămplă că multe se li- pescîn momentul ciocnire!; lor și atunci se pre- sintă sub formă de discuri cu mai mulți sîmburi primitivi. Numai atunci sgomotul acestor descăr- cări este puternic să potă ajunge la urechea nos- tră când piatra este: mare ceia ; ce nu pote ave loc de: cât în furtunile, celle mai puternice și celle mai electrice. D’aceea mai tot d’auua în urma aces- tuisgomot întrerupt cade grindină voluminsoă armată cu dungi și'tari spini ce pricinuesc atâtea păgubi. Din norocire că circunstanțele favorabile la asemenea producțiuni; vătămătore sunt forte rari. ■ Un physic italian Volta ca să explice forma- rea grindinel admite că radele sorelui isbind . par- tea de sus a unui nuor prea dens sunt absorbite mai tote;.:dintr’acesta resultă o repede evaporație - care produce atât de mult frig in cât înghiață apa⁻ Tot acest physic să ’și . dea socotela de ce piatra stă cât va timp suspendată in aer de și a- vend destul volum ca să cațlă prin greutatea sa, suposeză că duoi nuori încărcați de electricități con- trarii sunt așețlați unuld’asupra altuia, că bdbele de piatră ancă prea mici cad pe nuorul de desubt se j acoper d’un nuott strat de ghiațiă, se împing d’a- cesta și se attrag de nuorul d’ăsupra și sunt ast- fel puse într’un fel de venturare ceea ce contribue ' mult la mărirea volumului, penă când în fine cad pe pământ sau din pricină că se fac prea grei, sau că nuori perd electricitatea lor sau se împing de vânturi la distanțe mari. Grindina d’un volum mai mare nu se formeză de cât vara rare ori se întîmplă iarna și atunci este prea mică. Ast phenomen nu se produce de cât in mițltocul unei grupe de nuori ce presintă tote caracterele unei furtune, nuori aceștia încăr- cați de electricitate negativă sunt dominați d’alti nuori grămădiți mai albicioși și încărcați cu elec- tricitate positivă. Adesea se vede d’asupra acestei grupe furtunose nisce nuori caracteristici, ei sunt lungi și se presintă în regiunile celle mai înalte alle atmospherei.' Nu tot d’auna grindina adevărată se produce în regiunile înghețate alle atmospherei ci ne vine dintr’o regiune aprope de suprafacia globului. Iată cum se formeză grindina, spațiul nu ne permite a intra în mai multe amenunte asupra acestui phenomen na- tural, care în aparență se pare a fi vătămător, dar în realitate aduce mult bine căci curăță atmosphe- ra' și face aerul mai ușor ae respirat. Să nu per- dem din vedere veritatea ce se manifestă în tote filele că adică: Natura din ori ce rău parțial se silesce a scote curând saii mal târziu un mare bine general. Să ne silim și noi a imita Natura în tote ac- tele ndstre, căci mult este ea simplă, înțeleptă și admirabilă în phenomenele selle! Ați vățlut cum apa schimbată în vapori prin căldură, se înalță către cer acolo găsind mai pu- țină căldură se preface in picături de ploie, ș’apol se întăresce ca marmora și se face ghiațiă. Curios lucru. Puțină căldură face unda nevisibilă ca aeru; c’un grad mai puțin de culdură ea curge ca un rîu repede și face să rodescă og orele și semănăturile nosțre perțlind apoi o parte din căldura ce co- — 137 — prinde în fine se cristalisă. Așa nu trece dar în starea solidă de cât pentru că a dat aerului de prin prejur o parte din căldura ce ține ascunsă in sine și care servă a ’și schimba starea. Dacă vă gîndiți, amabili lectori, la raporturile ce există între trebuințele Naturei și proprietățile apei sub aste trei forme differite, dacă ve veți în- credința de trebuința d’a fi oprită și cristalisată pe verful munților ca să curgă apoi la polele lor, pe urmă luată de venturi, vaporisată, înălțată și dusă din nuou la isvornl ei, vă veți mira pote de gri- jile Omnipotentului Creator și ca Moise veți auțli voea lui Dumnățleu in’verful munților. A. Scuy.'itr M O Pompeia și Vesuviul POMPEIA și VESUVIUL. COMPOSIȚIA CHIMICĂ A OASELOR DESCOPERITE ÎN POMPEIA. (URMARE.) Un alt monument public despre care voim să vorbim cititorilor noștri sînt Băile publice. Cei vechi dau o immensă importanță acestor stabi- limente. Căllătorul care a visitat Roma a vețlut că rui- nele celle mai vaste și celle mai importante sînt ru- inele edificiurilor consacrate băilor. Cei vechi veniau în aceste stabilimente nu numai pentru a lua băi ci âncă pentru a se exerciți în lupte și exerciții corporale. — 238 — Politici antiquității ne dau o înaltă idee de înțellepciunea și tactica lor prin grija ce aduceți în educația physică a popolului. Ei cerea științei în- vățăminte ca să’i lumine și să’i conducă și știința le plicea: ; . Clima are o imensă influență asupra unui po- por, o influență atât de mare încât, popoli indo- lenți și fără vitalitate cad subt fatalitatea influ- ențelor el. Când aceste imfluențe sînt perniciose,: fatalitatea lor exercitându-se fără să intilniască nici o luptă din partea voinței și libertății umane, popolul întreg se modelă dupo dînsele și devine sclavul lor. Să esplicăm mai bine acesta idee prin- tru’un exemplu: - Clima Romei este împovărătdre și moleșeșce: Romani moderni slnt moleșiți și leneși căci "clima îi face ast-fel: îngrijind forte pugin de educația physică, clima și influențile exteriore își esercită imperiul lor. „Fatalitatea Naturel în alte cuvin- te ‘) neîntîlnind nici o resistență, nici o luptă din par- tea libertății umane, devine dominantă și popolul întreg e fără forță și fără vigore atât în physic cât și în moral. Romani moderni dau ast-fel un argument the- oriilor acellor istorici fataliști care consideră pe po- poli ca o rezultantă a influențelor exteriore, ca un pro- dus ce resultă din combinații ce nu atîrnă de voința și libertatea lor, acellor istorici ce consideră diversele țerri ca niște laboratorii,¹ ²) unde națiile sînt aruncate întocmai ca corpurile physice, ca corpurile morte ca să producă cutare resultate prevăzute și fatale. Romani cei vechi însă ne .dau un argument 1) Vecji Natura No. 8 — Doritori cum sîntem de a iniția încetul cu încetul pe cititori atentivi ai Natinei în marele questii care se desbat astădi în lumea sciinței și philosophiei atingem aceste questii ori de cate ori occasia se presintă. Fiiudu-ne imposibil de a le desvolta (trebuesc tractate pentru acesta) revenim, pre- sintându-le subt diverse forme, asupra lor ast-fel în cât cu timpul 'cititorul intelligent să le potă resolva singur. Questia liberului ar- bitru, questta libertății umane în presința fatalității Naturei este în lumea savantă la ordinea cjilei. 2) Laboratoriui unui chumist este camera unde acesta, .avînd' a se • ocupa de corpuri physice, fără viață le pune unele în presența altora, le amestecă și le combină, le întorce și le învertesce după plac, ca să ajungă fatalmente la cutare combinatii și la . cutare resultat. puternic în contra acestor, doctrine. Prin sciința, prin activitatea, prin libertatea lor, ei sciau să se lupte în contra influențelor exteriore, în contra fa- \ talității naturei ca s’o învingă, ca s’o domine ca s’o subjuge. Libertatea pusă în faca facultății era mai puternică , de . cât densa. Omul în privința Na- turei era mai mare de cât ea...... Noi Români de astă-țli cărora doctrine venim în ajutor, și căror istorici dăm argumente pentru a’și susține ideile lor? Dar să ne întdrcem la băile publice din Pompeia ■ ♦ Băile ce călletorul vede astă-țli în ruinele Pom- pei nu sînt descoperite de cât în anul 1824. E probabil că se vor mai descoperi și altele când cea-l’altă parte a'orașului va eșide subt cenușă' Aceste băi au șapte intrări. Intrarea actuală conduce într’un vestibul, pe urmă în atrium unde erau așezate, scaune de șe- țlut. De acolo trecem într’o sallă lungă unde se luau băile încropite. । ■ Acestă sallă se numesce : Tepidarium. Un tepidariu se află în tdte stabili- mentele de băi la cei vechi precum și celle-l’alte, săli despre care vom vorbi. Cunoscând disposiția băilor din Pompeia, cititorul „Naturei“, vacunosce ast-fel disposiția interidră a tutulor stabilimentelor și edificilor de băi din antiquitate. Și când va mer- ge în Italia și va visita ruinele acestor stabilimen- te, aceste ruine nu vor fi mute pentru dînsul. Tepidariul este decorat de bas-relievuri și în pereți sînt mici dulapuri unde se află mici carya- tide dintre care unele par a fi conținut parfumuri oliu, esențe ast-fel în cât acestă sală pare a fi ser- vit în acelaș timp de Unctuariu adică de sala un- de cei vechi își ungeu corpul cu oliu, cu esențe, cu parmufurl. In stabilimentele celle mari .de băi, Unctuariul constitua o sală împarte lângă care e- ra o mulțime de altele pentru exercițiurl corpora- le, pentru luptă, pentru jocuri, pentru ■ conversație, pentru lecturi, pentru umblet (ambulationes), o mul- țime de porticuri cu celle mai admirabile coldne și — 23!) — celle mai vestite statui *), salone (exedrae, scholae) cu jețuri și cu scaune împrejur unde stau învățați ca să convorbiască între dânși, bibliotheci, pinaco- theci etc. etc... Băile sau Thermele Caracalle din Roma numerau pînă la 1,600 săli tote împodobite cu marmură și cu porphyr. Aceste construcții ne dau o înaltă idee de magnificența și luxul Romanilor- Din Teptâariul, în băile din Pompeia, călle- torul intră într’o altă sală destinată băilor calde și numită pentru acest cuvânt Calidariul. Zidurile a- cestei săli erau canelate ca să facilese scurgerea a- burilor ce se produceu aci prin apa ferbinte. La extremitatea superidră a atriului se află o cameră pentru a se desbrăca sau a se despuia, nu- mită Spoliarium și lingă Spoliarium există o sală rotundă unde luau băile reci și care se numia Fri- gidarium. Nu se vede în băile din Pompeia nici o sală care să pară a fi fost destinată băilor de aburi saiî băi turcescl cum le numim noi, Sudâtorium cum le numiaiî vechi Romani. il n Popoli moderni sunt departe de a imita pe cei vechi în magnificența unor stabilimente ce ocupau un loc așa de mare în viața privată și: publică a popolilor antici. Cu tote acestea stabilimentele de băi să stabilesc în tote orașele civilisate alle Eu- ropei și se îmmulțesc. cu atât mai mult cu cât i- deile de hygienă, de bun traiu și de confortabil se respândesc. Sunt pucine ulițe mari în Paris în care să nu se afle băi, și în Londra nu se zidesce o casă de particular mai confortabilă unde architectul să nu destine o cameră pentru băi. Câte sunt ulițele din Bucuresci în care să e- xiste stabilimente de băi și câte casele particulare care să’șl aibă cameră destinată pentru băi? ’ȚI am. vorbit îndestul, amabile cititor, despre 1) Celle mai însemnate statnî care împodobesc astăiji museilrile Italiei și care causeză admirația și desperarea statuariei moder- ne s’au găsit printre ruinele acestor Thermes'au băi s. es ; Fa- mosul grop Laoon, Apolon de Belvedere, Torsul din Belvedere (Museul de la Vatican Borna), Hercule Farnase—Taurul Fasna- se (Muscui Napoli) etc. etc. . băi și am intrât in amarunturl a cărora utilitate â fără îndoială mai mare decât plăcerea ce a resultat pentru domnia-ta din citirea rândurilor ce soriserăm. Vorbindu’ți, în numerul viitor, despre composiția chimică a dselor descoperite în Pompeia, și schele- telor ce s’au găsit în cenușă, îți vom tace cunos- cute unele din scenele pathetice ce a trebuit să se întâmple în ajunul țlilei când Pompeia fu înghițită de Vulcanul îngrositor. Aruncă’ți pînă atunci privirea asupra gravurei ce o punem subt ochii Domniei-talle. Ea represin- tă o parte din ruinele Pompeei având înainte-le ter- ribilul lor vecin. Pompeia și Vesuvul continuă îm- preună un colț numai ce înconjoră și îmbodobesce acel admirabil și încântător golf al Neapolulul. într’o ții, țlice... nu mal ’ml aduc aminte ce poet admirator al Italiei, într’o ții de caprițiu Na- tura voi Stă facă un peysagiu complect: ea desino dulci și indolente coline, formo în amphiteatru un golf grațios, îl umplu de celle mai fruraose unde ce marea să fi azurat vre odată; ea puse ca să plutiască pe aceste unde insule de flori și de pal- mieri ; împodobi țermurile cu păduri de portocali ale cărora parfumuri îmbată aerul, cu viile ce dau acel vin căria nu s’a putut da altă numire de cât de Lacryma Christi, cu arbori din Grenada și din Judea care amestec roșiețele lor nuanțe cu dilici- osele parfumurl alle Iasomiilor din Guadulquivir; Natura făcu Napoli, Misena, Sorento, Pansilipu, făcu Caprea, făcu amorosași deliciosă insulă Ischia despre care poetul a țlis: Celui qui, suspendau! Ies heures fugitives, Fixant avee l’amour son âme en ce bean lieu, Oublierait que le temps coule encore sur ces rives, Serait-il un mortel ou serait-il un Dieu? ... Un demon însă fu gelos; el arunco Vesuviul înaintea acestor locuri voluptuose și Vesuvul deve- ni complementul phylosophic al acestei țerrl. ' Vulcanul resumă într’ânsul înțellepciunea poe- ților napolitanl. El strigă prin vocea craterului său: Voi cari trăiți, culegeți țlioa cum culegeți o flore; flore ține puțin, bucurați-ve de densa pe cât timp — 240 e frescă. Muritorilor, bucurați-ve de viață, viața nu se compune de cât de pucine (Iile...... Locuitorii Pompeei auțliafi tară îndoială aces- tă Voce ce eșia prin craterul Vulcanului și brăță- rile, lanțurile de aur, colierurile etc. etc, ce s’afi găsit la getul și brațiele....... scheletelor scose din cenușă ne face să credem că damele patriciane se gătefi să mergă la vre un bal ce se da în oraș când formidabila erupțiune lea înghițit in durerose' și nedescriptibile turmente! Va urma , E VARIETĂȚI. Telegraphul submarin între Englitera și A- inerica. — Cititori noștri își aduc aminte că leam vorbit despre expediția întreprinsă de cea mai ma- re corabie din lume Great Eastern pentru a pune în comunicație printr’un fir electric Englitera cu A- merica. Avem urîte nuvelle să le dăm. De mai multe (Iile comunicațiile sunt cu totul -întrerupte. Savanți pun înainte theoriile celle mai differite pen- tru a explica acestă intrerupție nevrend să admite că firul electric s’a rupt. Ne temă'însă că ruptura firului există într’oj, parte ore-care. Trebuie să așteptăm intorcerea co- răbiei Great Eastern ca să cunoscem intr’un mod positiv căușele și natura unui accident care va da loc la mari decepții și la o perdere considerabilă de bani. Un savant D. Airy afirmă că acestă interup- ție trebue să fie efectul unei tempeste magnetice care pare a fi una din celle mai terribile ce s’a constatat pînă acum. Un polyp fabricant de oțet. Grădina de âclimație din Paris a priimit un animal forte straniu care are extraordinari a pro- prietate de a fabrica forte bun oțet. Iată cum îl descrie un savant P. Huc: Tzu-ro-dze (numele a- nimaluluî) este o fiiuță care, din causa curiosei pro- prietăți de a fabrica oțet, merită atenția. Acest po- lyp este o adunătură monstruosă de membrane căr- nose, de tuburi, de o mulțime de apendice ce dau acestui animal un aspect hidos. Ar $ice cine-va, ve- (lendu’l o masă inertă și mortă. Cu tote astea când îl atinge se contractă safi se dilată și ia forme di- verse. “ Acest polyp secretă o apă acidulată al căruia gust este forte plăcut și cu totul asemenea cu gus- tul oțetului. Acest polyp chinezesc se află pus într’un vas din aquariul grădinei de aclimatație și apa în care se mișcă este tot aceia în care ’șl a făcut voyagiul. Peste câte-va (Iile Tzou-ro-dze va fi pus în a- pă prdspătă, alcoolisată, dupo prescripțiile priimite din China și va fi cu de ameruntul studiat. ' . Un pod fermecat. Citim într’un jurnal știin- țific: De vre o câte-va țlile o mulțime nenumăra- tă de omeni și de femei alerg in fie care seră la Mousserolle, (o localitate în Franța lângă Bayonna) aprope de podul drumului de fer și acolo ascult, cu o emoțiune lesne de înțeles, sgomote metailice in- tense care isbesc imaginația și o aruncă in hypo- thesele celle mai extravagante. Mai multe femei a- tribue aceste sgomote suffletelor victimelor ce lu- crările podului afi făcut anul trecut. Credem că massele forte mari de fer fiin care se compun podul de lângă Mousserolle se dilat (a- dică moleculele se depărtez unele de altele) forte mult subt influența căldurei țlilei. Pe urmă sera când temperatura scade moleculele tind a relua pri- ma lor posiție; resultă de aci oscilații repezi și frequente ce produc sgomotele ce mulțimea aude. București. — Imprimeria Stephan Rassidescu, Strada Germană, Hanulu German, No. 2.