ANUL VI.

8 IULIU 1865

                        StaraWȚTOTC SB.i.<JSrB¹I£AT
ESE DE iPATRU ORI PE LUNĂ
  Prețul abonamentului:            Redactori.
Bucurescl... 64 lei pe an, Dr. C. ESSARCU si Lt. D. ANANESCU
Districte.. 69 ---

   ABONAMENTELE Se fac la
Redacția, Strada Seraphim,
ce ’i țlice și a Pensionatului
No. 10, în dosu Coltzi, și la
DD. Librari.

Copkindkbb Instrucția și Educația. Educația animalelor. — Albinele. — Arborul veninos Upas (Strychnos). — Varietăți —

".INSTRUCȚIA SI EDUCAȚIA

EDUCAȚIA ANIMALELOR
(Ur'mare).

       N6 se puco io vi dia, , da imputar sono
       ' ’                  Chfe quanto io posso ‘dar, tutto vi dono,
Ariosto,
           ¹   '            Daca pucin vS daiî nu sunt de imputat
                            Căci cât pot da tot vS dau.
      Vorbim «Ie animale dar ne gîndim la
dmenl. Studiele ce facem asupra Educa-
ției animalelor sunt inspirate de immensa
ndstră dorință de a vedea Educația dme-
nilor ameliorându-se, cătând pretutindeni și
în tdte direcțiile exemple, cunoscințe, idei,
theoril, legi care să ne lumineze.
      Trimite-ne, o Domne, lumina ta cerescă,
      Căci lunga fusse noptea în care suspinăm.
      Ca să vedem furtuna ce vrea să ne răpescă.
      Și subt un mal ferice, liman să căutăm.¹)
      Am aretat, în numerul trecut, că avan-
tagele materiale, bunul traiu,. buna hrană
ce omul a procurat animalelor ce se aflau
în starea sălbatică, a contribuit mult ca să’l
ajute pentru a le domestici. Dar acestea nu
sunt în destul. Omul trebue să aibă o bună
purtare cu denși, bune procedeuri, un fel de
politeță, ca săcjicemașa, este necesarie chiar
pentru animale. Se scie că elephantul nu se
lasă a fi condus de cât de îngrijitorul lui

  1) Bolintineuu — Poesil. —

care îi dă cu blândețe, hrana, băutura și
tdte îngrijirile. Trebue ca acest îngrijitor
să fie blând, tot-d’auna drept și nici o
dată aspru făro cuvînt, căci în cașul con-
trariu elephantul concipe mînil pe care cu
anevoie le pOte cine-va liniști..
      Cămilele .cer acelleași precauțiunl, și se
revoltă când le încarcă cu mal multă gre-
utate de cât pot duce.
      Toți seim că calul când e reu îngrijit
și reu tractat, ia năravuri forte urîte. Tdte
năravurile rele ale cailor, provin din reaoa
tractare a visitiilor și din temerea brutali-
tăților de care sunt amenințați. Ceea ce
se probă fdrte lesne: calul se îndreptdză,
îșl perde năravurile când cade în'mâinlo-
mendse, mai blânde și mai intelliginte. De
unde, ca s’o dicem întrecât, importanța u-
nul bun visitiu.
      Cai cel mal ardențl, cel mai simțitori,
cel mai focoși, aceia se înăspresc mai reu
în contra relelor tractărl și aceia iau năra-
vurile celle mal rele. Dar tocmai aceștia
din causa orddrel, sensibilității, focului lor,
tocmai aceștia în măini intelliginte devin
cai cel mai superbi. Acellașilucru se ve-

f94 —

de și în specia umană. Naturele mol, in
doiente, leneșe se supun cu înlesnire.
     Asemenea argilei în mâinile olarului,
sau noroiului subt piclorele trecetorulul, a-
ceste individe se plecă înaintea tutulor, se
încovolesc, se împleticesc, se târăsc în pre-
sînțâ tutulor* acellor căror Ie plac plecă-
ciunile, încovoirile, împleticirile, tîrîturile...
Dar de la asemenea individe ce pote aș-
tepta chiar aceia care se serv de densele...
cum trecătorul se servă. <... de noroiul pe
care îl calcă sub picidre.
     Naturele energice și generdse se “re-
voltă în contra injustiției și violența îl face
nesupuși. ;
     Elle declară un resbel redutabil forței
iieintellîginte ce n’a sdiut 'să tragă, profit
din qualitățile' lor. Când însă’ pentru o
causă drepta concursul este obținut, atunci...
     Dar ânc’ o dată să lăsăm pe dmenl
ca să ne ocupăm de animale.
     Vecjurăm ca cu violența, cu asprimea,
cu injustiția, nu ajungem la buneresultate,
chiar cu animalele celle mai blânde, celle

mai pucin dispuse prin organisația lor la trucfdre.

ori ce fel de atacare spontaneă.
     In l-estimat din tote speciele animale
domesticite, nici una nu s’a asociat cu o-
mul de cât în urma unul trăiri mal bun. O-
mul a învins sălbăticia lor, le-a îndulcit fe-
rocitatea instinctelor, făcendu-le și pe elle
să ia parte la bine-facerile și avantagele
civilisațiel.' ■ Fard’ ndoială pentru interesul

seu personal el și le-a asociat, dar a fost
silit să îngrijescă de densele, și să mulțu-
miasca tdte trebuințele lor. Mai mult prin
condițiile unei existențe preferabile existen-
ței vieței sălbatice de căt prim forță bru-
tala, omul a. putut să ție aceste animale
pe lango densul, și să le întrebuințeze spre
profitul seu.
     Așa trebuie să facă: societatea cu toți
membri sel.
     Societatea* e interesată de a le da cea
mai bună educație ca să tragă cel mal
mare profit dintr’ânși. In interesul lor bine
înțelles eatrebue să lucreze, căci în intere-
sul seu lucreză. Legea trebuie să isbească
far îndoială pe culpabili, dar bunele in-
stituții, educația intelligintă preîntâmpină
culpele, preîntâmpină perversiunea morală
și intellectuală,. prima sorginte a tutulor
perversiunelor:         ;          '
J[ Nu credem ca J. J. Rousseau că omuh
eșind din mâinile Creatorului este o ființă
perfectăadmitem din contra înclinații
i perverse, instincte brutale, propensiuni des-

       Avem însă o mare încredere în forța
Educației, și suntem convinși că nu e în-
clinație perversă, nu e instict bestial, nue
propersiune destructdre pe care o Educație
intelligintă și liberă să nu o modifice,, să
nu o îndrepteze, să nu o coregă!

') Tont est parfait, en sorlant des inains du Createiir, tont se (le-
    pra re entre Ies mains de l’lionime J, J. Ronsseau Emile ou l’Edu-
    cation.            '■
. E:


        A B IXEL E.

J . (URMARE) ■

Travaliul este imagina vîețeî.
      Am vedut în articolul precedent că albinele
făro mumă’sâiî regină nu mal lucreză nimica, nu-
mai ; mănâncă și se 'Iassă să moră de fonie. 'Așa
este de; puternică în dacia‘-Naturei conservația'spe-
ciel- pe lăngo conservația individului. Fomea este

un mijloc stabilit cu ihare îuțellepciune⁴ casăîntîm-
pine destrugerea individului și care le îndemnă â re-
para perderile continue ce se urmeifă în corp. Dar .
aîî alegerea înițlldcelor de care este vorba, Natura
ar fi putut să nu și propue drept obiect principal

— 195 —

. conservația individelor; ca individe, ci mai mult ca
o autori generațiunei sad conservatori speciei., într’-
; adevăr la mammifere, passerl, reptilil, pesci și mai
la tote insectele, fie-care individ este mascul sad
femelă, sauamenduoe d’o dată, precum la vermi de
păment, melci etc. Acolo dupo. cum se vede con-
servația speciei depinde immediat de conservația

   Neutrele n’an de'loc sexe, și nu reproduc, dar au
pentru pui reginei lor acellașl amor care au mumele al-
tor animale, dacă dar Natura a sciut să interesele le-
gătura mumelor sau prin sensațiunl plăcute, ce pui le
fac să încerce, saă prin serviciurile ce elle trag de
la denși. Este dar acolo o causă secretă de sen-
sațiuni plăcute care le legă de pul și le determină

individului. Nu este tot așa și la albine: cel maija versa în legănul lor un fel de pastă de care
mare numer din celle ce compun aceeași societate este se nutresc.:                                          .      -

lipsit de sexe și nu concură la conservarea speciei,
de cât ca causă secundară.

, Am vedut că dacă introducem într’un stup
Jmai multe regine; nu va linie’ o dată mai mult de

       Dar dacă neutrele n’aft elle sentimentul fo-! cât una singură care va conserva domnia; tote
mei, cum sunt însciințate spre a repara torțele slă-: celle-l-alte sunt omorite.
■bite prin travaliu și prin transpirație ? Neutrele care, Nu se scie âncii daca Imperiul remâne tot-
ali în capul lor o regină sunt excitate la lucru 'd’a-una reginei legitime, și cum și de cine reginele de
prin presența sa. Elle n’ar putea să se ocupe de {prisos sunt sacrifiate.
I Nu este probabil ca neutrele să fie însărcinate d’aste

deosebite lucrări de care sunt însărcinate, făro să
ia des nutriment. Și cuvântul este că deosebit de
sensația plăcută ce pote , resulta din acțiunea mieri
și a cerei asupra organelor, neutrelor; aste materii
trebue neapărat să trecă prin stomacul lor, să se
digere și să se prepare, înainte-d’a fi depuse în
stup, ca să serve spre întrebuințarea la care sunt
destinate.
      S’a observat că daca în starea de lethargie în
care au cășlut neutrele, dupo ce li sa luat regina
sau matca, îndată ce acesta apare in mijlocul lor
elle se desceptă și se pun la lucru. Având în ve-
dere d’a descoperi legea fondamentală a guvernului
muscelor nostre republicane, au împărțit roii în doue
părți mai egale și s’a observat tot-d’a-una că albi-
nele care n’aîî regină nu fac faguri, dupo cum am
mai țlis și altă dată. Deosebit de lucrarea fagurilor
neutrele se ocupă și cu crescerea puilor. -
Printr’un mijloc prea simplu pote cine- va sili duoe
roiuri să facă un schimb reciproc între stupii și
faguri lor; el se obicnuiesc cu acestă schimbare și
neutri din fie-care roiu iau atâta grijă de pui ce ’i au
găsit în nuoile locuințe ca cum ar fi pui lor na-
turali. Affecția neutrelor se întinde indefferent
Peste tot ce este larvă d’albină și instinctul acesta are
un raport drept asupra conservației speciei.

crude execuții; elle dau reginelor streine acelleași su-
punere ca și Suveranei legitime; se crede că reginele se
bat între densele, penă remâne una singură. Ori cum va
fi se înțellege îndestul de ce într’un stup nu se găse-
sce de cât o 'singură regină. Un roiu cât de nu-
meros să fie în general, nu este prea mare pentru
o singură mumă; acâsta pote ovaintr’un an 50,000
ouă, pentru care trebue un numer proporțional de
cellule, și nu sunt tote întrebuințate pentru locu-
ința puilor. D’aceea se întîmplă când roiul este mal
slab, muma este silită să depue 3—4 \ și 5 ouă în-
tr’o aceeși cellulă și precum in fie care nu e loc
de cât pentru unu, cel de prisos sunt sacrifiațl și
ast-fel se face o perdere pentru republică. Mas-
culii asemenea când au devenit nefolositori societăți
sunt omorîți de către neutre.
      Pe cât timpul este favorabil la recolta mieri
și a cerei neutrele nu înceteză d’a culege și d’a
umple magaziile.
      Preved elle ore timpul când le vor fi oprite
recoltele? Nisce ființe ca densele care n’aîî, și nu pot
avea de cât sentațiunl, ar face ore planuri pentru vi-
itor? Tote au fost așa de bine arangiate ca al-
binele să fie aprovisionate făro să se fi putut gîndi
a face provisii. Elle au fost instruite a recolta cera

— 196 —

și mierea, se ocupă d’acestă lucrare în tot timpul
frumos și quând ajunge iarna faguri se află plini
de ceră și de miere.
'   . Fagurii lor unde strelucesce o profundă Geo-
metrie fi vor uvragiul unor insecte geometre? Dar
lucrătorele n’au cea mai mică idee de Geometrie;
Marele Geometru este aici Autorul insectei; El este
care execută mecanismul travaliului și calculă admira-
bilele proporțiuni al căror secret elle nici nu’l conosc.
      Machina animală lucrețlă ca un machinist.
      Albinele precum și tote animalele, de și con-
siderate ca niște machini admirabile, dar probabil
au un suflet care ține d’aceste machini. El Simte mișcă-
rile, și ’i place, el priimesce prin machină impressi-
uni plăcute sau neplăcute, și astă simțibilitate este
marele și unicul mobil al animalului.
      Ast exemplu ar fi de ajuns ca să facem pe
lectorul judicios să simță cât de mult ne încelăm
când accordăm animalelor maniera nostră d’a gândi,
d’a raționa și chiar geniul nostru. Ca să se con-
vinge cine-va n’are de cât să applice la construcția
fagurilor albinelor ideea de raționament; ceea ce nu
acordăm animalelor, și iată că nnmai de cât albi-
nele s’au transformat în geometri.
      Elle vor sci și Botanica, căci elle cunosc prea
bine pățile sexuale alle plantelor.
      Cu totă at'tenția ce au dat albinelor cel mai
mari naturaliștl observatori: Latreille, Newport Hu-

ber') au ânco multe lucruri interesante nedescoperite.
      Ar trebui mai cu semă să inventăm ore care
mițlldce spre a le spiona mai d’aprdpe, atunci când
elle lucreză la formarea micilor lozange care fac
basa cellulelor, partea cea mai. îngrijită a lucrului.
Prin puterea observației va putea descoperi în fine
particularitățile care ne arată secretul mecanicei
despre care vorbim. ■
      Albinele ca animale sociabile sunt tot-d’auna
grupate în familii numerose, când încep a construi
un fagur și este mai imposibil d’a țlier lucra-
rea lor. Un punct mai essențial ar fi acella d’a ajunge
să facă a lucra un mic număr de lucrătdte.
      Observatorul intelligent scie să privescă îngiu-
rul seu, să inventeze și să tragă din obstacole chiar,
nuoi instrucțiuni și nuoe vederi.
      Dintre tote studiele Istoria Naturală, pare că
este aceea care perfecționeză mai mult sagacitatea
spiritului, rectifică judecata și nobileză inima.
    Să studiem cu plăcere vegetalele și animalele care
ne înconjoră, să îngrijim de educația lor în folosul nos-
tru, ca ast-fel prin ajutorul lor să putem studia mai cu
înlesnire pe om: cea mai complicată ființă pe pă-
mânt și prin urmare cea mai difficil de studiat.
  ‘) Huber naturalist eminent din Geneva din mica copilărie s’a o-
    cnpat cu studiul încântător al Maturei și mai cu semă a stu-
    diat c’o admirabilă paeiență năravurile albinelor. încă de june
    a pcrdut vederea, dar a continuit lucrările salle până la morte
    prin ajutorul fiiei și soției salle prea iubite.*
A.


        STRYCHNOS (UPA8 TEUTE.)


     Vegetalele ce împodobesc cu verdeța lor plă-
cută suprafacia pământului, sunt tot odată și de
neapărată trebuință omului: unele servă ca alimen-
te, altele ca medicamente, unele ’l servă pentru
construcțiunl, altele pentru îmbrăcăminte, iar altele
sunt și veninose. Dintr’aceste din urmă este și Stry-
chnos sau toxicaria, despre care ne propunem a
vorbi aici.
     Acesta este o plantă acățătdre ce cresce în
selbele vergine alle munților din lava unde se înal-
ță pîno în vârful arborilor cellor mari; rădăcina

sa merge pâno la o mică adâncime și se întinde
orizontal sub pământ Ia distanțe de mal .mulțl
stânjeni, ea este acoperită c’o cojă subțire, roșetică
și amară. Dintr’acestă coje Javanezil prepară un fel
de otravă cu care el otrăvesc armele lor spăimân-
tătore. EI extrag prin ferbere principul veninos, ca-
re cel puțin, nu curge nici odată natural; el fac
un myster dintr’acestă preparațiune, al cărui secret
nu este cunoscut de cât numai de uni dintre dânși.
Astă substanță venindsă, cunoscută sub nume de
Upas teute, este un alcaloid a cărui compotie chi-

— 197 —

mică este cea urmatore C⁴⁴ H²² Az² O⁸, adică: Carbon,
Hydrogu, Azot și Oxygen în proporțiuni diffcrite, ș’a
fost obiectul mai multor experiențe care au demonstrat
effecte terribile. Așa spre ex înțepând cineva c’o sa-
getă otrăvită d’acestă materie mai multe feluri de
passeri le au vățlut murind în 2 — 4 minute, o u-
șoră înțepătură d’o astfel de săgetă a fost de a-
juns ca să omore câni într’o jumătate de oră.
      Un savant physiologist frances, Magendie, a
făcut experiența cu Upas tiente adusă din lava s’a
vățlut: epuri, câni, cai perind în 6, 8, 12, 15 mi-
nute, dându-le câte 8, 10,
20, 40 picături d’acestă
otravă.
   Sălbateci americani du-
po țermurile rîurilor Ore-
nocu și Rio negru se servă
de sucul numit la ei Curar,
ce scot din scorța rădăcinei
acestei plante ca să otrăve-
scă săgețile lor; din contra 4 i i
spun căllători că sucul trun-
chiului este dulce și nevă-
tămător. Se servă de su-
cul acesta ca narcotic și a-
mețitor, precum și’n contra
mușcăturilor șerpilor veni-
noși.
   Este o altă specie de
strychnos arborescent, ca-
re cresce în Brasilia. To-
te părțile acestui arbor a-

faro de fruct, au o amărăciune pronunțată care

Arborul veninos. Upas tente
(Strychnos, toxicaria.)

vos, produce contracțiuni musculare, spasmuri, face să
închiege sângele în vine și în celle din urmă produce
asphyxie (leșin).
     Mai este o specie forte curiosă prin proprie-
tatea ce possedă fructul șeii d’a curați și a lim-
pezi apa necurată, ast-fel în cât a o face nu numai
bună de băut, dar chiar plăcută. Se utilisă astă pro-
prietate așa de avantagiosă în climele tropicale, a-
runcând fructul în apă, sau numai frecând mărgi-
nite vasului, în care se varsă apoi liquidul spre a
curăți, și se văd atunci tote necurățiile cărând la
fundul vasului.
       Acestă Strychnos cresce
    natural pe țermurile dela
    Coromandel, dar 'cultu-
    ra a propagat’o în multe
    alte părți din India și pâ-
    nă la Madagascar.
       Caracterele botanice a-
    le acestei plante sunt ur-
    mătorele: Este un gen
    din familia Loganiacee-
    lor, ea se presintă în
    formă de arbori sau ar-
    buleți acațători care cresc
    în părțile intertropicale al-
    te Asiei și ale Americei.
    Foite sunt oppuse, între-
    gi, florile sunt albe ver-
    durii în general, prea par-
    fumate, având un caliciți
    cu patru sau cinci divi-

sii, corolla tubulosă, cu patru sau cinci despărțiri

devine ancă și mai tare în scorță; astă din urmă
pe lângo amăriciune este și astringentă.
     Aste duoă proprietăți fac dintr’ânsa un bun
locoțiitor al quininei, adico: combate frigurile in-
termitente și portă numele in Brasilia de quina do
campo, dar nu coprinde nici o urmă de Strychnină.

     Medici se servă de dânsa, dupo dosa in care
o administreză sau ca otravă, safl ca medicament;
ea are o acțiune puternică asupra systemului ner-

întinse. Stamine în număr de patru sau cinci
cu fileu prea scurt. Pistilul are un ovar cu duoă
loge coprințlând fiă-care mai multe ovule, d’asupra
ovariului este un styl filiform, terminat c’un stig-
mat în formă de măciucă. Fructul este cărnos, și
la maturitate remâne o singură loge cu una sau

mai multe semințe.
      Natura a făcut ca arborul acesta să crescă
isolat prin adâncimea văilor, departe de locuințele

198 —

omenilor, pare că l’a. însemnată ca să se ferescă
omul de dânsul. In general tote plantele otrăvitori
au un aspect trist, inspiră temere; pare că Natura
ar fi pus asupra lor un sigiliă ca cum ar, fi țlis
, printr’acesta: temeți-ve de densele.
       Dar lângo otravă se află și remedii! și una
se combate prin alta. Sunt însă unele care pote
.să ne încele prin înfățișarea lor exterioră, d’aceea
.trebuie sâ băgăm bine de semă la exterior.
       Iată cum termină doctorul Barasch intr’una

din scrierile salle, vorbind d’âcestă plantă veninosă.
în comparație cu altele.
      „întocmai, ca '.și. între familiile umane unii
„membri reprezintă geniul cel bun, ângeresc, pe
„când alți represintă geniul cel reu, satanic. Dar
„și într’alt punct de vedere Upas semănă omului;
„căci întocmai: precum ea prin înfățișarea ei une-orl
„elegantă și plăcută, coprinde iu ântru un princip
„răti, vătămător, așa și unii omeni sub un exterior
„plăcut și attrăgetor, ascund un suflet negru, otrăvitor. “
_________                                 A.


        ALIMENTAȚIA.

(ubmare).

       Legumile verfâ, intră pentru o parte însemnată
. în .alimentațiunea omului. Celle mal principale sunt.'
varza, cepa, prasul, măcrișiul, spanacul, usturoiul,
sparanghelul, castraveți, dovlecei, lăptucile, pătlă-
gelele, bârnele,.ardeiul, sfecle, morcovi, ridichi și
altele. Tote aceste legumi coprind apă în cătățime
forte mare, și prea pucine substanțe hrănitore. Co-
prind însă acide organice, și mal cu semă acid oxali-
și acid malic, care înlesnesc forte mult digerarea
cârni și a legumelor uscate.
    . Coprind asemenea săruri de Potasă și de Sodă
ca în spamac de exemplu. —
      Tote legumile verzi sunt pucin hrănitore și
contribuiesc prea pucin , la formarea sângelui, însă
dupo cum mai diserăm, înlesnesc digerarea și fac
ca sângele se fie mal subțire. Negreșit că o ali-
mentație compusă numai din legumi verzi, este cu
neputință să întreție puterile «mulul, însă ca ali-
mentațiuni accesorii sunt forte prețiose. După cum
seim toți mai cu semă în post, legumile în gene-
ral sunt baza alimentațiunei plugarului român.
Varza aerră mai cu semă are o adevărată impor-
tanță în regimul nostru alimentarii! și este o pre-
parațiune din celle mal plăcute ale legumelor verzi.
      întrebuințarea usturoiului, mai cu semă în lo-
calitățile băltose; proprietățile antiseptice (în contra
cangrenei) ce are acestă plantă, previn multe băle.
Usturoiul cuprinde ca și cepa, ridichile, și hrenul

uleiuri esențiale care stimuleză digestia și pro-
vocă apetitul. —
     Pentru tdte legumile atât uscate câta și verțll,
avem durerea a o spune, sunt prea pucin între-
buințate de către plugari români. Fasolea, lin-
tea, cepa și usturoiul sunt principalele legumi în-
trebuințate, chiar ridichile și sfeclele nu se găsesc
în tote satele. De bună semă este trist a spune
că, cu tdte avantajele ce a dat natura > acestei țerrfr
copii sel cei mai numeroși să fie atât de reduși în
mijldcele lor de alimentațiune. Am constatat cu plă-
cere în unele județe de dincolo de Milcov, și mai
ales in alu Dorohoiului, că țerrani aii introdus în
cultură cartofi și mazerea. Aceea ce dorim însă
este ca să vedem, că fie-care țerran are o grădină în
care să se găsescă legumi cât. se va putea de fe-
lurite, de cu primăvara pînă iarna, ca să găsim în
casa sa provisiuni de legumi pentru iarnă. —
     In atâtea călletorii ce am făcut în țerră, m’am
uitat cu aviditate îndată ce intrăm în sate, ca să ved
împrejul casei țerranului o grădină cu legumi, însă
vai! mergem din decepțiune în decepțiune. Rar ici și
colea câte o grădină, și apoi și acolo câte-va rezore
de cepă și usturoi,! căte-va cuiburi-de fasole și ni-
mic mai mult. In multe localități am vețlutînsate
grădini admirabile, irigate și întreținute bine, pline
cu tot felul de legumi, stăm pe loc întrebam, acu,,
este grădina? și respunsuT din nenorocire era fatali

— 199 —

a unui șerb sau a unui bulgar!; Folosul este așa
de învederat și cu tote acestea țerranul nu imiteză
pe sârb. Vețll cu durere locul gras în prejurul ca-
sei- că stă desgrădit, necultivat, plin de burienl. Nu<jic,
sunt escepțiuni, însă din nenorocire prea rari. —
      Ne am gândit mult timp asupra acestui subiect
interesant,și am ajuns a ne convinge că singurile
persone care pot face acest însemnat bine țerranilor
sunt: preotul, învățătorul, și proprietarul mare. Pre-
oților și învățătorilor să li se dea de la președintele
județelor și de la seminare, când plecă a casă, tot fe-
lul de semințe de legumi, și să < fie îndatorați ca
să împrăștie semințele și să propage cultura legn-

inilor la fie-care țerran. Pentru a ii mai . sigur de
reușit, inspectori școlari. să fie obligați a constata
în.fie-care sat daca învățătorul și preotul ’șiatîîn- Ei care sunt însărcinați cu partea morală și intel-
deplinit îndatorirea. —                                •, lectuală a țerranulul să ia asupră-le și alimentațiunea
      Proprietarul mare ar fi putut și pote mai mult! materială, și acesta ’i va recomanda recunoștinței
de câtă: ori și cine, să facă atât bine cultivatorilor, i posterități, și în viață-le ■ vor avea marea fericire și
de-al căror progres trebuie să ;se intereseze de-mîngîiere că au putut regenera fisicesce și mora-

1-alte substanțe alimentarii, trebuie să adăogem și
fructele. —                                ' :' ■
      Fructele sunt o plăcere și o hrană,elle subțiiază
sângele, înlesnesc digerarea și coprind și ore-care
principii hrănitorc. Merele, perele, caisele, pierse-
cile, prunele, zarzările, pepeni, corcodușele, castanele,
nucile ș’altele, sunt atâtea fructe plăcute care pot
ajunge la un mare grad de îmbunătățire în avuta
nostră țerră; dar ș’aci neglijența ca și în altele.
Sunt atâtea sate unde mi vedi un pom roditor,
unde nu găsești'o pdmă ca să’ți potolești setea!
Pentru imprăștierea fructelor n'avem alțl agențl mai
puternici de cât preotul și învățătorul; în țerrile înain-
tate, preoții și învățătorii au grădinile celle mal fru-
mose, lâ denșl se găsesc fructele celle nial deliciose:

aprope. N’avem să le dăm consiliul! în acestă pri- licesce pe concetățenii lor. nMare și nobilă misiune ;
vință, sunt mulți care au dat exemple și am dori facă ceriul ₍ca fie-care să o înțellegă și în pucin timp
să ’i vedem imitați. —                                 țerranul român se va schimba cu totul. —-
      In ainte de a termina act ea ce aveam de dis                                      '     ,
P. o. Aurelianu'.
asupra: alimentațiunel să notăm că, pe lăngo celle-




        VARIETĂTI.
        • s


CULTURA ANGHINARELOR.
     Un amator deosebit de horticultură a făcut de
curând o precidsă descoperire pe care o recoman-
dăm lectorilor noștri. \    :
     Este vorba aici de anghinare. Șe scie că an-
ghinarele sunt mal tote .de , aceeași mărime; dar
grație acestei nuoe descoperire , vom putea să avem
anghinare d’o mărime considerabilă. Iată . cum: Când
s’a foiTnat fructul ș’a. ajuns :. deᵣmărimea unui ou,
treime șă facem la trunchiulețtt o₁; tăietură adân-
că, care lăssând sucul .a , curge îl, împedecă șă a-
jungă penă la fruct. Pusă în aste condițiunl anghi-

narea pote să ia un volum de 60 centimetri; pu-
tem apoi da tuturor foilor qualitățile ce au numai,
celle din ântru. Ca să dobîndim acest resultat
trebue să acoperim fructul c’un bonet de stofă ne-
gră ca să ’l apere de multă lumină. Se scie în-
tr’adevăr că numai legând salada și apăfând’o de
sdre putem'dobândi fol albe și fragede. Printr’a-
cest procedeu, puind la umbră căpățînile de anghi-
nare, putem recolta o legumă fragedă și cu gust.
      Ast-fcl se cultivă‘în alte țerri anghinarele și
sparanghelul care la noi sunt cu totul ne’ngri-
jite-                                      ‘

— 200 —

      LICHENUL DIN COLUMBIA BRITANICA.
      Lichenul, adicd: mușchi care cresc pe arbori
sunt de duoă specii (feluri) și amândouă se lipesc
de trunchiurile arborilor și mai cu semă al bra-
vilor. , Una dintr’aceste specii este verde închisă
mal negră; firișorele lui moi la pipăit, se întind mai
cu deosebire pe rămurile celle mai nalte: acesta e-
ste varietatea comestibilă (ce se mănâncă), , care
portă numele de ou-ia la Indieni; cea-l-altă d’o co-
lore mai galbenă, are firișdre mai lungi dar mai pu-
cin fine și se numesce: Pali catlh.- Dar mai ’na-
inte d’a’I mânca ’i trec prin mai multe preparațil.
Femeelc și copii prepară licheni ou-ia, pe care dupo
ce ’i a adunat în mare quantitate ’I bagă în rîuri
și ’i ține acolo fixați cu petre. Astă operație ține
trei Vide, dup’aceea sapă o gaură mare în pământ,
ai cărei pereți sunt cu zid de petră și acolo pun
licheni scurși de apă. Dup’ aceea ’I acopere cu
ramuri verVi peste care aruncă ; un: strat gros de
păment, și apoi proced la cocere care nu ține de
cât 20—30 ore. Printr’aceste preparațil licheni din-
tr’o massă negră și nesărată, cum eraii ^ntâiu, se
prefac intr’o massă consistentă, negră, plăcută la
gust și forte hrănitore, din care mal nainte d’a se
răci conservă ei și pentru iarnă... Acestă pastă uscăn-
du-se devine prea tare, dar muiată și fertă în apă
formeză un aliment ce place prea mult Indienilor
și care le este prea folositor în anii de'lipsă
     Intr’adever acest! licheni nu sunt ceva bucate
delicate pentru mesele europenilor, dar ’î preferim
pe lângă argilul și pământul gras de care se nu-
tresc cu multă lăcomie unii sălbatici. .
     Iată popoli degradați care se nutresc cu muș-
chi dupo arbori întocmai ca animalele.
     Când ne aflăm’dai’ la o massă splendidă împodobi-
tă cu felurimi de bucate, săne aducem aminte căsunt po-
poll întregi care se nutresc cu scorțe de arbori și chiar
cu pământ. 1
     Ființe umane să mănânce pământ!
PESCUIREA BUREȚILOR.
     Bureții de care ne servim la trebuințele ndstre
domestice sunt nisce animale degradate numite omo-

gene sau amorfe, mai interiore de câtmărgenu; elle cresc
în mare lipite pe roce, și sunt obiectul unul commer-
ciu important care nu se urcă la mal mult de duoe-
VecI de ani.— Se scot mulțl bureți din insula Ba-
hama în Oceiiul Atlantic, și se pescuiesc la o a-
dâncime de patru-Ved piciore sub apă. Gând ’I sco-
te din Ocen sunt negri, dar îndată ce vin în con-
tact cu aeru se descompun repede, albesc și perd
proprietățile veninose ce aveau când trăiau. Aste
proprietăți sunt astfel în cât pielea îndată ce se a-
tinge se acopere de bășici.
      Pescarul de bureți dupo ce ’i taie, ’i acopere
cu nisip, unde’i lassă trei septemăni ca să se des-
poae de tote materiile animale și gelatindse ce co-
prind; pe urmă ’i scote din nisip, ’i spală și ’i
curăță cu acid azotic și chlorhydric, mai mult sau-
mai pucin dupo qualitățile lor, și apoi ’i așiaVă
în cutii cum se face pentru bumnbac; când nu
subt bine curățiți simțim în mănă o materie ge-
latindsă ce ese dintr’înși-împreună cu apa ce au supt.
[               CANALUL DE SUEZ.
      Cititori noștri sciu că perseveranța obstinată
a unui frances din cei mai eminenți D. de Lesseps
a triumfat în contra tutulor obstacolelor, atât alle
Naturei cât și alle omenilor, și că acum Isthmul de
Suez este spart și marea Indiilor este deschisă co-
răbiilor Europei dupo marea Mediterană. Lucrările
se continuă cu activitate: construcții de orașe și
de porturi au început deja. Un immens material
este strâns, și făr’ îndoială peste câțl-va ani lu-
crări cyclopeene se vor săvârși. D. de Lesseps a
isbutit ca să inoculeze (altoiască), ca să introducă
în sângele impiegaților o parte din energia, activita-
tea și enthusiasmul seu și toți lucreză cu o ne-
creVută ardore.
      Trimite Domne țerrei ndstre omeni ca Les-
seps— Manierile pline de o minunată curtoasie, alle
D-luI de Lesseps contribuia mult a da nascere și
a excita acestă ardore. Sir H. Bulvver Vicea de-unăVi
că D. de Lesseps e un adevărat representant al ca-
valerilor din veacurile mediane.

BUCURESCI —- IMPRIMERIA ST. RASS1DESCU, STRADA GERMANĂ, HANULO GHERMAN, No. 2.