ANUL VI. No. 29. 8 AUCUST 1865. ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ ~ J ' — Prețul abonamentului: BucurescI........64 lei pe an Districte........... 69---- Redactori: Dr. C. ESSARCHU și Lt. D. ANANESCU. ABONAMENTELE Se fac 1» Redacțiă, Strada Seraphim, ce ’l țlice și a Pensionatului No. 10, în dosu Coltzi, și la DD. Librari. ContiNDKQK* Crisele roalatiiloru sociale. — Instrucția și Educația — Paiajenuhî. — Pompeia. — Varietăți. — Avem onore de a tnsciința pe DD. profesori collegiali și primari precum și pe DD. Institutori comtnunali că prețul abonamentului la Jur- nalul Alătură se reduce pentru Domnia lor la un galben pe an adică pe jumătate. DD. profesori corespondenți de prin județe sint rugați de a face cu- noscut collegilor Domniei lor acostă disposiție ce ia Redacția Naturei. CRISELE MALATIILOR SOCIALE SAU REVOLUȚIILE. - ii - ii . ' In presența evenementeîor ce se săvîr- sesc în țerră și în micjlocul neodihnitdrel inquietudiul în care se află tdte spiritele, ești, fără îndoială, puțin dispus, bunul meu cititor, de a te ocupa de studii exclusiv sci- ințifice și a cerceta natura, căușele și plie- nomenele Lumină. 1) Sînt epoce de crisă în viața unei na- ții, sîut peridde grave și durerdse în ma- latiile el sociale și politice în căt toți cetă- țeni de ori ce profesiune și de ori ce me- serie vor fi, trebue să cate a’șl da o soco- telă matură de starea în care se află și să’și formule, într’un mod precis și positiv, li- nia de purtarea ce rațiunea și conștiința 1) Articolele ce aâ apărut In celle trei din umă numere asupra £u minți nu putut părea orilor mal tnulțl din cititori Naturel re- dactate într’un mod prea seiințifle și nu îndestul popular ast fel fineăt să fie înțelleae de toți. Minoritatea cititorilor noștri a că ria educație sciințifică este mal înaintată ne va scn<|a spnindu’i i eă'l vom da cât se ea putea mai rar asemenea articole, dorind a fi InțelleșI de toți șl a popularisa, răspindind piuă In masse, noțiunile ce credem utile societății ndstrs. : , . II ' II precum și interesele țerrel îl impun a urma. Aeiea mal cu seină care au ondre de a ține în mână o pană și a se adresa că- tre public au datoria, în assemenea circum- stanțe, de a’șl exprima cugetare cătând în conștiință a se lumina și daca e cu putin- ță a lumina și pe alți. Rîndurile ce citiși, amabilul meu citi- tor, ni se par de ajuns pentru a justifica celle ce vom <|ice în acest numer al jur- nalului Natura. Fie care ființă îșl are legile dupo ca- re cresce, se desvoltă și prosperă. Când aceste legi sînt călcate, decurge, ca con- seqnență logică și fatală, o perturbație în economia și existența acestei ființe. Pertur- bația nu va fi gravă când acesta ființă se va grăbi să intre subt dependința legilor de subt care a eșit pentru un moment; va fi însă funestă și va conduce prin durere 226] — Ia mdrte ființă ce persista' â ■ căta a trăi dup.6 alte legi de cât acellea ce Natura ’l-a impus. Ceea ce (jiccm într’un mod general de ființă, o putem aplica la fie care specie a- riimală’ în parte, o putem aplica ființei u- îhane¹ âtătf ca individ isolat cât ea și ihdi- yid, collecțiy,. ca . Societate; și ma Nație: , - Acella care’* este:: însărcinat cu cresce- rea unul animal erblvof, " (un bou, un cal. o 6ie) îl va 'cresce, îl va hrăni și’l va în- griji ,dupo legile nature.1 salte, dupo exigen- țele e organismului seu, exigențe -.difierite;de exigențele organismului unul carnivor (câi- ne, lupu, leu, tigru). ‘ iî j Cată- aibrăni un bou cu carne și mun-? cește-Igcă să’Iînveți Ja vînătore ca pe un câine. . . . Vel arunca o perturbație în e- conomia și în existența lui și prin malaiie și durere îl vel conduce la morte. Cată' a da unul individ nervos, delicat maladiv a cellașl regim ca unul individ mus- culos,, robust, sîngeros; cată .a’I suppune la. acelleșl reguli" hygienice, la aceeșî hrană, la acelleșl osteneli: dată a lua sîcge unul bol- nav. chil oro-a nem ic (palid, fără sânge) pre- cum iei unul bolnav piethoric; suge’I, su- ge’l, și iarăși suge’I subt pretext de a’I tă- mădui; el bine, medicule ingnorent, bol- ** î; O H ‘‘ ■ ■ ■■ ■ . .■ ' > ■ : ■ . ' -: ¹ navul ce ești însărcinat a tămădui va că- inHU •; >' - u;’. dea în marasm, ,îl vei agrava profund bdla și prin ducere îl vel conduce la morte. _, . Acelaș raționament îl putem face asu- pra .individului colectiv sau Nație. Aci însă phenomenele sînt mai complexe. Ni se pare evident. ^șf acesta toți încep, acum a o în- țellege^ căₐ Nația, romană, ’și are un tem- perament Al. seu ᵣpropriu, îșl. are' exigențe- pâ AiU'rî Jiv-i'l'r k y.' Hi. st v.. ie .salle particulare, un organism, .al seu ÎOKTJ'JI slfiiiikwA) special care dineră de temperamentul, exiᵣ 4tv nn _• oh gențele, organismul cellor-lalte nații, și.m njgf watono-.) fiv fu,n se par pușm savanțl, pu f • JA'țjegile/dupo.mare trebuie șa se conducă o nație, să crdscă, să se des volte , și .să prosᵣ peretrebuiesc; șcds'e^^Ca.; să ne exprimăm ast-fel, din rărunchi sei. Aceia care neso- cotesc; .acesta .veritate astorică expun națiile Ia marp și,necalculabile nenorociri. Conductori-nației-ndstre luatau în so- cotdla acesta veritate?.... 7 Dar iată 1111 .punct-,asupra caria che- măm un minut atenția .cititorilor. Mal presus de legile speciale fia caria societăți este o lege generală, constantă eternă la care t6te societățile triebuesc a se ^suppune: Acestă lege este marea lege a drep- turilor și datorielor. Nici, timpul nici, locul mi ne" permite a desvolta noțiunile necesarii pentru a face clară și înțelesă .tiituloi* acestă lege. Vom dice numai că' âtăț ‘Guvernul ’cât și Soci- etatea.au, drepturi și datorii: și'e preturbă-7 ție, e suferințăj e malatie'în acea Nație unde Guvernul și Cetățeni nu'șl împlinesc cu scru- pulosit’ate datoriele,' șfhu’și defind cu ener- gie drepturile. ’ Avem trebuința a 'întreba dacă acestă lege este’violată satf nu în societatea nos- tră? Daca ne''împlinim Guvern'și Cetățeni cm scrupuloșitâte' dâtoriele și, ne : defihdeni ca energie¹ drepturile ?''ⁱ⁴ - i ’ ' Infirmitățile'^ numerose, malâtiile grave de ^cary .Auferirn^pe, r.espuniDîn'modul cel marⁱ6ategbrid ,’și! cel: mar dureros. ’ - fi s Mălatiile^corpuluf uman agrăvându-se ajutigj îiițr’iin ț.grad; iipdeviața “este amerin- țată, unde principul vital‘ 'este -aprdpe i de a — 227 — se stinge. Atunci forța vitală, Aeînvinsă'țre-f buință de a trăi produce o surexcitație ex- traordinară numită crisa, în urma'băriă sta- rea- amalatulul sauise < ăgravă rși: maicimulț ca să conducă la mdrte, sau se amelioră ca să conducă la convalescență ’șila vi ață; - " Malatiile corpului nsociab îșl au:și elle crisele lor,’ aceste crise, adessea formidabile și sîngerdse, se numesc...?. Revoluții care pot avea acelleși resiiltate. ca. și crisele corpu- lui uman. ¹ ■Crisa sau < Revoluția populului erigles din 1688 a introdus Englitera într’o periodă de viață și prosperitate care a ajuns astă-di într’un grad la care nici o nație peno a-r cum nu a putut ajunge. ■■ ■■i Crisele sau Revoluțiile popolulul Polo- nes a cod dus' Polonia..... în mormînt. Malatiile corpului nostru social fiind gra- ve¹) au ajuns sau vor ajunge la o crisă. Lo- gica evenimentelor este fatala și inexorabilă. 1) Vedi între altele adresa comisiei miște din corpurile nostre le- . ' giuitore către Domnitor iscălitii de onorabilul D. Crețnlesnu, ac- tualul presidental consiliului de Miniștri și de D. General Flores- cu, ministru de Interne. Verif asemenea convulsia din 3 August. •î LLAcdstă'.crisa, sau ca să numim lucru- rile cu numele lor, acestă Revoluție fi-va * eă âvăntagidsă nației române întroducân- : du’oț într’o nbă periddă de viață și pros- , peritatb sau va fi din contra funestă exis- . tentei salle naționale? In primul căs tre- • bue s’o- dorim cu ttpțl și s’o provocăm, în cașul al doilea, datoria, .patriotismul, -inie- resul trebue să ne.coinandejutulor de a opre-, întâmpina că o fatalitate dur.erdsă. Prin ce forță s’ar putea, , preîntâmpina ?' Prin .forțe brutale sau prin remediuri de o. altă na- tură? . ■. ... ;. ■, lată questiile ce ne propunem a exa- mina cu placiditate dar . cu curagiu. Ra- •ițiuneă și consciința ndstră: personală,.. iată, unica sorgință de unde vom .trage; inspi- rațiile și reflexiile ndstre., ’ : . Să ne ferim de a pune acția înaintea cugetării, cum adessea am făcut’o, cum a- dessea am pus fiictul înaintea dreptului, cor- pul înaintea spiritului! (Va urma). E- ■ P. S. Temendii-ne ca ideile exprimate în ■acest articol și conclusia la care conduc (con- clusie ce o vom face cunoscută în numeral viitor) să nu fie ren înțellese sau ren inter- pretate, socotim de datoria nostră a pune ancă de astăili în reliev, motivându-o în urma, a- cesta a ndstră convicție: cunoscând starea în care se afla astăzi spiritele în țerra, precum și starea în care se află questiile de politică! exterioră a cabinetelor europeane, sîntem con- vinși că o Revoluție în România va fi o ca- liimitate publică ce ne va aduce crîncene și dnrerose convulsii în interior și care, fără îndoiala, în exterior .va. pune pe tapeta que- stia existenței nostre naționale, de popul pu- tând a trăi prin propria sa viață. N'avem trebuința de a elice ca în acesta situație datoria, patriotismul, interesul trebue i să ne comande tntulor de a respinge depar- jtea de disgrațiata ndstră patrie o asemenea calamitate. E — 228 — INSTRUCȚIA ȘI EDUCAȚIA UN DREPTtl ȘIO DATORIE. N8 ae pooc io v< dla. da iraputar aano CtA quanto io posso dar, tutto vi dono, Ariosto, Daca pueîn ▼$ dafi na sunt de imputat Căci cât pot da, tot vd daă. Guvernul are datoria de a se ocupa se- rios cu respîndirea instrucției în tote cla- sele societății și mal cu semă în clasele de jos pe care, prin actul de la 2 Maiu, le a che- mat a se bucura de redutabilul drept de a ține în mână un buletin și a’l depune în urna în care se decid celle mal grave in- terese politice alle Nației. Cetățenii au dreptul de a reclama acestă instrucție pentru că îșl împlinesce datoria de a plăti taxele și impositele ce formez budgetul încredințat îh mamele Guvernului. Ne punem cu forță dar cu moderație și cu tot respectul ce se cuvine autorităților su- peridrepe acest terrâm și avînd în vedere: 1 Lipsa de buni profesori în schdlele ndstre care există deja. 2 Crearea a noe scholi și noe collegiuri prevăzută în legea instrucției publice și prin urmare necesitatea de noi profesori. 3 Possibilitatea de a dobîndi profesori buni din scholari ce au trecut tdte clasele collegiale precum și celle doe clase alle fa- cultății ndstre de sciințe din Bucurescl în un scurt timp dupo o prealabilă complectare a învățătorilor lor; Luăm libertatea de a publica mal la vale petiția ce mal mulțl scholari ce ati ter- minat cel doi ani de Facultate ati adresat D-Iul Ministru al Instrucției publice. Vom examina în numerul viitor moti- vele fdrte drepte care a împins pe Consi- liul superior, către care petiția a fost adre- sată, de a nu da, fiind silit a se suppune legii, un respuns satisfăcător scholarilor sus- numițl. Acesta nu va conduce a exprime, opinia ndstră asupa: . 1 Suprimării clâssel a patra din tdte capitalele județelor, lăssând numai trei classe primare. 2 Adăogarea unul al treilea an în cur- surile Facultăților de sciințe din lassy și Bucurescl. . / Aceste doe disposițil fiind luate de con- siliul superior al Instrucției publice. Sperăm că onorabili noștri collegl din consiliul superior vor aprețui mobilul care ne împinge a ne ocupa de questil de a- semenea natură ce interesă într’un grad așa de înalt Instrucția și Educația și vor ad- mite, împreună cu noi, că elle nu pot fi îndestul discutate de organele publicității mal nainte de a fi puse în applicație. Să cătăm a ne lumina uni pe alți animați fi- ind de sentiminte de confraternitate și de stimă reciprocă. ' ' :E;' ' PAIAJENUE. Ți s’a vorbit, amabile cititor, într’un mod sți- ințific ') despre albine, despre organisația, moravu- rile, industria, și mal cu semă despre societatea ce aceste minunate insecte sciu a organisa. îți vom 1) Vetjî Natura No. vorbi și noi astă dată, dar într’un mod mal ușure, despre o insectă cu totul solitarie: Paiajenul. Pretutindeni paiajenul, prin fatalitatea orga- nismului și a verstei salle are caracterul s&batecu- — 229 — lai care, trăind cu o pradă incdrtă, stă singur, in-1 vidios, exclusiv, solitariu. El vindză, dar nu ca vlnătorul ordinarifi, stră- bătând spațiul, umblând și alergând, și prada sa nu o chîștigă numai cu ostenâla, silințele și activitatea sa Vînătorea sa este mult mal costisitore. Paia- jenul trebuie să scăță din interiorul pîntecelor sal- le în fie-care ții și în fie-care oră acelle fire sub- țiri cu care el fabrică pânza ce’I va servi pentru a prinde prada cu care se va hrăni. Prin urma- re paiajenul flămânzesce ca să se hrăniască, slă- besce cu spera.ița incertă de a se îngrășa. VețiI acel abdomen, acel stomac imens care compune mal tot corpul paiajenulul? Vel țlice că acesta probă o imensă lăcomie în acest animi. EI bine nu, acest abdomen e magazia sa, e aparatul se ti indus- trial, căci paiajenul este un lu- crător, un țessător. Nu te uita la figura lui căci este forte urîtă, dar uită-te la productul artei salle. Din acea magazie, din acel ab- domen paiajenul va scote materia și firele cu care îșl va fabrica pân- za, și nu’și va putea umplea din nofi busunarul decât cu substanța luată din el însuși. Și ’l vel ve- dea, slab în tot restul corpului, conservându’șl tot-d’auna umflat Pînza paiagenului. acel busunar, acel' tesaur unde se află elementul indispensabil al travaliului și al indus-triel salle și care e singura sa speranță pentru viitor. La extremitatea acestui abdomen se află patru găurele forte mici prin care ese un mic nor care se îngroșă din minut în minut. Acest nor consti- tui fire de o subțirime infinită. Fie-care găurică secretă o mie de fire și celle patru găurele unind împreună celle patru alle lor mii de firurl consti- tuă firul unic ci care va fi țesută pânza. Firele inteiligentului fabricant nu sunt tote de aceeșl natură, dar sunt de o qualitate și de o forță differită după destinația lor. Celle destinate pentru a urzi sunt uscate, celle destinate pentru a lipi sunt umede și viscăse. Când a fabricat un număr îndestulător de fi- re ca să începă pânza, paiajenul dintr’un loc înalt se lasă în jos agățîndu-se de firul pe care îl în- tinde. Rămâne agățat, pe urmă îndată se sue că- tre punctul de unde s’a coborât prin ajutorul mi- cei salle frânghii; de acolo merge către un alt punct și continuă a forma ast-fel o serie de rație care plec tote din acelaș punct. Alergând pe ur- mă din rază în rază, industrialul nostru formeză, scoțându-le neîncetat din abdomenul său, firele cir- culare care complectă pânza dându’i admirabile proporții geometrice. (VețiI figura) Acestă pânză eșită dintr’ensul e mal mult de- cât un instrument e o parte a fi- inței salle. Paiajenul se așețlă în centrul ei și devine puternic și îndrăsneț pentru a ataca și a se definde. Scos afară din pânza sa, paiajenul devine timid; o mus- că îl face să tremure. Pânza servă în acelaș timp interesantului nostru vînător drept telegraph electric. Cea mai mică insectă, prada cea mai ușure pu- indu-se pe o parte ore-care a pân- zei, pune în vibrațiunc, (în miș- care) firul și paiajenul este vcs- tit ast-fel că în vecinătatea lui se află sau o pra- dă pe care o pote ataca sau un inemic de care tre- bue să se defindă. Când e vent, agitația continuă a pânzei ’l ar opri de a’șl da socotela de celle ce se petrec, a- tuncl el stă liniștit în centru. In timpi ordinarii, el stă lângă centru ascuns adessea subt vre-o frun- ză ca să nu sperie prada, sau ca să nu devie el însuși prada numeroșilor seu inemicl. Paiajenul are mal multă prudență și pațiență de cât curagiu. I se întâmplă prea multe, e prea mult obicinuit cu asprimea sortel ca să aibă multă îndrăsnelă. E frică chiar de o furnică. Furnica a- — 230 — idetea,*! neastâmpărată?) cum e și nefiindu’i frică de nimic, se pune a voiagea pe pânza painjenului. ■Paiajenul. atunci se retrage, saîUcă’i e frică de a- ’cidul furnicii ') care arde ca apa tare sad că’șl țlice: Să ină rpuiă la ’ luptă cu furnică, ’mi ‘ ar :• trebui ca s’o înving mar mult timp și mai’multe osteneli’ de- cât- îmi trebue ca să’ml fabric pânza.- S’o las dar să se plimbe și să se ’înghânfe în domenele melle fără sa arăt susceptibitatea amorului mefl propriu. ■ Nici o ființă cu tote astea nu e mai mult ju- căria sorțel decât paiajenul. O mulțime de insecte îi declară resboiu. Passerile ■ assemenea ’l considera ca o forte plăcută mâncare sau ca o forte bună 1) Fuiniea s<-ere!ă un acid numit acidul formie. care are proprietăț¹ ce preșiuiă oie-care analogie cu proprietățile vitriolului. Pișcă și arde. . medicină. Se țlice că privighâtorepcâre; ca toți cân- tăreți și artiști cei mari aii 6fe-cărei reguli dehy- gieuă, își ordonă din: timpan timp 'câ:'să’șî dregă glasul, câte un paiajeii. Și rindurica găsesce o cru- ' dă plăcere, în cercurile grațiose- ce descrie în sbo- rul seu, de a strica pânza bietului paiajen. Lucru trisț și lamentabil! ; Când pânza va fi? stricată de mai multe ori pe rând, nenorocitul pa- iajen, silit de a scote neîncetat din substanța cor- pului seu materialul pânzei salle, va slăbi neînce- tat și în celle din urmă' va muri de fome. Se află neîncetat în acest cerc vițios: ca să țese trebue să mănânce; ca să mănânce trebue să țese. Noi Români în ce cerc vițios ne învârtim de atâțea ani? ■ K ; . POMPEIA. COMPOSIȚJE CHIMICĂ A 0SELOR DESCOPERITE IN POMPEIA. Când Sulpitius¹). cătând să console pe Ciceron do mortea fiicei salle Tullia prin exemplul vicisitu- dinilor umane, îl vorbesce de acelle cadavre de o- rașo ce le vețluse la întorcerea sa din Asia, nu se aștepta că acesta expresie era să se aplice orașu- lui care desfăta așa de mult pe amicul seu.⁸) Intr’adever Pompeia este un cadavru de oraș, o vastă dar pathetică ruină. Pompeia fu înghițită în anul 79 dupo Christos de o erupție a Vesuvulul. Ea stete mai mult de 16 secole acoperită subt cenușă. Un țerran, ocupându- se de cultura unei vii ce o avea la polele Vesuvulul descoperi acest oraș în anul 1748. De atunci ne- încetat se lucreză pentru a ridica cenușa și a des- coperi case, ulițe, monumente etc... A patra parte numai a orașului este pînă astăzi descoperită, cele- lalte zac încă subt cenușă. Vor trece încă mulțl ani pînă șă ne bucurăm de aspectul întreg al Fompeel. 1) , 'Un 'ămic 'Dtim/a- htt’ Cieeronj-Pel maîlnare'orător roman inemie a Ini Catilina (anarehia) și al laț Ceaar (Despotismul) dar amic al, libertății. ' ' : ■ ¹ " 3) Ciceron avea în Pompeia.o Villa o casă mngnîfică unde priimi peOc.tâvîe când acssta 'se ÎEdrepta ffpfe Roma pentru a forma faimoaultriumrirat. < . - Antiquitatea în Pompeia, nu este acea antiqui- tate. vagă, depărtată, incertă, acea antiquitate despre care ne vorbesc cărțile, antiquari, comentatori. Anti- quitațea aci este reală, vie, în persdnă daca pot să me exprim ast-fel. O vedem, o simțim, o atingem cu mâ- na. Daca obiectele descoperite ar fi fost lăsate în loc cu precauțiunele necesarii,și facile pentru con- serva ția lor, elle ar fi constituit cel mal miracu- los- museu din lume. Din nenorocire savanta barbarie modernă le-a transportat în museul din Napoli Museo naționale unde le pote cine-va vedea. Jurnalul Natura unesce voturile salle cu alle acellcra ce doresc ca tdtă ceea-1-altă parte a ora- șului ce se afla încă subt cenușă să rămâe, când se va descoperi, ast-fel precum va fi găsită cu tote lucrurile și cu tdte obiectele de artă ce se vor afla. Ulițele descoperite sunt drepte în număr de vre o doe-țlecl sau doe-țlecl și cinci; sunt pavate cu lavă: se vede?locul și piatra-tocită pe unde tre- cea rotele trăsurelor. Trotoriile sunt de puzzolană saă de petre largi și > ovale, de- desubtul cărora se aflăîjsghiaburile^iprinrcareoseciștrjeeura apa. — 231 — în răspântiile uliților se afla in general câte, o fântână safl câte un puț împodobit cu bas-relie- furi’f'S'e'vede!'forte birie'pe¹ niărginelej ‘petrei ce ; t fii ~ț t-. r i’, • i i’' f • ; ■ • ; ț • • ; •. - ; ’ ' fbriheză sghiaburile puțului "urma funiei ce le-a to- cit încetul cu încetul. . iii)' K i-, ■â.- .Casele în general, sînt .mici. Ferestrele nu dau spre uliță. Safl găsit giamuri de sticlă. Sticla în- să -eâturbure^și forte'.pucin: transparentă. Celle mai multe din case n’au de cât-doe caturi desupra că- rora se află o terasă împodobită de un fel de• pa- villon (pergola). ■ .......... ; ' ' . ] Se află însă case și mări, acelleâ ' sunt mag- nifice.. Sunt casele, boerilor de atunci. Șifiind-că pînțre, cititorii. „NalureF se, vor; afla pote unii ce« doresc a sci distribuția unei case antice,; vom ■spune pentru domnia lor .că casa unui patrician se -compunea în general de: ' Prothirium adică infrarea sau partea publică unde se afla și portarul,' ; Vestibulul, . Atrium-saîi cavoedium-care constitua curtea. . • ' • ■ .. II : . Tăblinum safl salba de audiențe. - Peristyliiim sau-porticiil -interior. n -Cubila camerile de culcat. ■ Oecus (jynaeceus, apartamentele femeelor. . Triclinhim salla. de .mâncat pentru , iarnă și o ■alta pentru vară. . ■ ' ' . ' ; • Sacrarium, un fel de capellă domestică. ’ ' Pinăcoihecd ' safl 'gaidria’ de Tablouri. Bibliotheca, băile, exedru, salonul, xistu ‘ safl parterul dncongiu- rat de flori și arbore!..,,., Tote aceste piece erau distribuite .împrejurul peristilului.. ..... ₅ ᵣ : Pariul cu tablouri, represintând sacrificiurile o- ^erte: .'Șeilor Lariyderâ uri.loc unde;ardea neîncetat «o;lampăjJ: ⁵ s!- fej-- . •r-;.--;?: ⱼ:.. m ;- •!ⁱ <> Adesea îh' Airtic ⁽sel âAd‘'^ân Lnpltiviu adică iiii reseî’voi’in 'de apa de >pl6ie*.‘,"“ ..... ’ 3-îJ>-oit :ritcn „■rn-nâmi u-i-'-nsrr „’M;.;.?; (f . . Ce ne-ă isbit mai, mult 'vizitând aceste case fii j«u;,rnm:;o:> mmmidmj «filnom.unn n-..- c patricianc este Peristylul sau porticul interior; cp admirabilele salle colone de marmujăj|CU;;aerul și ilumina ce se plimbă neîncetat pîntre dinsele. .£ .o’d (Crmio-D Subt aceste caldne cei vechi petrecdu cea ma mare parte a țLilei, neîncetat în presența unui fru- mos cer și unei admirabile 'riatureă Ințellege cine- va mai bine dialogurile lui Plato' visiiâqd" aceste - . :• - ‘ nm.nm c-ir ce ;âm porticuri. Edificiurile publice șînțdep magnificență. extraȚ ordinarie. Nu, vom vorbi -aci de cât de: r .,; n â. l ° Forum civile. Locul unde-se, adiuiafl cetățeni ca se se ocupe de interesele publice alle provinției lor. Porticuri înconjurați forul din trei părți: co- lonele sînt de travertin [un fel de“calcarui), și de marmura. ‘ ‘ 7 . , . între aceste colone se, .aflau .stațuel^ în bronz și în marmură a cellor mai illustri cetățeni. Se vede rămășițele unui templu atribuit, lui Jupiter căci între -alte obiecte s’a-găsit uri cap colosal al a- cestui țleu. O scară înaltă și largă conduce la un vestibul cu șase colone cdrinthiane unde se âfla al- tarul pentru sacrifîțiuri. îndată, un coridor sus- ținut de opt colone ionice și trei camere, destinate pote preoților.... ..- ■■ || .7:. :• > '■ -îl prinde pe căletor mirarea de a vedea- uri asemenea monument într’un oraș așa de inie ca Pompeia... căci'trebue să scii, amabile cititor, că Pompeia în antiquitate era abia un oraș de al tre- ilea ordin. Cei vechi însă dafl o immensă impor- tanță . vieței publice și, un fel de pompă înconjura. Monumentele consacrate desbaterilor și luptelor po- litice. '■ Erau frumose acelle țlile unde fecundele . de și cam sgomotose lupte alle. libertății dau nascere la idei și la fapte ja. care nici o dată nu va da nas- cere, regnul silentioȘj.al arbitrariului. Ț . ,,;i - . Dar-șilențiiflj-nirse ;ya';țlice^este pacea, este liniștea” este;ordinul" â—7 ; ; ⁱ?: > Que:stâ; morte !;d’ogni Tdeâ: sublime, ordiii și chiariia? (Gioberti)?'"' ■■■7 op'”'- ';p'; : Malo periculosam libertatem,.. (Cicero). , ₖ Dar să.depărtăm suyenirile ..nosțre âclașipe și să continuăm., . .j; â'<‘. Eₙ >•< v., (Va urma.) ------- — 232 — VARIETĂȚI. LACURILE ALBASTRE ÎN AMERICA Cu cât America este mal bine cunoscută cu atât se descopere minuni physice și mal numerdse, și mal evidente. Ori cât de mari aii fost laudele ce s’afi făcut acestei țerrl, ori cât de exaltat a fost en- tusiasmul voiageorilor care aiî visitat pădurile, rîu- rile, câmpiele și lacurile Americane entusiasmul tot mal pote încă fi reînoit. Intr’adeveru călletorul descopere orizonturi alu căruia aspect pitoresc ’l încânta și’l farmecă; ast-fel lacurile albastre desco- perite de curând nu departe de orașul Lakeport fac admirația voiageorilor destul de fericiți ca să potă vedea aceste lacuri celle mal frumose și celle mal pitorescl din lume. De fie-care țerm se ri- dică munți înalț! cari ’șl scaldă în apa cristalină cost ele lor rîpose. Apa semănă de un albastru ceresc, cea ce a făcut a da acestor lacuri numele ce el ’l portă; cu tote astea astă apă este așia de trans- parentă în cât ochiul pote țlări objectelece seaflă într’în- sapânăla 20 seă 30 piciore de adincime. Lacurile albastre sunt în numer de doue mal mal de aceiași mărime. Sau silit în țladar ca se Ie cundscă adhicimea, este atât de mare în cât până acum n’a putut-o s’o mesdre. Se aflu în apele acestor lacuri forte buni peșcl mal.'cu semă păstrăvi. Fără îndoială se va stabili în- tr'uă ții în aceste locuri încântătore vre un birtaș abil, care prin savanta’l dexteritate să gătescă peșcele ' din lacurile albastre și să facă din aceste lacuri un locu de întîlnire și de plăcere al orășenilor din Lakeport. Climatalogie. Nu numai în Europa sufferitn de căldură. Resultă din scrisori sosite de la Bom- bay, că în peninsula indiană nu s’a vețlut, de când se ține minte, o temperatură așa de înaltă. Pe mare căldura este așa de nesuferită în cât multe din corăbii au fost silite să caute un adăpost în porturi, equipagele ne mai fiind capibile să mano- pere. Pe uscat totă vegetația este arsă. In Aus- tralia căldura a fost atât de excesivă, în cât tote gîrlele s’au uscat. Asupra morții prin trăsnet* Morte produsă prin trăsnet pare a fi o mdrta fără durere ca și mortea ocasionată printr’un glonț de pușcă ce stră- bate creeri. ‘ Nu există durere fiind ca centri nervoși sunt distruși mai naiute de a simți consciința trans- misiunea loviri. Personele¹ resturnate de trăsnet și care își vin în simțiri nu ’și aduc aminte să fi sim- țit nici o durere. Iată petițiunea elevilor Facultăți de sciințe despre care am vorbit in riiidurile: Instrucția și Educația. D le Ministru! Este un an de țlille de când apăru în Moni- toriul Official uu concurs, pentru trimiterea a șese juni Români în facultățile safi școlile de applicație streine; dintre cari trei pentru littere și trei pen- tru sciințe. Intre condițiile admisibilității la con- curs fu și acea de a avea concurinți, terminate cur- surile facultăților din țerră, care nefiind începute de cât de un an, nu se puteau bucura de un at- tare părintesc beneficiu. Astățll D-Ie Ministru, când avem terminate cursurile facultăți de sciințe din țerră, nu vedem înserat în Monitor un concurs pentru cel ce doresc a căpăta stipendie și a merge să ’șl continue studiile în streinătate. De aceea ve rrgăm cu tot respectu, D-le Mi- nistru să bine-voițl a lua disposiții pentru a se pu- blica din nou prin Monitor concursul din anul tre- cut, și a face ca stimulați de părintesca D-vdstră îngrijire pentru viitorul Studenților Bomcni, dânșii se allerge a se înscrie între concurenți, și ast-fel a se bucura de suma affectată in budget pentru as- semeni stipendie, sumă încredințată de națiunea ro- mână părintelui instrucției publice adecă D vostră. Convinși de justeța cererii nostre și de nobila D-vdstră ambițiune pen*ru înflorirea patrii nostre, asceptăm cu inpaciență publicarea concursului în acție. Priimițl, etc. ---------------------------- București. — Imprimeria Stephan Rassidescu, Strada Germană, Hanuli German, No. li?