ANUL VI. No. |7. 8 MAIU 1865 PENTRU PROPAGAREA SCUNȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA. Redactori: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. Copiundebe: Instrucția și Educația. Familia. — Marea și lumea marină Communicații Științifice Redacția a luat mesuri ca d’aoum înainte fie-care numer să fie însocit d o gravură. INSTRUCȚIA §1 EDUCAȚIA INSTRUCȚIA PRIMARĂ NS se poco io vi dia, da împutur sono Chfe quanto io posso dar, tutto vi dono, Ariosto. Daca pucin vă dau nu sunt de imputat Căci cât pot tot ve dau. Cititori noștri attentivl au putut înțel- lege că misia ce ne am impus nu consistă atât în a săvîrși ceva prin noi înșine (ne declarăm incapabili de acesta), cât în a gru- pa prin scrierile, prin cuvintele, prin con- duita, prin obstinata și importuna ndstră perseverință, a grupa, împrejurul unei idei pe toți aceia ce o pot definde, ce o pot propaga, ce o pot face să triumfe și să dea fructele ce ea conține. Rolul nostru nu consistă în a crea facte, ci în a crea ten- dințe, în a ajuta pe aceia ce prin talentul, capacitatea sau posiția lor, pot da o bună direcție elementelor de progres ce se află în societatea ndstră, ce se află în mare nu- mere, dar care, lipsite fiind de o bună di- recție, se manifestă într’un chip așa de con- fus și desordinat. Când exprimă cine-va o trebuință reală a unei societăți, când o formulă cu claritate și precisie, când o definde cu zel și tenacitate, să fie sigur că ideea proclamată își va face drumul seu, de și acella ce o proclamă va putea deveni victima obstinației și cura- giulul seu, ce importună și dă neodihnăa- cellora ce, sau prin obiceiu, sau prin in- teres, sînt doritori a sta în celle în care se află. Am plantat drapelul pe care am în- scris: Instrucția și Educația și convocam pe toți împrejurul lui ca să formeze aceea ce am numit batalionul sacru pentru cruciada ce trebue să întreprindem în contra inemi- culul fatal: Ignorența și Corupția causapri- mordială a tutulor relelor de care suferim. Symptdme numerdse se ivesc și ne dă su- biect de încoragiare. Cititori noștri sciu cum ideea lecturelor publice susținută de jurnalul nostru a triumfat în capitală și din capitală s’a respăndit și în provinție unde (fiind că exprima o trebuință reala) a gă- sit un echo și a întîlnit spirite ce au îm- brățișat’o și au pus’o în practică *). Acestă idee nu o vom lăsa să peră, și' semența cea bună depusă în solul țerrel ndstre nu o vom lăsa să se usuce, și nu vom permite spiritului reului să o ri- dice și s’o spulbere. Lecturele publice însă nu constituă de cât o mică fracțiune a ideei totale: Instruc- ') D. E Butoianu din Braila ne a trimis discursul prin care D- Stroe Belloescu a deschis în acest orașii conferințele salle publice a. supra științelor positive. Abundența materiilor nu ne a permis âncO d’a publica acest discurs în coldnelejurnalului nostru. Insciințăm însă pe Onorabil. DD. Butoianu și Bollescu că într’unul dinnume- rile viitâre vom da o analysă a acestui discurs precum și a cello- lalte lecturi ce ne promite a trimete. — 130 — ția și Educația; și pe când inițiativa indi- viduală pdte fi suficientă pentru răspândi- rea lor în țerră, inițiativa guvernului este indispensabilă pentru organisarea systhe- matică a Instrucției și formarea schdlelor destinate ca s’o respîndescă. Cetățeni îl pot ajuta, îi pot da concursul lor arătândul- trebuințele, chemând atenția lui asupra lip- selor și puind în reiiev punctările capita* le...... Iată rolul nostru. Ministrul Instrucției publice și Consi- liu Superior ’) vor face restul. Intr’uaul din numerile precedinte am vorbit despre acelle masse populare fără nici o instrucție care au redutabilul drept de a ține în mână uu buletin și a merge la urna electorală. Plecând ast-fel de la o con- siderație politică, am chemat asupra aces- tui punct atenția Consiliului superior. Iată, ce ne scrie, plecând de la alte considerații, un abonat al jurnalului Natura 2): ₄ „Necesitataa schdlelor comunale de am- bele sexe este mult mal simțibilă decât a- ceea a înființării gymnasiilor prin districte căci ori și câte gymnasii vom avea elle nu vor putea instrui și moralisa decât o mică 1) într’unnl din numerile precedinte vorbind despre Consiliul su- perior am numit acest corp un corp savant și pe membri ce îl compun savanți sfii membri. Suntem din aceea care cred că e bine ca îu presa română să se introducă un limbagiu decent și expresii cnviincose și daca e cineva dispus spre dre-care exa- gerație admitem mal eu înlesnire exagerația în laudă decât exa- gerația în injurii. In presa streină expresii ca acestea: Ies sa- vants membres de la savante Academie . . sunt expresii ca să die așa consacrate și întrebuințate în fie-care minut. In fie-care minut se aud cuvintele.- savantul men colleg și vom pune pdte în mirare pe cetățeni noștri spuindu-Ie că umili "'redactori ai ace- stei foi priimesc adesea ori scrisori din streinătate în care revin adesea expresiile: Savanți noștri collegi.....0 expresie de politeță, iată tot, expresie pe care o preferim expresiilor inju- riose. 2) D. A.,Puiu din Râmnicu-Sărat. Alte scrisori asemanea din mai multe orașe alle țerrci ne sosesc, ceea ce ne dă multă încura- giare și multă speranță pentru că ne face să întrevedem într’un viitor nu depărtat formarea Batalionului sacru pentru întreprin. derea Cruciadei în contra marelui inemic........vor surîde pdte de aceste expresii mai mulți din dmeni noștri, ne grăbim a ’i însciința că suntem din aceia care au păstrat ânco illusii și credințe, și e în natura umană ca aceștia să aibă un limbagiu differit de limbagiul cellor sceptici și desillusionațl. fracțiune a nației și nația va rămânea tof neinstruită și nemoralisată! Fac apel dar, către D-stră pe.care ve ved că lucrați din inimă spre a răspândi Instrucția și Edu- cația, a striga în tdte cailele și din tdte pu- terile ! înființarea scholelor comunale de ambe sexe „ Onorabilul nostru corespondent măr- turisesce că e difficil de a găsi institutori comunali capabili, și propune crearea de scholi preparatorii asemenea cellei din Iași, destinate a forma acest! institutori. Dar fiind-că acesta, cțice onorabilul nostru co- respondent, ar apăsa pe de o parte tesau- rul Statului (să se micșoreze însă cheltuie- lile immense și neproductive destinate arma- tei și să mărescă cheltuiala sacră destinată Instrucției, și atunci suma de câte-va sute de mii de lei destinată formării acestor scholi nu va apăsa tesaurul Statului), iar pe de alta s’ar satisface prd târziu nece- sitatea României de institutori comunali; iată disposițiunele ce s’ar putea lua âncă de acum : Să se oblige toți institutori superiori din tdtă România cu formarea învățători- lor comunali procedând ast-fel: 1. Să se alegă din elevi clasei Hl-a primară de prin tdte schdlele României aceia ce vor fi mal înaintați în vîrstă și mal distincți prin conduita și silința lor la învățătură. 2. Ministrul și Consiliul superior al Instrucției publice împreună cu Comunele unde s’a găsit cu caile înființarea unei scholi, să îngrijască a trimite și a întreți- ne în capitala județului acești juni decla- rând guvernul că el nu vor fi luațl la mi- liție. Apoi atât acești juni scholarl, cât și învățători actuali ce ar voi să se mai per- fecționeze, să se așecțe prin clasele ce vor merita. — 131 — 3. In tot timpul urmări lor la schdla publică, instituri superiori să fie obligați a le face curcurl de pedagogie, în care cursuri mal mult să fie ocupați a le for- ma inima, a le nobili suffletul, având de basă morala lui Christ. 4. Să li se asigure existența și traiul material dându-le o onestă și justă re- munerație, ast -fel în cât să nu mal neîn- grijâscă sacrul lor post sub pretext că nu le este asigurată existența. Aci onor, nostru corespondent se ex- primă cu mult mai multă vivacitate de cât ne exprimam noi într’unul din nume- rile trecute asupra lefei destinate învățăto- rului comunal. . . Admitem că mulți din învățători actuali nu merită din causa ignoranței lor o lefă mai mare, în viitor însă lucrurile nu pot sta ast-fel. Te voiu fi ostenit, amabilul meii citi- tor, prin amăruntul! de asemenea natură; te conjur însă de a crede și a vedea că aceste questii sunt de o importanță imensă pentru vi- itorul Țerel, pentru liniștea, ordinea și ferici- rea societăți. Oameni cel mal considerabili se ocupă neîncetat de questii de asemenea na- tură. Dilele trecute, unul din dmeni care au jucat rolul cel mal însemnat în Francia și unul din scriitori cei mai illustri. D; Gui zot pronunția înaintea unul numeros au- ditoriu un lung discurs 1)unde mise ocupa de cât de Instrucția primară, și un publi- cist însemnat și deputat eminent al orașu- lui Paris D. Gueroult 2) cercetând cău- șele stabilități guvernului. în Statele-Unite găsesce drept causă principală. Instrucția primară care este în acelle staturi universală. Punem suut ochi cititorilor noștri câte- va pasage din scrierea la care facem alu- l)Ve(J> Journal des Debațs 6 Mai. 1865 2) De la stabilite du gouvernement aux Etats-Unis. (Gueroult) L’Opinion naționale. 5 mai, 1865 sie pentru a le repausa pe de o-parte spi- ritul de ostenăla ce a putut resulta din celle cți- se de noi, pe de-alta pentru a arăta ca Minis- trul care se ocupă de instrucția primară se ocupă de celle mal grave interese sociale și politice: „Crisa ce America străbate de patru ani este una din celle mal formidabile ce a existat în lume. O luptă gigantică în care ar- țnate de mal multe sute de mii de dmenl se isbesc în bătălii care ținu mal multe (țile, lăsând pe câmp mal mulți morțl de cât celle mal terribile bătălii a le bătrâ- nel ndstre Europe; o datorie deduoe-spre- cjece milliarde contractată în câțl-va ani pentru ca să susție cheltuelile acestui resbel îngrositor; generalii improvisațl dintre cari cel mal eminent nu era la începutul luptei de cât un simplu fabricant de bere, și ca să ție frî- nele guvernului, ca să pdrte greutatea a- cestel formidabile responsabilități, un lu- crător obscur ce prin meritele lui perso- nale devine presidentul unuia din celle mal mari Staturi dupo păment.... Ei bine, sguduirile resbelulul civil nu schimbă un iota în Constituția americană; libertatea presei remâne întregă, presa remâne în- vestiră de dreptul de a discuta tot, de a dis- cuta chiar acest resbel care costă atâta sânge și atâta aur. Generalii se înnalță și se mă- resc prin victorie: nici unul dintre dînșil nu se gîndesce să usurpe puterea; toți închină cu supunere epoletele lor îrmaintea acestui vechiu muncitor obscur care re- presintă pentru dînși: Constituția, Legea. In fine primul magistrat al Republi- cei e isbit de glonțul unul asasin; toți gem și toți se indignă, nimeni însă nu se îngrijesce, nimeni nu se îndoesce de stabilitatea guvernului. Succesorul său în virtutea Constituției se instală în casa pre- sidențială și nimului nu’i vine ideea de a’i — 132 — contesta autoritatea și a’l substitui vre u- hul din generali ce s’au iîlustrat pe câm- pul de bătae. Legea îh acestă țerră este Stăpâna lumel și nimeni nu o pune în questîune. De unde vine acestă minunată solidi- tate în instituții și în caracter! ? „Instrucția primară este universală în „âceatărra. Se află acolo mai pucinl doc- „tori și licentiați de cât la noi, dar tdtă „lumea scie să citescă, să scrie și săsoco- „ teșea'; tdtă lumea scie sa’șl câștige viața.=. „dineni politiei din acel Stat semăna in- „strucțiâ și culege ordinea și stabilitea; „respândesc luminele și dacă se află în „presința agitației politice, n’au să se teme „ de pasiunile brutale alle unor masse drbe, „menținute într’o primejdidsă ignorență!„ Ni s’a spus că într’un sat al Româ- niei un individ aparând în micțlocul săte- nilor a început:să le dea sfaturi cpcendu- le că nu e bun lucru să se învoiască cu proprietarii, că nu e bun lucru să are pă- mântul, căci Vodă îl va băga în pușcărie — Dacă țerrariil noștri n’ar fi într’o ignoren- ță asemenea acelleia în care se află, ascul- tă-vor asemenea excitări precum și altele ce li se vor putea face? • In resumat: Questie de instrucție pri- mară, questie de ordin, de prosperitate, de pace, de stabilitate; questie socială și politică de prima importanță: Să nu ui- tăm că basa systemulul nostru politic este Suffragiul universal. E. FAMILLIA. Redacția Natură, priimi primul număr al unul jurnal ce ’l recomandam publicului din România: Famillia, foie encyclopedică cu illustrațiunl ce va eși în Pesta de 3 ori pe lună, sub Direcția D-lui I. Vulcanu. 0 îndoită idee generală rămase în spiritul nostru în urma cetirel cellor șai-spre-țlece pagine alle acestui jurnal: Ideea consolidări naționalități române, Ideea progresului și fericiri prin Femee. Cităm: „Numai o femee cultă va sci planta în năs- cutul seă, semînța culturei cellei adevărate. Nu- mai o femee cu cultura națională va sci insufla băutului seu idei mărețe și salutarii pentru nați- unea și patria sa. —„ Ferice bărbați luminați, precarei! înțelleg femeile lor, mal ferice aceia care în nevoile și per- secuțiunile sortel află mângâere la femee, de trei ori fecice aceia alle căror femei sciu și pot nu numai mângâia ci și îmbărbăta și susține pe băr- bat. CăutațI pe aceste femei ca să le aducem lor devotamentul nostru, iar daca cum va nu le aflați rugați pe D-țleu ca să vi le dea! —„ Famillia va spune femeelor române că elle aă o misiune sanctă, ca viitorul națiunel nostre e în mâinile lor, ca elle tote aii rolul Corneliei a ma- mei Grachilor, d’a cresce națiunei și patriei fii și fiice în a căror sen palpită inima românescă, le va spune că educațiunea în spiritul național e pala- diul existințel nostre și ca acest paladiu e proprie- tatea lor!... Constatăm cu bucurie o nobilă ardore și un entusiasm juvenil în paginele ce citarăm. N’avem trebuință a lăuda aceste idei și aceste sentimente. Cititori noștri văd analogia ce există între din- sele și ideile și sentimentele ce susține și imbrățișeză jurnalul nostru.²) Terminăm repetând ceea ce am mal tlis și altă dată: vom încuragia tendința și vom ajuta pe toți aceia ce lucreză pentru a strînge legaturile ce ex- istă între membrele dispaate alle marel familie române. Batalionul sacru își va întinde ramficațiile salle pîno dincolo de Carpați. E. ²) Vedi în N. 2 (pag. 12) al Naturel ftjle diso de noi asupra Fe- meei în restaurația morală a Patriei româna — 133 — MAREA ȘI LUMEA MARINĂ. Dacă există un tablou mai grandios în fața căruia, omul să’și cunoscă celle duoe extremități alle naturei salle, mărimea și micșorimea sa, este acel- la al oceanului. Intr’adever privirea mări are un ce care ne farmecă, și ne înfioră, care ne umple ființa nostră de admirație și de respect către Omnipotentul stăpîn al naturei, aducându-ne aminte pe d’o parte cât suntem de mici și de nimic pe lângb întinderea nemăr- ginită a luciului mări, iar pe d’alta cât suntem de mari când comandăm valurilor înfuriate și străbatem prin ajutorul vaporilor suprafața ei în tote sensurile c’o re- peziciune extraordinară. Lectorul amator de sciințe care voesce să se inițiere în secretele Naturei și să admire frumuse- țile ei, să vie a ne urmări prin tote cotiturile, să e- xamine împreună cu noi phenomenele și să asculte cu attenție cum respunde Natura la tote întrebări- le întelliginte. Marea se presintă înaintea nostră ca o pînză de apă immensă. Se scie că apa mări acopere mai mult de trei părți din suprafața pământului și că este grămădite împrejurul continentul austral. Se scie asemenea că nivelul mări n’a sufferit cea mai mică modificație, din timpi istorici cel mai depărtați, dupo cum ne arată legile equilibrului la care sunt supuse liqui- MAREA ȘI ADÂNCIMEA EI dele. Dacă în unele localități ’și-a schimbat nivelul depărtând sau apropiind țermurile; acesta provine nu din causa retragere! sau înaintări apelor, ci supra- fața pământului, s’a ridicat, saiî s’a coborât dupo cum Geologia probă prin fapte positive.') Narrațiunile din toți secoli ne presintă acel- leșl fapte explicate alt-fel. D’aceea autorii vechi anunciă că marea s’a restras mai mult sau mai pu- ') Vedeți Natura din 1862 No. 6 pag. 44 Templul lui Serapis de lângă Neapole. țn departe, lăssând albia uscată, alte-orl din con- tră a cotropit d’o-dată țermurile cele mai înalte, Se scie că nivelul mărilor cellor mari este in general acellași pretutindeni, dar golfurile și mă- rile mici, care nu sunt golfuri mari, communi- când cu ocenul de cât prin unele eșiri; pot avea un nivel deosebit. Ast-fel apele din marea Roșie sunt mai sus de cât apele din marea Mediterană pentru că vânturile împing apele din ocenul Indi- an, Tot așa este și cu mările mici: Baltica și ma- — 134 — rea Negră spre ex. se umflă primăvara prin apele ce aduc râurile celle mari. Humboldt a observat că ocenul Pacific este mai nalt de cât Atlantica și că golful Mexic este mal nalt de cât ocenul Paci- fic. Aste differințe se explică prin influință vântu- rilor alizee care împing apele Atlanticei in golful Mexic. Marea Caspie are nivelul mai jos de cât ma- rea Negră, astă differință provine sau din coborîrea pămentului sau din scăderea apelor causată prin e- vaporație. Natura apelor mari merită attenția nostră. Apa mări are o oddre neplăcută, un gust amar și prea sărat; amărăciunea provine din sărurile cu basă de magnesie, iar sărătura provine din sarea de bucă- tărie ce se află într’ensa (Clilorur de Sodium) S’a observat că amărăciunea apei se micșore- ză cu profunditatea, că ocenul este mai sărat in mițlloc de cât pe mărgini, către aquator mai mult de cât la poli și în general sărătura se micșoreză aprope de îmbucătura rîurilor și aprope de ghiețele polare; variază asemenea dupo timp, climă și tem- peratură. Afară de substanțele acestea se mai găsesce ore-care urme de oxyd de fer și o mică quantita- te de potassă, ce pare că provine din descompo si- ția vegetalelor marine. il n Apa mări este mai grea de cât cea dulce și greu- tatea ei specifică cresce proporțional cu adâncimea. Fundul mărilor- presintă neegalități asemene cu ceea ce se observă pe uscat. Une-ori este la o mi- că distanță sub-apă și constitue ceea ce numim bănci și funduri înalte; alte-ori găssim cu sonda a- dânciml diverse împrejurul unui punct așezat mai mult sau mai puțin adânc sub apă, și care arată un munte sub măria: adesea se cunosce aceeși a- dâncime pe o mare întindere formând ca nisce câm- pii întinse așețlate .uneie peste altele; In alte părți sunt locuri unde sonda nu atinge fundu la o adân- cime de 4000 metri (vedeți alăturata gravură). Se observă asemenea că aprope de țermurile întinse marea nu este adâncă și că fundul se las- să gradat pîno la o mare distanță ; lângă țermurile rîpose din contră, adâncimea este considerabilă și cresce repede. Așa dar tdte observațiunile ne arată că fundul mări nu este de cât continuarea reliafu- lui superficial al globului avend acelleși neegalități ca și densul. . Este probabil că cea mai mare adâncime nu întrece pe cei mai înnalți munți. Se cunosce cu 6- re-care exactitate adâncimea mai multor mări pre- 0 cum: Atlantica, Mediterana, Adriatica, Ocdnul Paci- fic; acest din urmă este mai adânc de cât tdte. Temperatura apelor mari variază pe nesimțite în vecinătatea pămentului în raport cu curanti, tim- pul, latitudinea și adâncimea; răcirea generală și pro- gresivă a straturilor sub mărime provine din acția curanților care tranăportă ne’ncetat apele dela poli către equator; și se face simțită la o mare adânci- me. Se observă că temperatura aerului nu este a- ceiași pe suprafața mărilor ca pe uscat. Pe mă- rile depărtate de continent aerul presintă mai pu- ține variațiuni în temperatură de cât acela care at- tinge pămentul, ceea ce provine din temperatura mai. tot-d’a-una egală a apelor care’i communică u- niformitatea prin contactul lor. în general tote observațiunile făcute în diffe- rite regiuni ale globului probă pentru zonele ar- țletdre și temperate, că apele mari sunt mai calde pe suprafacie de cât la adâncime și că, cu cât se । apropie cine-va de poli se observă pbenomene con- trarii. Cu tdte acestea observațiunile se acordă cu legile physice care ne învață că la temperatura de 4° apa este cea mai grea, are cel mai mic volum și ocupă locul cel mai de jos. Navigatorii mărturisesc că există în sinul o- ceanului mai cu semă între tropice (pîno la 30° de latitudine nord și sud), o mișcare continuă care du- ce apele din orient în occident într’o direcție con- trarie cj aceea a rotațiunei globului; o altă mișcare duce apele mări de la poli spre equator. o mișcare ce pe d’altă parte are ș’alta în admospheră. Causa a- cestor mișcări pare că ține de acțiunea sdrelui, de evaporația apelor și de rotația globului. Mișcarea de la răsărit spre apus pare că provine din acția atractivă a sdrelui și a lunei; aste duoe stele înain- tând in fie care (li spre occident târăsc, dupo cum