ANUL VI. No, 15.15 APRILIE 1865 JTURIVJLU, ' ' PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA. Redactori: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. CorrtiNDEttB: Instrucția și educația. Puterea ideilor. Affinitatea affecția etc. (urmare). Alimentația. Varietăți. DD; abonați din districte sunt rugați a grăbi trimiterea abonamentelor prin correspondenți D-Ior și a reclama ori de câte ori nu vor'priimi nu- merile regulat prin serviciul postai. INSTRUCȚIA SI EDUCAȚIA ' MIȘCAREA INTELLECTUALĂ. POLITICA CEA BUNĂ. I ■ ’ Nă se poco io vi dia, da imputur sono Cho quanto io posso dar, tutto vi dono, Ariosto. Daca pucin vS dau nu sunt de imputat Căci cât pot tot vă daă. Primul numer. al jurnalului nostru în- cepea prin ideea urmetdre: Există un fapt evident pentru acella care a meditat asupra naturel umane șia- supra naturel societăților. Acest fapt este cel următor: sunt epoce în viața unei na- ții în care se simte pretutindeni un mare gol; fiă-care simte că are trebuință de ce- va, dar nu scie bine de ce; spiritele sunt nemulțumite de starea în care se află, ar vrea să apuce o direcție ca să se scape de neodihna apăsătdre ce se află asupră-le, dar nu sciu care, și stau pe loc, cătînd a’șlo- morî urîtul ce simte prin tînguiri zadar- nice sau prin declamații și mal zadarnice, starea socială întregă lîngezesce.... Să vie atunci o intelligență lămurită care să formule într’un chip luminos și pre- cis trebuința ce se simte (dar într’un chip vag.și nedeterminat) în inimile tutulor, să dea. o formă pipăită acestei trebuințe, s’o a- rate tuturor, s’o pue strălucitdre de evi- dență și de actualitatel înaintea ochilor flă- căruia și să <|ică la toți : Iată de ce aveți trebuință. Atunci iată ce se va întempla: dacă nația are vitalitate întrensa și e destinată a trăi, o mișcare de viață se simte în tote clasele societăți; un curent electric pare că le străbate ca să producă căldura și miș- carea: semnele vieței. Atunci se ivesc a- celle entusiasme juvenile (de dmenl ce au întrînși tinerețe), acea arddre care produce lucrurile celle mari și nobile, acea vitali- tate, c’un cuvînt, care înveselesce inimile a- cellora ce iubesc țerra în sinul căria ace- ste semne se arată, și care se gîndesc Ia viitorul el. ; , Și terminam dicend: Cerem cu arddre și conjurăm pe toți de a se asocia cu cererea ndstră, ca tdtă energia, tdtă activitatea, să se îndrepteze către ideea vitală, către trebuința cea mal capitală ce simte societatea ndstră și pe care o resumăm în duoe cuvinte: Instrucția și Educația. Regenerarea intellectuală și morală. N’a trecut patru luni de când aceste rîndurl fură scrise și mișcarea intellectuală în sensul în care îl înțellege jurnalul no- stru se manifestă în societatea română în tr’un mod evident. Am repetat sub tote formele veritatea istorică care ne arată că nu e speranță de o regenerare socială și politică făro rege- >— 114 — nerarea intellectualâ șî morală, am aretat’o sub tdte aspectele, am ostenit chiar aten- ția publică printr’o obtinată repetiție sacri- ficând amorul nostru propriu de scriitor, am aretat în tdte tonurile unde este punc- tul de plecare combătând (adesea cu vi- -vacitate) tendințele care ne depărteză de dânsul împingându-ne spre confusie și zăpă- celă... Constatăm însă acum cu bucurie symptomele care ne arată că ideea ce pro- clamă și susține ac st jurnal își face dru- mul seu. Lecturele publice inaugurase în capi- tala ndstră a -trage un public din ce în ce mal numeros, deșteptând intelligințele și împingendu-le pe calea unde cetățeni vor găsi și mal multă demnitate, și mai multă viață, și mal multă fericire. Un numer con- siderabil de juni oratori vin să se înscrie și să aducă publicului adunat ca să’l as- culte tributul 'reflexiilor și studiilor lor. Uni mal instruițl și mal eloquențl, alți mai modești și mai umili, dar toți animați de o nobilă intenție și de o nobilă emulație. Anunțăm cu bucurie că mal multe din ce- lebritățile ndstre care au jucat un rol în- semnat în țerra se vor coborî și elle pe terre- mul neutru unde îl invitam în numerul trecut ca să lucreze împreună cu cei juni pentru regenerarea intellectualâ și morală a Nației. Intre alți, veteranul părinte al litteraturei române Heliade va ținea o conferință asu- pra Alphabetului. Pare că D. Heliade e din- tre aceea care au naivitatea de a crede că e bine ca cine-va să începă de la aXcpa. Lecturele publice, din capitală se res- pîndesc prin județe și găsesc un echo în mal multe. puncturl alle României, Ga- lați, Botoșani, Brăila, Uraiova respund ape- lului nostru și amici sympathici (căci cum am mal dis’o suntem au.ici toți aceea ce ne dăm mâna ca să ne grupăm împrejurul unei idei) și mai mulți amici ridică în mal multe puncturl alle țerrei drapelul pacific, care nu. va întârzia să adune împrejurul lui pe a- > ceia ce vor forma batalionul sacru pentru ca să se lupte în contra marelui inemic: Ignorența și corupția; ca. să apuce de corne cu mâi- ni vigurdse pe. taurul fatal și să ’l îngenu-1 che, și să’l dobdre, și să’l culce la pământ. Jurnalele se înmulțesc și celle mai în- semnate dântre dînsele iau direcția pe care n’a încetat s’o arate jurnalul nostru și să cate a lumina intelligințele și a da inde- pendență și. vigdre caracterilor, convingân- du-se că aci e punctul de plecare. Conștiința națională, în divergințăîn mal multe puncturl cu Opiniunea națională se în- tîlne«c împreună și se întîlnesc cu noi re- producând idei și exprimând dorințe ce aii între dînsele și cu alle ndstre o însem- nată affinitate. Instrucția și Educația, iată cel din urmă articol plin dc reflexii juste și de idei solide ce citirăm în Opiniunea națională și mal multe articole întitulitate Regenerațiunea morală, Ignoranța, causa tutu- lor relelor, a cărora importanță n’a scăpat nimulul, deșteptară în spiritul cititorilor¹ Conștiinței naționale, cugetări salutarii. Nu ne putem opri de a reproduce rândurile următdre ce le sustragem din unul din a- celle articole și pe care le recomandăm cu dinadinsul meditației cititorilor noștri: , , „In momentul în care o națiune se regăsesce pe sine șl,¹) ișbucnesce din ăni- mele cele mal impetrite o dorință nedefi- nită de probitate, de integritate, de vieță morală. Acel moment se va găsi negreșit la voi; totul stă să nu lăsațl săye scape a- cel moment. Am vedut Grecia în timpii în cari lucra pentru independința ei; toți tâlharii.devenisară dmenl onești; am dor- mit singur, în micjlocul lor, în retragerile lor cele mal retrase, cu mal multă securi- tate de cât aș pute ave astă-cțl în ora- șiele celle mal bine păzite. Tot asemene și ’n Italia, cine se pdte ’ndoui că moravu- rile n’au devenit mal regulate de cănd au început a se, spera redobândirea unei Pa- trie? De va fi prin putință și ’ntre voi a nu mal pune în îndoință învierea lucrului public, din acea certitudine (asicurare) vor isbucni îndată acte strălucitdre. Acei, chiar cari adl par împetrițl în nedreptatea secu- lariă se vor simți îmbunetățindu-se. Indo- ința numai despre renascerea patriei opre- sce tot, înghiaciă totu. Se tem droenil să ') Edgar Quinet, — 115 — nu lucreze pentru un vis. Lipsa de Pa- tria nu este o nenorocire atât de mare, de cât fiind că este causa cea mai activă a scăderii morale. „Ni- s’a spus că nu lipsesc dmenil cel buni, dar că lipsesce puterea. Cu atât mal mult trebuie să interesați în cestiune mo- ravurile publice, căci de sictir ar fi o lip- să de judecată s’ascăptațr tot de la bracie- le și ănimile străinului, făr’a pune nimic d’al vostru. “. Invitând ânc’o dată a medita asupra acestor grave învățăminte, să continuăm subiectul nostru arătând symptomele miș- cări intellectuale și a politicei cellei bune ce ni se pare că se manifestă în societa- tea ndstră. Mai citim ânco în Consciință națională o epistolă a onorabilului nostru colleg D. Stefănescu în care chiamă atenția Consi- liului superior al Instrucției publice asupra Instrucției și Educației în general și în ur- mă asupra necrecțutel anomalii de a g.ă- mădi pe capul unul profesor câte cinci și șdse sciințe • differite!! Cititori noștri îșl a- duc aminte că am vorbit despre acest fact într’unul din numerele Naturei. Ne asociem dar complect cu D. Stefănescu și cerem ca învățământul sciințelor physice să se în- credințeze altul profesor de cât profesorului însărcinat cu științele naturale și acestea să vie în urma sciințelor physice. Cinci sau șdsp sciințe differite pe capul unul sin- gur professor! Și scholari venind să înve- țe biologia făro să albă cea mal mică no- țiune de chimie care este pusă într’un clas subsequent!! Cerem în numele Instrucției și Educației, ca savanți membri al Consi- liului superior să ’și îndrepteze savanta lor atenție asupra acestui punct și să nu per- mită ca o așa de putină știință să presi- de în redactarea programmulul gymnasiilor și facultăților ndstre. Celle mal grave interese alle unei so- cietăți sunt legate cu confecționarea unul program și adoptarea unul system în In- strucția ce se respândesce în țerră. Inemi- cul nostru pretinsul om practic nu înțellege acesta, dar sâvanți membri al savantului consiliu superior al Instrucției publice înțel- leg acest adevăr mal bine de cât noi. Chemăm asemenea atenția autorităților competinte asupra îmbunătățirii sortel pro- fesorilor și institutorilor primari pentru ca să se ridice nivelul învâțămîntulul primar și secondare și cerem organisarea facultă- ților ast-fel în cât să pdtă da professor! demni și capabili, putînd facultățile înlocui pînd la un dre care punct o schdlă nor- mală care ne lipsesce. Avem arddrea de a crea, dar suntem pucin capabili de a con- solida, de a mări, de a perfecționa ceea ce avem. Vom reveni asupra organisări Fa- cultăților care ânco o data pdte înlocui schdla normală dându-ne profesori instruiți și capabili. Vom deschide în acellaș timp un viitor scholarilor facultăților ndstre care nu sunt inferiori scholarilor din ori care Facultăți din Europa pri . perspicacitatea intelligințel, și prin amdrea studiului când se văd susținuți și încuragiațl de zelul sym- pathic al profesorilor lor. Nu e vina lor daca învățăturile sunt reu distribuite în grogrammul gymnasiilor și nu vin destul de pregătiți pentru un curs superior de Facultate. Ca să avem însă profesori buni tre- bue să ’i retribuim bine... Institutori și pro- fessori gymnasiilor sunt pucin resplătițl. Vom pune în mirare pe cititori noștri pre- cum pdte și pe D. Ministru și Consiliul Instrucției publice spunându-le că institu- tori primului grad al învețămîntulul pri- mar sunt plătiți câte 50 de lei pe lună!! Nu seim daca pdte cine-va avea un servitor cu o asemenea lefă, mărturisim în- să că într’o țerră unde suffrag'ul universal este basa systemulul politic, este a areta un pucin intelligent dispreț pentru îngriji- rea educației acellora cărora le dai redu- tabilul drept de a ține un buletin în mâ- nă și a merge să ’l depue în urna în ca- re se decid celle mal grave și vitale in- terese alle societăți și alle guvernului. A- celle mase despre a cărora educație îngri- jiți așa de pucin sunt o armă formidabilă pe care o puteți mânia astăcțl, dar al că- — 116 — ria ascuțiș se pdte întfirce mâine în con- tra vdstră... Vom ajuta din tdtă inima pe Ministru ce se ocupă de acestă questie de un in- teres social de cea mal mare gravitate,... Dar linisteste-te, liniștitul meu cititor, căci nu te voiu conduce pe terrîmul acellel po- litice despre care noi nu vrem a ne ocu- pa. Continuând misia ndstră de a definde interesele Instrucției și Educației, cerem îm- preună cu D-ta, ca bani publici să se chel- tudscă în rapport cu profitul ce se tra- ge din cheltuiala lor și constatăm că pe când armata (a căria utilitate pentru de- finderea Patriei, ast-fel precum e organi- sată, este după c|iBa mal multor persdne competinte mal mult de cât problematică, un bun dejune, <|ic uni omeni glumeți pen- tru o armată seridsă), pe când armata ab- sdrbe mal a treia parte din resursele terrel bugetul instrucției publice este mal mult de cât modest. Proporția e nedreptă, e- quilibru nu există și societatea aceea suf- feră în care diversele forțe și elemente din care se compun nu se află în equilibru și în armonie. Dar să lăsăm acest subiect și să tre- cem la uu alt jurnal în care tendința cea bupă se manifestă. Trompeta Carpaților publică un remarcabil articol de cunoscutul filoromân Vegezzi Ruscala din care‘tragem pentru'a pune subt ochii cititorilor noștri liniele urrnă- tdre care exprimă așa de bine idea 'nds- tră: „Mal mult decât întinderea teritoriu- lui și numeral oștirilor, progressul sciinți- „fic și littarariu este de o mal mare im- „portanță pentru o națiune." Amicul familliei lucreză și el din tdte torțele pentru propagarea ideilor cellor bune. în mișcarea litterariă propriu, cjisBă notâm întreprinderea D-luI Stoenescu ce ’și propune a publica mai multe cărți, parte originale și parte . traducțil, dorind a' îm- bogăți litteratura Romană și a mări sâlu- tariul current al mișcărel intellectuale. Urăm succes acestei întreprinderi. 'Ne permittem ânse a adăoga că am 'dori ca cărțile ce se traduc să fie cu scrupulosi- tate allese. Chemăm asemenea attențiă asupra* u- nel publicații în limba 'francesă a mal multor din Legende și Doine române de D-nu Rocărescu, publicație ce aredescop a face cunoscut streinilor frumusețele’lit- teraturel ndstre și pe care autorul’le de- dică junimel române ¹). *) Leeendes et Doinea roumaines imitees de M. B. Alexandri, par .Roeareseo. Paris, Librairie •Moquet. LINNOCEUS Sciințele positive ce tracteză. Jurnalul nostru aii'trecut prin mai multe phase penă să ajjungă în starea lor de astă-țll. Mar mulțl bărbați eminențl ’și-au consumat viața lor și au găsit totă fericirea în studiul acestor sciințe atât de întinse și atât de frumdse. Unul din naturaliștii cei mari care a lu- crat mult a lărgi sfera sciințelor naturale cu care nu se pdte compara de cât Aristotel, Buffon sau Cuvier este Linnoeus. Carol Linnoeus,fiul unui păstor țerran dihtr’un sat din Smoland în Suedia la eta- tea de țlece ani fu trimis de tatăl seu la școla latină eclesiastică din satul vecin; dar el âncd d’acum avea mare înclinare către sciințele de observație și mai cu se- mă către Botanică, neîngrijea studiile eclesiastice șia- 1 erga peste câmpii să studieze florile. Supărat ■ tatăl seu de acesta, îliî puse ucenic la un cismar și avu a se lupta cât-va timp cu asprimea miseriel, dar în- tr’o ții medicul Rothmann trecând pe la acest cismar țleri spiritul observator ₍al junelui Linne,. ’lu ceru.de la bătrânul păstor și . Iu recomandă < unul camic al seu Stobaeus professor de sciințeleonaturale la₍.uni- versitatea din Lund; acesta conduse; primi- ,sel, pași în carriera sciințelor și putmdesvolta într’ensul jcâte- va cualități superidre. D’aici junele Linne;plecă la universitatea, .din Upsala, unde începu studiile salle meuicale, , dar mi- jlocele pecuniare ’ierau preariiici și era . amenințat a cădea în miserie, daca întâmplarea, n’ar,fl;făcut, să intre în relații cu celebrul Olaus Celsius, care ’i întinse mâna de ajutor și ’I propuse , a fi ,colla- boratorul seu la uvragiul Hierohotanicon. NuJrecu mult și făcu amicie cu professorul de Botanică „Rud- beck care cunoscând meritele Iui .Linne- stărui să ’lă — 117 — numescă • director Jal grădinei ' botanice și supleaiit al Iui. -Linne -'avea acum 23 ‘am. D’atunci ideile lui Linne se'întind și'puse‘fun- dament -unei reforme immense ce projecteză el în regnul’-vegetal ^i‘in totă'istoria naturală. In amil 1/732 fu trimis, .cu cheltuiala 'academiei științelor,¹în Laponia ca să studieze -productele 'acestei ‘țerri, stu- dii începute de Celsius. Nu făro - ostenelă strebătu el munți înghețați, se t cdbdră prin 'Laponia norve- giană pemarginile mări'ca să'ocolescă¹ golful Bothnic și isă se -întdrcă -apoi 4n dJpsala prin -Fiillandia și in- sulele Alande. ,;E1 însuși se ‘.descrie Îmbrăcat c’un vestmânt scurt, *■ cu pantaloni u șuri, purtând ,Jun sac de peleși-o cutie -de tinichea pentru ‘plante,‘o’pă- lărie dargă, (singurul-adăpost ‘în -contra sorelui -ș’ăl ploăi, un 'baston îriferat în mână, mergând vesel cu pu- ține‘parale’in pungă și !în- voindu-se cu ori ce 'nutri- ment in colibele Laponilor culegând plante dnsecte, mi- nerale -și diiând moțe de “tfite. lucrurile/'' Dar' întordendu-se încărcat ‘cu tesaurile știin- țifice în loc de recompensă găsi invidia 'și jâlusia Des- gustat, se retrasse într’un-inie oraș de -unde apoi se dusse la Leyda ;în Hollanda și se puse a studia medicina sub renumitul Boerhaave. 'Trei ani petrecu el cu G. Clifort avut’hllandes amator de‘ști- ințe care ’i confiă grija cabi- netului ș’a grădinilor salle. Aici în fericita retragere delâ Hartecamp, în- floriră marele salleidei, basate ₍pe experiențe, cqpse vastul tablou asupra cellor trei regnuri alle Natu- rei, puse basa primului seu uvragiu: Sy stema Naturei, și Philosophia botanică Dupe.aceea visită el .Anglia și Erantia și recunoscu Ja Paris pe botanistul Bernand de Jîissien, cu care a legat o .strânsă amicie. întâlnirea acestor ,duoi mari natunaliști.a fost memorabilă. Linne mergea la .o .esborisație ,afară din Paris unde.Jussien arăta elevilor plantele dupo câmp; ca să încerce pe profesor,, nisce juni botaniști fac o plantă .din părți luate dela alte vegetale .-și o presintă lui Jussieu. . El întârzie a pronunțau, când un .necunoscut de/lară numele unei plante din America ce ,cu- noscea ‘Jussien strigând: 'Linne singur sau eu ₜ putem 'descoperi acestă fraudă. Acesta era Linne.-Ast-fel.a începiit Strânsa și durabila unire a dmenilor de me- rit, ‘însemnată cri celle mai nobile suvenir!; și ’florca dedicată jussiea va aduce aminte posterități ca a- micia IbFtrebue să înflorescă tot-d’aunape pământ. ‘îritorcându-se în Suedia'fu numit medicul re- gelui, și în fine prdfessor de Botanică la Universita- teadin ‘Upsala, 'tinde ocupă acestă cathedră.37 ani 'Linne dede ‘Botanicei o classificație methodică fondată pe organele sexuale alle plantelor, crcă pen- tru acestă știință o limbă comodă, regulată, uni- formă, potrivită rcu duoile dbservațiurii ce “făcusse, și defini 'fie-care ’gen și'fie-care specie prihfrase scur- te și 'd’o precisie-admirabile bând naturaliștilor un .pu- ternic mijloc mnemonețic ,a determina plantele. .Astă reT formă în classificație a în tins’o și la cele-l’alțe ramuri . alle științelor naturale în Mi- neralogie și Zoologie, -dar . nu așa’bine nemerite ca. în Bo- tanică. Cu tdte meritele,Claș- sificația. lui Linne are defectul d’a 'fi artificială și dă rupe adessea adeveratele rapor- turi naturale ale ființelor, d’a- ceia înlesni adversari .puter? nici, între alți BuffOn, Adan- son, Haller etc. și în celle din urmă termină prin , a da ' locul methodei naturale a .hd Jussieu. De Ia Aristotel pîno la dânsul, nimeni n’a îm- brățișat .c’o .privire.de ochi mai. înaltă. Și. imai;‘ht- imonică Janțul creaturelor terrestre. Prefația uvragiului seu, systema naturei este un manific tablou >în care se urcă *el ‘fieno la Divi- nitate. Linne era fdrte religios, pretutindirii-el ca- ută :și descopere >oa și Newton urmele uner înțe- lepciuni .infinite și supreme.-D’asupra poeții 'ddthdri salle era scrisă phrasa următdre: ■îrmocue vivîte -nU- m&n adest. (trăiți în inocență, Dumnezeu este pre- sent.) Sufletul seu este tot plin de.poesiă ășia-qttând descrie deosebitele feluri de fluturașirepresilită ;țlOi fabulei sub emblemele lor strelucitore; când-tratieză — 118 — Genera planterum în care distribue, plantele dupo fructificația lor. Philosophie Botanică de care in- tră în considerațiuni înalte asupra sciințelor. Linne avea o talie mai jos de. cât de mijloc, slab dar bine făcut, capul lat, fisonomia deschisă ochi vii și petrunțletorl, aveaii o expressie de finețe forte însemnată. Dotat d’o sănătate robustă dormea puțin și lăssa lucru ori de câte ori spiritul .șefi nu era dispus a ajuta intențiile salle. . Acest mare om era simplu în. morsuri și cu- noscut printr’o veselie francă și naivă. Era fidel amiciei și reconoscinței, uita lesne injuriile dar nu și bine-facerile și ’l plăcea a îndatora pe toți. Influința ce Linnd exersă asupra secolului șefi este immensă și gloria sa nu va peri. Nu numai căsup- puse la regule invariabile studiul sciințelor naturale, dar anco imprimă sciințelor physice în general un caracter nuofi, împinse spiritele către ordine și me- thod și făcu pretutindine să substitue faptele po- sitive în locul hypotheselor. Ast-fel fu cel mai mare reformator în istoria naturală dela Aristotel până în secolul alXVIII-lea; căt pentru memoria acestui mare bărbat s’afi for- mat mai multe societăți în Francia și in Anglia, ce portă numele de societăți Linneene care afi drept scop cultura și propagarea scințelor naturale. Mai adaogăm că una din fiele lui Linne, Elisabeth. Chris- tina descoperi 6re care luciri electrice sera asupra florei Capucinei, observație confirmată ș 'asupra al- tor plante. Fiul lui numit tot Carol ocupă cathedra tată' lui săfi, dar muri june și fără copii, dupo cea a- dăos prea puțin la lucrările părintesci. Succes- sorul seu dedică o mică plantă de la nord cu numele • de Linnoea spre memoria illustrulul naturalist. A. despre conchilil și producțiunile marine, pune înainte deitățile. Amphitrița sau Venus eșind din unde și tot i cortegiul Șeilor ș’al nymfelor; ast-fel în cât când 1 studie cine-va o plantă ’l animă prin imagina mu- selor; palmeri sunt pentru densul ca nisce prinți ai regnului vegetal, pe când gramincele se tirăsc la piciorele lor ca nisce țerrani smeriți și folositori; spiritul șeii limpede și repede găsesce cuvântul care desemneză o ființă și. ’I dă viață. îndată toți naturațiști Europei întorseră pri- virile lor către astă stea o nordului care respân- dea atâta lumină, din tote părțile ’i se adresa plante, animale și alte producțiuni, regii chiar nu credeați că se înjoscioreză intrând în relațiuni cu densul. Ludovic XV culese cu mâna sa semințe din gră- dina Trianon (de lungă Versaille) și ’I trimisse. Linne ducea o viață simplă și liniștită în mi- jlocul elevilor ș’al familiei salle compusă de patru fete și un băiat; gusturile salle modeste și juisența studii- lor ’l dispensa de înquietudini ceea ce face adevă- rat fericire a omenilor înțellepți. în cea mal mare parte a existenței salle a fost sănătos, dar în anul 1773 simți o slăbiciunea memoriei care’I prevestea alte accidente. Lovit în urmă de mai multe atacuri de apoplexie muri în fine în 10 Ianuarie 1778 în etate de 71 ani. Gu- stav III regele Suediei plânse mult perderea lui și el însu’și compuse orația funebră; mormântul lui se afla în cathedfala din Upsala, edificiu care ține loch vechiului templu al lui Odin și un monument precum și o statue de marmură s’a înălțat în uni- versitatea unde făcea el cursurile. Collecțiile, herbarele și manuscrisele lui au fost adunate înEnglitera de Doctorul Smith. Principalele salle uvrage sunt: Systema naturei în care a pus basele unei clasifi- cați! methodice a cellor trei regnuri ale naturei; AFFINITATEA — AFFECȚIA — GENERAȚIA ȘI PROPAGAȚIA PLANTELOR — O SINGURĂ LEGE MENȚINE ARMONIA ÎN UNIVERS. (Continuare ‘). Ddmndor și Domnilor Acum că seim cum plantele se hrănesc și res- piră și cunoscem admirabila armonie ce Natura a stabilit intre regnul mineral și vegetal pe de o parte și regnul animal pe de alta, să ne întrebăm cum se sevârsesce importanța funcție a înmulțiri vege- talelor pe pământ, să studiem în alte cuvinte ge- este indispensabil să cunăscem părțile din care se compune o flore. Și să intrăm în câte-va amărun- turi cam aride. — Să luăm acestă roșă safi ori care altă flore. El bine într’o flore există duoe cate- gorii de organe, organe accesorii sau protectore și organe esențiale. Organele protectore sunt aceea ce bosaniști numesc caliciul și corolla, rrganele e- nerația și propagația plantelor. ■) VeȘI N. 13 fi N. 14. Pentru acesta însă sențiale sunt: etaminele și pistilul. Caliciul este acestă parte verde ce o vedeți — 119 — înconjurând basa părți colorate a flori; el presintă mai multe divisiunl ce au înbotanică o numire spe- cială (sepale). • Corolla este partea cea mai frumdsă a flori Ea este care se îmbracă cu miî de mii de culori și dă florilor admirabila lor frumusețe și varietate. (Divisiunile corollei se numesc petale). Cu' tote a- cestea ea nu este partea cea mai importantă a flori și nu jocă nici un rol în marea fucție a generații plantelor. Caliciul și Corolla protege numai orga- nele care vor sever și acestă funcție și care sunt sta- minele și pistilul. Staminele represintă elementul masculin și sunt aceste porțl subțiri terminate printr’o tuberositate, printr’un fel de pălărie numit anthera. Ar putea cine-va țlice că sunt nisce cavaleri innamorați ce se îmbulzesc împrejurul nymphel ce se află in mijlocul florei. Acestă nymphă se nu- mesce Pistil, constitua ca să me serv de o expre- sie Grecă Gynecea pe când staminele constituă Androcea. Nu credeți că fac aci un romanșă, ex- puiu din contră facte positive și științifice. Stami- nele în adever represintă elementul masculin, are analogie cu ceea ce am numit în chimie un acid, cu ceea ce vom numi în electricitate elementul positiv, cu activul într’itn cuvent, pe când pistilul repre- sintă elementul femenin, ceea ce am numit în chi- mie o basă, ceea ce vom numi în electricitate ele- mentul negativ, cu passivul într’un cuvent. Dualita- tea armonică se întîlnesce pretutindeni. Am țlis că staminele se termin printr’un mic organ ce se numesce anthera, anthera conține o pulvere aurie care este pulverea fecondantă și care se numesce pollen. Pollenul constituă dar pulverea fecondantă; într’adever când fldrea’și a terminat mi- sia sa secundarie de a înfrumuseța câmpiile și gra- dinele ndstre, când intră în periodul în care începe misia sa de fecundație și de reproducție, pollenul ese din antheră, merge de se pune pe pistil adică pe elementul femenin, pătrunde în interiorul lui și merge prin țesăturile diverselor salle părți ca să a- jungă pînă la basa lui unde se află nisce mici cor- pusculo numite ovilii. Acolo pollenul îinbrățișază ovulul și marele myster se săvirsesce: Ovulul este fecundat și o mică plante va nasce dintrînsul. Ast- fel se săvîrșesce funcția generațiunel plantelor ca- re se propogă în urmă și se îmmulțesc puind ast- fel în realisare cuvintele Creatorului: Cresceți și ve înmulțiți, Ar fi fdrte interesant să arăt câtă îngrijire â- re natura ca să înlesnescă fecundația pistilului prin pollen și câte ingenidse precauțiuni ia ca pulverea fecundantă să nu se perțlă ci să mergă din contră la destinația ei. Tot-d’a-una Natura face ast-fel încât staminul, elementul masculin, să fie mai înnalt de cât pisti- lul ast-fel încât pollenul care se află la extremita- tea superioră a staminului să cațlă natural pe pis- til și să mergă în urmă să fecunde ovulul. Altă dată când se întîmplă ca pistilul să fie mai înnalt decât Staminul, acest stamin are un fel de support care îl înnalță când vine epoca fe- condațiel și partea superioră a staminului care con- ține pulverea fecundantă merge de se pune pe pis- til ca să’l fecunde. (Nenuphar). Sunt multe flori în care se observă phonome- nul următor: Staminele sunt depărtate de pistil ca- re remâne singur isolat în mijlocul florei; în epo- ca fecundație! staminele-împinse printr’o forță at- tractivă se apropie de pistil îl îmbrățișețlă, îl strîng cu affecție și fecundația se săvirsesce. Dar se observă în generațiunea plantelor alte phenomene și mai curidse. Când veți merge în El- veția ve consiliu de a face îu vre-una din excursi- unele D-vdstră, o plimbare în barcă pe rîul ce strebate și ese din admirabilul lac al Genevei, pe Rhon. Veți putea, daca întîmplarea ve va favori, întîlni o plantă fdrte curiosă și fdrte interesantă numită Vallesneria spiralis, plantă ce se găsesce a- semenea în unele rîuri alle Italiei. Acestă plantă este dioică adică elementul mas- culul se află pe o ramură, pe un individ și ele- mentul feminin pe o altă ramură care este des- părțită printr’un spațiu adesea fdrte mare de cea d’ânteiu. Aceste plante trăesc in fundul apei. în e- poca amorului, vallesneria femenină care are un pi- cior în spirală fdrte lung se anină, se înalță și a- junge pînă la suprafața apel. Vallisneria masculină, îșl deschide și ea atunci anthera ce conține polle- nul și pulverea făcandantă se ridică, ese d’asupra a- pel și, dusă lin și armonios de curentul rîulul, merge ca la un rendez-vous, să întâlnescă pe val- lesneria femenină și să săvîrșescă marele myster. Cu- rentul continua de a’l duce împreună legănându’I pe țermuri depărtate unde împlinesc marea fun- cție a propagațiunei. Altă dată.zephyrul se însărcineză casă apro- pie și transporte pollenul și să’l ducă pînă înlocui unde, se află planta feminină., Acesta-. se .vede in palînibifr Palmierul' masculin. pote fi despărțit de pal- iuieriiP feinenin printr’o distanță forte mare adesea deunar multe posițiîi Ei’bine/ în regiunile unde cresc palpiierb zephyiml în epoca» fecundației se< înnalță lin în direcția palmierului masculin către-palmieru femenin,. se încarcă de pollenul fecundatorii!, și vine sal. scuture în. sînnl palmierului femenin. Admi- ralîilb sunt armoniile naturel! ' ’ A!ș putea enumera o mulțime de alte esem- plecde asemenea» natură, unele mai minunate decât altele. Tote; ar pune în evidență acestă forță mys- teridsă care menține armonia în univers, forța care este unică și aceiași darcare are diverse manifes- tări, diverse moduri de a fi ; forță care pătrunde tdte substanțele universului și domină tot ce există..... care e® ici» numire de cohesiune, dincolo de affini- tate^ maii.departe> de attracție, ici de sympatbie, de affecție, amor etc. «O singură lege menține armo- nia,, în upivers,. legele dmenilor sunt mult , mai nu- merose. și armonia între dînși nu există, o singură lege"af’fi 'în destul, ca să’i facă fericiți: ei, pot să sc'.iubescă»-. ■ - A l; înțellegă 'âcea:'admirabilă Evangelie a lui Chi'ist și acelle vorbei atât de patheticer.e Mântui- torul lumei țlice ucenicilor sei mai ’nainte de a se despărți de dînși. pentru, tot-d’auna., • ; — Să Ve iubiți,, le țlice el neîncetat și să iu- biți pe frați voștri. Să ve iubiți le respundc el la totet întrebările-lor ’ și «ă iubiți pe frați voștri. < j h rr- Dar ce':trebue să facem când vom rămâ- nea sipgurr și. ne: vom despărți de tine ?- ,J . Să ve iubiți și să iubiți pe frați voștri; Conservarea. cerealelor. Dacă cultura cereale- lor are trebuință''de îngrijiri. mari, conservarea lor nu -merită mai puține îngrijiri. După ce s’au tre- erat șr s’afi' vânturat îgrănele, după ce s’au cu- les» și curățit, porumbul trebue să îngrijim de grânare ,și, de, pătule. așețlate- lai. locuri' înalte '; fă- ră să fie, umiditate, să observăm» ca productele.- să rid fîe'attăcate de. maladia, caria, s’ar cărbuni îm,- prejriruV lor; trebue assemenea să, îngrijim că din timp. înltimp-'să'le acrim, să le mai întorcem, să leimai.'resturnăm sau să le re’noim, să îngrijim as- semenea. cai să nu le atace- insectele sau umiditatea șț. săᵣ,intre. în discomposițiune, fiind-că atunci nu- mai sunt.bune de mâncare. .Ori-ce;-materie orga- nisată de care, se nutresce omul, îndată ce a in- trat în- descbmposiție nu mai pot fi întrebuințate, ea nutriment. " ₜ \ Conservarea .cartofilor. După ce se culeg car- COMUNICAȚIUNI SCIINȚIFICE. — Dar; ce ne înyeț), ce, precepte; np. da/ca să putem respândi morala Evangelie!,, ca să, putem predica cuvîntul de adever și de viață, ca să’tpu- tem propaga pîntre păgeni?... • — Să ve iubiți și să iubiți pe frați voștri. Să ascultăm dar cuvintele- dătătdre de- viață (și de fericire) alle Mântuitorului, lumeț Să înțel- legem în puritatea, și, sanctitatea, lui acest mare-și nobil sentimehtu ce se numesce, Amorul, și ininjele nostre să se pătrundă de dînsul. Să avem amor pentru Sciință, să avem amor pentru Adever,, să avem amor pentru concetățeni și concetățenile nostre și iarăși amor să avem pen- tru Patria română și pentru aceea care au lucrat și lucrez în conscință pentru forța, prosperitatea și gloria ei» 1 , Stoicismul, Domnilor, era un lucru mare în an- tiquitate. Doctrina stoicilor va ocupa un loc în e- tern nemuritor în istoria ideilor. Philosophi stoici erau de o sută și , de o mie de ori mai învețațrde cât cei doi-spre-țlece ucenici ce înconjurau persona lui Christ. Ei bine Stoicismul cu tote astea n’a, p,Ur tut eși din zidurile Athenei și Romei și a remas o sectă cu un . mic numer dc proseliți pe când chris- tianismul a conquistat Universul întreg... Celelip- sea philosopliilor stoici și care a fost causa- ca doc- trina lor sublimă: să. remâe' fără< echo.,.. Un lucru a lipsit acestei doctrine, un lucru a lipsit stoicilor: el erau incapabili, de a înțellege. și a simți Amorul ast-fel precum cliristianismul l’a proclamat în lume și che- ful acestei scliole n’a țlis discipolilor sei: | — Să ve iubiți și să iubiți pe frați voștri !⁴ I - ' ' Fine- & tofi trebuesc așețlați într’un- bun celar cti- marmulte despărțiri; localul să fie sănătos, și așternut c’un strat gros de paie de secară,, se vor întinde, carto- fi pe paie în straturi de puțină grosime avend gri- jă da’I acoperi cu praf de platru și se pot așețla ast-fel până la opt sau dece 'Straturi alternative (unu după altu) de paie și de cartofi. Printr’aceste îngrijiri se pot conserva prea, bine cartofi păstrând mult timp vivacitatea lor fără de a. muguri lungi care’! slăbesc și numai pot fi întrebuințați nici 1® consomație Materii colorante din măsline copte. S’a găsit de curând că se pdte extrage materie colorantă din măsline copte» ferbându-le în apă; resultă d’aci o decocție. violetă care se pdte roși prin -acide și in- verțli prin alcali. Astă decocție (fertură) coloreză stofelede bumbac și de lână într’un frumos .violet coremisici și se pdte întrebuința în industrie. Abonamentele se tec la redacțhine, Strada Serapbim (ce’i dice și a Pensionatului) lângă O’oltea; Wo. 10 și in Passagiul român Ia librăria IMm Etenielopoin. ■ ’i , ¹1:< ? TytographiaNational! i luî Stephan Rassjdescu, Steada Germană Ne. 2.