ANUL VI. Mol 22. 15 lUNlO 1865 JURNAL," PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA. Redactori: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. CopKrsDunE: Politica și Educația. — Un drum de fer subteran. — Un golf de mărgen. — Esposiția Națională. — Abonamentele pentruj;apitală pe un an 2 galbeni. Pentru districte se adaogă portul. POLITICA SI EDUCAȚIA \ N3 <5 poco io vidia, da imputar sono Chfc quanto io posac dar, tutto vi dono, Arîosto, , - Daca pucin v5 daî nu sunt de imputat; ! Căci cit pot da tot dau. Vom înceta pentru cât-va timp a pu- blica articolele ndstre asupra Instrucției și Educației. Cititori noștri au vecjut că puntul de vedere în care ne punem, ne obligă în fiecare minut a vorbi despre qaestil ce au putut pâre unora de naturala fi mal bine[ tractate într’un jurnal politic de cât într’un jurnal ca al nostru. Nu împărtășim acesta opiuie și credem că aceia care într’un Stat se ocupă de In- strucție și Educație nu pot face alt-fel de cât a se ocupa de politică, nu însă de a- cea politică ce neam încercat a caracterisa într’unul din numerile ndstre¹), ci de acea politică care are de scop de a constitui cetatea sau mal bine Statul²) care, studiind natura omului ca individ sau ca om collectiv, ca societate, cată s’o desvolte, și s’o împingă spre perfecțiune, care ur- măresce în alte cuvinte: Ameliorata socială. Cel vechi nu despărțiati Politica de Educație. Nu e destul a avea legi bune. Trebue cine-va să le iubescă; Legile bune sunt justul și Onestul reduși în comanda- *) Vecți Nr. 7 al Naturei. ’) VeiJI scrierea D-luI I. Eeliade R. întitulatii Politica ți Di- plomația. mente publice și prin Educație, iar nu alt-fel, să inspire Cetățenilor amorul jus- tului și Onestului. Ast-fel tractatele de politică alle cellor vechi erau în acellașl timp tractate de Educație. „Mijlocul cel mal efficace de a conser- va Statul, 4>ce Arisțotel’); este de a dă ce- tățenilor o educație conformă cu spiri- tul legilor. Când instituțiile și legile vd- stre ar avea caracterul cellei mal mari înțellepciunl, n’ar însemna cu tote astea nimic, daca cetățeni nu sunt formați dfrpo spiritul constituției'și daca moravurile nu reflectă legile.,, Dupo noi problemul organisăril și for- mării unul Stat se reduce la problemul or-- ganisăril Educației în acel Stat. Acesta ve- ritate a fost tot-d’auna înțelldsă atât de omeni bine-voitori al omenire! care aii voit să înnalțe pe concetățenii lor Ia dem- nitatea și fericirea unor ființe libere cât și de aceia care au voit să’l oprime, sâ’l sub- juge, să’l împingă spre baseța și degrada- rea sclavilor. „într’un stat despotic, 4*ce Montes- quieu²) Educația este servilă; ea are de țință a înjosi inima și a forma un reu cetățian pentru a dobîndi un bun sclav. ') Politica.. Cartea V capit. IX. . a) Esprit des Lois Cartea IV. — 170 — - .-.ZI Este evident într’adevăr că dmenil ce vor avea mărime de caracter, sentimente înalte, amorul libertății și al patriei nu voi consimți a lăsa în inima și patria lor să se introducă servilismul ideilor și institu- țiunilor sclavilor. Este evident.... dar ne oprim, și termi- năm prin rândurile următăre pe care le împrumutăm unuia din bărbații care au Inf- erat mal mult de cât toți pentru disgra- țiata ndstră patrie, dar pe care, în ingratitu- dinea ndstră, l’am respins, l’am aruncat cu disprețiu din sîuul nostru, am cătat a culege petrele și noroiul dupo ulițele Bucureș- tilor pentru dl îngropa de viu*). Tactica tris- tă- (ca s’o c|icem *ⁿ trdcăt) care ne a o- morît tdte individualitățile, ndstre și ne a redus în starea acellor miserabile burgade formate de mici și păcătdse case fără nici un monument illustru care să le împodo- bescă, care să le anunțe de । departe și a- supra cărora în momentele de întristare și de durere ochii și spiritul , să se repause cu plăcere și speranță. „Cine vă spune că ar fi putut forma o a forma inima : D. Kirculescu prefectul umanitate în înțellesul progresiv al vorbei, Botoșanilor s’a destituit ca să se îidocuia- „Cine vă spune că ar fi putut forma o pînd a nu prepara națiunele în parte, e- șind din întunerecul .îp care le a confun- dat impostorii (amăgitori) și tyrannil, acella or e amăgit, or va să vă. amăgâscă. . Cine vă... spune că. ar: putea forma o nație pînă nu va prepara, curăți, lumina, organisa mal, ântâiu o provinție, doc mo- dele, acella or e amăgit, or . va să vă a- znăgâscă. : Cine ve spune că are putința de a for- ma o provinție, o cetate, o famillie încal armonică, pîno nu va prepara, și lumina individe (cultura intellectuală și morală, Instrucția și Educația) acella or e amăgit or va să vă amăgăscă. 1) Expresiile D-lui C. Kossetti. . ’ Cercetați historia și veți vedea că la t<5te popdrele s’a început mal ântâiu dela instrucția privată prin apostolat, prin scdle prin biserice, prin typar, prin teatru etc. etc.... Resuindu-ne cu secuii!, vedem că Hebrei avură mal ânteiu patriarchl ca Noe, Abraam... capi' de semențil, și apoi un Moyse.... vedem că Helleni avură mai ân- teiu Orfei, aezi, rapsodi, Herculi, T’hesei și apoi Lycurgi și Șoloni ce formară nisce cetăți; ca Italia avu asemenea mal ântâiu capi de bande ca Romulu și apoi un Numa ce formă o Romă, și apoi un Brutus ce formă o republica care'formă apoi onație ’).„ Subt o altă formă și plecând de la al- te considerații, autorul rîndurilor ce ci- tarăm ajunge la acelldșl condușii ca și nOÎ. • . Am dori să desvoltăm mal. mult aces- te idei, amabile cititor, dar toți ne (jic că ijOii de asemenea questil trebue să vorbim cititorilor Români. Surîșul sceptic șau im- becil. . . . Aflatal o noutate fdrte mare și interesantă de natură a lumina spiritul și Iscă de D. Mirciulenu și judecătorul tribu- nalului Secția III din BucurescI s’a trimes la Craiova ca president.la tribunalul sec ția 1. . .... : Ministerul Bosianu a căcțut dupo ce a stat 3 luni la purere!ᵢ A avut timp îndes- tul să închege ²) nația. .. Din parte-ne ne simțim într’p dispoși- ție de spirit care ne'face să ne gîridim la cu- vintele acellul poet german care 4icea: Am dori ca tdte astea să se termine și> să fie timp să mergem să ne -culcăm! . Et vos vulnerati estis. ') I. Heliade -B. k ' \ ’) Expresia D lui Bosianu. — 171 — IX DRW DE FER SUBTERAN. . . , Admirabil popol prin activitatea lui, acel po- pol american! Dupo ce dete lurnel înspăimân- tate spectacolul cellui mai îngrozitor resbel ce s’a pomenit vre o dată în historia umanității, âncdîn mijlocul ruinelor fumegânde de sângele a sute de mii de luptători, ideile celle mal îndrăsnețe se con- cep și se realisă... Acel popol nu este abastardat, printr’un regim morbifer, Libertatea de acțiune de care fie-care individ se bucură, a depus într’in- sul puternici germinl de vitalitate. Cetățenii ma- rel Republice americane aă conștiință de valdrea, forța, drepturile și demnitatea lor. Convinși prin- tr’o educație solidă, că munca înalță și înnobilesce, convinși că inițiativa individuală e un puternic le- vier de prosperitate și mărime pentru un Stat, A- mericani n’astept cu gura: căscată ca tote să le vie de la Guvern. EI nu cunosc proverbul român: Pi- că pară să te mănânc, și un american singur con- cepe cu cea mal mare facilitate și se pune a o rea- lisa o idee ca acesta: . A face un drum de fer pe subt păment. Toți Români din ambele Principate ar sări îngrosițl în- naintea unei asemenea concepții. Americanul însă se adresă... nu către Gu- vern... ci către concetățeni sel; se grupă cu mai mulți dintr’înși împrejurul idei ce a conceput și o urmăresce cu o nefatigabilă și obstinată perseverință. Surîsul sceptic imbecil și omorîtor chiar înnaintea ideilor cellor mal îndrăsnețe și extravagante nu e- ste cunoscut în America. s Americani din Nev-York se ocupă în ast minut cu studiul unul drum de fer care să străbată pe subt păment orașul New-York.; La început acest proiect în- tîlnise ore-cere resistență: se temdă de a aduce pa- gube prin întrerupția inevitabilă a circulației în mal multe din stradele celle mai comerciante din New- York : „ Goli ead I aii strigat toți cornercianți, mer- geți înainte , vom închide toți magaziile în timpul necesariît pentru săvirșirea lecrărilor, căci voim a -avea drumul nostru de fer subteran “ Voesc a avea un drum de fer subteran, și ’l vor avea. Lucrările aă început deja; Cât de mult trebuie să ne simțim umiliți de a nu fi putut isbuti a avea nici ^car o șosea cum se cade de la București până la Giurgiu! Go head! JS. Poesiile D4wj — Asirora Română. — Icona Lumei.— Când în țerrile civilisate alle Europei apare vre-o scriere subsemnată de un nume cunoscută, nu e jurnal care se respectă și jurnalit... care îșl înțellnge datoria, să nu vorbiască cititorilor săi des- pre aceia scriere,. despre qualitățile saă defectele ei, despre ideile saă sentimentile ce ea reflectă, despre influențele meciului social ce ’l-aă dat nascere, despre influența ce e chemată a exercita asuprii a- cestul mețliu . . . etc. etc. Ne pare reă să con- statăm că un poet pe care Romanii îl cunosc âncd mal nainte de 1848 venind să aducă publicului ro- mân duoă volume de poesie, nu întîlnesce nici un echer în presa română. Nimeni nu țlice nici duoă cuvinte despre poesiile salle. Daca D. Bolintinenu în volumele ce publică ar fi venit să ne spue nou- tăți de natura -acellora prin care se termină pri- mul nostru articol: D. Mirciulenu s’a scos din fun- " cție ,și s’a înlocuit de D. Pencovicănu . ". . . . saă că ne arate cum figura D-luI Nancovici seamănă cu a unul boă . . .o! atunci ne am ocupa pote cu multă ardore de operile salle. ... . Natura jurnalului nostru și puțina ndstră corn- petință în questil. de poesie nu ne iartă a da o analysă și a face o critică ast-fel precum înțelle- gem că ar trebui să se tacă despre poesiile D-luI Bolintinenu. ; Nu perdem cu tote astea speranța și tot așteptăm de a vedea presa română dând acdstă analysă și făcend acestă critică. Presa, înțcllegându-șl misia, și guvernul înțel- legându-și datoria de a o încurage, ar putea con- tribui mult a da. o bună direcție societății ndstre depărtând spiritele atât dela zădărnicia zadarnicilor declamații cât și dela apăsătorea-și mortală indo- lență a cugetării. Romani cugetători vor vedea cu . o speranță înveselitdre reîncepând „ Acea săntă înviere a intelligințel') acea no- „bilă renascere a limbel și litterilor strămosescl. „Atunci, (înainte de 48)- adaogă junele nostru lit- „teratorfl, se forma aceea învingătdre phalangă „compusă de scriitori plini de juvenile talente, „patriotice simțiri. „Toți se grupară* împrejurul bărbatului care luă și ridică cu o puternică, mână drapelul națio-' 1) D. Theodor Văcărescu. țlenric Heine. Opininnea națională. — 172 — nalitățil nostime. Vulturi și paserile de pradă, ga- ta a sfâșia și a împărți țerra, se retraseră când recunoscură că asupra acestui drapel aquila, pase- rea imperială, îșl desfășură aripile. Heliade, nume- le porf-Stindârdului glorios, numele cellui ce dete Românii >r limba părinților lor nu se va uita nici odată pe pământul românesc. Și numele cellor ce dimpreună cu densul laborară și ințelleseră că nu- mai prin de voltarea intelliginței se pote reînvia un popol, se pâte înrădăcini în inima lui scum-, pirea libertății și curagiul faptelor heroicc' acei în fine care crescură națiunea română până la 1848, numele acellora nu va fi uitat. Câtu de lu- minați și înaintați am fi acum, daca, în loc de a ne perde în luptele egoistelor interese și sterpelor pasiuni, am fi urmat strîns uniți cu o puternică direcțiune ca acea de atunci, acel avânt intellectual, acea sântă allianță a mărirei ndstre naționale. Să âllergăm toți cei ce avem brațe și inime ca să luptăm, să lutpăm ca să ne înălțăm patria,, să în- avuțim intelligința, să o înnobilim prin cultuda ști- ințelor, artelor și litteraturel!.„ Dominați de aceste idei facem cunoscut publicului român și’I recomandăm cu tot dinadinsul doâ jurnale: Icona. Lum. ?l foiea litterară ce ese în lessy sub direcția cunoscutului nostru litterator Asacky. . Aurora romană foiă belletristică ce ese în Pesta sub direcțiunea. D. Niculescu. Aurora romană va pu- blica portretele omenilor mari ai țerrilor române. Cel d’ântâiu principe al. Moldovei Ion Dragosiu au apărut într’un forte frumos formal. Prețul abonamentului este de 7 fiorini pe an și 3, 50 pe o jumătate an. Sunt depuse liste de I abonament la Redacția Naturel. E. UN GOLF DE 1IĂRGEN. Am vorbit în N. 17 despre profunditatea mă- ri și am arătat pe scurt că lumea marină este tot așa de frumosă, tot așa de variată ca si lumea terrestră. —- Dar în astă mulțime variată a pro- ducțiunelor naturel marine este una mal cu semă, care din timpii cel mal depărtați a atras privirea omenilor. Acesta este mărgeanul, cunoscut de toți, despre care ne propunem a da o idee generală lec- torilor noștri infatigabili. Dacă deschidem cărțile învățaților antiquități, găsim descrieri cil totul neexate. Theophrast ’l com- pară cu hematita (un fel de minereu de fer sau o petră) și adaogă că șemănă c’o rădăcină ce cresce in mare; Dioscorid era de opinie că mărgeanul este o producție vegetală și toți dupo timpurile acellea credeau că este un arbor marin, care scos din apă se întăresce la aer. Dvid în scrierile salle, vorbind despre acestă producțiune, a dis: Sic est corallium, qui primum contiget auras Tempore, durescit; mollis fuit herba sub undis. Astfel este mărgeanul, care îndată ce dă de aer Se întăresce cu timpulu; m61e a fost drba sub undă. Mult timp aste opiniuni greșite aii domnit în știință ca expresia adeverului. ' Iată cum un geograph naturalist, contele de Marsigli, la anul 1706 descrie mărgeanul înaintea Academiei francese ca o plantă marină. „Aflându-me pe marginea mării, țlice el, am luat mal multe ramuri de mărgean, casă le studii! și le am pus într’un vas de sticlă cu apă de mare. A doa ții de dimineță găsiiu tote ramurile acope- rite cu flori albe de forme lungărețe, având fie-care căte un caliciți alb din care plecă opt prelungiri, a- șațlate ca nisce rație de aceeași culore, d’o potrivă de lungi și d’o potrivă depărtate unele de altele; elle formau o frumosă stea, semănând dup5 culore și mărime cu o cuisdră. Dupo ce ’l am scosu din apă, țlice naturalistul de mal sus, florile albe dis- părură, apoi băgându-’l iar în apă, florile reapăru- ră din naou cu aceeași culore. etc.“ Basat pe a- cestă observație superficială a conchis că mărgea- nul nu pote fi alt ceva de căt o plantă petrosăce cresce în mare și face flori. Mai pe urmă însă un medic botanist al regelui Francei, Peyssonnel printr’un studiu perseverent asupra florilor astor pretinse plante, descoperi că mărgeanul nu este o producție vege- tală ci animalăj. ? Frumosă a fost acestă descoperirea lui Peys- sonnel! El insă nu cunoscea bine ce fel de ani- mal este acesta care produce mărgeanul, d’aceea ’l numesce insect. — „Acest insect ’j/țlice el se des- chide în apă și se închide in aer sau când tdrnă ') Sub acostă numire se coprindeau atunci celle măi multe ani- male inferidre-................................... ‘ —173 —_ cine-va în vasul cu apă în care se află dre-care întocmai ca mugurii pe arbori, formând astfel ca o co- acide, ori când ’l atinge cu mâna: ceea ce este co- mun cellor mal multe animaleule marine. Și mai departe adaogă: „Avăm plăcerea să văd mișcându-se picidrele safl tentaculele acestor animale, și attin- gându-le animalul trage tentaculele în’ântru întoc- lonie arborescentă, d’aceea și propagația lor senu- mesce gemmipara. — Culdrea este roșie saiî albl- ciosă care se face și mal frnmosă dup6 ce se scdte din apă; se extrage din fundul mări și se lucreză cu multă difficultate, d’aceea obiectele de lux pre- mal cum trage cornele melcul; dar dupo ce am pus Ian-! cum: collete, bracelete, cruciulițe etc, făcute de măr- go foc vasul cu apă în care era mărgeanu tote a-1 gean adevărat costă scump. — cele mici insecte se desvoltară. Dedeiu mal mult Sunt omeni învățațl de mici a se cufunda în foc în cât începu apa a ferbe și el se deslipiră du- apă și a ține cât-va timp resuflarea. Acești cu- pb mărgean întocmai ca stridiile dupo conch Iii; fundatori 'I taie sau ’I rup dupo fundul mări cu când apă- ssam coja cu unghia facem să esă afaro intestinele și tot cor- pul etc.,— ceea dove dese că măr geanul es- te un ani- mal.— Cu- tote aces- tea a trebu- it să trecă mult timp penă când academia Un golf de Mărgdu. mare repe- ziciune, tot cum fac și cn conchil- le ce pro- duc mărgă- ritar. Dar mai obici- nuit ’I cu- lege arun- când în ma- re un fel de plasă deschisă cu duoe lemne în formă de cruce și având a- tîrnatfl la francesă să primescă de adevărate vederile lui Peyssonnel asupra acestor animale, căci Beau- mur tare și mare p’atuncl în sciințe nu aproba cercetările lui Peyssonnel. Astă sortă aă avut la început mal tote descoperirile in sciințe și arte. Mărgenul dar întrebuințat în arte nu este alt ceva de cât producția petrolă a mai multor animale mari- ne din classa polypilor ce se numesce în general zoophyte; el fabrică materia calcarosă (de var) pe care o asețlă în formă de crăci și ramuri de ar- bori făro frunte, și avend mărimi deosebite. — .Animalele stau lipite pe ramuri la differite înălțimi fund o petră ca să se cufunde mal repede. Se fabrică un fel de mărgean artificial făcut dintr’o basa ordinară de praf de marmoră ameste- cat cu clei de pesce șeii cu uleiu și colorat apoi în roșu cu vermillion, (sulfur de mercur) amestecat și cu pucin miniu (oxyd de plumb). Mărgeanul se ține fixat pe roce prin basa lor si se găsesce la differite adâncimi în mare și mal cu semă în golfurile Mediteranel se grămădesce mal mult, dupo cum se vede în alăturata gravură. în unele locuri se înalță atât de mult în cât es pe suprafacia apei și formeză ca nisce coloue —■174 — saiî turnuri arborescente și chiar insule mal mult șah mal pucin întinse când crăcile sunt grămădite Ia un loc. Navigatori'cunosc aceste locuri și se depăr- teză de densele ca să nu lovescă vasele. într’aceste insule de mărgean păssările migra- tdre se opresc ca să se repaose și depun acolo ex- crementele lor (găinați). Cu timpul acestă materie formeză ca un strat de aspect pământoș pe d’asu- pra mărgeanului, numit guano de locuitori țârmu-¹ rilor și este întrebuințată în agricultură pentru în- grășarea pământului; ; ESPOSIȚIA NAȚIONALA DE AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA DIN BUCURESCl. (Urmare și finit.) Ăm căutat cu cea mal mare băgare de semă in partea reservată Mineralogiei și Metalurgiei, o- biecte și producte care să atragă atențiunea; din nenorocire am găsit prea pucine. Nisce mostre de Jignite, de sare, de gips, de kihlibar; iată ce am putut vedea mai însemnat. Insă să aducemu a- minte că afară de sare cele-alte substanțe minerale, nu se exploteză, și prin urmare aă fost numai o- biecțe de curiositate. Și cu tdte astea este folose însemnate n’are să tragă țerra din explotațiunea lig- nitelor și a cărbunilor fosili, din esplotarea kih-' libarulul și a gipsului mal cu semă. Aducem gips din străinătate, cândălanol îlaflămă în așa mare abun- dență. Și dacă esplotarea unei cariere de gips ar fi de o dificultate mare; dacă ar reclama niscarl capitaluri însemnate, totuși amă mal putea fi seu- sați, dar ce să (licemu cânduacestă esplotare este lucrul celfi mal simplu și mal pucin costisitor? Dar pentru cărbuni fosili ce să (licein? Am vețlută probe; amu văzută vine in multe localități; însă ce folosă că stau în sinulă pământului, și va- poreledupă Dunăre sunt nevoite să’șl aducă sin- gure cărbuni, și mașinile se alimenteză cu lemne, când ar fi mal bine cu cărbuni. Despre kihlibar să aducemă aminte ca ’âcum câtă-va timpu se esplota la Buzeu, și se făceă port- țigareturî. cercel, agrafurl, metanii, și alte obiecte de lux. Acum a încetat și acea esplotare și kih- libarul a devenit raritate care se plătește cu pre- țiurî mari. Dar la fer, la plumb, la aur, la argint Când ne vomă gîndi? Ferul care este sufletul industriei, mult timp avemă să’l tot cumpărăm dela alți ? Să mărturisim că Metalurgiia nu esistă la noi, afară de sare. Să medităm serios, pentru că în timpi moderni industriia estracțiunel metale- lor, și mal cu semă a ferului, este o questiune de progresă Cine are fer mult, bun și eftin, acela merge înainte: putem dovedi acesta cu istoriia in dustriel în mănă. Am observat și dre-care mostre de petri de construcțiunl, de pavage; însă ce folos că nu sunt cariere și noi aducem petra pentru pavarea Capi- talei de la Peșta? Eraă și probe de ape minerale, seim toți că avemu băl la CălimăneștI, OlăneștI, Pucedsa; însă sunt mal abandonate pentru că noi nu voim să întrebuințăm apele ndstre, ci trebue să ne ducem in Austria, Germaniia, Franciia și mâine pote și peste Gcen. Dacă vom urma tot 'pe calea asta; apoi putem aștepta mult timp ca să vedemă Me- talurgia desvoltându-se în țeră, și isvorele de ape minerale îmmulțindu-se. i . Clasa lucrării Metaleloru a fostă demnă re- presintată de către stabilimentulă artileriei, Acest stabiliment a espusă arme lucrate din nou, un model de tun, un modelă de mașină de aburi, candelabre și alte obiecte, tote bine esecutate. în- ceputul este minunat și fie- care este fondat â spera că peste curind Stabilimentul va lua o des- voltare mare. Modelurile de fontă espuse de acest Stabiliment, fondate in Stabilimentulă de fonderie, ne-a bucurat forte mult. Simțim mare nevoie de fonderii și trebue să facemă totă ce ne st| înpu- - ¹⁷⁵ — tință pentru a încuragia Stabilimentele de feliulu a- cesta. D. Grant, fondatorul Stabilimentului de la Belvedere, ' a espus bucăți de fer forgate și mo- delurl de fontă. D-sa a fondată cea d’ântâiu fon- deriie în țeră, și pentru acesta merită recunoștința .postră. In Orfevrerie (argintărie) s’a deosebită D. Nicu Carapati. D-sa a espusă între alte obiecte o cruce de sârmă de argint și aur, admirabil lucrată. D. Teodor Filipov, a espus asemenea can- dele și icone de argint lucrate cu multă artă. Argintăria română s’a bucurat de mult renume, și ar fi de dorită ca acestă artă care o ajuns la atâta perfecțiune în alte părți, să fiie cât se va putea mai mult incuragiată la noi. •' Typografia lucrătorilor asociați a represintată forte bine imprimeria română. Edițiunea de lucsă a poesiilor. D. Bolintinenu, nu lăsa nimică de do- rită la esecuțiune typografică. 1 mă fost, încântați vexând că o asociațiune din omeni cu pucine mij- loce materiale, aă putută fonda ună stabilimentă ¹ typografică care face ondre acestei arte. ¹ Intre mobile fie-care a putut observa pe acele de mahon espuse de D. I. Eckerd din București. Părțile sculptate ale acestor mobile era forte bine esecutate, și fac onore D. Ecskard care a început a fabrica în țerră mobile pe care până acumă le aducem din Paris și alte orașe. ' Clasa Mătăsăriilor de și forte bine represin- tată totu’șl ai' fi putut fi mai bogată, pentru că industriia mătăseî este destul de lățită în țerră. Dupo cum am mai țlis’o însă, tote începuturile își aă dificultățile lor. . D. Dimitrie Simon, bărbat care a contribuit mult la împrăștierea semânței milaneze în țerră și " care a cliicltuit sume însemnate pentru fondarea .unui Stabiliment sericicol, a espus gogoși iaponeze din anul acesta, mătase trasă în fabrica D-sale. DD. Coemgiopulu șiBerod, aă espus, cel-d’ân- țâiă mătase trasă în Stabilimentul seă de la Bă- neasa, și cel-d’al doilea gogoși Iaponeze. Ne pare reu că Stabilimentul D. Coemgiopulu stă în neac- tivitate; am dori să’l vedem înflorind, căci numai prin asemenea Stabilimente se pote fonda în țerră cu temeifi industriia sericicolă (demătasă/ Scdla Agricolă de la Panteliinon, care înpră- știe de ațâți ani sămânță milaneză în țerră, a espus mătase trasă la Stabiliment, gogoși milaneze și Ia- poneze. ' ‘ Ca țesături de borangic, aă fost espuse mul- țime de marame unele mai frumose de cât altele, între dânsele maramele espuse de D-el Șuța Vă- duva Trîmpoiasâ din Câmpu-lung, aă atras atenți- unea tutulor. Una din acele marame cusute cu fir la căpătâie, era de o fineță rară. Țesăturile de mătase aduse la Esposițiune ne dovedesc până la evident că România pdte să ’și aibă mâine poimâine un oraș ca Lyon. Cine pote calcula avantagele imense ce ar resulta pentru țerră când âm putea fonda acestă frumosă industriă! ca să putem ajunge acolo n’avem de cât două dru- muri : 1-iă să încuragem cultura gîndacilor de mă- tase; 2, să aducem de la Lyon nisce a nume lu- crători de mătase, și să fondăm un Stabiliment de țesătura fină. Am vedea in pucinl ani româncuțele năstre devenind artiste în Mătăsăriă; am vedea cres- cerea gîndacilor luând o desvoltare mare, am ve- dea în fine fondându-se una din ale mal frumose și mal bănâse industrii. Pentru ce ore România n’ar deveni furnisora orientelui în țesături de mă- tase? Pentru ce elegantele din Austria și Rusia nu s’ar împodobi cu stofe eșite; din frabricele române? supunem acestă idee, dupo cum am supus și altele la aprecierea guvernului român, și a capitaliștilor că de o va găsi logică să o puiă în esecutare. . , între Linuri, am deosebii lâna merinos espusă de D.Vasile Paruș din Bolgrad. Am. vețlut fru- mosa turmă de ol merinos a D. A. Moruzi de la Zooruștea și ne-am încredințat pe deplin că meri- nosul pâte fi crescut cu mare folos • pentru țerră. Lâna merindsă a D. Moruzi are un preț propria in piețele Europei. f D. Ghiță lonescu din Bucpreșțl a espus o mo- — 176 — stră de păr de Capre de Ângora. Cu puful' aces- tui per se fabriceză vestitele Șaluri de Cașemir, atât de scumpe și atât de căutate. Francesi din nofl se silesc de mult să aclimațeze Capra de An- gora, și nu pot reuși cu înlesnire. D. Ghiță lonescu are o. turmuliță de .capre de Angora, și dupo cum am înțelles le merge bine în țerră. Iată încă o a- quisițiune prețiosă pentru Agricultura română. Să dea Dumnezeu să seim se profităm de atâta isvdre de avuțiă. ‘ ‘ Ca postavuri am ve^ut numai pe cele espuse de D. Dimitrie Simon, care are un Stabiliment pen- tru fabricațiunea postavului, cergilor, plapomelor și alte țesături de lână. Seim că acest Stabiliment stă în neactivitate astă zi, se lucreză prea puțin; acesta ne întristeză și ne întristeză amar, pentru că ne face a cugeta că românii n’au înțelles încă bine importanța unei asemenea industrii; n’au în- țeles că este mai avantagios să lucrăm lână în țerră de cât să o trimetem , prin țCrrl străine. .. • Am fi- dorit să vedem espuse și postavurile D. Nicolae Bălenu; primul care a fondat în țerră a- cestă industrie, și ale D. Mihail Cogălnicenu, a că- ruiia fabrică lucreză mereu. ¹ ¹¹ : între lânurile țesute am observat plocaturi și sarici forte bine făcute, mai cu sămă acele din ju- . dpțul Muscelului. Noi importăm mulțime de pături • și plecate din Austria: fabricațiunea lor este forte simplă și esistătn țeră; cine doresce să o vațlă să poftescă la Rucăr. Nar fi ore putință că să nu mal fim debitori altora ci ai noștri ? Cergile și scdrțele espuse ne-afl întărit din ’ nouă în couvincțiunea că:: la noi se pote fonda forte lesnefabricațiuneatapeturilor. între țesăturile de Juu și Cânepă, amil ob- serbat șervetele și prosopele espuse de D. G., Ț. Chițescu din Ploești, fabricate în stabilimentul li- sele. Am rămas încântați vețlendu-le așa de bine esecutate ca cele mai frumdse care ne vin dinstre- inătate. li dorim tot succesul posibil în astă pre- ' țiosă industrie a Inului care are viitorii mare la noi; • Să continue: e a fabrica,. să facă deposite în .; București din piuiturile sale; de la șervete să trecă Ia pîn^ă de Olandă, și fie sigur că clientela nu’l va lipsi, și pe lingă folosul seu propriii va ■ a^ucș un servicin. mare țerrei.; - Colecțiunea de pînțleturl și ceorapl espuse de cuviosa Efrosina de la Mănăstirea Mânu dinjude- |uî Vilcea, a- fost-cea mai frumdsă. Intre altele Tjpographia Națională a Iul Stephan Bassidescu, Strada Germană, Otelu German No. 2 nisce piiujă de in eră de o fineță și de o potri- vire de fir, rari. iPenitențiarele Statului a espus căpestre și frin- ghii de cânepă forte bine esecutate. In mal multe rinduri am recomandat sătenilor români ca să nu mal cumpere frînghii de la Brașov, ci să le fabri- ceze singuri. Penitențiarul a făcut începutul, să sperăm că astă industrie atât de simplă și folo- sitore, se va fonda în țeră. Pe lângă obiectele menționate s’a espus mul- țime de ii, cămăși, stergari și alte obiecte de infl și cânepă în care femeile țeranilor noștri escelă. Preșăria, care conține în sine un isvor de veni- turi însemnate, a fost puțin represintată. Sunt ani de când repetăm că preșăriia se pote perfec- ționa, și țesă- turile de păr de capră pot deveni o nidustrie lurativă. Tabacaria a fost bine represintată de Peni- tenciarul Statului. Pieile espuse aâ fost forte bine lucrate și felicităm pe D. Inspectare al închisorilor pentru escelinta idee ce a avut ca să puie pe vi- novațl a se ocupa de o industrie atâtu de foîosi- tore. Sperăm că la viitorea Esposițiune Peniten- țiarele vor espune piei de vacs, marochinurl și alte piei de tăbăcărie perfecționată. ! Bicele espuse de PenitențiarI au atrașii aten- țiunea. Aceste obiecte se vind în tîrg cu prețiuri forte urcate în comparație cu acelea cu care s’ar putea vinde dacă ar fi fabricate în țeră. Inchiem aici acea mică dare de semă cea am promis a face asupra Esposițiunel naționale de A- gricultură și Industrie din București. Am mal a- vea multe de <,lis, însă nisce articole de jurnal nu ne permit a ne întinde mal mult Am dorit să comunicăm românilor pe scurt folosele Esposițiunilot espuse și nisce generalități asupra, obiectelor. Fiă- care a putut să se convingă pe deplin că România dispune de mari isvore de avuție și peste pucin timp, dacă ne vom înțellege interesele , vom da dovedi Europei despre ințelligențe și mijldcele nostre. Toți cunoscători Domniei sale D. Constantin Bosianu Președintele Consiliului Miniștrilor¹ pentru marea stăruință ce a avut ca. în, anul acesta săinau- gorețle acestă mare serbare a muncel. Românii sunt recunoscători, și nu vor uita nici-odată pe bărbații care lucreză pentru desvoltarea. proprietății Patriei. Am. început să serbătorim munca; să urmăm pea- cestă cale, căci numai prin muncă vom putea ajunge lâ acele dorințe atât de simțite de tot¹ Românul? o ■ Pi': & .