ANUL VI. No. 20. 29 MAIU 1865 PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANȚA. Redactori: Dr- C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. Coi-kindere: Instrucția și Educația. — Exposiția Agricolă și Industrială. — Voltzia heterophyla. — Epoc’anteistorică a bmulul — -Căldura- Mulți din abonați noștri din districte ânco se plâng că nan prnmit mai multe numere din Natura, pe care redacția ’și a împlinit datoria a expedui regulat. Constatăm ânc’ odată înaintea publicului că acesta provine din neregularitatea și reaoa organisare a serviciului pos- tai, și chemăm atenția guvernului asupra nepăsări desprețuitore cu care sunt tractate in- teresele cetățenilor. Sperăm încă în viitor serviciul postai va pune mai multă exactitate în împlinirea datoriilor salle. DD. abonați din capitale și din districte sunt rugați să reclame la redacție ori de câte ori nu priimesc regulat numerile . INSTRUCȚIA SI EDUCAȚIA । INSTRUCȚIA SUPERI6RĂ. UTILITATEA UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT ADMINISTRATIV ȘI POLITIC. - (Urmare.) . ■N6 se poco io vi dia, da imputar sono Chfe quanto io poaso dar, tutto vi dono, Ariosto. Daca pucin v3 daU nu sunt de Imputat Căci cât pot tot vă dau. Este sau nu adevărat că înmâineleu- nul prefect Guvernul încredințeză interese generale și publice de o importanță mult mal gravă decât interesele private ce un particular încredințdză în mâinele unul a- vocat? — Fără îndoială da. El bine cu tdte astea (cum am tȚ*³’⁰ și cum o repetăm), pe când unul avocat i se cere garanții de învețătură și capaci- tate constatată prin studii îndelungate, prin examene și prin diplome, nici o garanția de asemenea natură nu se cere unui ad- ministrator, afară numai daca credem că qualitățile grațidse pentru a place unul mi- nistru pdte înlocui aceste garanții. Pentru un spirit bine cugetător utili- tatea într’un Stat a unul învățământ admi- nistrativ nu pdte fi subiectul unei lungi discuții. Există însă o sciință administrativă? In alte cuvinte cunoscințele necesarii ad- ministratorilor ca să exercite partea de au- toritate ce le este delegată în interesul ge- neral sunt priimitdre de a fi obiectul unul învățământ theoretic? Iată prima questiune ce se presintă :■ Doi autori s’aQ ocupat mal cu sdmă în Franca cu acesta questie Edouard Labou- laye ’) și Emile Lenoel ²). Și unul și altul admit că studiul drep- tului este necesariu unul administrator. In adevăr, administratorul în general este o parte a puterel executive ’și pîntre a trib u- țiele salle una din celle mal importante es- te de a pune în execuție legile: prima con- diție de a executa un lucru este de a’l cundsce. ') DerEnaeignement'et du noviciat administratif en Allemagne. ’) Del Bciencea. politiquei te administrativei etdeleurenseignement. — 154 — D. E. Lenoel (doctor îndrept și avo- cat) susține că studiul dreptului trebuie să constitue partea esențială a învățământului administrativ. D. E. Laboulaye (doctor în drept și profesor de Legislația comparată la Col- legiul Francei) susține din contră că stu- diul dreptului nu trebuie să fie de cât un accesoriii, partea cea mal puțin considera- bilă a învățământului administrativ. Este evident, c|ice un publicist ’) că daca administratorul trebuie să cundscă dreptul, adico regula în virtutea caria lu- creză, el trebuie să cundscă și terrâmul pe care lucreză; trebuie să cundscă inte- resele ce e dator să protege și să apere. Deci administrația îmbrățișând în cadrul seu interesele morale și interesele materia- le alle societăți: affacerile interidre și pî- nb la un grad affacerile exteridre alle Sta- tului: politica, finanțele, agricultura, in- dustria , comerciul, lucrările publice , es- te clar, că un plan general, de educație administrativă trebuie să fie destul de în- tins ca să inițieze pe futurul administrator în învățământul și practica acestor diver- se interese. Prin urmare programmul unul învățământ administrativ ca să fie com- plect trebuie să coprincță: Dreptul propriu cjis (parte accesorie.) Historia pulitică. Economia politică. Economia agricolă, industrială, și co- mercială. Statistica. Administrația finanțiară. Comptabilitatea publică. Țe voiu fi ostenind, amabile cititor *) AUoury. Ve allăturata gravură), care după studiile renumitului botanist Apolph Brongniart pro- — 158 — fessor de Botanică la museul de istoria naturale din Paris, astă plantă fossilă este din familia Conife- rilor, adico: din aceeșl familie cu bradul, pinul, ce- drul și ciparosul. Acesta este o probă evidentă că în fiecare e- pocă geologică a esistat pe suprafacia pământului câte o floră deosebită. A. EPOC’ ANTEISTORICĂ A ORULUI. Am vorbit în Nr. 10 al Naturel despre epoca de petră și cea de bronz in Scandinavia, Să venim acum a examina și în Elveția și să le consparăm împreună, ca să ne convingem că civilisația mo- dernă a trecut printr’o mulțime de phase interme- diare pînă să ajungă în starea în care se a- flă. Pe fundul unui lac din Elveția s’au gă- sit multe șiruri de pari bătuți și roși pe ju- mătate de apă, precum mai multe antichități amestecate la un loc. Când s’a luat în d’ap- prdpe băgare de semă, s’a rocunoscut că acestea nu erau alt-ce-va de cât remășițe de vechi locuințe marine unde altă dată fussesseră orașe sau sate zi- dite pe pari și pe urmă cotropite și prăpădite de apă. Intre acelle zidiri pe pari, s’a recunoscut că unele sunt din epoca de petră, fiind că între mul- țimea obiectelor de petră, de lemn¹ și de dse nu s’aîî găsit urme de metal; zidiri de felulîi acesta se gă- sesc assemenea pe țermurile unui lac nu departe de Berna, precum și pe țermurile lacului Geneva. Pe d’altă parte se găsesc zidiri și din epoca de bronz, și una din celle mai însemnate localități este lacul Biel din Elveția cunoscut de toți pescari, pentru că n’aruncă nici odată undițile, de frică să nu se rupă; acolo s’aîî găsit 500 ace de per de bronz, 40 topore, fărS a socoti alte mai multe obiecte tot d’a- ceL metal. Afară d’acestea s’a descoperit că în lacul New- chatel sunt locuințe marine din epoca de fer, pen- tru că s’au găsit acolo săbii galice și securi de fer. Existința orașelor pe taracl în Europa dupo intro- ducerea ferului, se dovedesce ânco printr’un passagiîî al lui Herodot unde țlice că: „Peonieni pe la anii 520 înaintea lui Chr. „n’aîî putut fi învinși. Casele lor eraiî zidite pe ta- „racl forte înalți bătuți în Iacă și așezate pe scân- duri legate cu fer. Pe platou era o colibă la care „conducea o punte îngustă făcută dintr’o singură scân- dură ast-fel în cât luându-se scândura, coliba remâ- „neaisolată etc. Remășițe d’alte zidiri pe taracl s’aîî găsit în lacul Annecy în Savoia; în Irlanda sunt cunoscute sub nume de Cranii oges niște zidiri formând ca un fel de insule artificiale, care în secolul 17-lea ser- vea de refugiu în timpi de revoltă. Assemenea insule artificiale se observă și în Elveția, spre ex: în mijlocul unui lac delângoSo- leur, precum și în alte lacuri la distanțe de câte o jumătate poștie. Resturi de zidiri pe taracl s’aîî gă- sit in Brandemburg în mijlocul lacurilor de turbă, în Hanovra, în Danemarka și chiar la Canada in A- merica. La o distanță de trei mile departe de Kopenhaga s’aîî găsit instrumente vechi, bucăți de dle și de cărbuni și dse fărâmate în care se recundsce întrebuințarea cuțitelor și alte instrumente conservate bine în turbă. Dar se pote pune întrebarea ce a făcut pe lo- cuitorii elvețianl să ’și construe locuințele lor in apă? se vede că frica d’a nu fi attacați de neamici ’l-a îndemnat la assemenea construcții. Se crede că Romanii aîî fost cel d’ântâiîi care au adus arta d’a face case de cărămidă, căci în- naintea lor, tote zidirile pare că erau de lemn și de pământ, dupo cum le-a găsit luli? Cesar la Gali. Dar assemenea case puteau lesne să le aprindă și să le dărîme; din contra o zidire pe taracl era apă- rată de ori ce inemicu, îndată ce se ridica puntea cea îngustă și intrarea era oprită de mai multe rîndurl de taracl. Importanța acestor locuințe este insemnăto- re, fiind că garanta pe locuitori de attacurile și a- mestecul sălbaticilor; apoi fiind și desse lupte in- tre triburi ii făcea să trăiască isolați apărându-se și attacându-se între dânși. Când ânsă a venit epoca de fer, societatea a mal progressat, s’a introdus ore-care centra lisare, triburile isolate aă început a se apropia, a se într’uni, luptele aîî încetat și zidirile pe taracl aîî devenit din ce în ce mal rari până aîî dispărut. Obiectele găsite într’aceste localități dinsudn Elveției erau făcute de dse de animale tote crăpate ca să se scotă dintr’însele măduva, și multe portă — 159 — chiar urmele instrumentelor cu care s’a deschis; dar se vede că instrumentele lor nu erau așa de ascu- țite ca ale locuitorilor din Danemarka, pentru că în Elveția mai nu se găsesc acele frumose cremeni, ci mai mult serpentină și diorită. Instrumentele din Elveția semănă cu celle de la nord, dar nu sunt făcute d’aceiași materie, spre ex. la nord, săgețile de cremene, ferestraele dintr’o singură bucată de cre- mene în formă de seceră să găsesc în abundență, pe când în Elveția se găsesc securi de piatră și de serpentină, arare ori săgeți cu vârful de cristal de munte, pene de piatră bine ascuțite pe o parte iar pe alta cu mâneri de cdrne de cerb, pietriș, li- pit pe lemn. Casele pe taraci din Elveția se vede c’aveau forme rotunde făcute de împletituri de trestie și tencuite pe din ântru cu var. Cesar a găsit în Ga- lia zidiri de forma acesta, după cum se văd repre- sentate în bas relievurl pe coldna Iui Antonin de la Roma. In epoca de bronz analogiile sunt asse- menea mari în Elveția și la Nord: acelle securi, săbii, topăre, lănci, bracelete și alte ornamente se gâsesc în ambele localități. .. Epoca de fer s’a descoperit în Elveția mai de curând și cea mal importantă găsire s’a făcut lângă Berna intr’o adâncime întinsă, care negreșit pare c’ar fi fost un câmp de resbel, acolo s’au. găsit o mulțime de obiecte de fer, precum: ferărie de că- ruțe, râte cu șinele lor, mai multe feluri de arme, între care , celle mai multe erau iatagane galice cu duoe ascuțituri, bucăți de cămăși de fer, zăbale de cal, dar nici o potcovă cu tote că la osul pitiore- lor cai nu avea nici o vătămare. Printre densele eraă amestecate și obiecte de bronz: cătărăml,■ olărie, sticlărie, o moră de mană și mal multe bucăți de monedă de bronz turnate în Marsilia din timpul în- florirel artelor greciei, purtând pe oparte cel mal perfect cap al lui Apollon coronat cu lauri, iar pe cel-I’altă un taur cu inscripția MAS2AAIHT2N. S’au găsit unele de origina greco-masaliotă precum și monede barbare de tumbac; altele și in- digene semănând cu celle gallo-barbare purtând nu- mele șefilor Elvețiani precum Orgetorix-, inscripțiile sunt cu littere elene sau etrusce, și după cum ob- servă autori, Cesar ă găsit în Elveția întrebuințarea alfabetului elen. Este de însemnat cu tdte acestea că armele de fer de la nord erau d’o perfecție care se a- propie de cea de astăzi, precum ciocane, iatagane de o- țel, săbii, vârfuri de lănci cu ornamente de argint. In nordul Italiei ș’al Europei sau descoperit o mulțime de obiecte differite în styllul etrusc: probă că stilul etrusc, nu c’a fost cel mal vechi, dar a intrat în elementul roman. Cel mal frumos ornament de stylul acesta este la museul din Berna, assemenea la museul din Copenhaga se găsesc antiquități și ornamenet de bronz de stylul Asyrian, precum: vase, lei etc., fiind că semănă cu cei de Ia Ninive din timpi Semirami- del. Dupo celle ce vedem se pare că epoca de fer din Elveția și de la nord coincide cu epoca civi- lisațiuni elenice. Iată cum Archeologia ne vine într’ajutor spre a putea cunosce antiquitățile îngropate în pământ în differitele epoce ante-istorice, arătându-ne pha- sele prin care a trecut civilisația modernă. CĂLDURA IN PUNCTUL DE VEDERE MEDICAL ȘI HYGIENIC. (urmare) Ți s’a vorbit, amabile cititor, în numărul, pre- cedent despre căldură, despre isvdrele ei (physice, mecanice și chimice) și ți s’a țlis câte-va cuvinte despre căldura animală, adică, despre aceea căldură ce se produce la interiorul animalelor, grație unor pheno- mene de combustie despre care, din causa compli- cației lor, nu ’ți voiu vorbi. Ași dori astă-dată a ’țl (lice câte-va cuvinte a- supra căldurel în punctul de vedere medical și hygienic. AI băgat, făr’ îndoială, de semă, că vara, când căldura este mare, pofta de mâncare este mică; în general mănâncă cine-va mal pucin vara de cât iarna. Acesta perdere a poftei de a’ mânca este o înștiin- țare din partea prevățlătorel Nature că nu trebue cine-va să se silescă a introduce mari quantitățl de alimente în stomac sub pretext de a ’și întreține puterile. Cu tote acestea când pofta de mâncare se perde cu totul nu este reu, mal cu semă pentru personele debilitate (slabe), de a căta a excita cu mo- derație acesta poftă prin ceea ce se numesceînhy- gienă condimente, adică: piper, sardele, salade, muș- tar d, hrean, sărăturl, acrituri etc. — 160 — Tdte aceste condimente deșteptă pe de o parte pofta de a mânca,: iar pe de alta excită stomacul (membrana sa internă) și în urma acestei excitări se vărsă în cavitatea stomacală un liquid (sucul gastric) care lucreză mult pentru a digera (mistui) bucatele. In climele calde (Italia, Sicilia. Africa etc....) populațiile, făr’a sci multă physiologie, cunoscu a- ceste proprietăți alle codimintelor și se servă mul^. de dînsele. Nn trebue însă cine-va a abuSa de elle căci excesul lor provocă iritați!, dureri și în urmă bole de stomac. Avertisment personelor din Bu- curesc! și țerra Românescă cărora le plac mult a- ceste condimente,aceste sărăturl, acrituri și pipărălur^ Un alt effect al căldurei este transpirația ce se face prin piele (nădușela) și evaporația ce se să- vîrșesce prin plămoni. Acestă transpirația și acestă e- vaporație sunt principalele mițlloce de răcorelă. S’a ve- ^ut individe suferind în cuptore^o temperatură forte în- naltăde60,80,100 și chiar 115 grade. (Cea mal mare temperatură la noi în țerră nu trece peste 40 grade). Se citeză cașul unei fete de brutar ce putea să stea în timp de un quart de oră într’un cuptor încălzit pînă la temperatura necesarie pentru căcerea pâi- ne!. • Acestă experiență, pe care învățați nu voiaiî s’o crețlă, fu repetată în public in Londra de doi învățați (Fordyce și Blagden). EI bine dacă pote cine-va sufferi temperaturi așa de înnalte, acesta provine din causa transpira- ției, care cum (liserăm constituă puternice mitjloce de răcorelă. Physica explică forte lesne perde- rea de căldură ce se produce ast-fel. Văzurăm mal sus că animalele și prin urmare și omul produc căldura interioră, afară de căldura ce le vine din mediul ambiant, adică din locul și atmosphera în care trăiesc. EI bine, acestă căldură este produsă în mare quantitate printr’o alimentație în care intră multe substanțe grase. Cuhnia grasă ce domină în celle mal multe case din capitala nostră ptoduce dar căldură. Nu cre- de amabile cititor, că voiu să glumesc, de așu fi'sigur că scil physiologie și medicină așu intra în amărunturl științifice ca să’țl prob într’un mod mathematic acest adevăr. Cuhnia nostră pote dar fL bună iarna, mal cu semă pentru aceea careum, blă și muncesc în frig, dar vara este vătămătdre- nu atât pentru că măresce căldura ce simțim, pentru că se activă transpirația (lucruri forte incomode) dar pentru o altă causă care este gravă: Ascultă bine: Mal tote bolele de ficat de care sufferă com- patrioții noștri (și sci! cât aste bole sunt de nu- merose), trebuiesc atribuite cuhniei nostre și exce- sului de substanțe grase de care ne hrănim, iar pe de altă parte, lipsei de exercițiu muscular, de preumblări pe jos, de neactivitate și indolență cu un cuvent. Ficatul în urma unul regim și unei hy- giene atât de puțin intelliginte devine cu încetul bolnav, și bolele se agraveză, și viața devine ne- plăcută, și caracterul posomorit etc. ! ... și chia- mă în urmă bolnavul la doctori care îl dă mii de doctorii, unele mal infecte de cât altele, unele mal inutile daca nu mal vătemătore de cât altele; și ’șl petrece viața drogendu-se, și sufierind fără în- să a voi să’șl chimbe regimul și să adopte o hy- gienă intelligintă ceea ce ar fi de o sută și de o mie de ori mal folositor, de cât tote drogele pe ca- re bietul medic e silit să’l administre de și e con- vins că elle nu vor aduce multă sănătate bolnavului șeii, li Un alt efiect al căldurei este excitația nervosă. O mare activitate nervosă se observă într’adever la populațiile climelor calde. Acestă activitate este probată prin predominanța temperamentelor nervo- se, prin vivacitatea imaginației, prin mobilitatea im- presiilor și, din nenorocire, prin presenta unor ma- latil nervose ce se desvolt mal cu semă la femei. Alienațiile mintale sunt mal dese la popoli.din climele calde de cât la popoli ce locuesc țerrile frigurose. Systemul nervos e mal mult excitat, cre- eri se ostenesc mal mult, imaginația mal vie, mal mobilă și mal impresionabilă se passioneză mal les- ne, judițiul fiind mai slab, o idee fixă, o monoma- nie pote mal lesne să o domine, individul cu un cuvent pote mai lesne inebuni. Intr’unul din numerile viitore, tractând despre alienați! mintale, vom vorbi și despre o adevărată bolă ce pare a se introduce în societatea nostră Grandomania, care a înnebunit cu totul. pe uni, iar pe alți ’l-a redus într’o stare ast-fel încât Românul să le țlice; Le lipsesce o dogă. Abonamentele se fac la redacțiune, Strada Seraphim (ce’i dice și a Pensionatului) lângă Colțea, ftto. 10 și in Passagiul român Ia librăria D-lui Danielopolu. ” Typographia Națională a lui Stephan Bassidescu. Strada Germană, Otelu German Ifo, 2?