ni.                                                         ’   ...         ;  .
                       Nfll !         ■,'¹'                                       '            .,   ,.
ANUL VI.                            o h b No.HO.-- ’                                       8 MARTIE I865

     ‘ ■ - T.N : ;'f H ?.‘)N < v ’v ; \ \ i z v ,, ᵥ ’ /•, ■. . ; ■ ■ ? * > r •
   : ' ' - ' ■ ■ ' ' ' A ‘        k'. . • : A ■ J 1 f ' ‘ H !• 1 î 1 i.: t Îi i ( L ,! > 3' ' ; ’ î i ¹ j { • 1 1 * i ‘ : $ i ¹ i j ‘

PENTRU PROPAGAREA SCIINȚELOR POSITIVE ÎN ROMANIA;
—    ¹ ’ *    . •> r : ,■ : . I 4. I A 4 . : . _■ 1 ; e ; j \ J i I ‘ • l A < ’ । • . ' ’ ■ : < ) .-.<■■■

                     fiq Redactori: Dr, C. ESSARCU și Lt. D. ANANESCU.
CopninDBnBrfnsirac^'a^iedurațîa.'FormațianeA'Globnlui. Epoca Arife istorică a .omului. Istoria naturală a Boului. \Programmur Lectorelor

Domni Abonați'câfe nu¹ priimfesc: regulat jurnalul Natură, sunt rugați a recla mata’
  Redăcțiun'e;”'Strada Seraphimdceu’i; ^ice'și a Pensionatului (lângă Colțea) Nr., IO. ᵣ,




LECTURILE SCUNȚIFICE LITTERARI.I ȘI ARTISTICE DIN SALONUL CASELOR LU1 BEIZADEA C. CHICA

. / * c > ii i ■ » • • >. n : . 1 (1 ' 1 ’ f .' , ' . • ; ; , i - NT;
matură, reflexie, alți, . prin instinct au înțelles că
femeea p6te. deveni elementul cel mai puternic pen-
tru morahsarea și înnobilirea , societăți nostre și
pentru regenerarea pairiei Române. Cât de mare
n’a fost satisfacția ndstră când în .urma cellei din
urmă lecturi ținută de D. Bacaloglu, un june veni
să ne distribue ‘la¹ mal mulți ce ne aflăm "presing
lă acestă lectură¹ b broșura ‘intitulată:⁰ ■
      Progresul prin femee') țlicend că.idea de a
se pune la lucru și de a tracta acestă questie ’i a
fost inspirată prin lecturele de seră...........Acesta po-
te va face să suriră pe mai mulți ficcncl că
e un. lucru așa de mic încât nu merită a atrage
atenția nimulul. Noi însă care credem că tdte
lucrurile .încep .prin a. fi mici ca să, devie în
adevef. mari,, și; seim că stejarul maeștqs naș-
ce.jdintr’o forte mică și umilă, gindă, și .'nu cre-
dem în fabula. care ₍ne spune că.Minerva îimarmată
din, cap pînă în piciore pdte eși de o dată din
capul lui Jupițer, ne bucurăm constatând asemenea
symptome,, și. am . dori ,ca confrați noștri din presa
română .să,le: deștepte și să le încurage. O altă
broșură'ș’a publicat asemenea de când s’au deschis
cursurile ₍; de., seră intitulată iarăși Femeea²) și în
care autorul, cliiamă- atenția asupra acestui subiect
important. Există o publicație periodică pe care.pu-
blicul română o cundsce și o aprețiațlă întitulată:
Amicul, Familliei: O jună damă, D-șdra Dunca, iși

') . Progresul prin Feme.a de O. Vultiu'escu, se află de vînejare Ia
“librăria D ior Socec și Companie, și la administrația ini Cicală,
“ PassagiuLRomâp No,.: 9—1.V îniprofiltll,inuțțdaților,, ■ :.
’) Femea de D.' Santa.


           H î.'t hi ; jHihO , NS ae pocd<id'vrțlia<da imputar Bono;-
           Che quanto io' posso dar, tutto vi dono.
HI i'.’OT j-i b‘‘> j ; îJ Y‘;' 4) H i -T ^Ariosto.)A.^.
iî Ji J b ‘; i ■ K li' j 1 i’ih !.• j !/i' i t Daca pucin. y? dau .nu sunt de imputat, -.
                                 Căci cât pot dă tot' vg' dau/ ''
                    f.;hh.i>hJh.n<;G ,U. tllplit ii i;i‘ JUj Uhlirji
<,H ;-Innundarea .unei părți. considerabile a . capitalei
nostre, și întristarea ce acestă calamitate, ș a respân-
dit in inimele tutulor, au întrerupt pentru cât-va
timp ocupațiunele pacifice la care lua parte în sa-
lonul caselor lui Beyzadea Costache un public dis-
tinct și doritor de a respândi în societatea ndstră
gustul nobilelor ocupații intellectuale. Lecturele de
seră reîncep din nou și sperăm că publicul intelli-
gint'va persista a întreține nobila-curioșitate de a
sci și dorința de a se instrui ce pare a se mani-
festa ;.cu;ațâța..spontaneitate. Mai. mulți junlințelli-
ginți și , cu instrucție aii venit să se înscrie și, să
ocupe, mai multe ,din serele lăsate libere în primul
program . pe, care . cititori noștri, îl cunosc. înțelle-
-gem și' ÎQQuragem acestă emulație fiind . convinși că
aceia care aspir la on6rea:de a vorbi în public au. con-
știință de, puterile' lor, , și .înțelleg respectul ce ,.da-
torim unui public numeros ce ne face onorea-.de a
-veni sg ne; gsculțep, ;zf ■?.
f)K6ᵤî>>AceșȚte lecturi,,n’aiî fost ancă, deștul₍ de.nume-
iTose; ca.:să cățăm; a le caracterisa,;priutr’o idee syn-
tlietică.saii printr’un caracțerț comun. Anco, de ,a-
: cum. însă. putem :pune, în,:relicy■ o idee comună ce
-fi: .apărut. în: lecturele, tutulor. -acellora, care, au. vor-
-bit, de și. toți au plecat dela puncturi cu totul dif-
• ferite. .Toți aii atins o cordă comună deși .fie-care
făcea să vibreze o cordă specială! :j Femeea; înăl-
țarea șiînnobilirea societăți prin femee. Uni, printr’o¹

1 “ -Cit <H(. \ 6^1; (;
S/fyi 'r. .... ...
devie impressiunele trecutului lâufi popor rătăcită
pîntre,timpi ca prin mijlocul unei stepi? Ce im-
presiuni ar fi putut produce figuri ca alle lui Ale-
xandru cel Bună, Ștefan' Cel Mart; - ALirceci; Va-
silc Lupu* Mihaiu. Bravul, sculptate pe por-
țile bisericilor sterse de timpi și elementele lor,
daca nu s’ar fi găsit un Ureche, un 'Miron Costin,
un Sincai etc. bărbați inspirați "de acel’-mobil, de
amor de națioiiălitâte, ce'inspiră pe mult .stimabili
noștri confrați diii 'Reuniunea Română.^. . ,,
Nu putem dar aplauda în, destul unor, ase-,
mexea.sentimente și tote sympathiile ndstre sunt
cu compatrioți și confrați noștri din Cernăuți, .cu
membri Reuniunei Române și cu presidentele seă
D. Georgie Hurmuzachi (fratele D-luI C Hurmu-
zachi din Senatul Român).
     Publicăm mai la văile programând lectorelor
din casele lui Beyzadea C. Ghica, Chemăm attenția
asupra unor serii de lecturi ce se vor face în
tote mercurile asupra litteraturei Italiane de un
Italian cu instrucție D. Spinazzuola care va da hn
tablou precis dar complect al mare! și classice lit-
teraturi Italiane. ’■ :|..                  E

consacră vegherile salle și se condamnă la un rol
ingrat în țerra ndstră pentru o femee mal cu semă
de a respîndi în societatea •' română idei de Jitte-
ratură, de artă, de morală, de pedagogie etc. Am
dori ca publicul -să’i prețuescă mai mult talentul și
străduințile, și Amicul Familiei să fie mai mult răs-
pândit în societatea nostră. .... In Englitera,.Elve-
ția, Belgia, America etc. damele țin și elle lecturi
publice; o assemenea innovație s’ar putea ore in-
troduce și la noi ?.......
      Notăm un alt symptom de desceptare și de
naționalitate ce ne dă compatrioți noștri din Bu-
covina. -                                 ■ ■■ .
      în Cernăuți mai mulțî bărbați de intelligință
și de inimă aii organisat o societate întitulată
Reuniunea Română avînd de scop cultivarea lim-
bei și litteraturei române, și prin urmare întreți-
nerea legăturel Comune ce trebue să unescă diver-
sele membre disparse alle inarei familliil române.
„ Când există o limbă comună, țlicc cu eloquență
onorabilul nostru confrate redactorul jurnalului
JMercunu din Galați, ea devine un signal ce a-
nunță că acolo locuesce un popul ce are o con-
știință, o personă, un drept. Și ce ar putea să

FORMAREA.

     Din tdte theoriile care esplică originea pămen-
tului, cea mai conformă cu adevărata observa-
ție științifică este theoria stabilită de Herschell
și priimită de Laplace. Acești astronomi nu ved
în globul nostru de cât o nebulâsă planetarie, a-
dicd o masă de materie cosmică în centru căria
se forma un fel de simbure solid, o parte centrală
luând o desvoltare din ce în ce mai mare, și deve-
nind cu timpul un spheroid asemenea cellorl-alte
globuri respîndite în spațiu. Câte millione de se-
coli a trebuit ca pămentul să ajungă să aibă
ultima 'sa formă, numărul lor de ar fi cunoscut ar
înspăimînta imaginația. Mathemateci care sunt o
bicinuiți a mania țifrcle, calculă acestu numer prin
myriade.
     Acest simbure de materie cosmică solidificat
și aruncat în mijlocul systemului nostru, a de-

GLOBULUI

venit ca să ^ic așa residența, locul, laboratoriul
unde s’a săvîrșit agregația particulelor cosmice;
combinația acestor elemente ca ori ce combi-
nații chimice, a produs o desvoltare estraordinaiie
de căldură și pe suprafața pămentului s’a deș-
voltat o stare de conflagrație și de incandescență
asemenea cu aceea care se vede pe saprafacia Sd-
relui.
    Acestă aprindere explică fusiunea robelor (stîn-
celor,) primitive și tdte phenomenele (lise igndse
saă focose... Aprinderea și prin urmare luminositatea
nebuldsei ndstre a ținut făr’ îndoială o lungă serie
de secoll. în acestă periodă, apele, care,se prefac
în aburi, chiar în căldările dupo focul nostru, erau
în stare gazdsă și se plimbau, dupo espresia bi-
bliei, în atmospheră împreună cu cellel-’alte substnațe
care se aflau într’însa.

— 75 —

          Rostogolindu-se în astă stare în spațiu, globul
   cu încetul a început să se răcescă în virtutea le-
   gei radiației și să perțlă o parte din căldura sa¹
   ca s’o?distribuș,,în .șpațiuri . la celle-l’alte globuri ce-
   rești.- In urma acestei răceli gradate, suprafața
   globului? se coagulă, se întări și o primă -pelliculă
   solidă, desparți masa , internă de atmosphera încon-
   giurătdre. ; Pe când mergea ast-fel în spațiu, tâ-
   rîndeu densul immensa sa atmosphera improprie,
   ' nefavorabilă vieței și nici o rază a sdrelui nepu-
   tînd să o străbată, abjiri, care erau în atmosphera,
   se condensară și serespîndiră pe suprafața pămân
   tului sub formă de apă.
          în epoca precipitări lor, apele acopefiră tdtă
     suprafața globului și în urmă elle, retrăgându-se,
     lăssară pământurile descoperite. Apele, cum țiice
     Biblia, se, despărțiră de pământuri.
    • Secolii curg,, periode lungi se succed 'și coja
   solidă a pământului se îngroșă din ce in ce ma
   mult și din ce în ce mai mult se răcesce. i
   :    ¹ Când un. corp se răcesce, se contractă, adico
     își micșore^ă . volumul și se stringe. Ce a putut re-
    •; sulta: și ce a resultat din astă stringere? Coja pă-
     mentui în multe locuri s’a sfărîmat și a crăpat
     A> resultat crepături din astă contractare. ■
          Pe de altă parte astă contractare, astă mic-
■ șorare de volum a cojei pământului, a avut de re-
• sultat o apăsare, , o ( .presiune asupra ' m 'assei. fluide,
asupra ,gaselpr,.și ᵢmateriilor înfusiune ce se află în
centrul pământului. .Aceste materii ast-fel strim-
«••• torate, ..dacă poț să me serv de astă expresie, ă cătat
■■ o eșire și a găsiț’o prin ₖ crepăturele despre care
•■•.'■vorbim...,.
*       . Iată cum se explică origina acelor crepături
   -ce se numesce în geologie fdone.
          Iată cum se explică și causa vulcanilor actuali,
șija cutremurilpr de pământ: gazele, care se află
- în interiorul pământului, substanțele topite ce sunt
in incandescență apăsate de aceste gaze care, strîm-
> torate . elle însăși,/dobîndesc o mare forță de ex-
î" pansiune; când. gazele și substanțele incandescente gă-
> ; sesc o .resuflare constituă aceea ce numim un vul-
- can ; când gura vulcanului se astupă print’o causă
6re-care, atunci acea forță de expansiune a gazelor
și substanțelor din interiorul pământului devine
din ce în ce mai mare, devine prodigiosă, cată să is-
bucnescă afară, și produce cutremurile de pământ.
          Să stabilim aci, amabilul meu cititor, o ana-
     logie între celle ce. se săvîrșesc în lumea physică
     și celle ce vedem în lumea morălă $i politică.¹'

      Când Românul are un păs pe inimă, simte , o
greutate în interiorul lui, o forță care' are trebu-
ință, de expansiune, simte trebuință, cum țlice el
de a resitfla. Și când cugetarea întristătdre sau
durerea'ce ’i era ascunsă, in inimă a.găsit o ex-
pansiune în inima unui amic, când a re,suflat in
alte cuvinte, el se simte mai voios, se simte ușurat
      Când in corpul social, și politic al unei nație
există cause de nemulțumire (și care e națiea în
sinul căriea aceste cause nu se întilnesc) e de tre-
buință ca aceste nemulțumiri să găsescă o resu-
flare, e de trebuință ca să existe în acestă socie
tate omeni nemulțumiți prin care să resufle păsu-
rile țerrei, țerra se simpte ast-fel dre-cum ușurată.
Un publicist și politic frances Benjamin' Costant
numia Oposiția în camerele legislative o supapa de
asiguranță, comparând corpul politic c’o căldariă
în care vapori, în care nemulțumirile se condensă
și care negăsind nici o supapă prin care să resu-
fle, pot sparge căldarea, pot aduce cutremure, pot
produce... revoluții. O oposiție dar nu systhema-
tică ci consciintiosă e utilă, e necesarie într’un
Stat. .
      Dar să revenim la subiectul nostru. Seco-
lii curg, periode lungi sJ succed, și condițiile ne-
cesarii desvoltări ființelor organisate uu există
ânco.
      Dar când atmosphera se curăță, când tempe-
ratură se micșorețlăașt-fel încât să nu.trecă peste 80°
saîî 90°, viața putu să. se manifeste pe pământ.
      Pen’ acum vedem că nu există decât pietre,
metale, gaze, adico corpurile care, constituă regnul
mineral. Regnul mineral a preces: dar celle-l’alte
regnuri despre care vom vorbi.. Caracterul corpurilor
ce ’l compune este numai-de. a fi, (esse) de a exista,
de a ocupa un loc în, spațiu,, de a se supune fa-
talmente la'legi fatale.
      Corpurile însă sau ființele care compun celle-
lalte regnuri sunt înzestrate de viață, viață vegetativă
în ființele din regnul vegetal, viață vegetativă, a-
uimală și sensitivă în ființele din regnul animal,
viață vegetativă, animală, sensitivă intelletuală și
morală în ființele din regnul uman safi social.
      Cu cât ființele sunt mai superiore cu ațâțau
trebuință de mai multe condiții ca să potă trăi și
aste condiții pământul nu le-a presintat decât cu
încetul în diversele salle phase de desvoltare.
      Așa in urma corpurilor din regnul mineral
n’a putut veni .ființele care constituă regnul ani-
mal iființl că acestea ca să potă trăi au trebuință

&Y6

¹ (Cuiri;vote"ăveâ{]ocăsie;îfs’d⁷âxplicăm''altă dată) de fi-r
ințele ce compun " regnul" animal; Regnul vegetal
'a venit dar în lurma';'regnuluif!:mînbi’âl-șihregntil
animal n’a ‘ apărut' pe -pământ degcât în urma reg;-
nului vegetal. •                    n-'-r e •; ■
       Studiul ce facem âr fîrinteresant'de^âm^pu-;
tea urmă cu ore cafâ':âmerunturi s$i îir;păî’ălel,',pe'
de o parte formarea succesivă a cojei pământului și a
diverselor straturi din câre! se ; compune/'iar⁷pe de
altă parte ¹ apariția iarăși succesivă- âJ diverselor
ființe ce s’au succes pe suprafața 'globului.'¹ Ne
vom mulțumi astă dată a pune jaldnele principale
ast- fel încât să avem înainte liniamentele fundamentale
ale edificiului; altă dată vom însemna și liniile secundare
Afară de'astea adeveratul ineth'od’ cere o asemenea
expunere¹: e bine ca să 'aruncăm o privire generală
ca să arătăm' mai 'âiitâiii într’uri;mo'd syntlietic td-
tă întinderea terrâmiilui asupra căruia, de vom voi.
vom avea ă ne? avânta,: și pe" urmă vom putea mai
cu înlesnire' explora, 'cerceta' îh parte fie-careicolț de
pământ și intra chiar iii teicile grotte ce vom puJ
tea întîlni în' balea itestră ca . să ! numărăm - petrele
și petricelele și chiar nisipul ce se află întrîhsele
de vom aveâ curagiul și pacientă germâha. ‘ ‘
  • Un immens niimer de vegetale, iriimeiise" păduri
apărură pe supra-fața ‘globului și în urmă venirăani-

   male . ce putură găsi condițiile de care aveu- tre-
   buință ca să¹ trăiască. Polypieri și molusci' mai ân-:
   tâiu, pe urmă pesci "crustacei? vâniră să ’ locuesca
   globul atât de mult timp pustiu. ! r'                    Hi
Către sfîrșitul' acestei prime periode organice/
' temperatura răcihdii-se;" tepele pe de 6-' parte/¹ iar?
pe de alta și mâl ‘cu; semă plantele își -însușiră o
mare parte din’' acidul'' carbonic de care atmosphera'
' eră săturată/ Resulto" de aci că ătmospera se ' Cu-
răți din ce îtf ce mâr mult'¹ deVeni mai proprie peni-
, tru desvoltarea și întreținerea" vieței ’ănitealelor suy
. periore. Animale mai complexe putură" să respire;
atunci apărură acelle ieptile gigantice, acelle brosce
cestose de o mărime îngrositofe; ici și colea ‘Câte-
va passeri? "" """""                      I/? ' : : i/i.l/in :

’dolp Cu :totecasteă;globul cera?.adeseabulversat, ca-
taclisme i numerose? se. întîmplauqcare ridicau munți,
dedeă las onparter mările/ âst-feldnfloculmnd&se^fla
marea'cse /înriălțâu? câmpii/ sq;: ridicaăj.injunțio'gigan-
tici/'Ființele se prăpădeu iprin? aceste .cataclisme; și
când partea suprafeței pământului; care fuseșese; ast-
fel dislocată și?turmentata;se liniștea,țpe dânsa.nășceă
alte 'animale :care . înlocuiau pe.-celle prăpădite-și
stinse.■;> K-n-n-ni hr-nh <-> buh
"pn Acelleși icăușe; aii continuat? a. lucra ț, în btipip
de’lungi; pefiodep și ■ acelleși; cause ■ aduceil acelleși
resultate. eq                   >.•
     Mammiferele, adico ființele celle; mal înnalte
din 'regnul animal;; nu;'apar : ânco.. Când atmosphera
ensă' începe din i ce urce mai mult a se curăță când
pământul /începe a se -mai liniști ■. și: maij lungi , pe-
ridde de tranquillitate -potjexista, q. animaleleᵢ₍'celle
mai complexe potimasce ’șii se; poț^desvoltă/ în a-
cestă periodă nasc șiitrăesc mammiferele celle mari
terrestre și aquatice: Lamantini Delphini, Elephanți
Hypopotani। etc./ atunci .trăiră.-asemenea <acelle ani-
male? pe; care /geniul marelui।naturalist;₀Cuyierij le
însufleți? ca săi țfic așa pentru [o a? doa-oră. ;
pi'¹ Omul âncoimu. apare;:Apariția-lui;-pe,pământ
este un fatfc; capital . și; dăimascere la o mulțime de
probleme/ ce) vom/tracta. altă-dată'în.jcolonele jur-

naiului mostru jMei.mulțumesc?: astărdatăj a> .țlițe. că
omul ede dată'recentă: (de? curind) pe: pământ, că
nii se află pe suprafață: globului de; cât. de.câte-va
mii de ani, ceea ce este > un nimic (în ? perioda jvieței
globului; și daca prin urmare vechimea familliel este
un 'titlu rde mobleță,. famillia maimuțelor .este cmai
nobilă de oât famillia umană.
      în articolul/următor/ibunul meu cititor, îți pre-
sintăm continuarea'' subiectului cetractarăm înpa-
ginele ! ce citiși, însă: subt: un alt punct ;de vedere.
Varietatea îii unitate, fiind legea ce/Natura în.tote
operile)salle■ cată iarealisa,¹n-dorim;»a ?neₜ;conformași
noi acestei legi și păstrând o /unitate care legă atri-
colul ce citiși cu acella cei urmețlă, yariem cu tdte a-
cestea"'subiectuL’>'!/L/!/
  /(I J'UniUîî          ;//■/./,V)           ,,


    ..EPOCA:^                       -


ne

   : Abia de un secol s’a recunoscut ’ possibili-FMarturl vii ne ;îlipsescf: p’acelle i timpuri; dar
de a studia, istoria globului nostru■ pe ⁽tim- â remăsu’ uii șir "bine întemeiat de urme, pline
pul care a preces ăpparința omului pe¹ pământ, de însemnări: resturile fossile, depusse în straturile

—
8\ —

. successiye alle pământiului, a familliiloră de animale și
niipmp Hise'iwitr ăoaon'Bjnl j;;. m iiiw r,                    .
   plante, care au aparut Și. dispărut succeșsiv u-
‘ nele' dupo altele. JTu pdssed^m' ’nici' o ■ⁱist'6riă¹’scrisă
‘hdupo ^timpurile aceliea;’.'darStraturile 'pămentului’în- '
l‘! sușl ’îormeză /oile'unei¹Jmâri cărți și ’șirarîie iuun-‘
¹ ților' surit ‘căpitolile "el. U⁾W[uîț' timpuf acdtiă¹’¹ carte''
a'stat încliisa ‘dineriilorl'^pehb cândfjsciirițăla⁽>des-.
fj’il          i                      J           C;; ..Tijj- ’h
   ciirato și. acum’ stau înaintea'.₍nosfra .epoc.ele, tre-
  ’ cute ale 'pamentului 'nostru c’o¹ bogăție ‘in.' aîhe-
  nunte (, și c’o exactitate iri¹ cbhclusiu'rii 'care rie pune ¹
'^în^ mirăre.s<⁾'îSⁿ^H d’IfnA                                ij-
         Cam asșemene^'s’a 'întîmpiătu’ și'’cu''’Arcbeo-
ᵣ Îogia ca’și cu JlâeoiJ^^h^P^uJl!sie!¹iritiltMdH ti&d
''lumea 'rîdea Hă⁰idee'i d^llâ¹,'&bsâȘpeiî⁹fcri/^ril^^ri^''
' 'te-iștbrice chiar âllș'¹ gtiiuluf'nbstr'îi,c 'ji ⁹fe¹ ’ muiț'iliridâ' ‘
tvîmplirii acestă iacuhi,tal'stiu a)'adnțiitU'’d,,'pe^ibdă
fort e ' sciirîa'' pehtni¹ 'timpii!ⁿ ah/e-ik/dric'’¹ bau’J aPâjt-
'J/ribui" '!6J vâlore ''și °o VecbllLe c^y^lⁱ^es'urHu ța
tradițiuni nepotrivite.                  ''^h
  .».) .'‘genul ‘iiinâir ‘întreg se¹ întiiriplă,'”ceea ce
'se " înțîmpla șî¹ cîi ,fiă-tiafe‘!’!inmVidfl<>lri'; paVte^^su-
tJ¹vciiiriIe copilăriei dispa'r^'iifar de fâp'teld'iâbIrite' ca-'
re ar ii lăsată'!^'.>’nl)iⁱj''liĂ^re^tdifJ'.Jniat'! târî. Ășe-
’¹¹ meiiea ’și"celld' d’anttiu e/to'cB¹ 'alle "dmeiriiri 'aă’rire-'
)’'’ cu/ fără¹ nici d⁾J urmHa afară'fde ’iibțiunea¹£unuiJca
  ¹ ta clisniii'’' (pHtdpj,⁽”care' be!' găssesbe¹1H’'tmb kiȘrd^’rin-
  mfir de populi.                                       y'iîoț • el
u;ⁱ ,ⁱⁿⁱI)ăf/;mult’<'tiihp ’înnriirite de a‘ sb începe is-
'' tona a? esistati -'^e'¹¹ &loBtilf< nbstriu, ⁱjviăța șitihdus-
triri ;ⁱ;'esistâ anco dov^i pentru acesfă’H uneletirigfd-
pate în pămentu, ca acelle resturi organice a fim-
m jelor ariteriore' îngropata in’ 'difierittie ' straturi "alle
c-jwqo yJjiiu . m
. pămentului.
-$w ia Bairș-o ! .q n'H-qq.t: irin >-'t i'o ■j.u.'L’p-'K'Hfi 'E'
, Geologul trebue . ânteiu sa. studiee stare, ac-
tuală, a planetei. nostre,. sa observe schimbările cari
-C 11J .)(»! 'y.Kiit’ii'imOG iBi c Or.iHnyiI         j:;
ₚ. șe petrec; astupi; 'trebue f; să. incepă ₍cu geografia
„,.,ₜ(pliysicăpentru ca legilef care’ domnesctiurnea , or-
ganică ^i ' cea'..neorgânică^ sunttot... așa,‘de inva-
riabile căt surit infinite formele sub care se'ma-
nifestă acelle legi. Tot assemenea trebue să in-,
cepă și Archeologul cu studiul stări actuale a
genului uman, a locuitorilor actuali, a pământului,
a industriei lor, a nărayuriloru. lor, trebue. să .cu-
noscă bine dilferitele grade de civilisație care astăzi

cheologicu din .{Co$enhaga ;și^ilson, professor.la
ÎJnivefsitătea .liund'"^ Suedia ⁹'au 'urmărit' ‘ civili-
sația Arite-istorică ¹ șir au\ îriipărțit’d¹ lustrei'’.' pen-
sei pe’ cârîî' le' au numii:' epoca joeim/â ^ron-
și‘a ferului J                              ¹“‘u
aoti j.-iJ.r;icȚ en. oioncoom .cifnrtnt.-Unt iii; olhrfib.
  ț,:,...Șă ne^esplicămEuropa,, astăzi așa;.de,civi-
lisată a 1 oșt, într’un,.timp locuită de popul! la • carii
erea cu, .totul necunoscută .întrebuințarea’'raețalle-
,lor*^,ₛ industria.rpși ᵣ, obi^efurjlâ ||l.gr₇“ presintatt ᵣ, o
mare., asemenare- cu acelle pe care, le găsim as-
tădi la unii, popul! sălbatici. Osele,ᵣ cornele; și cre-
menea , ereau întrebuințate in locu,. de metalle, să
oirf'.oii.
se. facă din. elle instrumente tăiose și arme. Acesta
>‘U‘H >'<!f • n'H Itl ii*. Al»   n¹.,-' m? I r r-.r, 1 ' X :

se află pe păment. Ceea ce este geografia physică'penf
tru geolog^ este etimologia pentru archeolog. ,
. ■ rriii cqnsidâFâ^diifba^!feⁱiuî. 'acesta conduși,
¹ maî' 'mul^I Bînv&țați ‘Scandinavi,⁹l‘ ikaf '''cu' s’eainri:
. Thomsen, directorul ' museulul etnologic și ar-
-mr rnm:;;' J‘in u n.a .nintii:: ac                  k .oiti

fbrmeiă'epoda de petră";ptiniăpliasă acivilisațiunei.
'/. * Se'pareJcă cei 'd’anttiu colorii¹ rerii'aăJ Venit
flff im JiniiUi'itoo jiiiysjo' bj’j.⁻iqo:},, oin-i..
în Europa, au adusu, arta . deAa face focu. Focu se
poie produce prin lovitura amnarului 'de dțefu'cu”qu-
afzik (cremene); se. p'are ensă ca acest mbfiu de ’riJâce
ai 'iii ; wr og.e-u<..-7 o;h.-q oc.jnhdom io .
foc,₂,at.;fost:.șrar întrebuințat,., și astăgl este ^limi-
tat numai la 'căte-va triburi â .Țerri-de-.focu (su-
lunnui oh.i; H,ii. nt'>y, ifîfir oo: j o.rn .        '<h
dulu. Americi). Methodul obicinuit. sta n. frecarea a
duoă, bucăți.) de ₍lemn; dară ,și acesta fu o inven-
ție^ penibilă, .și, ^negreșit; cunoștința. Jocului. esis-
;ța..inai înainte, .prin, acțiunea trăshețîilui,jfulgeru Iu!
și prin activitatea vulcanilor. Sei pare Har ,iara în-
; . , -vino iiikjjjo iinoffli» juqf'oi'no.i, n oo -
doială, că înainteaepocei de petra a preces un
timpă 4orte) iuhgu,¹ in care 'omul'¹ ‘riu'^urioscea în-
trebuințarea' focului’¹ și'pdte'¹ cineva cbnchiâe' de aci,
iu ierni ,i; q iiii'solnc;'                     <rp. w„
împfeuna cu D. Flpurens, că leganulfl omeniri ar
^’lostă intr’o, climă”,caldurAsa^/ oipicLnij
   !I¹^. DescoperireaJ focului este'ⁿp6teⁱaunri! din’rcelle
'm^.mar^ip^ddu^irinî'''ale^spitituluiî;!uniariJ'și întrebu-
ințarea iul. /ormedă’'basa orî 'cărei ’ ifiduStrnJ'Șăl-
bațicui' prin foc’- poțe' tăia^ărbbfi¹^! nkțiu'nllk’ ci-
vilișate,¹’lucra metâllele.'V’ F’ocul¹, este⁾!iîșă cfetiriipor-
tant, in cât fafa'‘'densul omul’' al)ia!ÎS’ar' fi'¹;⁾ră'dicat
d’asupra animalului. Fdctiriîe⁾ et'ePile :din rⁱtămplîirile
celor vechi, pare ca'aveu Jongina’16r în difficultatea
de. a’șl 'procura focu f-și în'!j nedăssitâtea-°de ¹aîⁱ%on-
⁴t'Oⁱ " ’t³a          i'Htnsno-id .(mJdcdoJ
J'f'GJ fit               a r'
       Epoca de piatră se termină in Europa cu in-
troducerea bronzului. Acesta este un alliagiu de
aprdpe 9, părți cupru.(aramă) cu o parte cositor. Bron-
' zul se pote'⁴ topi' șî turna, și massa topită recindu-
se câte pucin dobîndesce tăriă mai mică decât a

     oțelului, însă mal mare decât a ferului; ast-fel
broiitiil 'p'flte'ă Ji antrâtniin'țat⁰ lâ>ptdparațiunea in-
sVrlinitiițtidf - țăiosH' '’ la^ârmA’jfc 4a -tot« felul ’ ded ob-
.. •Ijefe’®'- lf^.^l)^⁸âktfd6ap’dg6câlfăC'dgta i<s’a'>riumitfl
oif)h;i;iin.;                        Jqrno telnimynJni jy

.•i ie-

— 78

ferului a venit ca să înlesnescă progresul omeniri
în industrii. In pământ nu se găsesce ferul în
sfârSa nativă ;-’ numai, aerpliții. (pețrile, ce cad din
aer) coprindu ferul; metalic, .câte o , dată amestecat
cu puțin nickel. Vestitul meteorit a. lui Pallasîn’
Siberia a dat fer ■ d’o qualitate fdrte bună pentru
lucrat cu ciocânu ;■' Americo Vespucci țlice. despre
sălbatici de La Plata că’șl .fac vîrfurile săgeților
cu fer scos -din meteorite. ..... , , .
      Extracțiunea' ferului din mineree... este. forte
difficilă. Methodula dupo care se scote atunci ferul
se pare a fi fost următorul: într’o gropă la.pd-
lele unul deal se aprinde un focu mare; când
începea a se potoli puțin focul, se ,arunca într’en-
sul bucățile de mineree . de/ feru curat (hy-
dratu deoxidu de feru) și se acoperea cu lemne.
Dupo'terminarea focului. se găsea în cenușie bu-
căți mici de-fef metallic. .
* ’ Romanii preparau ferul lor prin methodul cu-
noscut'astăzi-sub-numele de methodul catalanul și
remășițele ferului roman se găsesc în Carniolia
de sus, în Austria.- Methodul catalanul este și astădi
întrebuințat in Pyrenei ; dar cere mulțl cărbuni
de lemn, vent tare și. nu pdte , fi întrebuințat
decât la mineree curate care coprind. pucine, părți
pămentose; ! ......
    "Argintul a venit în Europa împreună,.cu
ferul ;'' aurul anse mai ’nainte; ceea ce este și
natural, pentru că aurul se găsesce nativ, pe
când argintul : obicinuit este combinat cu alte
substanțe,' și preparațiunea lui,cere multe și com-
plicate operațiuni.                             ;   :
’ ■’ împreună cu ferulu appăru în Eurupa și Sti-
cla, moneda bătută și scrierea cu littere. Asseme-
nea și artele frumdse s’au perfecționată tot în a-
ceeașl epocă și au ...început.,$ șe lace chiar șista-
tue de metal- care lipsesc. în epocele de piatră
și de bronz; iată mersul, civilișației ante istorice.
____ -- , / /'
       ■'                 fii,,. ț . :: ...

      de brom.' Objectele de bronz din acestă epocă
     afară ,mici eccepțiuni, n’aă. .₍foșt .lucrate cu cio-
     canii,,ci prin, fusiune (topire) și țuraare'șif bu'tfitfi
     astea sunt adesea turnate cu mare artă.' Chiar
     ........................ i " ir .    :• ’i - r-f.: -
      săbiile au fost turnate, și ciocanele de piatră ereaft
     întrebuințate numai ca să dea părților ascuțite "o
     tărie mal . mare. Ast-fel epoca de bronzpossedă
     o industrie mețallurgică, care lipsea cu totul epocel
     de piatră. Metallurgia este astăzi o industrie așa
     de importantă în căt d’ar fi lipsit/ lumea' ar fi fost
     âncb locuită de sălbatici; questiâ dar‘ despre ori-
     gina bronzului merită dre-care ăttențiiine’.' ’
      - - Cuprul nu este așa. greu de obținut; ,Jpe daltă
  parte, cuprul ₗₜ₍ nativ , nu ₍este prea rar. Apoi
  .arămurile i icar^e., poprind cupru combinat cu'¹ alte
  substanțe sunt; s^U. mțțlt ₍cplorate‘> sau' se ciinosc
  dupo . .aspectul’ lor njetalic; / elle J nii 'se' topesc
  -lesne șt metalul],,.se ,;pdțe .estrage' lesne; 4# fine
  •> mineree ^cuprifere.,nu sunt rari și se găsesce³tîn
  formațiunele ;celle mal vechi mai alle tiitulor țerfi-
  lor. tt-î Cu cositorul nu,.este tot așa; cositorul Aa-
  - tiv nu se. cundsce; dar. se găsesc niirieree 'de
  cositorii fusibil,...fdrte. rar în Europa/ De 'aci’ tia-
  sce întrebarea daca nu cumva ' înăinteă 'bronzului
  -• n’ar fi întrebuințat dmenil cuprul ’curâfc' “■. tt~
    -¹ • In adevăru, acesta ayu.loc în America, unde
dupo studiile, sciințifipe „ale lui Șqui&r și Davis asu-
“ 'îpra antichităților,, y ailor, dela_Missisșipi's’a gasitu b“
,¹ civilisație;? mai vechie . decât .aceea 'a'' bronzului
• când se întrebuința/ cuprul.’curat’ lucrat‘ cu ⁽cio-
canu. Acest metal ș$ ...găsesce. în apropierea ':La-
-cului. Superior în quaptițățl mari câte cb dată îfi
‘•' bloce;>de₍..cupțu₍ᵢ₎nați₁v, conținând;' și'' ă^gint. Nu
■to.'se B'ciebjne, ^când a esișțată în"Americă acestă'
• epocă.\de cupru, dară; se. bănuesce c’ar'fi fost cel
pucin acum 1000 de ani., ,                          - ‘- t . ,,
  :     ; ilu Europa, lipesc urmele unei epoCă în'care
      ar- fi fost întrebuințat cuprul curat; și chiar în
trebulnțareaᵢ; firqnzulul.se pare c’âr fi fost mâi rară
•-■tna jf. In fine;, a;:ajuns „epoca în care întebruințarea
       ■             '                    . ’.Xt. -’i l / rg



ISTORIA NATURALA A BOULUI


                                    'iT-r-r.i      ă f, T.--jȘ(gnjlREA LUti


           Am țlis că boul este cel mal bun animal do- sociabile. Să vorbim acum despre foldsele ce tragem

  ; înestics pentru Agricultură,, cel mal indispensabil ser- dela bol și de la vaci. Lăssând la o parte servi-
  “ vitoi"al omului; am arătat,^șșemenea mijlocele care
  întrebhințat omul₍ ca.; să,..dqmesticescă ' animalele ‘
; , .... •  /                      ' '              '•..•O


ciul'cel'mare ce ne dă la arat, ne mai dă .carne
și lapte ca să ne nutrim, păr și pele pentru îm-

r»

Irt - T                                           ■'            7

     brăcăminte, cdfaie •■•pentru" facerea deosebitelor, o-,
biecte,' precum ¹ plasele■ de* cuțite) - peptene prdste
etc. și alte remășițe pentru îngrășarea ii.pămentulul
Dar ca producturele ce ne dati. să fiă de qualitate.
bună trebue să îngrijim de crescerea. lor. îngrășarea
animalelor de măcelării este o artă care cere multă
practică și consistă în qualitatea și întrebuițarea a-
limentelor; ea se face în duoe moduri: sati în iesle
sati pe câmp lă păsciune*, ast! din -. urmă este mai
pucin costisitor, erba verde este întrebuințată cu
mult folos. Fânul coprinde o quantitate îndestulă
i de materiă grassă. Boi pot deveni prea grași când
sunt nutriți cu trifoiti verde, numai să li se dea în
abundanțâ; leguminosele (precum bob, fasole, vicia,
lupulin etc) sunt preferabile pe lângă erba livezilor
fiind că sunt mai zemose; vicia, amestecată cu ovăz
sati cu secară este prea bună pentru îngrășatul
boilor, de prirnăvară. !         ;             .     .?
          Rădăcinile¹'și tuberculii precum: • sfecle,■' mor-
î;ₚ „ covi, cartofi, în'dose mâî' mici sunt* prea bune¹ pen-
tru îngrășare, mai cu semă dacă sunt' și preparate
adico frămentate cu apă și amestecate cif sare. Se
scie cât demult place sarea-mai-tuturor animalelor
rumegătdrej și cu ce lăcomie lingi boi și vacile, bu-
citiîede sare ‘ce 16 'pune înaintea lor (.dupăi₁ce,.s’ati
'întors de lâ' păscitifie.' • ⁱ:;-’     ' > . '
          Grăunțele se 'întrebuințe^ă < cu folos . *mai ,cu
    semă pisate, căci nu încarcă stomacul lor, și pro-
    duc.o carne fragedă. Remășițele de la fabricele de
    zahar și de bere sunt asemenea bune pentru, pi-
    grășarea vitelor. ¹ ¹‘’ ¹            .
          Condiția de prima necessitate a- îngrășeri con-
■ sistă în variația și alternația alimentelor, adico: în
a le da una dup’ alta, când erbă verde, cănd grăunțe,
cănd sfecle, "etc...... acesta contribue mult la quali-
tatea carnei. Toți sciti deosebirea ce se află între
. epuri și vătui nutriți cu vanjă, trifoiti și chiar cu
ovez in locuințele ndstre și animalele de aceiași

specie care se nutresc cu tdte plantele ce cresc pe
câmp; putem face aceeași observație asupra por-
cului în comparație cu mistrețul, vițelul cu boul
etc. Așa toți, boi grași'și cu carne fragedă ati fost
nutriți cu alimente variate. .- *
      Tdte aceste alimente variate nu se dati’ ori și
când, ci cu ore care regulă, la ore fixe; । d’aceea șe
observă că îndată ce a venit ora mâncări, anima-
lele se scdlă și dacă nu li se dă hrana obîcinită elle sufferă,
și acesta vatemă la îngrășarea lor. Pe lângă alimente-
le tari trebue îngrijiți și de băutură, adico: apa să

fiă limpede de cualitate bună și în apropierea păs-
ciunelor; îngrășarea boilor, a vacilor 'și a vițeilor
jocă , un mare .rol în economia rurală și trebue să
începă primăvara. .                       '
      îngrășarea dar a animalelor are trebuință d’o
mulțime de îngrijiri, însă să nu perdem din vedere ca să
nu_ trecem peste limitele cuvenite ce Natura a înse-
mnat tutulor ființelor, fiind că grăsimea prea multă
predispune, organismul Ia maladii. Se scie că epi-
zootiile celle mai grosave ati început în cirezile cu
vite, grase și s’ati produs prin dietă, prin nutriment
prost, prin, osteneli și prin grămădirea animalelor
in staule strimte, iar, maladiile lor sunt atitdelipi-
ciose în cât pot pustii'țerra’ întfegă într’o vară.
      Animalele grase ati pu'șină vitalitate în păr-
țile exteridre; rănile pe pole, i'loviturele jși- jupui-
turile se întind lesne peste o mare parte a corpu-
lui: trebue dar prin tote mijldcele a le depărta, a
îngriji p’aceia care suffer și mal cu semă a’i omo-
rî cât mâi îngrabă, chiâr când-vor fi affectați de
maladii puțin grave ca să nu șe propage răul în
tdtă cireda. ■        '             •
      Caracterele apatomice alle boului sunt cel-
le ;urm$tdre: Este un mammifef din ordinul ru-
megătdrelor,. , avend 8 dinți incisivi (tăietori) la
falca de jos ^j nici unii la cea de sus,'limba căr-
nosă și.lupgă servindu’I .la prinderea" și mesteca-
rea erbel, stomacul lui. are patru cavități: 1
magazia de erbă (pânticej, 2° boneta (fiind că se-
mănă c’o bonetă), "3¹,¹ foietă (fiiiid că are în ântru
mal multe lamele ca foile unei Căi-țl)' $i 4° cailleta
numită așa fiind că cu dânsa- se servăf ciobani ca
să închiege laptele; intestinele (mațele) lui sunt de
28 de ori mal lungi de Cât lungiinea corpului, ceia
ce este în rapport cu regimul erbivor. Rume-
garea se face îu modul următor: animalul' mal în-
tăiti introduce erba nedivisată în pântece, apoi dupo
ce s’a- umplut,, animalul se odihnesceși făcând ase

contracta (strânge) pereții acestei magazii, erba se în
torce in gură și animalul o mestecă din nuoti, atunci se
urmețlă adevărata rumegare, dupo care erba bine
mestecată,, trece d’a dreptu în foietă și în caietă
care este adevăratul stomac.
ᵣ Carnea deprima qualitate este fragedă, lesne
Ia mestecat, are uri gust și miros plăcut; ea pos-
sedă aste qualitați când vâ avea¹ aspectul de mar-
moră cu grăunți fine, nici prea roșie, nici prea
galbenă, provenind din animale tinere sati în vîr-

-ev
80 -

.-"«i. '■oioimurș ‘ji k 4'wd            ;?h /'nooir'i .<;i
stă, , dar nu bătrâne; in cea . mai trumosa carne
grăssimea este .albă. .            . ' '
-rit ; •'                 nj j(»‘j '7[/yn inf ; ‘H-
     Ne place a vorbi cât sepote de mult despre
îmbunătățirea. stării animalelor noștre domestice și
cultura păirieritului, căci într’o țerră ca ă nostră,
unde ,artele și industriile‘sunt încă în legănă, elle

și industriile‘sunt încă ,în legănă, elle
> . :i. \ 1    T'l Gi.;,         ți         J;_

¹' -o nqhțhț.. .(>nb cris.'-si trdkâq- op'ibj .eioiinjitițiid
Sunt, singurile, ișvorq. ,de avuție^ .săplasam că quah-^
tatea, carne! ș’a'f laptelui cu cari ne nutrim^ jprecuni
ș’a, veștmintelor f cfe„ purtăm au‘ o influențăînsemnă- J.
tdre asupra sănetățiî nostre. Vom reverii’ asupra ,
acestei' materii importante.               . . .
        mx-                  xb's-iuu f;îi
‘          ,                          A. .,

Ui*.

klOHii!

CXiiI

PROGRAMMUD LECTURILOR
iuntf d'du ț,; mii: t>jÎ7 ; iJ'.’disli!;! xid;h'hit)

   . ,   . Marți 9 Martiu, 8 ore sera. .        7|
' Em. 'Bacaloglu, ‘ vorbi despre ‘'Univers;
aspectul Ceriului /'mișcările plaiietarie, imensitatea¹
luraei, comete, eclipse, regiilărea timpului, Calendarul,
-7.:q 7; ixchxjx uu ni<j ;x Xi'.;-,; ihUiA
-iiiqiji. ii '(JJouij-,11.1 Martiu, >(j8 ore;-isera.'ioi'i;;Xj oii)
-iiqiP.v,EmvvCrețulescu‘,-'N^ vorbi despre poesiile
D-luii V; JAlecsandri;idjuH olV h?hî ’-vh oioioii um

ifiil

noțiuni despre Botanică ;,ț generațiunca și propaga-,
țiunea. plantelor........ ⱼ;,ᵣ., !ₚᵣ>
j e;!7 .jkveMarți'231Martiu, 8 ore sera. pudinede
;<dipD.I Marsillac, continuă, a vorbi despre literatura'

francesă.

xoi;

;;ⁱo,Lî Miercuri 24-Martiuj 8 bre sărai £ " ’ J!'²
D. Spinazzuola, continuă ă i vorbi despre lit-f



Sâmbătă 13 Mârtiuj 8 ore‘săra/ ’!tⁱ!

teratură italiană.

ndid i-.t odni

⁰¹¹ ’D. JRâdd lonescu;’’ vă''triata^‘despre¹ ?;unafⁱ fliiri
crile 'mâi ‘strălucite¹ ■ epbceⁱ: ale Istoriei¹¹ riostre^Nă-
ționale, — Domnia lui Ștefan cel Mare/’ resbodle
sale și‘ influințiâ¹' lor * - asupra''' naționalități¹; Române,
și‘ asupra civilisațiunev Eriropei. l ⁱ• 'VMniim ot
ri U'i.jXiV) ivxr?î;î ntub d bcT/q .‘loîxdjdq'x;
       ᵣ,r, Duminecă 14'Martiu, 8 ore sâra.. ᵣ ''.
.D. A. Petrescu, va face. noțiuni 'eleirieritâre
■13                       J.l ; i’-' 'ruil 7;(irî
qsupra .legâi armonice' a intereselor ; ,Ideea (interei
sulul,. în raport cu .ideea justului,'a adevărului și
chiar a sântului7 după cum ..spiritualisniulîi chri-
■PxV           77 mmm u. m.i-mm* o;, .sw<a
stiamsmului. o cpncipe. ,            ' ,
               ir i           ylHif ;;■) tnomci ții i i mi 'tem.
doi:;' Mapți 16 Mărim,;8 o.r,e ișera. !:>ₙ j'dirnnn I
■)b iiVi\D:::ₛHdjdeu,.-ș va;face ..biografia, luiq.Nicola-
. Milescu. ᵢᵢᵢᵣ. MBnfflO,:;               ,₍₁              ,
Miercuri 17'Martiu; 8 one, sera; oii» xq
-ni Ai[)J-hgpi^zₗi;₀i^^3k< vorbim despreu litteratura
tăliâriăfl'și-/¹ va;î declama ¹ 'episodul! :Contelmh Ugolin

-ÎJM 'UIMI                       i       .:       i T
. Joui 25 Martiu, ,8 ore sera.
              Alecsandrescu,' va vorbi' despre ‘cro-
nicari¹ Spanioli și Români;' și vă ceti unele¹ fragmente
din cronicari .Spanioli relative la Istoria Imperiului
Rbmano-Buîgar.¹. “ⁱuⁱ '             j ⁾ q; ț “

> 'iei £

Duminecă 28 Martiu, .8, ore,.sâra.,.,
’.î.'iiihj• Mț ‘-.i .'»j» j n jui
im                                    WBi$sⁿPra
phe₍nomenilpr|₁|.ecpnQmiei.,celor mai importante: ^Ca-
pițajul^ț.jtrayaliul,^ pămențul,pși .concursul , armoniei

dintre , dînșii la ₍producțiune.

I).

d



   Marți 30 Martiu, 8 ore .sera.;
Hăjdeu,va face biografia lui Idriâșcii Vodă.
  ‘‘ P r,ș j !’■>?. 1 i ■' : ¹ ' ' ♦ • • ? • 4 1 ; S • '
  Miercuri 3i Martiu, 8 ore sera. ‘          *
Spinduzuola, litteratura italiană., ;
!!■;:£ tlniiruM)') V)c'h)l; .jjj 7.- ț i fț .;')
,, Marți, 6>iApriliu, 8 ,pre.ᵢsera.ᵢ ₎![ U

din Dante.

li)

U'j

f: :‘r'’ zf          i
Joiji 18 Martiu, 8. brb sera.

D.'.I. ’ Bălcdiami,' va ține ' iiii discurs¹¹ asupra
îenomeniior “'ăerebci și ‘hsupra progresului 7stro4
liomic ‘.din vechiriieⁱ!lși pînă în dilele ndstre.!!";
.■>“07':-- !)lp'rs/'d:i; sP-s;
o;.. .,! Sâmbătă 20...Martiu, .8. ore, sera. ' j
D...Hadu loneccu, va continua lectura din
13 Martiu. ‘                           ₄                  ț
        ■’ .ii seqei; îs;?:; J-'I mi-;)    Hf'f
;     ; du Duminecă; 21 Martiu, 8 ore ;,sera. u

<₀ JEssarcq, va;, vorbi, ₃ (țeșpre, regnul: aninial
și;regnul.umanOmul în.creațiune.,;,, ...j
itj . .o ' Duminecă (I Apriliu; 8 ore sera.r ; vrrxp;
■toq J), bacaloglu, va trata'despre galvanism,ₜalu-
mina' ielectrică; efectele igalvanismululp.ui Vina
Miercuri 14 ApriliQ, 8 ore sera. ¹
     JD. Spinazzuolaț litteratura italiană. ■’'* -!.fⁿⁱ
7 rlo hi,:’, x fiii r, / tit>J-■?;)!; XoT
  . ,; i.Duminecă 18 Apriliu, 8 ore, ,sera; jtᵢ{..-
• j;x: i;: ।J9. ț\Bacalpghi,, ,va vorbi despre, electricitate: jva

face, diferite, ■ esperimente relative la acesta;. Meteor©
•D.:t(Essarco,; va.ₜtrata,.despreN regnul .ypgetal: electrice:    .?] .H!; ir, = j             ,-,p;ᵥ,,,

Se priimesc abonamentele la Redacție (Strada Pensionatului;lângă i.Colțea) , și la librăria D-lui.Daniele-
polu callea Mogoșoeît Pasagiul Român.

Typographia Stephan Rasri^escu, Strada Nemțescă, Hotelul Germany, No. 2