ANUL VI. '>J6; 27. 22 iULSU 1865. «JMRȚVĂiL ’^IIlwjlFICll^I.CSTOAT . ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ ABONAMENTELE Se fac la ; J : Redactor!: Redacția,. Strada Seraphim,, Prețul abonamentului: . . ce’I și a Pensionatului Bucurescl......... 641eipean Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. Noi 10, în dosuColtzi, și la Districte.......69 —DD. Librari. Copiundebk Instrucția și Educația. Lumina Typul uman în lumi. — Ursoica și pui sel. Cultura tutunului. INSTRUCȚIA ȘI EDUCAȚIA L U M IN A (URMARE). Ni poeo io vi dia, ’da imputar sono Chfe quanto io posso dar, tutto vi dono, Ariosto. . Daca pucin v6 dau au sunt de Imputat 'Căci cât pot da/tot vă daă. Radele luminei se reflectă nu numai pe suprataxele plane dar și pe celle curbe tot dup’acelldșl legi. Dacă suprafașia pe care cad radele luminei este convexă (un- flată) racjele reflectate se depărteză unele de altele, iar dacă este concavă elle se a- propie și formedă imagine reale spre ex; 0 și 0' Centru de curbură ,4 și A’ focar ii. ’’At și N Centru de figură. Proprietatea, reflectarea oglinditor con- cave a fost pusă la profit, se dice, de. Ar-- chimed ca să aprindă flota Romanilor din tataia Syracusel; Bufion a putut cu asemenea oglindi numite ardetdre să aprinde o bîrnă la distanță de 26 metri. Un alt plienomen al luminei este și refracția pe care este basat mecanismul vederi. . Refracția este un phenomen important în puterea căruia radele luminei trecând oblic din aer în apă sau în sticlă^ sefrîng, deviază din calea lor spre ex. MN Corpul în care se refractă- rada. A0 Ra^a incidență. 00 Rada refractată 0B Normala AtZRUnghlu de incidență.. BOd Unghlu de refracție. 1 - 210 — D’aceea un lemn introdus în apă ni se pare frânt. - Ș’aiclca și la reflexie s’observă duoe legi. 1° Că este un rapport între unghiul de incidență și unghiul de refracție. 2° Că racța refractată este în același plan cu cea incidență. Dar să nu intrăm în multe amănunte, căci prea multă lumină produce întunerec. Legile refracției servă a explica un mare . numer de phenomene lumindse, vom cita mal cu semă miragiul și refracția astrono- mică. Miragiul este o illusie de optică ce se observă numai în climele calde în Egypt și pe mare. Pâmentul Egyptulul de jos formeză o câmpie întinsă pe care se respândesc apele Nilului în timpul inondațiunelor. Pe țer- murile rîulul și până la o mare distanță către ddsert se 4’ăresc : din distanță în dis- tanță mici colline pe care se înalță edifi- ciurl și sate. Obicnuit aerul este lin și prea curat, Ia răsărirea sdrelul obiectele depăr- tate se deosebesc prea bine, și observato- rul pdte atunci înbrăcișa un orizont vast; dar când căldura dilel se face simțită, când pămentul este încălzit de sdre, straturile de jos alle aerului se încălcțesc și elle și se stabilesc atunci dre-care curențl. Resultăa- pol îri aer un fel de tremurătură ondu- latorie prea simțibilă la ochi și tdte obiec- tele depărtate nu mal dau de cât imagine rău definite ce par că se sparg și se recon- stitue în fie care minut. Dar dacă ventul nu suflă și daca straturile inferifire alle a- eruhil stau cu totul nemișcate pe când se încălzesc în contact cu pămentul, atunci phenomenul acesta se arată în tdtă splen- dorea sa. Observatorul care privesce de- parte pdte deosebi âncb imaginea dreptă a tuturor obiectelor puțin înălțate, dar c|ie— resc de desubtul acestor. obiecte imaginile lor resturnate și înceteză prin urmare d’a ve- de pămentul pe care calcă. ;>• Așa tdte obiectele înălțate par c’ar. fj în midlocul unul lac immens și.aspectul ce- rului vine să complecte.;astă illusie, eăcl/1 vedem dupo cunrpș'ar^yedă .prin, reflexie pe suprafația unei ape line. Cu cât înain- tăză cine-va în deșerte, nu dă decât peste nisip arzător, acolo unde credea că vede imagina cerului sau a altui obiect, mal de- parte întâlnim același tablou sub un alt aspect. Acest phenomen, observat adessea în timpul expedițiunel armie francese în E- gypt a fost explicat d’un celebru geometru, Gaspard Ălonge, care a însoțit pe Napoleoni într’acea expediție, basându-se pe principiele următore: ' Când Sorele este Ia zenith ast-fel de mult se încălțlesce suprafația pământului în cât straturile aerului în contact cu densa dobândesc o tempera- tură forte înaltă și nu întârzia d’a avea ș’o densi- tate mai mică decât a straturilor superiore. Pe d’altă parte se scie că rațlele luminel când trec dintr’un media într’altu de densități differite se refractă, și fiind-că straturile superidre sunt mai desse de; cât celle mai inferiore, rațlia refractată se depărteză de normală și unghiul de refracțiă ajunge a fi drept, atunci radele incidente nu mai sunt re- fractate ci reflectate în întru. Rațlele ce vin după suprafația obiectelor străbătând stratul cel des for- meză cu suprafața de despărțire între acesta și stratul de aer dilatat, nisce unghiuri așa de mici în cât scap de refracție și sunt numai reflectate d’a- cestă suprafație. Aste rație reflectate duc dar Ia o- chiul ce se află în sfratul mal des imagina' res- turnată a obiectelor, ast-fel încât se ved de desub- tul orizontului. .Miragiul pe mare este produs d’o ca- usă puțin deosebită d’aceea a miragiului dupo uscat, dar lucreză tot într’un chip.. Se scie că radele lumindse pătruncj în apa mări până la 6re-care profunditate; suprafacia el când este sxpusă la un sfire arcțetor nu se încâlcțesce atât cât s‘ar încălcțl pământul gol. Pentru aceea ea nu pdte communica decât puțină căldură aerului d’împrejuf,' dar se compensezâ prin evaporația ce este mal considerabilă. Vapori (abur:) care se ames- tecă cu aerul ’i micșoreză densitatea și re- sultă dintr’acesta că suprafația aceluiaș strat reflectă radele luminel sub un unghiu de care depinde miragiul' ᵣPe uscat mjragiu șe pro- duce din causa micșdrimeldensitățiaerului | încălzit de pămept^-pa când în miragiul mări dilatația aerului provine din presența vaporilor de apă ce se află pe siiprafașiă. Studiul refracție! astronomice a ocupat și ocupă encă pe mal mulțl astronomi în- semnați. Acesta este basată pe frângerea sau deviația radelor, străbătând atmosphera no- stră, d’aceea stelele și tdte corpurile lunii- ndse nu le vedem la locul lor adeverat ci mal sus. Unghiul de deviație care ne face ale vedd într’o posiție ce nu este a lor se 11 — numesce refracție astronomică. Precum re- flexia asemenea și refracția ne ajută ca să deosebim în Minerologie cristali cu refrac- ție simplă (aceia prin care se vede numai o singură figură), precum este diamantul, de cel cu refracție dublă (aceia prin care se vede doufi imagine), precum este topazul. Trimitte-ne o Domne lumina ta cerescă. (Va-urma) TYPUL UMAN ÎN LUMILE CERESCI. (U R M A R E). Dar cu tote acestea ce este omnl? .Căci în fi-iforma, mărimea, organisația, maniera d’a fi, natura ne tdtă questia este acolo. Anatomicește și phy-j acestor organisme primitive aii fost voite de forțele siologicește vorbind, omul este representantul cel i ce le au dat nascere, de mediul în care se aflară, de mal complect al seriei animale, cel din urmă și cel]circumstanțele care au încongiurat legănul lor și de mal înaintat, resulfatul tuturor acellora ce ’l au pre-। condițiunile generale și permanente a existenței lor. ces pe scara viețeî, el ocupă vârful seriei convergente, ] Dac’ alte forțe ar fi avut preponderența, daca alte substanțe ar fi fost în presență, daca s’ar fi । produs alte combinațiuni și sub alte condițiunl, e- ste învederat că aste ființe ar fi fost mai mult sau i mai puțin deosebite de ceea ce sunt. Asta este o ; veritate pe care o putem recunosce prin observa- ția de tote fiilele; astădi chiar sub ochi noștri tote ființele, vegetale safl animale, variază dupo condi- țiunile în care sunt puse. Ar ti de prisos, fiice autorul acestui articol d’a insista asupra acestui fact, și credem că pu- tem pune în princip, axioma : Ființele vii nasc si se dezvoltă în armonie cu locul legămdul lor. Iată strînsa legătură ce se află între organis- i mul material, natura pământului și condiținnile cli- matice. D’aceea legislatori care se respectă și care afl în vedere fericirea locuitorilor, nu fac nici o lege făro să ia în considerație tote acestea; altfel legea nu se pote aplica, safl și de se va aplica, va avea resultate vătemătore fiind-că este în contradicția cu clima, natura pământului și aptitutidinea popolnlul, Am vgfiut că circunstanțele externe ati b in- fluință insemnătore asupra ființelor’oiganisate. Bă- gați numai bine de sdmă când* strămută cine- va o plantă safl un animal din clima. :și din patria sa în alta cum' se modifică, cum p&fie caracterele primitive și dobindesce al tel e. i vârful piramidei animale. Să adoptăm cu Geofi'roy St. Hîlaire, înăreța idee (dar ud¹ ânco destul de probată) anuități planului; safl. să facem împreună cu Cuvier patru divisil isolate, nu ne putem impedeca d’a nu recundsce acest fapt capital, că organisația omu- lui nu dift’eră mult de organisația animală, că ține d’acelaș! edificii! pe care ’l coroneză, că este pro- dusă printr’aceeși forță, suppusă la acelleș! legi, de- pinde de același system și că de la cel din urmă dintre vertebrate cel puțin, ca să nu fiicem nimic j mai mult despre ceile-l-alte, lanțul animalități du- i ce la om prin gradațiuni nesimțibile. Anatomia comparată, embryologia sunt aci științele positive pe care ne rezeniăm.¹) O dată însemnată aceasta să ne suim cu mintea la originea sad la originile specielor. Ori-care ar fi fost modul acțiune! prin care Natura a născu ! primele ființe vii, aste organisme primitive, caret , represintă viața animală redusă la cea mai simplă- expresie ■ aste infusorif compuse d’o singură ma terie omogenă; aste zoophyte care par a forma trăsura de unire. între regnul animal și vegetal; ori care ar fi fost,, o repetim, maniera cu care s’a operat aparițiunea astor ființe, trebue să priimim că 1) Vedeți Natura din 1862 No. 26 pag. 201 wigineu tai i-Wirlt xptciii «maur.. 212 Deosebirea specielor este basată pe differința mediului, a climei, a nutrimentului etc. Spre ex. nutrind o 'ciupercă cu acid carbonic într’o tempe- ratură înaltă, reproducem'într’un mod artificial con- dițiile de existență a formațiune! secundare : ce se . întîmplă? ciuperca cresce, se măresce, devine e- normă, monstruosă și represintă cryptogamele co- losale ' î igropate acum în turbierele munților pri- mitivi. Acesta este' aplicabilă nu numai vegetale- lor., ci și animalelor. Dar făro să eșim din condițiu- nele normale alle vieței presente, vedem globul pă-: mântulul acoperit cu deosebite specii conforme con. dițiiunilor lor de existență. în locul globului terrestru să considerăm acum o altă lume a systemulul nostru și să" ne transpor- tăm cu mintea în timpii primei aparițiune a viețe - . pe .suprafașia șa. . Pentru mal multă precisie să luăm un exem- plu, fie Jupiter. Elementele sunt elle”în lumea a- cesta .acelleșl.ca și p’anostră? . . . Apa în Jupiter este compusă ca aici dintr’un equi- . valent (porție) de Oxygen și d’un equivalent d’Hydro- gen? Aerul este .ș’acolo compus din 79 părți azot și 21 părți .Oxygen?. Nu sunt acolo alțl y vapori alte gaze, alte liquide preponderante ? Pe d’altă par- te, relativ cu pământu, astă stea possedă' o massă ■ de 338 .ori mal considerabilă și o densitate de patru ori mal mică: pe când greutatea specifică a . pământului este representată prin 5,48, aceea a lui Jupiter este de 1,31, volumul lui întrece p’al nos- tru de 1400 ori. _. . ’ : . TimpuL rotațiunel nu. este de cât de V₁₀ din ■ • • al nostru și (lioa sa nu ține (lece ore; anul seu din contra este aprope-duoe-spre-țlece ori mal lung ᵢ;de cât al nostru. N’are. timpuri; distanța sa pînă lacșpre este de cinci pri mai mare de cât aceea a ...pământului și. priimesce de la „dânsul de 27 ori mai ;■ pucină : lumină și căldură.; Patru, sateliți (lune) lucreză asupra . atmospherel salle și asupra oce- ■ nulul șefi: în .ce condițiunl se, află ,și s’au aflat forțele .-salle . magnetice,. și electrice ? Ce com- ' binațiuni primitive s’au produs ? ce. lucrări meca- ᵢ:, nice: și .chimice s’au operat? Ce forță, ce lege dom- nitor^ .a fost în,epoca origine! specielor. .......> "' . ;Ștudiul Naturei ne" autorisă a respunde că ^creația pe .Jupiter a fost,în tote aspectele salle cu -j;'5de . creația terrestră, și ,că șpeciele care constitue regnurile organice ,.în lumea acesta sunt prin însăși natura lor cu totul deosebite de acel- lea .care constitue viața terrestră. Dar animalitatea este un lanț.; a duoa specie creată (astă_ ex- presie este greșită) depinde de cea-d’ântâiu, sau ca să (licem mal bine depinde d’aceeașl lume ca și cea d’ântâiu, și prin: urmare este legată .'de. densa prin asemănări neșterse, atreia este, legată de cea d’a- duoa; cea d’a: b mie este legată de cea d’a o sută, și din vecin în vecin ajungem la ultima specie" cre- ată, aceea care: resumă pe tote celle-l-lalte, ce ține : de acellașr system, stabilesce- cel din urmă inel al seriei și represintă în typul seu cel mai înaintat forma ființelor vil care ’l au preces pe scara vieței: ajungem la om și recunoscem că nu face eccepție la legea specielor; că și el este supus, ca toți la acțiunea forțelor materiale și că este pretutindini în rapport cu starea physiologică a fie cărei lume. Dacă este astfel asupra, lumilor systemulul nos- tru a cărui origină solară, pare a fi commună, ceva fi dacă vom considera spherele depărtate care strălucesc în mosaicul sau afcliipelogul cerurilor ? în mijlocul u- nel ast-fel de diversități pîntre asti sori multipli îm- prejurul cărora se învârtesc planeți, unde anii, tim- purile și filele merg prin successiuni neregulate, un- de mii de acțiuni șe contrabalânță; printre lumile ce priimesc radele colorate de la mai multe flăcări, unde domnia luminei se stabilesce în totă splendorea sa; p’între acellea care trec pe rând de la lumină la întunerec, de la regiunile arțletore, la celle glaci- ale : în mijlocul unei ast-fel de varietăți cum să susținem ânco ideea universalități typului, cum s$ . susținem universalitatea unul organism, al cărui prim caracter este’d’a se modela dupo forma ce- rută, d’a se pune în unison cu armonia ambiată, d’a fi cu totul plastic, spre a nu se vedea desorientat în nic’un loc, în nic’un system.? Organisația nâstră internă și externă" este în correlație intimă cu lumea nostră. Plămâni noștri sunt făcuțl ca să priimescă aerul prin puterea căruia sângele vâiios se transformă în arterios; systemul no- stru digestiv este potrivit cn felul nostru de nutri- ment, "tot d’odată erbivor și carnivor, systemul no- stru osos și dintar correspunde ctt felul viețuiri nostre; nu este uri centimetru pătrat- de suprataxă în corpul nostru, a cărui formă și natură să n’aibă ra- țiunea d’a 'fi, de ia glesrie până'la sprâncenele câ pro- tege" Ochi și'dă'frumusețea figurel.'Dâr dacă'' prin influința mediului/: «se -vaschimba felul nutrimentu- — 213 lui, se va modifica și felul respirației, ființa nosfră va fi radical trasformată, spre a fi în raport cu astă nuoă destinație. Resultă dintr’acesta că organele secon- dare vor fi modificate și întrebuințările lor deosebite. Să’suposăm spre ex. că mecanismul gurei nostre să fie drosebit, potrivit c’un altfel de nutriment —nu- triment aerian tras dintr’o atmospheră nutritivă— va rrsulta dintr’acesta că modul nostru d’a vorbi pentru atâtea întrebuințări, ast pept unde bate o inimă virilă, astl ochi puternici în care se des- semneză intelligența!...... Nu suntem de loc dotați de facultatea creatore. Seim că tote imaginațiunile nostre sunt pământesc!, și nu imaginăm nimic. Dar seim că dacă suntem nisce ființe limitate, pline de defecte și ignoranță, este o altă Ființă infiuită a va fi cu totul deosebit de ceea ce este; și apoi pentru cărei esență este d’a crea în infinit forme infinite, ca să fie același instrument care să serve pretu- și aci ne repaosăm în pace asupra minunatei tindem la expressiu- nea gândirei?..... Conchidem din tote acestea că n’avem ni- c’un cuvânt a crede typul nostru uman u- niversal respândit pe- ste lumile locuite, din contra avem mal mul- te în favorea diver- sități acestui typ. Dar ce fel sunt a- cesti l-alțl dineul? va întreba cineva. Nu le dațl și lor figura 116- stră, constituția nos- tră, natura existenței nostre. Cum înlocuiți aste mânii potrivite Uradica și puii seî. înlesniri cu care as- tă Putere infinită po- te înlocui celle ma prețiose din lucrurile create de ea. Ne declarăm dar necapabili d’a stablii identitatea (asemăna- rea) typului uman în globurile cerecsci, cu tote că Huygens și alți admit că, omeni din celle-’l-alte pla- nete sunt întocmai ca și noi. Lectorul intel- ligent mediteze asu- pra acestei înalte que- stiunl. URSOICA Șl PUII SEI. P’între animale^ca și p’între omeni unele sunt frumose altele urîte, unele intelligente altele stupide, unele vioie, delicate și agere, altele molatece grosola- ne și indolente. Dintr’aceste din urmă este și ursul acă- rui istorie naturală ne propunerea a rata aici pe scurt. Ursul este un animal sălbatic și singuratic, prin instinct fuge de ori ce societate și se depăr- tețlă. de locurile unde se adună dmeni. Cei mai roulți dintre el ocuesc pădurile celle mai desse și sălba- și frunte nisce colibe așternute pe din ântru cu mușchi, dar sunt și alți care trăiesc în midlocul ghe- belor mărilor polare. Iarna amorțesc și când frigul este puternic cad într’un fel de lethargie com- plectă. Pe cât timp ține acest somn de iarnă nu iau nic’un nutriment, dar se vede că ei preved timpul urît, și pe la finitul tomnei se nutresc bine în cât tot corpul lor este acoperit d'un strat de grăsime, pe costul căria pare că trăiesc în timpul tice ’și ase$â locuințele lor în mijlocul rocelor, în' amorțire! lor; d’aceea .când se desceptă prirqăvăra caverne sau grotte făcute de natură sad de ei, și es din vizuinile lor sunt într’o mare slăbiciune, cu ghiarele lor puternice, ori în scorbura vr’unui । Ursul este un animal cu talie mare, corpul și trunchiu de arbor. Uneori ’și construesc cu ramure i membrele grpse, urechile miciși codafârte scurtă; — 214 — mișcările'lor sunt grele și au o putere extraordinară. De și se pare greii dar în unele circumstanțe a- rată multă agerime și se luptă cu îndrăsnelă. Când se urcă pe arbori casă culegă fructe, se acață de idsă să moră pe loc de câtsă’I părăsescă. D’aceea cu multe pericole și cu mare prudență isbutesc mun- teni ca să fure vr’un pul de urs spre â ’l putea învă- ța de mic la ore-care exerciții, să joce și să facă crăci cu labele salle din ainte și de trunchiu cui felurimi de mișcări; apoi ’I legă cu lanțu, le pune ghiarile labelor din dărăt; câte-odată îmbrăcișețlă; o botniță și bătend toba ’I preumblă prin orașe ca • trunchiul cu brașiele și cu copsele după cum face să escite curiositatea publică; carnea urșilor tineri un om. Unii sunt, assemenea prea buni notători și este bună de mâncare mai cu semă copsele. astă înlesnire o datoresc în parte grăsimel de care Viața astor animale este de 40-—50 ani. este acoperit corpul lor. Cu tote că fălcile lor sunt ar-{ Vocea ursului este un fel de urlet, un fel de mor- mate cu dinți tăietori, năravurile lor nu sunt car-;meitură grosă, adessea amestecată c’o scrășnitură de nasiere, și nu atacă nici odată o ființă vie, de cât > dinți ce scote când se necăjesce. El este prea sus- ca să’șl apere propria sa viață, saiî când este îm- i ceptibil de mânie și asta ține tot-d’auna de fu- pins d’o fome terribile.^ Obicinuit se nutresce cujria sa și adessea de capricii!; cu tote că se pare ghindă saiî cu jir, cu bobe, saiî cu grăunțe de deose- bite plante, și chiar curădăcine succulente și vlăstare tinere, iar dacă nu găsesce în păduri acest nutri- ment atunci face mari stricăciuni în câmpiile cu o- v6z și cu porumb. blând pentru stăpânul seă și chiar suppus, când este domesticit, trebue tot-d’auna sil nu se increțlă ci- neva lor, să’! tracteze cu prudență, mai cu semă să se ferescă a nu’I lovi la vârful nasului saîî la organele generațiuni. Dar patima lui cea mal mare, lăcomia lui cea Venătorea urșilor, fără să fie forte primejdioso, peste măsură este pentru miere, pe care câ s’o do- î este plăcută și folositore 'când se face cu succes, bîndescă se expune la înțepăturile albinelor unul iei sunt căutați pentru untură-ți mai cu semă pen- stup întreg, (dupo cum am verlut la descrierea al- j tru pelea lor. binelor). Numai iarna când e flămând dupo ce n’a> Blana acestor animale este dessă și acoperită mâncat mult timp se aruncă pe animale și pote cu păr strălucitor și lung. Dintre tote blânile grdse chiar amerința și pe om. î acesta are mal mult prețîi, d’aceea este căutată, și Ursului place viața solitară, fuge de ori ceiformețlă un obiect important de comerciiî. Iarna, societate chiar d’a semenilor sel; el nu caută fe- în climele celle mai frigurose pelea lor este mal mela de cât în timpul amorului, adicft în Iunie, și după ce a trecut epoc’ acesta o părăsesce, se duce de’șl aședă locuința la mal multe leghe departe de pădurea unde locuiesce ea. Așa dar el este cu to- tul indiferent de plăcerile părintesc! pe care le gustă numai muma. Ursoica fată iarna în număr de 3—5 pul pe cari iubește și are pentru el o affecție înfocată, ’î ține pe lângfi dânsa penă laduolanl când se fac destui de puternici ca să’șl găsescă singuri nu- trimentul. Ea ingrijesce de dânși, le adduce fructe și vânat, ’I linge ’l netezesce, și ’I portă cu dânsa garnisită și cu pâr mal frumos, și prin urmare iarna se face venătorea cea mal activă a urșilor... Sunt țerrl uiide attacul acestor animale nu se face cu arme de foc, ci prin luptă corp cu corp, servindu- se luptătorul d’o țepă ce cată să o înfigă în burta ursului când el se înalță pe labele din dărăt ca să se arunce pe inemic și să’l năbușescă între bragie. Adessea vânători caută să descopere vizuina unde dorm, și astfel ’I" prinde mal lesne; alte ori le În- tind curse în care ’I attrag (le pune momeală) cu miere saîî cu alte substanțe care escită lăcomia lor naturală. Sunt mal multe anecdote curiose In istoria ur- în brație când sunt osteniți. Dacă ’i amenință vr’un șilor, dar spațiul nu ne pennitte a intra în aseme- pericol ’I apără c’un curaj furios și este mal vo- nea amănunte. — 215 — în nordul Russiei și al Americel găsesc blă- nării peile de urs întrebuințate în industrie. De când se servă cu densele ca să facă colfure mili- tarilor francesl, în fie care an se vănd în Fran- cia aprdpe trei sau patru mii. Se găsesc urși în tote părțile lumel și sub tdtelatitudinele, afaro de Africa meridională și A- ustralia și se deosebesc mai multe specii, dupocu- lorea perului lor. Deosebit de ursul brun sau ca- feniii, care este subiectul nostru, se mai găsesc, și albi, negri, terribili etc. Ursul negru este commun în partea septentri-1 onală a Americel, unde se nutresce mal exclusiv ctt fructe și cu legumi și face adessea mari stricăciuni; se (lice că ’i place și pescele pe care prinde cu mare adressă. Ursul alb safl maritim trăesce în climele po- lare, în Siberia septentrională, în mările glaciale, este renumit pentru voracitatea sa, și se nutresce numai cu carne. Se cufundă și înotă cu mare în lesnire, urmărind pesci, focele și cetacel mici. In loc să fie singuratici ca celle-l-alte specii, urși albi se unesc câte o dată în cete numerdse. Și fac pagube mari. CULTURA TUTUNULUI. (URMARE). După un calcul aproximativ sec consumă .pe fie care an mai atât tutun cât se și produce. Dintre toți popoli. locuitorii Statelor Unite fumă mal mult tutun de cât toți cei-l-alți fiind că cifra consumațiunel pentru fie-care om într’un -an este 1 oca și 975 dramuri, (ocaoa socotită pe 1000 dramuri. Dupo dânși vin Olandesi, Elvețianil, Germanii și Turcii. Cu tdte astea noi credeam că Turci^ fumă mai mult tutun de cât toți cel .alțl oameni’ ne-am înșelat însă. Ne pare forte reu că nu po- sedăm documente din care să putem trage cifrele neapărate pentru a constata producțiunea și con- sumațiunea tutunului la noi. Asta se va putea face când vom avea o statistică agricolă complectă, în- treprindere de cea mai mare importanță pentru economia nostră națională. ‘ ' Din tote câte am țlis resultă,’ că producțiunea tutunului, departe de a se micșora cresce neînce- tat;'că cultura astei plante este forte folositore a- griculturel și constitue o parte însemnată din veniturile Statului. Cii tdtă‘ ura ce avem contra monopolurilor,¹ credem că fabricația și vinderea tutunului prin' âdministfațiune s’ar putea tolera, cu ‘ atât mal mult că'toți cultivatorii sunt însărcinați cu producțiunea: ' Ori-ce ar țlice economiștii, sigur ' că'fiscul frances nu va consimți mal nici odată ca să se lepede de un mijloc de a’și mări veniturila așa de însemnat. Cănd cultura tutunului ar deveni la noi monopolul statului, negreșit că quantitățile considerabile de tutun turcesc ce intră în țerră, n’ar mal veni să smulgă din mânele agriculturilor no- ștri beneficiurl așa de însemnate. Cu tote căpre- ■■ il ' ' ' ' tindem că nu putem fuma tutunul românesc, însă încet ne-am obicnui, cu atât mal mult că qualita- tea lui s’ar ameliora când s’ar adopta moduri da preparațiune mai perfecte. O condițiune însă pen- tru ca Statul să ia fabricațiunea și vinderea tutu- nului pe semă-și; trebue ca să se silescă a pro- duce tutun cât se 'pote mal bun și să ’l vențlă ca și particularii, să nu profite de posițiunea sa demo- nopolor ca să urce prețul măriei. . Dacă însă sta- tul nu voesce să ia pe seamă-șl astă industria, pote trage un. folos fiscal impunînd o taxă ridicată la intrarea tutunurilor streine, și o taxă proporțională asupra vențletorilor de tutun. Cu chipul acesta am da o mal mare desvoltare culturel tutunului, în țerra nostră și âm asigura cultivatorilor, noștri, și - mal cu semă țerraniior, nisce beneficiurl, înseninate... E bună libertatea relativă a comerciului ș’a industriei; și nu putem pretinde o libertate absolută, din mo- mentul când chiar ;omul este o ființă relativă. Sta- tul face cheltueli însemnate pentru construcțiunea șostdelor/: pentru;; întreținerea administrațiunel pu- Fiice, și altele; prin urmare ni se parc lucru forte drept ca speculanții care introduc mărfuri în țerra nostră, și care profit de. toate cheltuelile guvernu- lui, să contribuiască proporțional cu folosul ce trage fie-care. Noi începem cariera nostră industrială, și avem trebuință de a lua măsuri eficace (ce:produc rile care' se află în acestă posițiune geografică pot., să'cultive tutunul. ! Vestitul tutun de Havana, atât de căutat în. Europa, vegeteză'în isuia Cuba între 20-lea și 24 lea grad de latitudine. Acesta'ne esplică pentru ce a- ceste varietăți-jiu se pot introduce în Europa. . un effect) ca să încuragiăm producțiunea națională. Composițiunea—;Dup’ analisele făcute de că-: Nu voim prohibițiunea (oprirea) nici unei mărfi; tre 1)D. Poselt și Reimann, 100 da părți de foi: însă cerem cu drepții încuragiarea industriei națio-■ proaspete de tutun aii ermposițiunea următdre: ; •u care se face in tote Statele Europei- înainte de a ne ocupa de cultura proprie zisă, ! socotim de trebuință a zice câte-va vorbe asupra! originel tutunului. j Tutunul numit de botaniștl nicotiana fiind-că! acestă plantă¹ s’a introdui pentru prima 6ră înFran- cia de către Jean Nicot, este original din America meridionale. Vestitul descoperitor ai Americei, Cris- tdf Coiumb, a fost cel d’ânteiu care a fost cunos-' cut europeilor pe lâ finele secolulfl al 15-lea căln-i diehi întrebuințau acestă plantă arzînd-o într’un a- j parat cu două ramuri numit tăbac^o. Mai pe nrmă i Francisc Hermandez, din Toleda, trimisse tutunul în ; Portocalia și Spania. In secolul al 16-lea și al 17-iea s’a dat mai multe ordonanțe și bule contra obiceiului de a fuma, | cu tote aceste pedeci, tutunul s’a răspîndit și este ; cunoscut astă-(li iii tote părțile lumi. !" Caractere, botanice. — Tutunul este pus de către; botaniștl în familia'Solaneelor subt nume de Nico-\ ' tiana tabacuuCAcdstă plantă este anuală, adicb își. împlinesce tote fasele vegetațiunei: resarc, se des- volteză, șiîșicdce semânța în același an. Trunchiul' • se pote înnălța până la nn stftnjen, este mai mult! «aii mai puțin rămuros, golași saiî păros. Foile sunt i ¹ codate ati forma de lanciă și sunt ovale; d’asupra lor se află un fel de clei care contribuesce forte ■ mult la păstrarea lor. Florile sunt roșetice; gal-, bene saiî verzi; fructul sSă este o capsulă (gogo- ■ șică, îh care se află o mulțime de semânțe mititele. și de o colore închisă......... . . . . • - AdevgrataTegiune a tutunului este între. 42-lea și 46-lea grad de latitudine, cu alte vorbe tdte țer- ~ IHICUttESCl. — IMPRIMERIA 8T. RA8S1DESCD, Nicotină...........’. . . . ... 0,060: Materia grasă (mikațion) . ..... 0,010 Albumina........................0,260 Rășină verde.........................• 0,261 Substanță analogă cu glutenul. . . 1,048 Gomă cu puțin malat de calce . . . 1,140 Materia estractivă cam amară ... 2,840 Fibră lemndsă . . . . ; . . 4,969 Acid malik . ! . . . .0,510 Malat de amoniak . . . : . . . . 0,120 Sulfat de potasă . . . . . ... 0,048 Chlorur de potasium..................... 0,063 Azotat și malat de potasă ... . 0,085 Phosphat de calce . . : . . '. . 0,166 Malat de calce . . ..... 0,242 Silice . . . . . . '. . . 0,088 Apă . . . . . 88,080 100,000 Un chimist, E. Lenoble, luînd de basă cuan- titatea de nicotină ce coprinde deosebitele feluri de tutun, a clasificat tutunurile în patru categaril. Tutunul forte tare . . . 6.70 la 100 nicotină Tutun mai mole .... 5,50 — Tutun suav. ...... 2,00 — — Tutun mole. . . . . . . 1,80 — — „ De aici putem trage conclusiunea următore, cu cât tutunul coprinde mai puțină nicotină cu atât este mai indie și fiind cunoscut că tutunul cu cât se învechește perde din nicotină sa, urmedă că tu- tunul vechiă este mai dulce. Acestă proprietate, a tutunului este cunoscută de toți fumători, de aceea persdnele care voeșc să aibă tutun dulce cumpără de. o dată o cuantitate mai mare și ’l lasă să se învechiască. (Va urma). STRADA GERMANĂ, HANULC GHERMAN, No. 1.