ANUL VI. No. 13. I APRILIE 1865 PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA. Redactori: Dr. C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU. Copiiindebe: Instrucția și educația — Floricele de primăvara. — Educația physică a copiilor.— Coromunicații sciințifice. SI EDUCAȚIA E PUBLICE. de legi: „Mania de a legifera este mania popolilor în decadență'"', cjicea Aristotel a- cum duoS mii de ani. Există însă în Natură alte legi pe care Divinul Legislator le a stabilit cu o admirabilă și profundă înțellepciune. Studiul acestor legi nu merită și el dre care atenție din partea dmenilor și în confecționarea legi- lor fragile prin care el speră să ajungă la concordie și la fericire, n’ar trebui dre să caute a se inspira de înțellepciunea și arnlo- nia ce Creatorul a pus îu legile prin care guvernă Universul ? * Afaro de astea, daca omul va ajunge a se bucura de o stare mal bună, de o fe- ricire mal complectă sau mal pucin turbu- rată va trebui să Se sildscă neîncetat, să armonise mal bine de cât a făcut pînd a- cum facultățile salle, înclinațiile și intiiic- tele sale, trebuințele și .interesele salle cu legile generale și permanente alle Naturel. De unde resulta necesitatea pentru toți de a studia " neîncetat Natura nu atât pentru .a crea prin ast studiu bogății materiale cât pentru a culege o instrucție și lumini ce ne vor servi ca să ne diregem mal bine facultățile și să perfecționăm starea ndstră socială. In studiile ndstre sciințifice nu perdem nici o dată din vedere acdstă idee și cău- INSTRUCȚIA LECTUREL - ■ . Nă ae poco io vi țlia, da imputar sono Cbe quanto io posso dar, tutto vi dono. Ariosto. Daca pucin daS nu sunt de imputat. Căci cât pot da tot vă daîi. In lecturele sau conversațiile sciințifice ce avem» ondre a face în salonul caselor lui Beizadea C. Ghica expunând idei ce in- tră cu totul în cadrul ideilor sciințifice ce îmbrățișează acest jurnal, reproducem în acest numer conversația ce am ținut asupra unor facte și phenomene ce ne presintă Regnul Vegetal, cătând cât se va putea a păstra acestei conversații forma subt care ă fost ținută. Pretutindeni omul, în general, este ne- mulțumit de presint. El aspiră către o stare mal bună, către un viitor care să’l console de întristările, de desgusturile, de amără- ciunile, de descuragerile împovărătdre alle presentulul. El caută a ameliora starea sa socială, cată a’șl perfecționa instituțiile, a crea legi și ale aplica, a le îmmulți neînce- tat, creând ca din acdstă multiplicație in- definită va resulta un mal mare ordin, o mal mare armonie, o mal mare fericire prin urmare. El studie cu o arddre febrilă tdte le- gile neperfecte făcute de dmenl, îșl consa- cră vegherile, îșl obosesce intelligința, ade- sea o slăbesce sau o întunecă și o per- vertesce prin fabricarea subtilă a mii de mii — 98 — tam tot-d’a-una a o pune în reliev. Sacri- ficăm, fard părere de reu forma savantă ce am putea da acestor studiurl, sacrificăm chiar (rep< tîn prejudiciile și nesciința să dea loc la un tractament cu totul contrarii! planului de educație; și din aste errori să resulte nisce consequențe grave pentru presentul și viitorul individului. Observația statisti- cei ne arată ca, pericolul morți este cel mai mare în prima epocă dupd nascere, apoi se micsoreză gradat. (în anul 1 -iii mor 6 părți din copii, și in anul 2-lea mai remăn */₅.) îndată ce se nasce copilul începe a respira, de sine și astă nuoe schimbare în viața sa ’i cau- seză dureri, d’aceea țipă el atunci ,și plânge ne’ncetat. De și țipătul copilului este supărător și compăti- mim la durerile lui, dar acesta este un effect al res- pirației, când pentru prima oră aerul intră în plă- mâni, ce pân’acum craii apăsați, ’l dilată mărind ca- vitatea perctorale și inlesnesce libera circulație a sân- gelui dela inimă spre plămâni și îndărăt. Precum țipătul este folositor, pentru că umflănd peptul si- lesce aerul să intre în plămâni și favorisă ast-fel libera respirație, asemenea și strenutarea aduce cf- fecte bune. Acum copilul prin respirație trece dela viața părăsită la viața liberă și indipendentă și arc trebuință mare de aer și de apă, d’aceea trebue să îngrijim ca aerul să fie curat și să’l băgăm înda- tă într’o baie caldă ’ (dela 26° — 28° R.) ca să’l curățim d’un fel de materie cleiosă ce ’i acopere tot corpu. în baie este bine să amestece pucin să- pun și tărîțe și să ungă corpul cu unt prospăt, ne-. sărat sau mai bine cu gălbinuș de oii. La copii slabi cu pele palidă și moleșiți la cari respirația și circulațiă nu merg regulat estedetre-. buință să se adaoge în baie puțin vin cald, dar să se păziască de apa de Colonia safl alte liquori tari, care nu numai că sunt de prisos, dar sunt și văte- mătore, fiind că pot aduce amețială Dupo baie co- pilul, învelit în vestminte comode și calde, are tre- buință de odihnă și de somn, ânsă ca somnul să nu fie turburat, trebue moderată lumina și depărtate d’ împrejur ori ce pâte affecta organele simțu- rilor. Dar mai nainte de tote să nu lipsescă căldura care’i este de neapărată trebuință pentru desvoltarea corporală, și ca să întellegă cine-va acesta n’are de cât să se gândescă că mai ’nainte d’a nasce, copi- lul se află în corpul mumei salle la o căldură de 36°; dar iarăși să nu fie prea multă căldură în cât să se transforme casa într’o baie (să nu trecă temperatura peste 16⁰ R.) S’a observat, precum la animale că, căldura —' 103 — naturală este mal avantagidsă de cât cea artificială, - adico: copilul să fie lângă corpul mumei; dar de multe ori muma pdte fi bolnavă și exhală din corp materii vătemătdre, atunci copilul trebue depărtat de mumă, pus într’un pat cald și învelit în vest- minte curate și des primenit. Când dorme să nu’l descepte ca să ’I dea de mâncare, cisă’llasse penă se deșteptă singur, căci în primele ore dupo nas- cere copilul are mal multă trebuință de somn de cât de mâncare, ș’apol când simte el astă trebuință, se deșteptă singur și este în neastâmpăr. Să venim asupra marel questium a allăptărei. adico: dacă copilul trebue nutrit de mumă saă de nutrice (doică). Este prima datorie a mumei să allapte prun- cul seu și acesta nu numai că laptele mumei este cel mal propriu, dar are pe d’o parte un effect me- dical asupra copilului producând ore-care irritație in canalul digestiv și înlesnind scoterea materiilor fecale, iar, pe d’alta este un avantagiă pentru sănă- tatea mumei, fiind-că împedecă mai mult de cât ori ce alt întărirea mamelelor, care e adessea periculdsă. Cu toto astea se întâmplă de multe ori ca printr’un defect local, sau prin lipsa totală |de producțiunea laptelui, sau prin alte circumstanțe relative la să- nătatea mumei să nu pdtă împlini astă datorie, a- tuncl trebue una din duoă, sau o nutrice sau un nutriment artificial, și pentru acesta ne pro- punem a examina care din două este mal bună. Cine ar putea contesta că nici un alt lapte nu pdte înlocui p’al mumei de cât al unei nutri- ce sănătdse și puternice; chiar dacă Chimia n’ar veni să ne spue acesta, raționamentul ne ar con- duce a admite, că cel mal convenabil nutriment este laptele omogen. Din nenorocire însă nutrice bune și sănătdse sunt rari, pe când condițiunilc ce se cer ca nutrirea să ’și împlinescă scopul, sunt fdrte nu merdse. Dacă medicul se insărcineză a examina starea corporală a nutricel, el nu ne pdte assicura despre Caracterul moral al persdnei, despre viața el priva- tă precedentă adico: dacă are viciurl ascunse sau dacă se mânie lesne, fiind-că producția laptelui, qua- litatea și quantitatea lui, sunt în relație cu tempe- ramentul; tdte acestea nu se pot prevede. ,Ca să ferim pe copil mici de acest pericol, și in general ca să evităm difficultatea și pdte impos- sibilitatea d’a găsi o nutrice bună și sănătosă, me- dici aă attțas attenția asupra celui d’al duoilea mir- I loc de înlocuire al laptelui adică: asupra nutrimen- tului artificial, și în privința acesta s’a declarat în modul cel mal categoric, renumitul mamos din Berlin Dr. Mayer, inemic ne împăcat al tuturor mitricelor; el pretinde ca toți copii care nu pot fi nutriți de mumă să se nutrescă artificial și refusă tdte‘argu- mentele ce s’au dis în contra acestui method; mal adaogă, că dacă resultă vr’o inconveniență din nu- trirea artificială, asta nu provine de cât din cău- șe streine ce se pot lesne depărta. într’o practică medicală de 40 ani, țlice doc- torul german, s’a vățlut mulțl copil care sau de la nascere nu le a dat lapte muma, sau mal multe luni au avut nutrice malade, și au ajuns în urmă într’o stare fdrte maladivă, și cel d’ântâiu și cel d’al duoilea prin nutriment artificial au crescut, s’au fă- cut mari și cei maladivi s’au însănătoșit. Condiția neapărată pentru a reuși în nutrirea artificială este alegerea, și pregătirea nutrimentelor; se cere multă răbdare și adressă, exactitate exem- plară și mal ’nainte de tdte cel mal mare grad de curăție, acestea în general, iar in special sunt de însemnat observațiunile următdre: în celle d’ântâiu 24 ore dupo nascere, să se dea ceiă de mușețel slab' sau de mărar cu pucin zahăr; până la 14 țlille nutrimentul consistă în duoe părți apă amestecat cu o parte lapte și cu puțin zahăr, sau mal bine candel cu- rat, pentr- că laptele animalelor coprinde mal puțin zahăr de cât al femei. In loc de apă se pdte pune după împrejurări ceiă de mușețel sau de mărar; u- nil preferă zeru, dar e de prisos, căci ceiu pro- duce acellașl efect; tot asemenea se respinge ideea d’a amesteca apă de orz sau de orez ce are def- fectul de a se acri. Laptele este nutrimentul cel mal convenabil pentru copii, fiind că coprinde tdte materiile trebu- incldse pentrn crescerea și desvoltarea corpului. Vine acum întrebarea dacă laptele să fie fert saă nu? Opiniunile sunt differite. Dar să vedem ce se urmetjă în ferberea laptelui. Prin ferbere lap- tele perde acidul carbonic ce se află într’ensul și se scie că organele digestiei sunt affectate de acide, pen- tru că acidele produc inflamațil, colici, diarhee. A- cidele insă se pot scote din lapte prin alt mod âncă. și mal bine, adică: să se amestece laptele nefert cu praf de scoici pisate ce se găsesc, la farmaciști, adică se amestică o lingură de cafea cu praf de scoici într’o litră de lapte nefert și stă 2 saă 3 ore. Laptele ast-fel prefăcut este preferit dț — 104 cât cel < fert, pentru că prin ferbere multe părți din lapte se întăresc și nu se pot digera lesne în-sto- macul copilului; Assemenea și apa ce se amestecă să fie fiartă bine, pentru că obicinuit apa coprinde acid carbonic care trebue dat afară și ast-fel arce-, stecăturâ să aibă temperatură de 28° ce se apro- pie de aceea a laptelui mumei. Dar de la care animal să luăm lapte? Medici recomandă laptele de capră sau mal cu semă pe cel de măgăriță pentru că coprinde o quantitate de brânză egală cu ceea ce se află în laptele femei. Lap- tele de , măgăriță arare ori este curat, și cel de capră pote lua qualitățl rele, d’aceia în cele mai multe cașuri ne mulțumim cu laptele de vacă; dar să nu fie falsificat, amestecat cu apă sad să i se scoță crema, d’aceia trebue să fim siguri că ani- malul a jfost sănătos și nutrit cu alimente sub- stanțiale și prdspete. Se preferă laptele de dimineță pre lângo cel de sera, și al cellor ce pasc pe câmp de cât al cel- lor ce stau în grajd și tot-d’auna să fie prospăt. Modul întrebuințări variația: altă dată se obicinuia a da laptele în pahare cu gât sau în țevi acoperite cu beșicl sau cu bureți, acum se dă laptele în bocale cu dopuri ciuruite de gumielastic curate și avend for- me ast-fel ca să se potă nutri copilul cu încetu, a- propiindu-se de nutrimentul natural ce priimesce de la mumă-Sa. (Tradus din limba germană) COM3WNICAȚIIJNI SCIINȚIFICE. Miffloc d'a cunosce cafeoa curată și dc qualitatc bună și d'a descoperi amestecătura cu cicbre. Totă lumea a băgat de semă că cafeoa ’și mă- resce bobul când se prăjesce ș’au putut vedea as- semenea cafeoa măcinată plutind pe d’asupra, pusă în apă ferbendă. Astă din urmă circumstanță este un mijloc d’a deosebi cafeoa de qualitatea bună, din cafeoa măcinată de mult timp l și falsificată cu praf de cicbre. Phenomenele arătate mal sus, se produc în adever sub influința desvoltărel gazului acid carbonic pe când se prăjesce și în momentul infusiuhel (tornări apel). Dar astă operație ne pro- vocând nici o degăgiare de gaz în cicore, asta nu mal plutesce și fiind-că degaglarea gazului acid carbonic, este in raport cu prospăția cafelei mă- cinată, putem trage assemenea din lipsa sau din pu- țina importanță a acestui phenomen că, dacă ca- feoa nu este falsifiată cel puțin a perdut qualită- țile sale celle mal preciose. Costorirea chimică. Vasele de alamă sau de aramă în care se ferbe o dissoluție de stannatăde potassă, și turnură de cositor, se acoper în câte- va minute d’un strat forte lipit de cositor, curat Un assemenea effect se produce când se ferbe cu aceste obiecte, fărămiturl de cositor și alcali caustic satt cremotartr. Cu modul acesta putem lesne cos- tori vase de chimie, de cupru sau de alamă. Mal ăn- teiu muiem obiectele de costorit cu cositor cald, apoi le aruncăm într’o soluție de acid chlorhydric de aramă și de zinc, pe urmă într’o baie de cositor în care am adăogit puțin zinc. Când costorirea s’a să- verșit se trag obiectele și se aruncă în apă fer- binte. Se sfîrșesce operația puind obiectele într’o baie de nisip prea cald, și asl-fel se pot costori felurite vase prin acțiunea chimică. • Culori extrase din cărbuni de pământ. Comerciul astor culori care a început în a- nul 1860 urmeză a se întinde într’un mod consi- derabil. Aste culori sunt: vișiniu, deosebite unanțe de albastru și violet, purpuriu, portocaliu, galben și verde. : Se expeduesc din Londra în provinciile Angliei și în alte părți spre a fi întrebuințate la prepara- ția catifelelor de mătase și de bumbac, pinză, lâ- nă de merinos, bumbac fin, mătase panglice flane- le și cămăși de fantasie. Un comerciîî de exporta- ție a început cu China și’cu Staturile-Unite; cu- lorile sunt expeduite în formă solidă (tari) ca să nu fie grele. Din causa întrebuințărel întinse a aces- tui mioti articol comerciul cu cochenile, șofram și lemnul obicinuit de văpsit a scăzut într’un mod considerabil. ' Iată cum progresă sciințâ și vine in ajuto- rul arților și industriei, contribuind ast-fel la binele public. Abonamentele se fac Ia redacțiune, Strada Seraphim (ce ’i dîce și a Pensionatului) lângă Colțea, No. 10 și in Passagiul român Ia librăria D-lui Danielopolu. _______________________________ . . Typographia National! a lu! Stephan Bassidescu, Strada Germană Nr. 2.