ANUL VI. No 23. 22 lUNlO 1865 ESE DE PATRU ORI PE LUNĂ Prețul abonamentului : Bucurescl...... 64.1elpean Districte....... 69 — — . RedactobI : Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. ABONAMENTELE S6 fac la Redacțiă, Strada Seraphim, ce ’I țlice și a pensionatului No. 10, în dosuColtzi, și la DD. Librari. . . : . CorniNDEnB Instrucția și Educația. — Cultura Vegetalelor. — Somnul Lethargic. — Vulpea. — Albinele. —îmbunătățirea Vinului. — A, ANUNCIU- Cu Numenul viitor se împlinesc© jumătatea anului și "lulți din onorabilii DD. abonați din districte anco n’au plătit abonamentele D-lor. Redacția Natiireî, după ce și-a împlinit datoria în curs de 6 luni, are onore a însciința pe DD. abonați din districtele: Ialomița, Romanați, Botoșani, Dorohoiu, Roman, lassy etc. că de la Nr. 25 li se va suspenda expeduirea jurnalului nostru, dacă pen’atunci nu vor bine-voi a tri- mite prețul abonamentului și plata poștei. — Invităm asemenea pe aceia din abonați noștri, atât din Capitală cât și din districte, care au plătit numai p’o jumătate de an, să bine voiască a trimite abonamentele D-lor și p’al duoilea semestru daca voesc să priimească jurnalul regulat. . DD. Abonați din Bu iuresci sunt rugați să bine-yoiască a trimite la redacțiă adressele exacte a locuințelor D-lor, și să reclame ori de câte ori nu priimesc un număr. împărțirea jurnal ului se va face cu mai mare înlesnire și rapiditate. . . INSTRUCȚIA’ " ’ ■ • ................................ NS «e poco io vijia, da imputar sono Chfe quanto io posao dar, tutto vi dono. Ariosto, Daca pucin vS daîf nu sunt da imputat Căci cât pot da tot vă dati. Am însciințat pe cititori noștri, în nu- mărul precedent, că vom'înceta pentru cât- va timp publicarea articolelor n6stre asupra Instrucției și Educației. Vom păstra însă în capul jurnalului titlul: Instrucția și Educația ca o inscripțiâ sacră ce se păstreză pe un drapel, care se depune pentru cât-va timp pentru a fi reluat mal în urmă cu mal multă arddre și mal multă activitate. ; Vom lăsa dar pe omeni și nu vom vorbi pentru cât-va timp de educația lor. Ne .vom ocupa numai de animale și-de vegetale. , : • Ca să facem pe cititori noștri să în- țellăgă influența Educației în sensul ei cel SI EDUCAȚIA mai întins, vom căta a cerceta ce pdte pro-, duceea asupra animalelor și vegetalelor, vom examina micjldcele el de acțiune, precum și puterea și limitele ce are. Cititorul serios va putea vedea pînă în ce grad aceste date sunt aplicabile speciei umane și ce analo gie pdte exista între Educația omului pe de o parte, a animalelor și vegetalelor pe de alta. CULTURA VEGETALELOR, ■ Cultura este pentru vegetale o adevă- rată Educație. Observația intelligintă și pacientă a phe- nomenelor vegetației a făcut pe botăniști și pe cultivatori să înțellegă și să cundscă condițiile celle-mal avantagidse alle des- voltăril și perfecționării unor plante și chiar a unor părți dintr’o plantă. ' Ca să ne facem o idee despre modifi- cațiile ce cultura pbte săvîrși e destul să seim că vinul unguresc (tokai) provine din aceeași specie de viță ce produce vinurile dulci din miaza-di a Francei, că vinurile Rhinulul sunt produse din vițe originarii din Btirgonia.:.:. Zarzărul, originar din Sysia, a remas în țerra lui natală într’o stare mult mal inferibră stării în care cultura ’la adus în țerrile nbstre. Cerealele, de care astă-cjl tbtă Europa se hrănesce, au fost atât de mult modifi- cate de cultură (educație), încât botaniștii astăcjl nu Ie mal găsesc în starea primitivă sălbatică. Persica, adusă din Persiea de Romani, avea la început un pericâsp tare, sec, scor- țos și era un fruct fbrte răă la mâncat. Âncb în cjioa de astă-cjl ea se află în acea stare în loturile de unde îșl i trage originea. Ro- mani nu transportară persicul în Europa de cât ca un arbor curios. Perseveranța însă și cultura (educația) a transformat acest fruct, ast-fel încât au făcut dintr’ânsul unul din celle mal delicibse. Același lucru se pbte cjice ȘÎ despre cireșe. Cireșul, importat din India de Lu- culus, a trecut prin transformațil numerose și dă astă-cjl fructe (cirdșele din PitescI) fbrte suculente, ce difieră mult de fructele ce el dedea în solul primitiv. Ne mulțumim pentru astă dată de a- ceste exemple cunoscute de toți, pentru a ar£ta puterea cultureî saă a Educației a- supra vegetalelor. Cu tbte acestea, cât de mare pbte fi aedstă putere a Culturel, ea îșl are limi- tele salle. Cultivatorul înțellept cunbsce bine acest fact și nu cere de la vegetale decât ceea ce pbte da. Nu cată într’o plantă saă în differitele părți alle unei plante, de- r- 178 Omul a cătat vegetalele care puteati să mulțumbscă numerbsele salle trebuințe și le a cultivat cu îngrijire, le a perfecționat, le a desvoltat, le aîmmulțit. Când într’o plantă cutare parte numai îl putea fi utilă, el asupra acestei părți a îndreptat atenția sa, cultura safi educația, asupra el s’a exercitat și o rădăcină care era subțire și ne utilă s’a transformat, gra- ție educației, într’un tubercul cărnos sau făinos și a devenit de o mare utilitate pen- tru alimentația publică, Asemenea și pen- tru fol, grâne, fructe pe care le a transfor- mat, și a îmbunătățit Din scbrțele arborilor, din unele plante filamentbse pe care le a cultivat cu îngrijire, el a fabricat teșeturl pe care le a cojoiat cu materii ce le a îm- prumutat altor plante (garanța pastelul, in- digo etc.) Iu tine el a îmmulțit, a încru- cișat și a mal împodobit florile deja împo- dobite de Natură. i « Comparând speciile sălbatice cu spe- ciile ce omul a cultivat, se miră cine-va de amelilorațiile ce s’au putut obține. Sta- minele T) s’au transformat în petale și o fibre săracă, și descolorată compusă de pa- tru sau șase petale numai, a devenit o fibre învbllă alle căreia culori ne pune în ad- mirație. Cutare fructe din mici și scorțbse ce erau au devenit cărnbse, suculente (zembse), dulci și au câștigat un parfum și o savbre delicată.... Examină vița sglbrtică în terrile celle mal favorabile pentru desvoltarea el. Ve- getația el pbte fi luxuriantă, dar strugurii el sunt mici, rari și miserabili, fărb parfum, cu tbtă acțiunea unul sbre tropical. Din con- tră în terâmurile celle mal aride (uscate) subt un cer ingrat, prin cultură, prin educație ajungem în fie-care cji la resultate mult mal avantagibse. i) Verjl Nr. H al Natwel. — 179 cât proprietățile ce ea p6te avea și pe a- cestea el le modifică conform cu trebu- ințele salle. El studie micțldcele de a îmbună- tăți qualitățilc, de a le perfecționa, dar n’are pretenția de a da nascere acestor qualitățl în plantele care nu le au. Când are tre- buințe pe care o plantă nu le pdte satis- face, el se adresă la alta. Nu cere de la stejar, scdrța cânepei, nici zaharul de la cireși. Dar când e vorba de dmenl, legisla- tori noștri cred că cu cea mal mare înlesnire îl putem modifica într’o clipă și într’un mod profund, și obține de la d&nșl tot ce dorim Credem că; din Români ne putem de o dată face Francezi. Nu mal ținem socotdlă de dif- ferințele primitive de temperament, de forță, de climă de aptitudine intellectuale și morale, etc. etc. ¹ Impossibilitatea de a obține de la un arbor alte fructe de cât fructele ce natu ral el pdte da, a împins pe । cultivatori de a imagina a altoi o ramură jună pe trun- chiul viguros al unul individ sălbatic do la care nu s’ar fi putut obține nimic. Juna și plăpânda ramură cultivată găsesce în trun- chiul viguros, dar sălbatic, un suc pregătit care îl întăresce puterile și care, introdus în organe mal înalte și mal perfecționate, produce fructe delicldse. Acest exemplu ce ne dă cultura ve- getalelor, n’ar trebui dre să fie imitat de dmenl în Educația lor? Să se altoiască a- celle ramuri june și plăpânde, dar de o na- tură alăsă și delicidsă pe trunchiul Nației incult, dar viguros. Să dea acest trunchîu junelor ramuri delicate un suc dătător de for- ță și de viață, să se stabiliâscă o circulație fecundă între trunchiul viguros și ramurile plăpânde, dar de o organisație mal perfectă, și o viață armonică va resulta de aci, și fructe delicidse vor fi date Nației ca să’l înveseliască inima și să’i nutriască spiritul! _________ E. SOMNUL LETHARGIC T). Lucrarea are trebuință de re- paos ți rSpaoaul este un isvor de activitate. Citim în gazeta de medicină din Paris, ob- servațiunile Doctorului Blandet asupra somnului le- thargic cu periode lungi, în care lectori noștri pot găsi un subiect de meditații philosophice asupra viețel.¹ ²) Am observat de trei ori, țlice savantul de mal sus, asupra unul acellașl individ somnul cu pe- riode lungi. D-ș6ra X... în etate de 18 ani, a dormit pe rând 40 țlile și dupb Ce s’a măritat peste duol ani cum s’a culcat nu s’a mai sculat de cât peste 50 țlile și astfel a petrecut o tristă lună de miere. In tot timpul acesta a fost în nemișcare,gura încleștată, mem- brele eratt în contracție, astfel în cât ’I a scos un dinte 1) VetJI Natura 862 Nr. 20 pag. , 159- Veghierea fi Somnttl. 2) id. .. . . . Nr. 39 pag.' 309 Viața ți Mirtea din ainte ca să’l pdtă introduce câte-va lingurițe de lapte și bulion, singurele alimente de care se nutria. După patru ani, în țlioa de pasce 1862, aii găsit’o adormită dimineața și nu s’a mal dcs- ceptat decât primăvara următâre în martie 1863. Dar mă încel, țlice doctorul Blandet, acest somn d’un an fu întrerupt o dată, a 8-a (Ji dela început; ea se des- ceptă atunci, se duse la părinții ei și se puse la masă, mâncă și remase adormită pe scaunul el. Acesta era un somn curios și profund pe care nu’l nu- mim catalepsie. Veritatea observațiunilor melle s’a recunoscut de mal mulțl dintre onorabilii noș- tri confrați și asupra altor duoe june femei. Cât ține somnul lethargic tote funcțiile vie- țel animale sunt suspense; așa individul nu mal simte nimic, nu se mai mișcă, nu vede, nu aude, tdte organele sunt într’o contracție generală; c’un cu- •180 — atunci se desfășură lii naintea imaginației o lume nuoă, lumea variată a visurilor; inemicuL chiar cel mal bar- bar, gasindu’l în starea acesta îl respectă ,și’l protege. Somnul anual este acela ce se observă la u- nele animale care dorm în tot timpul ernel și nu se desceptă de, cât la căldura primăverel; atunci sunt într’o stare de slăbiciune prea mare; aceste animale se numesc hibernante, .'fiind că somnul lor se petrece în timpul ernel Rare ort se găsesce somnul acesta la animalele superiore și âncd mal rar la om. Somnul crysalidar este acella ce se observă la animale mal înainte d’a veni in lume, în epoca aceea când are să trecă prin diverse phâse ca să ajungă în starea perfectă Ane culca spre a ne repaosa, și a ne scula ,cu.forțe, nuol spre a ne putea lupta, acesta este a trăi; dar a ne culca spre a lângesi și a nu ne mal scula de cât din timp..în timp ca să mâncăm, acesta este a vegeta ca plantele, a fi într’un somn lethargic, a fi mal reu de cât morți. Starea de amorțire, de apa- thie și de lăngesire în care ne aflăm, este un adevă- rat somn lethargic ce ne duce la morte. Să ne desceptăm dar o dată dintr’acest somn lethargic și să dăm semne lumii cum că trăim și că suntem o nație civilizată. Multă paciență trebue să aibă aceia ce asistă la somnul nostru lethargic. vânt,!relațiunie între'individ: și lumea externă aii înce- tat cu totul. Dar individul .nu e mortu; .funcțiunile vieței vegetative, de și reduse la cea mai simplă expre- sie, tot se urmeză,adicb: pulsul bate încet,respirația abia, simțibilă; asemenea și funcțiile de absorbție și secre- ție.' . La‘început au: întrebuințat tdtemițlldcele exi- tătbre interne și externe, precum: înțepături, arderi etc. dar tdte au fost în zadar. Câtă paciență trebue să aibă.îngrijitori un ir assemenea persdne căzute în somnul. lethargic ! : Astățll, având cunocințe mal exacte asupra a- cestui fel de somn, adaogă savantul, mă voiu păzi bine d’a’l ‘turbura și a’l combate, căci are o influință salutarie; asupra organismului. Ce este dar acest somn al cărui privilegiu e așa de însemnat ca să țină în bună stare corpul și culorea pelei în timp de un an de post, ca să ’judece, și să vindece malatii grave. . Somnul , este dar principul conservator, pu- terea chiar a vieței ? . ; : ; Deosebim, trei feluri de somn': diurn, anual, și ?metamorphic sau chrysalidar. ¹¹ / Somnul diurn este repaosul din tdte nopțile ce trebue a face omul regulat 6—7 ore, și este cel mal bun reparator al organismului, cea mal ma- re binefacere ce a putut da Natura omului. Nici într’o stare a vieței nu'este omul mal fericit de cât în somn: cât de supărat, cât de turmentat să fie omul, atunci se linistesce și este liber absolut, ; ^VULPEA SM CVHSĂ. •Nemine credi colore.» «Pe nimeni să credi după coldre.» Acest animal este cunoscut din cea mal de- părtată antiquitate-pentru viclenia lui; și într’adevâr dintre tote animalele carnivore Vulpea este cea mal viclenă, în cât a rămas și proverbul: , e șiret ca vulpea. Ea semănă mult cu cânele, mal cu semă prin partea posterioră, cu tdte acestea se deosebesce dupo capul el mal mare în proporție cu corpul, urechile sunt mal scurte, botul mal lung, coda mult mai mare și stufdsă, pârul galben sau roșcat, ochi înclinați cu pupila lungăreță și dinți ascuțiți. Se mal deoșe- besce asemenea prin mirosul urît ce ’i este’ parti- cular, prin naturelul seu, căci nu se pote domestici lesne și nici o dată desăvîrșit; lângezcsce când n’âre libertate și mdre de urît, când voesce cineva s’o ție mult timp in domesticitate. - : Vulpea are simțiurile așa de bune ca și lupu și vo- cea mal flexibilă și mai perfectă; ea țipă, latră, scote un sunet trist asemenea cu al păunului și are tonuri differite după cum este affectatărare vocea’vânatului, accentul dorinței, când este amenințată scie să să apere cu curag, mușcă primejdios și cu îndărătnicie. Iarna 181 — mai cu semă se aude vocea ei, căci este mat mutăsdscă stupul și române ea singură, stăpână ca să mă- vara; în timpul acesta ’i cade părul și se reîno-, nânce mirea și ceara. Une ori mănâncă pesce, rad, iesce, de aceea pelea el este mal bună iarna de cât melci, locuste etc. Cu tote astea lăcomia lor cea mai vara; carnea ei nu este rea de mâncat, mai cu se- mă tomna când s’a nutrit și îngrășat cu struguri, are somn adânc, pote ase apropie lesne de densafăr’a o descepta și când dorme se încolăceșce ca câni. Dar când voesce numai a se odihni, întinde labele din dărăt și stă întinsă pe burtă: în astă posiție spio- mare este pentru găini, este itinfcul lor ne împăcat ca și diorul; combină o mulțime de planuri hoțesci ca să le prindă în cotețiă. Dacă este departe de sat se conduce dupo cântecul cocoșului pe care cunosce forte bine. Buffon a luat câte-va vulpi prea mici ca să le crescă, ș’a vețlut că instinctul carnivor se desceptă nedă ea passerile în lungul gardurilor. Acestea au'de la 5—6 luni și alergă dupb găini că să le niă- pentru densa o așa mare antipathie în cât în dată nânce, făro să fi vățlut p’alte ce o țfiăresc fac un mic țipăt de înștiințare: ghi- să le pue în lanț. onoile, mierlele mai cu semă o conduc din vîrful arborilor, repetă adesea micul ți- păt de insciin- țare și o ur- mâțlă câte odată la mai mult de duoă sad trei su- te depăși. Este un animal lașă, caută se prinții! passerile ador- mite sau poter- nichia clocind pe ouă, se pune la pîndă în tufele dese ca să se asvîrle și săprin- Vulpea în cursă. vulpi, și a fost silit Când nu pote isbuti în între- prinderile salle atunci șlice că nu ’i-a plăcut sau că n’a voit: nu place vulpi stru- guri dacă nu 7 ajunge. Vulpea este un animal no'pturn, adică, numano- ptea ese după pradă și rcs- păndesce împre- jurul ei-o odore neplăcută. Ealu- cuesce într’o vi- zuină ce scie să- și sape Ia intra- ră la trecerea lor epuri sau vătui. Alte ori rea pădurilor saîî a crângurilor sub arbori, prin petri merge în lungul eleșteelor și intră prin bălți și prin saîî roce, sad chiar în păment, dar atunci o așețlă pe un papuri ca să prindă găinuși și alte passeri aquatice. în lipsa acestora mănâncă și alte animale, precum: soboli, șopîrle, și brdsce de baltă; este prea lacomă pentru miere, atacă albinele sălbateci, vespele, și gărgăuni care caută s’o depărteze prin dese înțepă- turi; în celle din urmă se retrage, dar serostogo- lesce pe păment ca să le sdrdbescă; apoi se întorce așa de des la atac, în cât silesce pe bietele albine să’și pără- |și ese arareori din vițluina unde ’și prepară un cui- plan înclinat ca să evite umiditatea saîî ore careinonda- țiuni une ori se face stăpînă pe vițluina ursului meles saîî a vătuilor, o lărgesce și o distribue dupo comoditatea sa în mal multe compartimente. Femela portă patru luni și produce o dată pe an, primă-vara 4 sau 5. pui, și are pentru dânși o îngrijire și o affecție mare. Mai nainte d’a făta femela se ascunde în locuri retrase — 182 — cuș pentru el. Când simte ea că a descoperit ci- neva vizuina sa și că pui aii sufferit în lipsa el, atunci ’l transportă unu câte unu, și se duce să caute altă locuință Pui de vulpe nasc cu ochi închiși ca și câni, cresc 18 luni saîi în duol ani și trăiesc trei- sprezece pin la cincl-spre-țlece ani. Pelea el este căutată de blăriarl și e mal puțin stimată de cât cea de jder și de samur. < Vânatul vulpi este mal lesne și mai plăcut de cât al lupului. Toți câni aii un desgust pentru lupi, din con- tră sunt veseli și aii mare plăcere să veneție vulpea și cu tdte că are odore grea, preferă adesea vulpea, pe lângă cerb, căprioră și epurl.- — Câni după ce o gă- sesc, o gonesc penă Ia vizuină și intră chiar și ântru. Modul acesta de venat este avantagios, căci pote prinde vulpea împreuna cu pui el, apoi o omdră sad o prinde vie cu cârlige saîi cu cursa. Dar fiind că vizuinile sunt adesea în roce> sub trunchiurile arborilor și câte odată prea sco- bite în păment nu reușesce tot d’auna. Modul cel mâi obicnuit, cel .mai plăcut și cel mal sigur d’a prinde vulpea este d’a astupa mal ânteitt vizu- ina, vânători se așețlă la ore care distanță și pindesc cu puscile întinse; dup’aceea încep a ciocni cu amnarul, .atunci'dacă vulpea este prin prejur alârgă sprevi- țluină și cănd este mâl aprdpe priimesce o desc^r- cătură. Dacă se întîmplă să scape de glonț, fuge din tdtă puterea, face un ocol mare și se întdrce iar la vițiuină, unde găsind intrarea închisă se hotăresce să scape departe luând drumnl înainte ca să nu se mal în torcă, atunci , câni ageri o gonesc pînă când o oste- nesc și oprind, de și ea caută să se ascunțlă prin cotituri, prin mărăcini stufoși și de multe ori scapă. Mijlocul insă cel mal lesne este d’a întinde cursa ascunsă în care pune pentru momelă carne, un porumbel saîi o passere vie, dupo cum se vede în allăturata gravură. Atunci s’o vedeți cum scdte ea țipete plângerdse, sinistre, și caută în tot chipul să scape. - Acest animal de și pare a fi vătămător, pen- tru că ne mănâncă găinile, dar este folositor și trebuincios chiar în ordinul general al Naturel. ; Omul, nic’ o dată să nu se mărginescă la suprafacia lucrurilor, să nu se mulțumescă cu ap- parența strălucitore, care de multe ori ne încetă și ne duce la peire, ci să cauțe fondul și realitatea lu- crurilor. Nemine creții colore, a țlis un philosoph: pe nimeni să creții după colore. A. ALBUMELE. Travaliul este imaginea viețeî. In Nr. 21 s’a vorbit despre Apicultură, des- pre architectura albinelor, despre roitul și formarea fagurilor, despre stupi și despre inemici albinelor; aici ne propunem a continua studiu interesant al acestor animale atât de folositore. Guvernul albinelor sâmănă mal mult c’un re- gat de câfc’o republică, o singură albină dirige tot> ea este nu numai regina popolulul, ci âncă muma lui în sensul cel mal strens, căci din miile de albine din care se compune stupul numai regina reproduce. A- ,ceșta este un prerogativ mal real de cât multe din celle ce deosebesc pe suveranii noștri, d’aceea și popolul are pentru densa o mare affecție. Mal tot-d’auna este înconjurată d’o suită dealbine o- cupate numai cu îngrijirea el; așa unele ’l presintă miere, altele aplică ușor trompele lor pe corpu șeii de mal multe ori ca să curețe tot ce pote s’o mânjiască. Când umblă ea f ote câte sunt’ în drum se pun la rând ca să ’l facă loc; elle pare că sciii că acest mers are un obiect important, acella d’a mări numărul cetățenilor, și într’adevăr ca caută atunci cellule cu- rate ca să depue ouăle. Aste cellule sunt tot ca și ale vespelor, cu forme hexagonale avend fundul puțin mal deosebit, adică: în Ioc să fie plan este pyramidal, și compus de trei lozange egale și asemenea, ceea ce face ca cellula să albă mal mare capacitate și să intre mal puțină materie în construcția lor. Architectura albinelor âncă întrece p’aceea a — 183 — vespelor in așezarea fagurilor; acestea n’ati de cât un singur rând de cellule, din contra acellea economiști mai bine locul și iac duoă rânduri de cellulle; elle sunt rezemate unele de altele pe fund, ast-fel în cât des- chiderea cellor dup’un rând privesce deschiderea cel- lor dupo rândul opus, având axul lor paralel cu o- rizontul. Astă posiție cu totul deosebită d’aceea a fagurilor vespelor, este determinată priu circum- stanțe particulare de care depinde conservația puilor- In societatea lor se deosebesc patru feluri de individe, adică: masculi, femele, neutre sati lucră- tdre și trântori. Neutri sau albinele mcrncitore construesc fa- guri în care se observă o admirabilă geometrie, se duc să culegă dupo flori materia din care fabrică mierea; câra o extrage din praful staminelor flo- rilor și o prepară în corpul lor. Dintr’acestă ma- terie fac elle grămezi în stupi care le servă sati la construcția fagurilor nuol, sau pentru nutrimentul lor. Intr’un stup observă cine-va adevărata ima- gine a activități travaliului. Așa spre ex. pe când unele se ocupă a culege materia cerel, a o prepara și a umple magaziile, altele se ocupe cu deosebite lucrări, unele lucrețlă ceră și fac din ea cellule, altele netezesc, curăță și perfecționețlă lucrarea, altele se duc să recolte după flori materia din care fabrică mierea si pe care o depuo în cellule pentru tre- buințele de tăte filele și pentru timpul urăt. Alte- le închid c’un capac de ceră cellulele pline cu mie- rea ce trebue să fie păstrată pentru iarnă; altele dati demâncare puilor, altele pun câte un cagac de ceră peste cellulele acellora care sunt gata a se meta- morfosa, ca să se facă acesta în siguranță; altele astupă c’un fel de smolă celle mal mici crăpături ale stupului, pe unde pdte să intre aera sati alte mici insecte. Altele în fine scot afară cadavrele caro ar infecta stupul, iar pe celle grele le acopere d’un înveliș de ceră, s’ati d’un fel de gomă, sub care se pot strica fără să causeze vr’o supărare societăți Spre a înlesni tote aceste deosebite lucrări mun- citdrele ati grijă să lasse printre faguri spaciurl care sunt ca nisce strade, a căror lărgime este propor- nată su talia albinelor, sciu âncti să facă uși la fie care fagur.ca să nu ocolescă Regina prin presența sa amînă pe tote lucră- torele și dacă se întâmplă să tăiem stupul înduoe^ partea care va rămâne făro regină, și prin urmare făro mumă, va peri, făro să fie în stare a construi cea mai mică cellulă, pe când în partea unde va domni muma, stupul se va umple de faguri de miere și de tot felul de provisil. Munca lucrătdrelor este în general proporțională cu numărul ouălor ce trebue să ouă muma; așa cu cât feconditatea este mare, cu atât mai mult albinele construesc faguri.— Cu tote acestea în zadar s’ar cerca cineva să construiască pentru neutre mai mulți faguri, introducând în stup mal multe mume, căci mumele de prisos sunt omorîte. Constituția societăți nu permite de cât una singu- ră. Masculi mai pucin numeroși, dar cu tote astea sunt prea numeroși pentru o singură femelă; ei nu iau parte la ceea ce șe petrece în stup, totă ocupația lor se mărginesce la fecondație, făro să îngrijescă de ceva, din contra sunt nutriți și îngrijiți până in luna lui August, timp când devin nefolositori și chiar vătămători pentru societate; atunci neutri ’i pră- pădesc cu totul. Dar primăvara tot reapare în stup câți-va masculi și chiar mal multe femele și numă- rul neutrelor se măresce astfel din ții în ții, muma este destul de fecundă pentru acesta... în fine es din stup, unu sati mal mulți roi, având fie-care câte o regină in cap. Astea sunt un fel de colonii care se duc să caute in altă parte un stabiliment, fiind că în casa lor sunt prea mulți locuitori. Spectacolul unui stup cu albine este făr’ în- doială unul din celle mai frumose care se p6te în- fățișa ochilor observatorului; acolo domnesce un aer de mărime ce ne umple de admirațiă. Observato- rul nu se ostenesce a contempla aceste ateliere, un- de mii de lucrători sunt ne’ncetat ocupați cu lu- crări deosebite; dar ceea ce ne isbesce mal mult, este regularitatea și precisia geometrică a lucrări- lor lor. Asemenea la vederea magaziilor pline de tot ce este trebuincos pentru întreținerea societăți — 184’ — în tiriipul urît,observatorul se. opresce assemenea cu plăcere a privi pui în legănul lor Și a observa îngrijirile mumelor dolce în privința lor.: Dar ceea' ce fixe- ză privirile tuturor este regina; ea se cunosce les- ne .dupăîncetinimea și gravitatea mersului, talia sa mai avantagiosă de cât a cellor-l-alte albine și mai cu semă dupo închinăciunile ce tote ’l aduc; mirarea însă cresce și mai mult când vedem aces- te musce atât de laboriose și atât de active că înce- teză cu totul d’a lucra și se lasă să peră îndată ce dispare regina din mijlocul lor. Prin ce legătură secretă, prin ce lege înaltă albinele sunt legate de regina lor,, astfel în cât nu îngrijesc de loc; de viața lor când surit despărțite de densa ?j Astă .legătură, astă lege pare că nu e alt- ceva de cât marele princip al conservați! speciei: Așa neutrele nu reproduc, dar sciu că regina are acestă facultate și ca să priimescă ouăle. ce ea. e gata a depune, construesc elle aceste cellulecu proporții admirabile. Și Natura a făcut astfel ca muma să gă- sească în îngrijirea puilor cea mai ^plăcută ocupație. Dar va î itreba ciueva, cum singură presența reginei îndemnă pe albine la lucru, silesce pe une- le să facă cellule hexagonale, pe altele a aduna ceră, pe altele a culege mierea etc.! --- N’ar fi aici effectul vre unei impressiuni cu- rat physice? Ouăle de care este plin corpul mu- Î.RBTOĂTĂȚIREA VIGURILOR. Un savant, (Vergnette Lamotte) a presintatj sunt: acum câte-va . săptămâni, Academiei de ști- ințe din Paris un . mic memoriu, asupra effectelor căldurei pentru conservația și ameliorația (îmbună- tățirea vinurilor. Resultă din experiențele numitului învățat, că este destul a încălji vre o câte-va ore vinul ce se află în butillie pentru a’I ameliora qua- litatea. Iată cum se va putea procede: După ce s’a pus vinul în butillie și s’a astu- pat bine legându-se dopul cu o sforă, se ia butil- liași se pune într’un cuptor cu aer cald. Iată ce se întîmplă acolo: Vinul se dilată (își măresce volumul) și tinde a ridica dopul; dar sfora cu care dopul este legat îl opresce astfel încât butillia rămânne bine astupată. BUCUBESCI, IMPRIMERIA ST. BASSIDESCU, STRADA GERMANĂ, I1ANULU GHEB3IAN, No. 2. mei n’ar: îndemna pe albine la lucru prin mijlo- cul odoreijsau a vr’unul alt simț necunoscut noă? Ori cum va fi acestă hypotesă se pare că nu trebue a suposa, că presența. reginei: să facă(diffe- rite impressiuni asupra albinelor/și determină pe nnele a construi cellule, pe altele a grămădi ceră, pe altele miere etc. Impresia ensă este numai una, ea determină pe albine la travaliii (muncă), "’ensă a-' cest travaliu differă dupo circumstanțele particulare in care se află fie-care; spre ex. o albină ese din stup și dacă întîlnesce o flore, ale cărei stami- ne sunt acoperite cu praf de pollen și au pucină miere, ea se încarcă cu ceră; se;observă că maieu semă dimineța se face recolta cerei, atunci praful staminelor nefiind ânco uscat de căldura sore Iul, conservă ore care umiditate care legă grăunțele și care înlesnesce culegerea și transportul. Mierea din contra fiind un suc ce ese din flori prin acțiunea sdrelui se găsesce prea pucin dimineța, d’aceea la amejul jilei este timpul cel mai favorabil pentru astfel de recoltă; atunci se ved cel mai .mare nu- măr de albine întorcendu-se încărcate cu miere și prea pucine cu ceră. Așa dimineța se face mai cu semă recolta cerei, și la miejul jilel recolta mieri Dar trîntori ce fac ? El nu lucreză nimic și mănâncă pe d’a gata. Asemenea ființe neproductive se găsesc și în societatea nostră. (Va urma). . A. Se scote pe urmă butillia, se tae. sfora și, fi- ind că' vinul rerindu-se se contractă (își micșoreză. volumul), se îpinge dopul în gîtlejul butilliei.j ast- fel încât să nu mai rămâe mult, loc intre vin și¹ dop. în urmă dopul este masticat (lipit) și ope- rația este terminată. Experiențele sus-numitului învățat sunt, cum se vedej de o mare importanță pentru tote ținu- turile care produc vin. Daca experiențele; ulteridre și repetate în mai multe localități vor da aceleșl resultate, deși vor mal fi ani rel pentru qualitatea vinului, dar va fi îndestul de a avea cuptore bine condiționate' pen- tru a se ameliora acestă qualitate. : E.